Propuneri si discutii privind sistematizare urbana in Bucuresti

5. Serviciul de salubrizare

Inainte de 1990 exista o "Intreprindere de salubrizare" in Bucuresti, care, in 1990, devine regie autonoma, sub denumirea de "RASUB" (Regia Autonoma de Salubrizare Urbana Bucuresti).

In 1997 este infiintata firma "REBU", prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana București având ca acționari Consiliul General al Municipiului București și firma germană RWE – Entsorgung AG., parte din Grupul de firme RER Romania SRL, care prestează servicii de salubrizare în cele mai importante orașe ale țării: București, Timișoara, Buzău, Oradea, Galați, Brăila, Tulcea, Deva.

Având 1.600 de angajați și un parc auto de peste 300 de utilaje moderne, REBU SA este cea mai importantă companie de salubritate din București, în portofoliul său de clienți numărându-se firme de prestigiu și instituții publice cu sediul în Capitală. Compania își desfășoară activitatea în baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare încheiat cu Consiliul General al Municipiului București la data de 18 august 1997, completat și modificat prin acte adiționale.

În iunie 2004, REBU obține, pentru o perioadă de 5 ani, Licența clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităților, din partea Autoritatii Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală.

Sediul REBU se afla in București, Sector 6, Splaiul Independenței nr. 319, telefon 021.4073200.

J. Cateva date istorice si organizarea administrative-teritoriala a Bucurestiului.


Rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află Bucureștiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică (așchii tăioase din cremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vodă și Radu-Vodă .

Au fost scoase la iveală numeroase așezări neolitice; din perioada culturii Dudești s-au descoperit urme la Dudești, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc. Din perioada culturii Boian s-au găsit urme la Glina, Dudești, Cățelu, Bucureștii-Noi, Giulești, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-a găsit una din cele mai mari necropole din Europa din perioada Boian. În morminte s-au descoperit și „perle” din minereu de cupru, cele mai vechi din țară și printre cele mai vechi din Europa .



Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea lui "Bucur", pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris a acestei tradiții este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner.

O altă tradiție, din secolul al XVI-lea, vorbește despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureștiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, după o călătorie prin Țara Românească în timpul lui Mihai Viteazul. Printr-un document al domnitorului Mircea cel Bătrân din 1410 Bucureștiul este numit „Cetatea noastră”

Prima atestare documentară certă a Bucureștiului datează din 1459, când prin hrisovul din 20 septembrie, domnitorul Vlad Țepeș scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor locuitori . Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit în jurul anului 1900 . Vlad Țepeș petrece patru din cei șase ani de domnie „în cetatea București”, preferându-l reședinței Târgoviște.


Bucureștiul devine Capitala Țării Românești în 1659 , în timpul domniei lui Gheorghe Ghica și începe o perioadă de refacere și de dezvoltare.


In urma dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza- la 5 ianuarie 1859 in Moldova si la 24 ianuarie 1859 in Tara Romaneasca- se pun bazele Romaniei moderne, in ianuarie- februarie 1862 incepandu-si activitatea primul parlament si primul guvern al Romaniei moderne, acestea functionand la Bucuresti, care devine astfel capitala Romaniei.

In 1878 Romania obtine independenta de stat fata de Imperiul Otoman (Turc).

In urma incoronarii regelui Carol intai ca rege al Romaniei in 1881, Bucurestiul devine capitala Regatului Romaniei.

In urma realizarii Marii Uniri din 1918, prin vointa liber exprimata a majoritatii populatiei, Bucurestiul devine capitala Romaniei Mari.

Conform constitutiei din 1923, Bucurestiul este resedinta judetului interbelic Ilfov. Aceste judet cuprindea atunci 10 "plasi", astfel: Plasa Baneasa (cu 39 de sate), Plasa Bolintin (cu 38 de sate), Plasa Budesti (cu 31 de sate), Plasa Fierbinti (cu 51 de sate), Plasa Oltenita (cu 25 de sate), Plasa Sarulesti (cu 54 de sate), Plasa Vidra (cu 28 de sate), Plasa Buftea (cu 50 de sate), Plasa Domnesti (cu 44 de sate) si Plasa Pantelimon (cu 43 de sate).

Conform recensamantului din 1930, populatia judetului Ilfov era de 999.562 locuitori. Suprafata judetului era de 5.176 kmp.


In urma abdicarii fortate a regelui Mihai intai si abolirii monarhiei, la 30 decembrie 1947, Bucurestiul devine capitala "Republicii Populare Romania", din 1965 devenita "Republica Socialista Romania".


In urma reorganizarii administrativ-teritoriale din 6 septembrie 1950 ("Legea nr. 5") si a desfiintarii judetelor si inlocuirii lor cu regiuni si raioane, se constituie "Regiunea Bucuresti", cu un "oras regional" (Bucuresti) si alte doua orase- Giurgiu si Oltenita.
Regiunea Bucuresti era compusa din orasul regional Bucuresti si 8 raioane: Brănești, Crevedia, Giurgiu, Mihăilești, Oltenița, Răcari, Snagov, Vidra.

Intre anii 1952- 1960 "Regiunea Bucuresti" a avut in componenta 18 raioane: Alexandria, Brănești, Călărași, Crevedia, Drăgănești-Vlașca, Giurgiu, Lehliu, Mihăilești, Oltenița, Răcari, Roșiori de Vede, Slobozia, Snagov (Căciulați), Turnu Măgurele, Vârtoapele, Vida, Vidra, Zimnicea.


Intre anii 1960- 1968 "Regiunea Bucuresti" a avut in componenta 20 raioane: Alexandria, Brănești, Călărași, Crevedia, Drăgănești, Fetești, Giurgiu, Lehliu, Mihăilești, Oltenița, Răcari, Roșiori de Vede, Slobozia, Snagov, Turnu Măgurele, Urziceni, Vârtoapele, Vida, Vidra, Zimnicea.


In urma reorganizarii administrativ-teritoriale din februarie 1968 se renunta la modelul sovietic de organizare cu regiuni si raioane, revenindu-se la traditionalele judete.

Astfel, se constituie Judetul Ilfov, cu resedinta in Municipiul Bucuresti. Pe langa Municipiul Bucuresti, fostul Judet Ilfov mai cuprindea, ca localitati urbane si municipiul Giurgiu si orasele: Buftea, Urziceni, Budesti si Oltenita.
Acest judet aveea o suprafata de 8.225 kmp, fiind al cincilea ca marime din Romania.


In 1981 se produce o noua reorganizare administrativ- teritoriala, care duce la dezmembrarea si disparitia vechiului judet Ilfov.

Astfel, partea de sud-vest a format județul Giurgiu (cu resedinta in municipiul Giurgiu), partea de nord-vest a fost alipită la Dâmbovița, partea de nord-est a fost trecută la Ialomița (inclusiv orasul Urziceni) iar partea de sud-est a intrat în componența noului județ Călărași (inclusiv orasele Budesti si Oltenita).

Comunele care înconjurau zona capitalei au fost subordonate Municipiului București, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov, aflat in administrarea Consiliului Popular General al Municipiului Bucuresti.


In 1968 Municipiul Bucuresti este impartit in 8 sectoare administrative, in 1979 numarul acestora fiind redus la 6.


În 1997, legea nr. 50/97 a reînființat județul Ilfov, în limitele fostului Sector Agricol Ilfov, scoțându-l totodată de sub tutela Municipiului București. Dar resedinta noului Judet Ilfov a ramas tot in municipiul Bucuresti.

Județul Ilfov cuprinde 34 de așezări rurale și opt orașe: Buftea (declarat oras in 1968), Otopeni (declarat "oras" in 2000), Voluntari (declarat "oras" in 2004), Bragadiru (declarat "oras" in 2005), Chitila (declarat "oras" in 2005), Măgurele (declarat oras in 2005), Popești-Leordeni (declarat "oras" in 2005), Pantelimon (declarat "oras" in 2005), cu peste 1.593 km˛.



Evolutia populatiei Bucurestiului este urmatoarea:


-In anul 1595: 10.000 locuitori

-In anul 1798: 30.000

-In anul 1831: 61.000

-In anul 1877: 178.000

-In anul 1889: 282.000

-In anul 1912: 341.000

-In anul 1930: 639.000

-In anul 1948: 1.025.000

-In anul 1956: 1.178.000

-In anul 1966: 1.367.000

-In anul 1977: 1.807.000

-In anul 1992 (cand atinge cel mai mare numar de locuitori): 2.064.000

-In anul 2002: 1.926.000

-In anul 2011: 1.883.000 (populatia Bucurestiului scazand pana aproape de nivelul din 1977!).

Conform unei declaratii a doamnei Gabriela-Vranceanu-Firea, in prezent bugetul PMB este de cca 600 milioane euro, din care cca jumatate se duc pe subventiile pentru anumite categorii de calatori care utilizeaza mijloacele de transport urban in comun a STB si pe subventiile la energie termica livrata populatiei.

Cealalta jumatate este din bugetul PMB se cheltuie in mare parte pe asigurarea functionarii institutiei primariei generale si a institutiilor si serviciilor subordonate acesteia (plata salariilor, a utilitatilor, etc).


In aceste conditii este evident ca din bugetul PMB raman foarte putini bani pentru investitii in lucrari de infrastructura urbana.


Asadar singura solutie de finantare a unor lucrari de infrastructura urbana de mare amploare in Bucuresti - lucrari care tin de PMB - ( modernizarea si extinderea retelei de tramvaie si troleibuze, constructia unor strazi si pasaje denivelate noi, reabilitarea si modernizarea retelei de termoficare, renovarea cladirilor vechi cu valoare istorica si arhitecturala, etc) este intocmirea si depunerea de catre PMB a unor proiecte finantate din fonduri europene pentru astfel de lucrari.


In acest sens, dincolo de greutatile inerente si de marile probleme financiare cu care se confrunta PMB (nimeni nu este absurd si nimeni nu cere minuni peste noapte din partea doamnei Firea) , as fi curios cate proiecte europene au fost depuse de PMB ?


Sa spunem doar la doua obiective de infrastructura absolut necesare pentru Bucuresti- modernizarea si extinderea retelei de tramvaie si de troleibuze si reabilitarea si modernizarea retelei de termoficare (unde pierderile de agent termic sunt foarte mari)- exista proiecte intocmite si depuse in vederea aprobarii finantarii din fonduri europene la UE ?

Cele mai bune cartiere de blocuri (construite inainte de 1990) din Bucuresti sunt considerate cartierele "Baneasa-noua" si "Aviatiei".

Cartierul "Baneasa-Noua" este cuprins intre strazile: Elena Vacarescu, Bdul. Ficusului, Bdul. Aerogarii si Soseaua Bucuresti-Ploiesti (DN1). Toate blocurile care s-au construit aici inainte de 1990 au fost prevazute (din constructie) cu panouri solare pe acoperis, pentru producerea apei calde menajere. Dupa 1990 aceste panouri solare au fost demontate!
In viitor cartierul va beneficia si de metrou.
Pentru imbunatatirea accesului in acest cartier ar mai trebui:
-Redeschisa circulatia tramvaielor pana la capatul "Aeroportul Baneasa"
-Realizat un pasaj rutier denivelat peste calea ferata (M800) care sa lege Soseaua Nordului de Strada Elena Vacarescu


Cartierul "Aviatiei" este cuprins intre: Bdul. Beijing (in trecut parte din Soseaua Aviatorilor), Lacul Floreasca, Strada Navigatorilor, Strada Tarmului (la est de clubul sportiv "Vointa"), Strada Avionului, calea ferata (M800) si Strada Nicolae Caramfil (fosta strada Scoala Herastrau).
Cartierul este strabatut de Soseaua Pipera si de Strada Capitan Alexandru Serbanescu.
Cartierul cuprinde blocuri de numai 4 etaje si a fost proiectat si construit in anii 80 pentru personalul din cadrul armatei, aviatiei, ministerului de interne.
In trecut la marginea acestui cartier se afla fosta betoniera "Aviatiei" (la est de strada Avionului; era si cale ferata industriala acolo) si fosta fabrica de panificatie "Baneasa" (astazi in acel loc se construieste/se afla sediul "Lidl Romania").
La sud de Soseaua Pipera se afla cateva zone verzi (care sper sa ramana asa si sa nu se transforme in imobile rezidentiale): Clubul sportiv "Vointa", "Academia de tenis Ilie Nastase", Cimitirul "Herastrau" si strandul "Floreasca".
In trecut probabil a existat un parc si intre strazile: Borsa, Elena Caragiani, Feleacu si Smaranda Braescu.

Pentru imbunatatirea accesului si circulatiei rutiere si pietonale in zona acestui cartier ar trebui:

-Strada Navigatorilor si apoi strada de la est de clubul sportiv "Vointa" largite si duse (daca este posibil) pana la intersectia Soseaua Pipera/Calea Floreasca/Strada Avionului

-Strada Avionului indreptata (mai ales in zona intersectiei cu strada Balonului), largita (poate fi largita spre est, pe locul unde era betoniera Aviatiei) si realizat un pasaj rutier denivelat peste M800, care sa faca legatura intre strada Avionului si cartierul "Henri Coanda".

In acest fel s-ar creea o strada/axa rutiera, incepand de la Lacul Floreasca si pana in cartierul "Henri Coanda".

Tramvaiul 5 deja circula de vreo 2 luni pana in Baneasa, insa acum ar cam fi necesara prelungirea lui pana la IKEA, asa cum circulau autobuzele 605. Problema e ca e cam greu de prelungit pana acolo, probabil pe langa gardul aeroportului.

Daca prin "IKEA" va referiti la zona comerciala Baneasa , cel mai bun ar fi de reinfiintat acele linii de troleibuze din zona de nord a Bucurestiului, care pana pe la inceputul anilor 80' legau zona garii de Nord de aeroportul Baneasa si de parcul Herastrau!
In aceea zona s-ar incadra in peisaj foarte bine troleibuzul, fiind un mijloc de transport nepoluant, "in ton" cu zona verde din nordul Bucurestiului!

Astfel reteaua de troleibuze ar trebui reconstruita (in zona de nord a Bucurestiului) pe:

-Soseaua Nicolae Titulescu, Strada Alexandru Ioan Cuza (intre intersectia cu Bdul. I G Duca si intersectia cu Soseaua Nicolae Titulescu), Piata Victoriei

-De la Piata Victoriei reconstruita reteaua de troleibuze pe doua "ramuri:
-Soseaua Kiseleff, Piata Presei Libere, Soseaua Bucuresti-Ploiesti, pana la zona comerciala Baneasa
-Bdul. Aviatorilor, Bdul. Beijing, Soseaua Nordului (cu pasaj denivelat peste M800), strada Elena Vacarescu
-pe Bdul. Maresal Constantin Prezan (ca retea de legatura intre cele doua "ramuri")

-Strada Soveja/Strada Dornei, Strada Aviator Popisteanu, Bdul. Expozitiei, Bdul. Marasti, Piata Presei Libere (ca sa poata fi infiintata o eventuala linie de troleibuze Strand Straulesti- Complex comercial Baneasa).

Pe Soseaua Kiseleff , Soseaua Bucuresti-Ploiesti si pe Bdul. Aviatorilor (unde exista mai multe benzi pe sens) o banda poate fi rezervata pentru circulatia unor eventuale troleibuze!

Laurentiu Ciobanu a scris:

Tramvaiul 5 deja circula de vreo 2 luni pana in Baneasa, insa acum ar cam fi necesara prelungirea lui pana la IKEA, asa cum circulau autobuzele 605. Problema e ca e cam greu de prelungit pana acolo, probabil pe langa gardul aeroportului.

E în proiect. Doecamdată, singura ,,îmbunătăţire" produsă de PMB a fost interzicerea accesului cu biciclete pe Şos. Bucureşti Ploieşti între Petrom Băneasa şi Al. Provoghetorilor pe sensul spre Otopeni şi între Şos. Odăi şi Aeroportul Băneasa pe sens opus. Că atât i-a dus capul pe cei de la PMB.
A, da, 5 mai nou e dublat de 330, care a devenit noul 605. Practic, 5 circulă doar ca să aibă vatmanii Depoului Victoria unde să îşi facă orele, la fel ca altă inutilitate pe boghiuri numită 43 şi alocată tot acestui depou.

Este bine cred ca s-a reintrodus tramvaiul 5, deoarece acesta asigura legatura cartierului Aviatiei cu zona centrala! Transportul in comun urban in Bucuresti ar trebui facut in cea mai mare parte si pe cat posibil cu mijloace nepoluante- troleibuze si tramvaie!
Tramvaiul 5 merge pana la vechiul capat (vechea bucla de intoarcere) de la aeroportul Baneasa ? Pana acolo ar trebui sa mearga, ca sa ajunga cat mai aproape posibil de aeroportul Baneasa!

Mai mult, eu as propune transformarea cat mai multor linii de autobuze in linii de troleibuze si investitii masive in infrastructura si retelele de tramvaie si troleibuze, atat in modernizarea cat si in extinderea acestora!

De exemplul linia de autobuze 330 (605) nu ar putea fi transformata in linie de tramvaie (sau de troleibuze daca nu are calatori suficienti pentru tramvaie) ?
Pe cea mai mare parte a traseului liniei 330 (605) exista retea de tramvaie (Bdul. 1 Decembrie 1918, Strada Liviu Rebreanu, Bdul. Camil Ressu, Soseaua Mihai Bravu, Soseaua Stefan cel Mare, Bdul. Barbu Vacarescu, Strada Capitan Alexandru Serbanescu, Bdul. Aerogarii), deci, cel putin dpdv al infrastructurii, ar putea fi usor transformata in linie de tramvaie!

Ramane problema constructiei unei linii noi de tramvaie intre aeroportul Baneasa si complexul comercial Baneasa- nu stiu daca exista loc fizic in teren pentru a construi o astfel de linie de tramvaie, adiacenta Soselei Bucuresti-Ploiesti!

Si alte linii de autobuze (de preferinta cele mai aglomerate) ar trebui transformate in linii de troleibuze!

La noi se chinuie de 1 an si jumatate sa modernizeze 1 km de linie de tramvai pe linia 1 pe bvd. Doina Cornea (fostul Vasile Milea)...

Cred ca si eu singur daca ma apucam o terminam mai repede.

Laurentiu Ciobanu a scris:

La noi se chinuie de 1 an si jumatate sa modernizeze 1 km de linie de tramvai pe linia 1 pe bvd. Doina Cornea (fostul Vasile Milea)...

Să nu uităm de peroanele staţiilor liniei 41. Pe 22 iulie au început lucrările la staţiile Braşov şi Orşova. Azi, 24 august, deja s-au montat jumătate din borduri, probabil la Anul Nou termină
Evident, spre deosebire de lucrările făcute în Epoca Fi(e)rea, acum nu s-au mai amenajat peroane provizorii, pur şi simplu tramvaiele trec în regim de InterCity prin zone cu blocuri de 10 etaje, pentru că mersul pe jos face piciorul frumos, nu? Mai ales când ai scumpit biletele cu peste 100%.

Care lucrari din epoca Firea? Nu s-a mai reabilitat nimic la tramvai din epoca Oprescu.
Cat de scumpiri, nu vad o scumpire: acum poti merge cu orice mijloc de transport 90 minute. Inainte daca stricai 3 bilete pe 3 autobuze eu zic ca era mai scump. Nu mai zic ca acum poti merge inclusiv pe preorasenesti si express.

Pe vremea duamnei s-au refăcut câteva perechi de peroane, pentru staţiile Bd. Timişoara, Piaţa Crângaşi, Turda, Uverturii. La toate lucrările astea, s-au asigurat peroane provizorii înaintea/după cele existente, pentru ca staţiile să nu fie suspendate. Pe când acum, tramvaiele pur şi simplu nu mai opresc în 3 staţii. Şi nu pentru câteva zile... lucrările sunt începute de mai bine de o lună şi nici măcar nu s-au terminat de amplasat bordurile, nu mai zic de umplut totul cu pietriş şi nisip, turnat beton şi puse pietre de pavaj sau asfalt peste.
Înainte de scumpire, aveam troleibuz direct până la muncă şi plăteam fix 1,3 lei/călătorie. Acum nu-l mai am, că STB şi TPBI nu l-au mai considerat necesar (93) şi nu au considerat necesar nici ca autobuzul care-l înlocuieşte să îi parcurgă tot traseul (pardon, de fapt nu există autobuz care să-l înlocuiască). Aveam şi autobuz (105), mi l-au scos şi pe ăla. De o lună şi ceva nici pe 41 nu-l mai am, că mi-au desfiinţat staţia.
Bine că am două biciclete şi o maşină.

Hai lasă, nu te mai plânge atâta, acuma ești director și îți permiți să mergi cu autoturismul. Nu mai lucrezi pe 600 lei

Cinci-ul merge prin Băneasa pe o linie vai mama ei. E plin feisbucul cu plângeri la adresa tramvaiului 5.

Lucrările de pe linia 41 o bătaie de joc. Ambuteiaje de nedescris pe șoseaua Virtuții.
Mai trebuie să reamintesc încă o dată cine administrează firma de lucrări înființată chiar de duamna Fi(e)rea ? Finul lui Pandele.
Bă băieți eu cred că noi nu vom mai apuca vremuri mai bune pentru țara asta. Poate peste ani și ani când nu vom mai exista noi ăștia care ținem acest forum "în viață."

Vitosa a scris:

Hai lasă, nu te mai plânge atâta, acuma ești director și îți permiți să mergi cu autoturismul. Nu mai lucrezi pe 600 lei

Nu contează pe cât lucrez, nu îmi place să pierd 3 - 4 ore în trafic pentru un drum de 7 km pe sens. O oră jumătate dimineaţa, o oră jumătate - două seara, la care se mai adaugă 10 - 45 minute cu găsitul unui loc de parcare.
Când am plecat în concediu (cu autoturismul personal), a trebuit să ţin bateria pe redresor o noapte, că în 3 luni de când nu mai mersesem cu maşina, se descărcase.