Propuneri si discutii privind sistematizare urbana in Bucuresti

3. Cartierul Floreasca

Este cuprins intre: Strada Tarmului, Strada Navigatorilor, Strada Locotenent Radu Beller, Calea Dorobanti, Soseaua Stefan cel Mare, Bdul. Barbu Vacarescu, Soseaua Pipera.

Este strabatut de Calea Floreasca, iar in partea sa de nord de strada Mircea Eliade care se continuua cu strada Piotr Ilic Ceaikovski.

In partea sa de nord se afla si Lacul Floreasca.

Actualul cartier Floreasca era în sec. XVI-XVII o parte din moșia domnească din jurul orașului București. Ea se întindea, ca și astăzi, până-n vadul Colentinei, înspre nord, învecinându-se cu vechiul sat Cârstienești, demult dispărut. Pe această moșie trecea vechiul drum numit la sfârșitul secolului al XVII-lea “Drumul Plăcintei” și se îndrepta spre București. Moșia, aparținând boierilor Florești, s-a numit Floreasca.

In 1935 in cartierul Floreasca firma Americana "Ford" infiinteaza o fabrica de ansamblat automobile. Dupa 1948 este nationalizata si I este schimbat profilul de activitate, devenind intreprinderea "Automatica".

In cartierul Floreasca exista doua parcuri (parcul Floreasca amenajat in 1963 si parcul Verdi), dar si complexul sportiv "Dinamo Bucuresti". In apropierea stadionului Dinamo se afla si Spitalul de urgenta Floreasca.

În 1957 regimul comunist a dat în folosință un cartier complet la standardele de atunci, care cuprindea cinematograf,școală, sală de sport, parcuri, spații comerciale.Pe terenul situat spre nord, s-a construit localul Liceului Rosetti si s-a amenajat un mare parc, iar pe terenul situat spre sud s-au construit localul Școlii generale Emilia Irza, cinematograful Floreasca și s-a amenajat parcul din fața acestuia. În perioada comunistă a cartierului mai mulți activiști și membri importanți de partid au primit locuință aici inclusiv Ion Iliescu, cartierul devenind o zona specială unde nu se oprea alimentarea cu energie electrică pe economisire, încălzirea fiind pe bază de gaz metan locuitorii erau privilegiați pentru că nu sufereau de frig.





4. Cartierul Tei

Este cuprins intre: Bdul. Barbu Vacarescu, Soseaua Stefan cel Mare, Strada Lizeanu, Strada Reinvierii, Strada Masina de paine, Strada Teiul Doamnei, Strada Ion Berindei, strada Doamna Ghica, lacul Plumbuita, lacul Tei.

Este strabatut de: Bdul. Lacul Tei, Strada Doamna Ghica, Soseaua Petricani, Strada Ramuri Tei, Strada Tuzla.

Cuprinde si zone de case.

In aceste cartier exista 3 parcuri mai mari: parcul Tei (1948), parcul Circului (1961) si parcul Plumbuita (1977).

In acest cartier se afla si alte institutii importante: doua spitale (Spitalul Clinic Colentina si Spitalul Matei Bals), circul de stat (inaugurat in 1960 , fiind realizat dupa planurile arhitectului Nicolae Porumbescu), URAC, Complexul studentesc Tei.

Dezvoltarea imobiliara se poate face in zonele de case din cartier.

In cartierul Tei a existat si fosta moara "Dambovita".

Tot in cartierul Tei exista si doua cladiri monumente istorice si de arhitectura: "Palatul Ghika Tei" (construit in 1822 si aflat in apropierea intersectiei Strada Doamna Ghica, Bdul. Lacul Tei, Soseaua Petricani) si "Manastirea Plumbuita" (ar exista un tunel subteran inclusiv pe sub lacul Plumbuita care ar lega aceste doua obiective).




5. Cartierul Colentina

Este cuprins intre: Turmelor, Masina de Paine, Teiul Doamnei, Ion Berindei, Soseaua Colentina, Strada Fabrica de gheata, Strada Gherghitei, Soseaua Colentina, Soseaua Andronache, M800, Soseaua Colentina, Strada Sportului, calea ferata, Soseaua Fundeni, Strada Maior Vasile Bacila, Strada Heliade intre Vii, Soseaua Electronicii, Strada Ziduri Mosi, Soseaua Colentina.

Este strabatut de Soseaua Fundeni si strada Doamna Ghica.

In acest cartier se afla Spitalul Fundeni, darsi o fosta intreprindere- Fabrica de tevi Helitube.

Exista parcul "Motodrom".

Pentru creearea unei noi artere rutiere, care sa preia o parte din traficul rutier de pe Soseaua Colentina, ar trebui ca strada Maior Vasile Bancila sa fie largita si prelungita spre sud (trebuie realizat si un nou pod peste raul Colentina), apoi prelungita pana la intersectia strazilor Doamna Ghica si Heliade intre Vii.
Strada Heliade intre Vii ar trebui de asemenea largita pana la intersectia cu Soseaua Electronicii.
Legatura Soselei Electronicii cu Soseaua Colentina si Strada Ziduri Mosi ar trebui imbunatatita in zona "Kaufland Colentina".


Strada Sportului ar trebui prelungita spre est, pe la nord de Spitalul Fundeni, pana la calea ferata (unita cu strada Iza).


Dezvoltari imobiliare in cartierul Colentina se pot face in zona fostei fabrici Helitube, in zona unor foste depozite de materiale de constructii din apropierea strazii Heliade intre Vii (unde a inceput constructia complexului imobiliar Panorama) sau in zona cuprinsa intre Strada Heliade intre Vii, Soseaua Electronicii, Strada Ipsilanti Voievod si strada Litovoi Voievod (unde exista "Vinalcool").

IonutCFR2009 a scris:

ldh80, o propunere, sper sa nu te superi. Aceste texte pe care le insiri pe aici, le ai cu siguranta intr-un fisier text mai mare. Pentru a nu incarca inutil acest topic, si a lasa loc discutiilor pe tema propunerilor tale, ar fi mai util sa incarci textul respectiv pe un site de gazduire fisiere, ca ulterior acesta sa poata fi citit de fiecare.

Cele scrise si postate mai sus nu le am intr-un fisier text mai mare. Dar ca sa existe timp ca cele postate sa poata fi citite si commentate de colegii de forum, am sa las un timp mai mare intre postari.

6. Cartierul Electronicii

Este cuprins intre Lacul Colentina (la nord), Lacul Fundeni, Strada Fantanica, Strada Carausilor, Strada Baicului, Soseaua Electronicii, Strada Heliade intre Vii.

Cartierul este strabatut de: Strada Doamna Ghica, Strada Baicului.

Dezvoltari imobiliare se pot realiza in fosta zona industriala cuprinsa intre Soseaua Electronicii, Strada Heliade intre Vii, strada Dumitru Slugeru, strada Paharnic Turturea si Strada Baicului (zona in care s-a construit deja "Doamna Ghica Paza") sau pe locul fostei intreprinderi Electronica industriala.


Strazi care ar trebui prelungite si/sau largite:

-Strada Soldat Stefan Velicu ar trebui prelungita (prin zona fostei intreprinderi Electronica industriala) si unita cu strada Florica Pantazi.

-De partea cealalta a caii ferate, strada Semnalului ar trebui prelungita spre est (si unita cu strada Baicului) dar si prelungita spre nord si unita cu Strada Fantanica.

S-ar creea astfel doua strazi paralele, care ar merge pe ambele partii ale cai ferate, de la bariera Baicului pana la pasajul cu strada Doamna Ghica.


Fosta cale ferata industriala ce traverseaza strada Fantanica si apoi merge parallel cu Aleea Hobita ar trebui desfiintata.


Un proiect important, in curs de executie, este prelungirea strazii Doamna Ghica, cu pasaj peste calea ferata, si prelungirea strazii pana la Piata Delfinul. Acest proiect ar imbunatati semnificativ legatura intre cartierele Pantelimon, Electronicii, Colentina si Tei.


7. Cartierul Pantelimon

Este cuprins intre: Bdul. Ferdinand intai, Soseaua Mihai Bravu, Soseaua Iancului, Bdul. Pierre de Coubertin, Strada Hambarului, Strada Sergent Serbanica Vasile, Bdul. Basarabia, Soseaua Dudesti-Pantelimon, Soseaua Pantelimon, Lacul Pantelimon 1, Lacul Dobroiesti, Lacul Fundeni, Strada Fantanica, Strada Carausilor, Strada Baicului, Soseaua Pantelimon.

Este strabatut de : Strada Ritmului, Strada Fantanica, Strada Doamna Ghica (in perspectiva), Soseaua Pantelimon, Bdul. Chisinau, Soseaua Morarilor, Soseaua Fundeni, Soseaua Dobroiesti, Strada Ion Sahighian, Strada Ion Vlad.

Ca si parcuri exista "parcul Morarilor" (care ar putea fi extins si pe terenul fostei "Postavaria Romana") si "parcul Sticlariei" (care ar putea fi extins si pe terenul fostei fabric "Stiteh"). O zona putin valorificata pentru petrecerea timpului in aer liber este cea din zona malulul lacurilor Pantelimon 1, Dobroiesti si Fundeni.

Dezvoltarile imobiliare in acest cartier se pot face pe terenul unor fostei intreprinderi: in zona dintre Soseaua Morarilor, Bdul. Basarabia, Bdul. Chisinau, Soseaua Pantelimon, in locul fostelor intreprinderi "Filatura Romana", "Fabrica de paine Titan" si "Farmavet".

In locul fostelor fabric "Granitul" si "Prodplast" s-a construit hipermarketul "Cora Pantelimon", iar in locul intreprinderii Electrotehnica s-a construit "Mega Mall".

In acest cartier exista piata "Delfinul" , dar si 3 spitale (Spitalul Judetean Ilfov, Spitalul de urgenta Sfantul Pantelimon si Spitalul Clinic Nicolae Malaxa).

Strada Hambarului ar trebui unita cu strada Sergent Serbanica Vasile.

8. Cartierul Vatra Luminoasa

Este cuprins intre: Bdul. Basarabia, Strada Sergent Serbanica Vasile, Strada Hambarului, Bdul. Pierre de Coubertin, Soseaua Iancului, Soseaua Mihai Bravu.

Este strabatut de: Strada Vatra Luminoasa, Strada Maior Ion Coravu.

In acest cartier se afla importante dotari sportive: stadionul "Arena Nationala" (fost "23 August", fost "Lia Manoliu"), Complexul sportiv "Lia Manoliu", parcul national.

Cartierul cuprinde casele "tip ieftin", un fel de vilișoare construite de "Casa de Construcții" înaintea celui de-al II-lea război mondial pentru funcționarii publici.



9. Cartierul Obor

Este cuprins intre: Strada Lizeanu, strada Reinvierii, strada Masina de paine, strada Turmelor, Soseaua Colentina, Strada Ziduri Mosi, Bdul. Garii Obor, Strada Baicului, Soseaua Pantelimon, Bdul. Ferdinand intai, Soseaua Mihai Bravu, Soseaua Stefan cel Mare.

Bdul. Garii Obor ar trebui prelungit spe vest si unit cu strada Ziduri Mosi.

Ca si parcuri exista parcul Pasarari , parcul Titus Ozon si parcul Obor.

Desi in mare parte un cartier de blocuri, cartierul Obor cuprinde si o zona de case, cunoscuta ca si "Parcelarea Ferdinand-Obor", situate intre strada Caminului, strada Nifon Balasescu si strada Baicului. Zona cuprinde case construite pe locurile date demobilizatilor din primul razboi mondial, conform legii de improprietarire din 1921.

Dezvoltarile imobiliare in cartierul Obor se pot realiza pe locul unor fostei intreprinderi, precum: "Aversa", "Prosplast" (intre Bdul. Garii Obor si strada Ziduri Mosi) sau pe locul fostei "Intreprinderi de mecanica fina" (unde s-au realizat si singurele ceasuri "made in Romania", marca "Orex", in timpul regimului communist).

In cartierul Obor se afla si unitati comerciale renumite: Magazinul universal "Bucur-Obor" (cu cea mai mare suprafata comerciala dintre toate magazinele construite inainte de 1990 in Bucuresti), piata agro-alimentara Obor (considerate cea mai mare , diversificata , ieftina si bine aprovizionata piata agro-alimentara din Bucuresti) si Halele Obor.

In cartierul Obor exista si o cladire monument istoric- "Moara lui Assan" (prima moara cu aburi din Bucuresti, construita in 1853), aflata astazi din pacate in stadiul avansat de degradare.

De asemenea, cladirea statiei CFR Bucuresti-Obor este monument istoric si ar trebui renovata.



10. Cartierul Titan-Balta Alba

Este unul dintre cele mai mari cartiere de blocuri din Bucuresti, fiind cuprins intre: Bdul. Basarabia, Bdul. 1 Decembrie 1918, strada Bratarii, zona industriala "Policolor", Splaiul Unirii, Bdul. Nicolae Grigorescu, Strada Ilioara, Bdul. Bdul. Camil Ressu, Soseaua Mihai Bravu.

Este strabatut de: Bdul. Nicolae Grigorescu, Bdul. 1 Decembrie 1918, Strada Baba Novac- Strada Constantin Brancusi- Strada Lucretiu Patrascanu, Strada Liviu Rebreanu.

Denumirea sa se trage din mitologia greacă, unde era utilizată pentru a denumi copiii zeilor Uranus și Gaea, denumire preluată de o fabrică de ciment din zonă, de la începutul secolului al XX-lea. Odată cu anii ’50 începe etapa de dezvoltare a cartierului Titan. În contextul unei crize acute de locuințe, zona Titan era o alegere perfectă pentru dezvoltarea orașului, întrucât spațiul era foarte puțin construit. Motorul dezvoltării zonei Titan a fost înființarea unor mari unități industriale în vecinătate. Construcția a durat până în anii ’70, când a fost amenajat și Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost Titan, fost IOR) în jurul lacului Titan.

Cartierul are un centru comercial (Titan Mall), ștrandul Titan, un centru de agrement pentru locuitorii zonei și Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost IOR), unul din cele mai mari parcuri din București cu o suprafață de peste 85 de hectare. Datorită terenului înălțat ce oferă o bună protecție împotriva inundațiilor, dar și "autostrăzii soarelui" (denumire dată de municipalitate autostrăzii construite în anul 2006 ce leagă capitala de stațiunile situate pe litoralul românesc), el cunoaște o continuă dezvoltare și în domeniul imobiliarelor.

În 2011, a fost anunțată construcția unui proiect controversat în parcul Cuza, care potrivit organizațiilor nonguvernamentale, va dăuna una din cele mai mari zone verzi din capitală.


Pe locul fostei fabric de caramida de la intersectia Bdul. 1 Decembrie 1918 cu strada Bratarii s-a construit un mare centru commercial.

De asemenea, un mall s-a construit si in parcul Alexandru Ioan Cuza, pe locul fostei baze sportive "Spartac".


Strazi care ar trebui prelungite:

-Strada Bratarii ar trebui largita, modernizata si prelungita pana la intreprinderea "Isovolta"

-Din dreptul "Comat Electro" ar trebui realizata o strada noua, care sa se desprinda din strada Bratarii, sa mearga spre sud , pe traseul actualului "Drum Gura Putnei", strada care sa ajunga pana la Bdul. Theodor Pallady.  Apoi, la sud de Bdul. Theodor Pallady, create o strada noua (pe traseul actualului "Strada Pericle Papahagi" , "Drum Lunca Corbului", "Drum Lunca Bisericii", "Drum Lunca Priporului"), care sa ajunga la Splaiul Unirii. O astfel de strada (din zona "Comat Electro" pana la Splaiul Unirii) ar putea prelua o parte din traficul auto de pe Bdul. 1 Decembrie 1918 si ar separa clar cartierul de blocuri Titan-Balta Alba de zona industriala Policolor.

-Strada Trapezului ar trebui largita si prelungita spre sud, pana la Splaiul Unirii. In acest fel, s-ar realiza legatura directa intre Bdul. 1 Decembrie 1918 si Splaiul Unirii.

-Bdul. Nicolae Grigorescu ar trebui prelungit spre sud si legat cu Splaiul Unirii. Lucrarea se afla in curs de executie, iar la viitoarea intersectie Bdul. Nicolae Grigorescu cu Splaiul Unirii se prevede realizarea unui nou pod rutier peste raul Dambovita, pentru legarea Bdul. Nicolae Grigorescu cu strada Iuliu Hateganu, prin care se va realiza legatura cu Soseaua Vitan-Barzesti. Realizarea acestui proiect ar contribui semnificativ la imbunatatirea legaturii intre cartierele Titan-Balta Alba si Berceni.

-Strada Ilioara ar trebui indreptata si largita.

-Paralel cu calea ferata industriala ce deserveste "CET Sud-Vitan", ar trebui realizata o strada noua (intre viitoarea intersectie cu Bdul. Nicolae Grigorescu si intersectia cu "Drum Lunca Priporului"), pe actualul amplasament al "Drum Lunca Cetatii").

In acest fel, calea ferata industriala ce deserveste "CET Sud Vitan" , ar aveea 3 treceri la nivel in cartierul "Titan- Balta Alba", cu: Bdul. Nicolae Grigorescu, cu Strada Trapezului (in prelungirea Bdul. 1 Decembrie 1918) si inca o strada.


In partea de sud a cartierului exista si o zona de case, care faceau parte din fosta comuna Dudesti-Cioplea.


In cartierul Titan-Balta Alba exista si spitalul "Victor Babes", dar si o cladire veche- monument istoric "Conacul Cantacuzino", construit in secolele 18- 19. Se spune ca acest conac era legat printr-un tunel subteran de fosta manastire Vacaresti.

11. Cartierul Dristorului

Este cuprins intre: Soseaua Mihai Bravu, Calea Vitan, Bdul. Energeticienilor, Strada Fizicienilor, Bdul. Camil Ressu.

Este strabatut de Bdul. Ramnicu Valcea (in prelungirea strazii Dristorului) si Bdul. Ramnicu Sarat.

Strada Fizicienilor (de la intersectia cu Bdul. Energeticienilor) ar trebui prelungita spre sud, pe la vest de ICEMENERG, si unita cu Splaiul Unirii.

Numele cartierului vine de la breasla piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Meșterii piuari se numeau Ťdârstariť, Ťdârstať fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau Ťdârsteť și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezențe cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor.

In acest cartier se afla "Kaufland Mihai Bravu".




12. Cartier Vitan

Este cuprins intre: Bdul. Marasesti, Calea Dudesti, Soseaua Mihai Bravu, Calea Vitan, Bdul. Energeticienilor, Splaiul Unirii.

Este strabatut de: Soseaua Mihai Bravu, Calea Vitan, Bdul. Nerva-Traian, Bdul. Mircea Voda.

In acest cartier se afla: Policlinica Vitan, Bucuresti Mall (inaugurat in 1999), clubul sportiv Olimpia, Institutul de cercetari electrotehnice "Remus Radulet", iar la sud de raul Dambovita- targul de autovehicule Vitan si "Vitandis Shopping Center".



13. Cartierul Tineretului

Este cuprins intre: Bdul. Gheorghe Sincai, Splaiul Unirii, Soseaua Mihai Bravu- Calea Vacaresti, Bdul. Tineretului.

Interesul în zonă a început să apară în anii '60 când o nouă stradă care lega nordul Bucureștiului de zona de Sud a fost inaugurată sub numele de Magistrala Nord-Sud. Strada a fost mai apoi redenumită Bulevardul Dimitrie Cantemir. Aceasta strabate zona dinspre Piata Unirii spre Parcul Tineretului care a fost deschis în 1976. Pe acest tronson au existat pana in 1960 strazi cu case,vile si blocuri interbelice cu arhitectura caracteristica ce au fost partial demolate:Strada Leon Voda,Poterasi ,Alexandru Bălășanu si Lînăriei. Au disparut total strada Rădăuți si Fundătura Stufului (Conform unei harti din 1939).Noua stradă și parcul de dimensiuni mari au determinat o urbanizare rapidă a zonei. Deoarece de amenajarea și curățenia parcului s-au ocupat tinerii din școli și fabrici, trăsături specifice propagandei comuniste, parcul a primit numele de Parcul Tineretului, nume care a fost adoptat mai apoi și de cartier.

Cartierul este strabatut de Calea Vacaresti.

La intersectia strazilor V.V.Stanciu, Piscului si Constantin Radulescu Motru se afla parcul "Caramidarii de Jos".

Dezvoltari imobiliare se pot realiza pe terenul fostului abator comunal (teren cuprins intre Splaiul Unirii, Soseaua Mihai Bravu, Calea Vacaresti si Bdul. Abatorului).



14. Cartierul Vacaresti

Este cuprins intre Calea Vacaresti si Strada Pridvorului, cuprinzand si ansamblul rezidential "Asmita Gardens".



15. Cartierul Berceni

Este unul dintre cele mai mari cartiere de blocuri din Bucuresti, fiind cuprins intre: Soseaua Oltenitei, Calea Piscului, Intrarea Urcusului, Drumul Zaplanului, Strada Cararuia, "parcul natural Vacaresti", Soseaua Vitan-Barzesti, Strada Ion Iriceanu, Strada Turnu Magurele, Strada Luica, Soseaua Giurgiului.

Este strabatut de: Bdul. Constantin Brancoveanu, Strada Izvorul Rece, Strada Resita, Drumul Gazarului, Strada Nitu Vasile, Bdul. Alexandru Obregia, Strada Emil Racovita, Soseaua Berceni, Soseaua Oltenitei.

In acest cartier se afla 3 spitale, dar si stadionul fostei echipe "Rocar'.

Strazi care ar trebu prelungite:


-Drumul Zaplanului ar trebui legat de strada Cararuia, iar strada Cararuia legata de strada Pridvorului.

Este un fost cartier muncitoresc, compus în principal din blocuri de apartamente de la 1 până la 4 camere, construit începând cu anii 1965. Are o populație stabilă de aproximativ 110.000 de locuitori.



16. Cartierul Giurgiului

Este cuprins intre: Bdul. Pieptanari, Strada Cladova- Strada Branistari, Strada Alexandru Anghel, Soseaua Giurgiului.

Este strabatut de strada Toporasi.

Cartierul s-a dezvoltat de-a lungul Șoselei Giurgiului ce asigura legătura Bucureștiului cu portul de la Giurgiu și localitatea Ruse din Bulgaria.
Aflată inițial (începutul secolului XX) la marginea comunei Șerban Vodă în proprietatea unor oameni înstăriți, zona a început progresiv să fie parcelată și astfel au luat naștere primele străzi: Militaru Stoian, Opriș Ilie, Puțul cu Tei, Stejărișului, Făgetului, Nucetului, Ulmetului, Sălcetului, Cornetului, Brădetului, actuala George Bacovia și Alunișului. Ulterior dezvoltarea s-a extins și către est luând astfel ființă străzi precum: Aron Pumnul și Nehoiași.

În timpul regimului comunist, cartierul a fost schimbat radical, culturile agricole (livezile în mod special) fiind înlocuite cu blocuri de apartamente de 15, 11, 10, 8, 7 și 4 etaje. Astfel, Giurgiului a devenit unul dintre cartierele moderne, trainice și omogene ale vremii alături de Titan, Drumul Taberei și Berceni. În trecut, cartierul atrăgea mulți oameni datorită faptului că era liniștit, curat și abundent in spații verzi. Astfel, populația a ajuns rapid la aprox. 46.000 de locuitori. Din fericire, în prezent, zona s-a păstrat liniștită și nu au loc evenimente notabile.

Planul de sistematizare a zonei a fost inclus în amplul proiect de construcție de clădiri locative care era dedicat magistralei Nord-Sud. În primă fază (1961) au fost realizate construcțiile din zona bulevardului Dimitrie Cantemir, urmând ca apoi să fie edificat Ansamblul de locuințe "Șoseaua Giurgiului" alături de complexul agroalimentar Piața Progresul.

Construcția clădirilor de apartamente a început în jurul anilor 1960- 1958: Se demarează lucrările la căminele lucrătorilor IDEB (intrarea Giurgiului și Intrarea Vrabiei).

1962: Începe construcția blocurilor de 5 scări în două tronsoane din zonele Dr. Găzarului și Piața Progresul

1963: Începe construcția blocurilor turn de 11 etaje și a blocurilor tip bară alcătuite din 5 până la 6 tronsoane, iar tot în acest an sunt date în folosință clădirile de 7 etaje.

1971: Se deschid șantiere noi în zona cuprinsă între Șos. Giurgiului, Str. Reșița, Dr. Găzarului. În acest an apar primele blocuri de 4 etaje.

1972: Apar șantierele clădirilor de 10 etaje cu câte 2 sau 5 tronsoane (scări) în zonele Piața Progresul, Dr. Găzarului și Str. Luică

1977: Apar șantierele clădirilor de 10 etaje cu 4 - 7 scări care vor fi zguduite în timpul ridicării lor de cutremurul de 7 grade pe scara Richter. De asemenea, dezastrul va forța autoritățile să închidă șantierele și să consolideze toate blocurile construite. Astfel, imobilele de 10 etaje din imediata vecinatate a șoselei vor fi folosite pentru a găzdui persoanele care au rămas fără case.

1986: Se începe construcția blocurilor aflate în imediata vecinătate a străzii Pictor Ștefan Dimitrescu.

1989: Se închid toate șantierele.


Construcțiile au un aspect standard, majoritatea clădirilor fiind identice, însă se observă și subtile influențe moderniste occidentale tipice anilor '60. Clădirile sunt distanțate între ele (de la 47 până la 180 metri) permițând astfel existența unor generoase spații verzi. În plus, pentru prima dată în sudul capitalei, construcțiile sunt dispuse în așa manieră încât să se reliefeze unele pe celelalte, piesa centrală a ansamblului fiind o clădire de apartamente, accent înalt, cu parter, 15 etaje și terasă, de 47 metri înălțime (cea de-a treia clădire rezidențială ca înălțime din București timp de 12 ani de la construcție, după Blocul "Gioconda" și turnul din Piața Sala Palatului).

De asemenea, se poate remarca o asemănare în ceea ce privește modul de construcție și de dispunere a elementelor fațadelor între clădirile din zona Giurgiului și alte construcții din Drumul Taberei (strada Sibiu, strada Pravăț, aleea Dumbravița), Calea Griviței, Bd. Constantin Brâncoveanu, Calea Giulești, Bd. Dimitrie Cantemir, Soseaua Olteniței, Piața Gării de Nord, Bd. Dinicu Golescu.

Arhitecții care au contribuit la realizarea ansamblului "Șoseaua Giurgiului" sunt: Mircea Bercovici, Constantin Gherghiceanu și Cleopatra Alifanti.


Dezvoltarile imobiliare in acest cartier se pot face pe terenul fostei uzine "Autobuzul/Rocar" si in zona fostului depozit "Baduc".


Strazile Cladova si Branistari (care merg parallel cu fosta cale ferata) ar trebui modernizate, iar calea ferata care separa cartierele Giurgiului de Ferentari ar trebui reconstruita.


La nord de Bdul. Pieptanari, ar trebui construita o strada paralela cu calea ferata, strada care sa faca legatura intre Bdul. Pieptanari si intersectia Strada Doctor Constantin Istrati/Strada Progresului. Pentru aceasta, se poate utiliza partial traseul actualei strazi Inclinata, care poate fi modernizata, prelungita inspre sud si unita cu strada Cladova.

Traseul strazii Baiulescu Ion ar trebui usor modificat, astfel incat sa ajunga la intersectia strazilor Zabrautului si Popa Stefan.


Astfel, calea ferata care separa cartierele Giurgiului si Ferentari, cale ferata care ar trebui reconstruita, ar aveea 5 treceri la nivel intre cartierele Giurgiului si Ferentari, cu: Strada Baiulescu Ion, Strada Zabrautului, Bdul. Pieptanari, Toporasi, Alexandru Anghel.


Tot in cartierul Giurgiului, intre fosta cale ferata, strada Zabrautului si Bdul. Pieptanari se afla si celebrele blocuri-ghetou. Ghetoul Zabrauti este format din caminele construite pentru nefamilistii care munceau in Bucuresti. Regimul comunist a vrut sa il demoleze inca din anul 1980. In anul 1989, locatarii caminelor de nefamilisti au fost evacuati, iar blocurile, programate pentru demolare. Proiectul a cazut o data cu comunismul.



17. Cartierul Ferentari

Este cuprins intre: fosta cale ferata, strada Veseliei, strada Doina, strada Sergent Musat Constantin, Calea Ferentari, Soseaua Salaj.

Cartierul este strabatut de Calea Ferentari, Prelungirea Ferentari, Strada Veseliei, Strada Zabrautului, Strada Popa Stefan, Bdul. Pieptanari, Strada Toporasi, Strada Bachus, Strada Salviei, Strada Carlibaba, Strada Freamatului, Strada Zetarilor, Strada Alexandru Anghel, strada Humulesti.

Soseaua Salaj se continuua spre zona centrala cu strada Spatar Preda si strada Fabrica de chibrituri.

Cartierul Ferentari este cunoscut ca cel mai rau-famat cartier din Bucuresti.

Constructia primelor blocuri din cartierul Ferentari a inceput in anii 50. Ministrul fortelor armate de atunci- Leontin Salajan- a dat ordin armatei sa intre cu tancurile si sa demoleze cocioabele tiganesti care existau atunci in Ferentari, in locul lor fiind construite blocuri.

Majoritatea blocurilor din Ferentari au cate 4 etaje, existand putine blocuri mai inalte.



18. Cartierul Rahova

Este cuprins intre: Soseaua Alexandriei, Soseaua Antiaeriana, Strada Petre Ispirescu, Strada Campul Mare, Strada Novaci, Strada Mihail Sebastian, Calea Ferentari, Soseaua Salaj.

Cartierul este strabatut de: Calea Rahovei- Soseaua Alexandriei, Strada Margeanului, Strada Petre Ispirescu, Strada Amurgului, Strada Buzoieni, Soseaua Bucuresti-Magurele.

Cartierul cuprinde si zone de case.

Calea Rahovei a fost cunoscută în trecut sub denumirea de Podul Calicilor sau Drumul Florăreselor, principalul drum de acces către Alexandria. Numele de pod venea de la scândurile de lemn cu care era pavat, acesta fiind un material mai ieftin decât piatra. Podul Calicilor era înconjurat de cerșetori și oameni nevoiași dar autoritățile i-au alungat și au redenumit strada în Calea Craiovei pentru a îndepărta reputația proastă.


Cartierele Ferentari si Rahova se pot extinde spre sud.



Deoarece in ultimii ani au aparut noi ansambluri rezidentiale in partea de sud-vest , pe teritoriul administrativ al "orasului" Magurele si comunei Bragadiru, pentru delimitarea clara a acestora de municipiului Bucuresti, dar si pentru realizarea unor noi strazi (care ar impulsiona dezvoltarea imobiliara in sud-vestul Bucurestiului), ar trebui realizata o strada noua de legatura intre Soseaua Giurgiului si Soseaua Alexandriei, aproximativ pe amplasamentul actual al : "Strada" Carutei, "Drum Bragadiru", Strada Osiris.

S-ar creea astfel o artera noua de legatura intre Soseaua Giurgiului si Soseaua Alexandriei, artera care ar impulsiona si dezvoltarea imobiliara in aceea zona.

De asemenea, ar trebui modernizate si strazile care ies din Bucuresti in partea de sud-vest: Strada Neptun- Soseaua Vartejului, Soseaua Bucuresti-Magurele, Soseaua Salaj, Strada Humulesti.




Pentru intregirea unei artere inelare a Bucurestiului, in zona cartierelor Ferentari- Rahova- Ghencea- Drumul Taberei, ar trebui realizata o strada noua, care:

-Sa se desprinda de la intersectia Strada Zetarilor/Prelungirea Ferentari, sa ajunga la intersectia Soseaua Alexandriei/Soseaua Antiaeriana, apoi sa ajunga la intersectia Bdul. Ghencea/Strada Brasov.

In acest fel s-ar creea un al doilea inel rutier a Bucurestiului (Podul Grant- Calea Grivitei- Soseaua Nicolae Titulescu- Bdul. Iancu de Hunedoara- Soseaua Stefan cel Mare- Soseaua Mihai Bravu- Strada Dristorului- Bdul. Ramnicu Valcea- Bdul. Ramnicu Sarat- Calea Vitan- Soseaua Vitan Barzesti- Strada Ion Iriceanu- Strada Turnu Magurele- Strada Luica- Strada Alexandru Anghel- Strada Zetarilor- Strada Brasov- Pasaj Lujerului- Soseaua Virtutii- Calea Crangasi- Podul Grant).

Urmand acest al doilea inel, magistrala M1 de metrou ar putea fi prelungita de la statia Dristor 2 si la sud de Dambovita, si sa ajunga la statia Crangasi (statie prevazuta din constructie cu 3 linii), iar astfel actuala M1 de metrou ar devein o adevarata magistrala inelara, care sa acopere aproape tot Bucurestiul, pe traseul: Gara de Nord 1- Piata Victoriei 1 si 2 (unde se intersecteaza cu M2)- Obor- Iancului (unde se va intersecta cu M5)- Dristor 2 (unde va trece peste M3)- Aparatorii Patriei (unde se va intersecta cu M2)- Giurgiului (unde s-ar intersecta cu M4 prelungita pana la Gara Progresul)- Parc Drumul Taberei (unde s-ar intersecta cu M5)- Lujerului (unde s-ar intersecta cu M3)- Crangasi- Basarab 1 si 2 (corespondenta cu M4)- Gara de Nord 1.

19. Cartierul 13 Septembrie

Este cuprins intre: Strada Petre Ispirescu, Strada Campul Mare, Strada Novaci, Strada Mihail Sebastian, Drumul Sarii.

Este strabatut de Calea 13 Septembrie (care se continuua cu Bdul. Ghencea) si de strada locotenent-colonel Constantin Marinescu.



20. Cartierul Ghencea

Este limitat la nord de Prelungirea Ghencea, Strada Brasov, Bdul. 1 Mai, strada locotenent-colonel Constantin Marinescu, iar la est de Drumul Sarii si Soseaua Antiaeriana.

La sud de Bdul. Ghencea se afla complexul sportiv Steaua, dar si terenuri , cladiri si facilitati a Ministerului Apararii Nationale.

In schimb spre vest, spre centura, cartierul Ghencea se poate dezvolta imobiliar.

In partea sa de vest cartierul este strabatut de Strada Ghidigeni, care ar trebui modernizata si prelungita pana la centura.


Cartierul Ghencea își are numele de la mahalaua Ghencea, apărută pentru prima dată pe o hartă în anul 1852, pe harta realizată de către maiorul A. Borroczyn. O altă ipoteză ar fi ca numele cartierului provine de fapt de la neamul boierilor Burnăzești, care au ctitorit Biserica Ghencea în anul 1820. Totusi, se pare că în timpul domniei fanariote au apărut detașamentele de arnauți, alcătuite din mercenari de origine sârbă, greacă sau albaneză. Acești mercenari arnauți din alaiul domnesc aveau un comandat numit în limba turcă ghenci-aga, nume ce însemna șeful voinicilor, și de aici legătura cu numele cartierului aflat în Sud-Vestul Bucureștiului.

Construcția blocurilor din zonă a început în anii '50. Fabrica de textile Tricodava și cea de plastic Munplast au fost construite aici de către regimul comunist. Tricodava a fost demolată în 2007 iar în locul fostei fabrici s-a construit un ansamblu rezidențial

Cartierul Ghencea este împărțit preponderent în 2 zone și anume cea veche (Blocurile construite în anii 70) și zona nouă ce se dezvoltă în continuare de-alungul bulevardului Ghencea și Drumului Cooperativei cu străzile aferente. În prezent cartierul numără în jur de 150.000 de locuitori.




21. Cartierul Drumul Taberei

Este cuprins intre: Prelungirea Ghencea, Strada Valea Oltului, Bdul. Timisoara, intersectia Razoare, Drumul Sarii, strada locotenent-colonel Constantin Marinescu, Bdul. 1 Mai, Strada Brasov.

Este strabatut de: Strada Drumul Taberei, Strada Brasov, strada Sibiu, strada Valea Ialomitei, strada Valea Argesului.

In zona cuprinsa intre Aleea Haiducului, Bdul. 1 Mai, strada Drumul Taberei se afla diverse cladiri si dotari a MAPn. Tot acolo, pana la Drumul Sarii, se afla si o zona de case.

Cartierul are un parc destul de intins, cu lac.

Majoritatea blocurilor din acest cartier au fost construite intre 1961- 1974.


Cartierul se poate extinde spre vest, pana la centura, existand o zona intinsa putin construita, cuprinsa intre Strada Valea Oltului, Bdul. Timisoara (care ar trebui unit cu centura), centura, Prelungirea Ghencea. In acest perimetru a inceput sa fie construit cartierul Brancusi si cartierul Valea Doftanei.

Tot in aceasta zona se afla si Institutul Pasteur.

O artera rutiera noua care s-ar putea construi in aceasta zona ar face legatura intre Prelungirea Ghencea si intersectia Bdul. Timisoara/Strada Valea Cascadelor, pe la vest de cartierul Brancusi.

22. Cartierul Militari

Este cuprins intre: Bdul. Iuliu Maniu, Strada Valea Cascadelor, Bdul. Timisoara, Intersectia Razoare, Bdul. Geniului, Soseaua Grozavesti, Splaiul Independentei, Lacul Morii, canalul "Arges" si centura.

Este strabatut de: Bdul. Iuliu Maniu, Strada Moinesti, Strada si pasajul Lujerului, Bdul. General Vasile Milea, Strada Fabricii, Soseaua Virtutii, Calea Apeductului, Bdul. Uverturii, Strada Dezrobirii, Strada Apusului, Strada Margelelor, Strada Liniei.

Este unul dintre cele mai mari cartiere de blocuri din Bucuresti.


Dezvoltarile imobiliare se pot realiza pe terenul unor fostei fabrici:

-cele care erau situate in apropierea caii ferate: "Comet SA", "Continent Marine', "Radox"

-in locul fostei uzine "Semanatoarea"

-in locul fostei fabrici "Pumac".

-in perimetrul cuprins intre: Bdul. General Vasile Milea, Bdul. Timisoara, Strada si pasajul Lujerului, Bdul. Iuliu Maniu. Unele din fostele intreprinderi industriale care erau situate aici au disparut, pe terenurile respective ridicandu-se ansambluri rezidentiale sau centre comerciale (in locul "Uzinei de motoare electrice" s-a construit AFI Palace Cotroceni, in locul fostei fabrici "Apaca" s-a construit "Cotroceni Bussines Center", in locul fostei unitati militare speciale 0920 Fabrica de diamante s-a construit "Terra Park", etc).
Probabil acceiasi soarta o vor aveea si fostele fabrici "Faberom' si Fabrica de paine Lujerului.
Tot in acest perimetru s-a construit si "Hipermarketul Cora Lujerului" si "Plaza Romania".

Tot in acest perimetru exista si fosta statie CFR Bucuresti Cotroceni Militari.
Desi dupa disparitia unitatilor industriale deservite de aceasta principalul ei scop a disparut, totusi liniile de cale ferata si cladirea acestei foste statii trebuiau pastrate. Ar fi fost un loc ideal pt mutarea muzeului CFR: cu suficiente linii de cale ferata pt expunerea materialului rulant "de epoca", relative aproape de centru.

De asemenea trebuia pastrata si fosta cale ferata prin care depoul Metrorex Ciurel era racordat la reteaua CFR. Aceasta linie se ramifica din fosta statie CFR Bucuresti Cotroceni Militari, trecea pe langa actualul hypermarket "Cora Lujerului", trecea prin pasajul Lujerului (construit in 1987), apoi mergea parallel cu strada Fabricii, traversa apoi la nivel Calea Apeductului, dupa care ajungea intr-o zona in care exista un fel de Antestatie Industriala, apoi traversa la nivel un drum de acces spre sediul STS, dupa care intra in subteran, racordandu-se la reteaua Metrorex printr-un macaz situate in subteran, pe linia Metrorex dintre statia Semanatoarea si depoul Ciurel.

Strazi care ar trebui construite, prelungite sau largite:

-Strada Liniei ar trebui prelungita, astfel incat sa fie o strada care sa faca legatura intre Strada Valea Cascadelor si Strada Lujerului, iar mai departe unita cu strada Fruntas Anghel Mihail (pe la sud de fosta statie CFR Bucuresti Cotroceni Militari) si sa faca legatura cu Bdul. General Vasile Milea.

-De asemenea, parallel cu calea ferata, ar trebui construita o strada care sa faca legatura intre Bdul. General Vasile Milea si Bdul. Geniului (pe la sud de campusul studentesc Leu)

-Ar trebui construita o strada care sa se desprinda din Bdul. Uverturii , inainte de podul peste "canalul Arges", si apoi sa mearga pe malul sudic al acestui "canal", pana la centura (pe actualul amplasament al Strazii Drenajului, Drum Ciorogarla, Strazii Rezervelor)

-Strada Piscu Crasani ar trebui prelungita spre nord si unita cu Drum Ciorogarla.

-Drumul Osiei ar trebui modernizat (asigura legatura cu ansamblul rezidential "Militari Residence" (care se afla dpdv administrativ in comuna Chiajna, satul Rosu).


In cartierul Militari exista si o zona de case, cuprinsa intre strada Margelelor, Drum Ciorogarla, Strada Piscu Crasani ("cartierul Rosu").


Ca si unitati comerciale mari exista "Militari Shopping City", "Hipermarket Cora Lujerului", "Plaza Romania", "AFI Palace Cotroceni", etc.

Pe partea dreapta a Bdul. Iuliu Maniu, pana la centura, exista spatiu pentru realizarea de noi unitati comerciale sau dezvoltari imobiliare.

Exista de asemenea piata agro-alimentara Gorjului.


Tot in cartierul Militari se afla si Universitatea Politehnica Bucuresti, dar si "Institutul National de Cercetari Aero Spatiale Elie Carafoli " , "Instititul National de cercetari pentru motoare termice MASTER SA" si uzina "Turbomecanica".


Ca si parcuri exista "Parcul Grozavesti" (intre Bdul. General Vasile Milea, Soseaua Grozavesti si Bdul. Iuliu Maniu, tot in acest perimetru aflandu-se si rezervoare de apa), "Parcul Fabricii- Iuliu Maniu" (realizat pe amplasamentul fostei cai ferate industrial ce deservea intreprinderea Pumac) si Parcul Pacii.

23. Cartierul Crangasi

Este cuprins intre: Lacul Morii, Strada Mehadia, Strada George Valsan, Calea Giulesti, Aleea Tibles, Strada Petre Popovat, Splaiul Independentei, raul Dambovita.

Este strabatut de Soseaua Virtutii- Calea Crangasi si de Bdul. Constructorilor.

Începând cu anul 1960, au început să fie ridicate primele blocuri de locuințe pentru muncitorii din metalurgie, care au venit din Hunedoara în București, pentru a lucra la sectorul de producție al Institutului de Cercetări Metalurgice (ICEM) aflat pe malul Lacului Morii, de unde și denumirea unor blocuri ca ICEM13.

În urma inundațiilor din anii 70, Crângașiul s-a numărat printre cele mai afectate zone.

In cartier exista piata si complexul commercial Crangasi, iar ca si parcuri si locuri de agreement in aer liber exista Parcul Crangasi (intre Lacul Morii, Soseaua Virtutii, Bdul. Constructorilor si Calea Crangasi), strandul Dambovita.



24. Cartierul Regiei

Este cuprins intre: Aleea Tibles, Strada Petre Popovat, Splaiul Independentei, rampa pasajului Basarab, Calea Giulesti.

Este strabatut de: Soseaua Orhideelor, Bdul. Regiei.

Strazi care ar trebui prelungite:

-Bdul. Regiei prelungit spre vest si unit cu strada care margineste complexul sportiv Regie, iar apoi aceasta strada unita cu strada Geo Alexandru Ivasiuc.


In cartierul Regie exista si complexul sportiv Regie (unde se afla stadionul echipei Sportul Studentesc) si complexul studentesc Regie (construit intre 1960- 1968.

Dezvoltarile imobiliare in acest cartier se pot realiza pe terenul fostei fabric de tigarete "Belvedere" (cuprins intre Strada Boisoara, Strada Inginer Cristian Pascal, Bdul. Regiei, soseaua Orhideelor, Calea Giulesti) si pe terenul fostei fabrici de paine Spicul.




25. Cartierul Giulesti

Este cuprins intre: Strada Mehadia, Strada George Valsan, Calea Giulesti, Podul Grant, calea ferata, strada Lamaiului, strada Copsa Mica, strada Manzului, strada Jugastrului, strada Dudului, Lacul Morii.

Este strabatut de: Calea Giulesti, Bdul. Constructorilor- Strada Butuceni.

Ar trebui construita o strada noua, care sa se desprinda din strada Prunaru, sa mearga pe langa revizia de vagoane Basarab si sa ajunga la intersectia strazilor Butuceni cu Lamaiului (pentru a separa cartierul de zona de exploatare feroviara).

Strada Dudului ar trebui prelungita spre sud, pana la Lacul Morii.

Dezvoltarile imobiliare in acest cartier se pot face pe terenul fostelor unitati "Grantmetal" si "Silvarom".

In acest cartier exista stadionul echipei Rapid Bucuresti, sala sporturilor Rapid, teatrul Giulesti (opera comica pt copii) si colegiul tehnic feroviar Mihai intai.

Exista de asemenea parcul Giulesti.




26. Cartierul Bucurestii Noi

Este cuprins intre: Strada Constantin Godeanu, Lacul Grivita, Strada Ciresoaia, Bdul. Bucurestii Noi, Soseaua Chitilei.

Este strabatut de: Bdul. Bucurestii Noi, Bdul. Laminorului, Strada Fabrica de caramida.

In vestul acestui cartier (intre Strada Constantin Godeanu, Lacul Straulesti, centura si Soseaua Chitilei, inclusiv pe terenul fostei fabric Bere-Bauturi, a fostelor depozite Romtrans) exista o vasta zona, in mare parte neconstruita. In acest spatiu pot aveea locul dezvoltari imobiliare . In aceasta zona s-a construit "Hipermarket Carrefour Colosseum".

De asemenea, constructii imobiliare se pot realiza si pe terenul fostelor fabric Laminorul, Tehnometal, Textila Dacia, Fabrica de prelucrare a marmurei.

Ca si parcuri si spatii verzi exista "Parcul Nicolae Bazilescu- Infratirea intre popoare", strandul Straulesti si fosta baza sportiva "Pescarusul".

Cartierul cuprinde si zone de case.




27. Cartierul Pajura

Este cuprins intre: Strada Jiului, Bdul. Poligrafiei, M800, Bdul. Bucurestii Noi.

Este strabatut de: Strada Pajurei, Strada Baiculesti, Aleea Pajurei si Strada Dridu.

Cuprinde in general blocuri cu cate 4 etaje.

Ar trebui construita o strada parallel cu M800, care sa se desprinda din strada Spicului (in zona Metropolis Residence) si sa se uneasca cu strada Baiculesti.

Dezvoltari imobiliare se pot realiza pe terenul fostelor depozite "Jiului", a fostei fabrici de paine "Jiul", a fostei "Autobaze Transport Bucurestii Noi".

Este format preponderent din locuințe colective de diverse categorii și prezintă densități diferite în interiorul zonei. Ansamblurile de locuințe colective au fost construite în anii 1960 pe terenuri agricole.




28. Cartierul Grivitei

Este cuprins intre: calea ferata, strada Caransebes, Calea Grivitei, strada Gheorghe Polizu, strada Doctor Iacob Felix, Bdul. Ion Mihalache, Strada Constantin Sandu Aldea, strada Aviator Traian Vasile, Bdul. Expozitiei, Strada Aviator Popisteanu.

Este strabatut de: Strada Dorna, Strada Soveja, Strada Aviator Popisteanu, Strada Turda, Soseaua Nicolae Titulescu, Bdul. Banu Manta, Bdul. Alexandru Ioan Cuza, Bdul. Gheorghe Duca, Strada Maltopol.


Strazi care ar trebui construite sau prelungite:

-Realizata o strada care sa se desprinda de la intersectia strazilor Aviator Popisteanu si Soveja, sa ajunga la capatul strazii Bugeci, in zona liceul Greco-catolic Timotei Cipariu, apoi sa intersecteze strada Carpati, dupa care sa mearga pe langa sediul "Luxten Lighting Company" si in final sa se uneasca cu Calea Grivitei.

-Strada Carpati ar trebui largita (asigura legatura directa intre Calea Grivitei si complexul Romexpo).

-Realizata o strada care sa se continuie spre sud din strada Carpati, sa mearga parallel cu calea ferata si sa se uneasca cu strada Caransebes in zona Institutului Geologic Roman.


Ca si parcuri in cartierul Grivitei exista parcul Regina Maria.

Tot in acest cartier exista si Institutul National De Geriatrie si Gerontologie "Prof.Dr.Ana Aslan".

29. Cartierul Dorobanti

Este cuprins intre: Bdul. Aviatorilor, Calea Dorobanti, Bdul. Dacia, Piata Romana, Bdul. Lascar Catargiu, Piata Victoriei.

Este strabatut de: Bdul. Iancu de Hunedoara, Strada Caderea Bastiliei- Strada Roma, Strada Paris.

In acest cartier se afla sediul Guvernului Romaniei si al TVR.

Cuprinde atat blocuri mai inalte (in zona Bdul. Iancu de Hunedoara), cat si blocuri cu 4 etaje.


De asemenea cartierul cuprinde case si vile vechi, multe din ele monumente istorice si de arhitectura. Acestea sunt incluse in 3 parcelari vechi-parcuri rezidentiale: Parcul Filipescu(1912), Parcul Bonaparte(1913) si Parcul Mornand.




30. Cartierul Plevnei

Este cuprins intre: Strada Fluviului, Bdul. Dinicu Golescu, Strada Berzei, Strada Stirbei Voda, Calea Plevnei, Strada Constantin Noica, Splaiul Independentei, Pasajul Basarab, Calea Plevnei.

Este strabatut de: Calea Plevnei, Strada Mircea Vulcanescu, Strada Witing.

Dezvoltarile imobiliare se pot realiza pe terenul fostei fabric de paine Plevnei, pe terenul fostei uzine Softchim si pe terenul fostei fabrici de bere Grivita.

In acest cartier exista: Spitalul Militar Central, Muzeul Militar National Ferdinand intai, Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport, Institutul National de cercetare-dezvoltare pentru chimie si petrochimie ICECHIM.

Asadar in Bucuresti exista un numar de 30 de cartiere de blocuri (sau predominant de blocuri): Baneasa-Noua, Aviatiei, Floreasca, Tei, Colentina, Electronicii, Pantelimon, Vatra-Luminoasa, Obor, Titan-Balta Alba, Dristorului, Vitan, Tineretului, Vacaresti, Berceni, Giurgiului, Ferentari, Rahova, Calea 13 Septembrie, Ghencea, Drumul Taberei, Militari, Crangasi, Regiei, Giulesti, Bucurestii Noi, Pajura, Grivitei, Dorobanti, Plevnei.

Dezvoltarile imobiliare ar trebui realizate in aceste cartiere (exceptand zonele unde exista cladiri vechi cu valoare istorica si arhitecturala, precum in cartierul Dorobanti) sau in zonele libere adiacente acestor cartiere.

Cele mai bune cartiere de blocuri construite inainte de 1990 sunt considerate Baneasa-Noua si Aviatiei, iar cele mai rau-famate cartiere de blocuri sunt considerate Ferentari si Rahova.

E. Zone rezidentiale de case sau vile


1. Cartierul Baneasa-Veche

Este cuprins intre: Lacul Baneasa, Bdul. Ion Ionescu de la Brad, Soseaua Straulesti.

In aceasta zona se afla si fostul "Institut de cercetari alimentare".


Alte case si vile se afla si in zona cuprinsa intre: Bdul. Ficusului, Strada Elena Vacarescu, Strada Ocna Sibiului, Bdul. Aerogarii. Strada Ocna Sibiului ar trebui prelungita spre vest si unita cu strada Elena Vacarescu.

Alte case si vile se afla si in zona cuprinsa intre: Bdul. Aerogarii, Strada Berca, Strada Zapada Mieilor, Strada Biharia.


La nord de Bdul. Aerogarii si Strada Biharia se afla un complex apicol, dar si doua unitati industriale din domeniul aviatiei: Romaero si Metav.



2. Cartierul Herastrau

Este cuprins intre: Soseaua Nordului, M800, Bdul. Aerogarii, Strada General Nicolae Caramfil, Bdul. Beijing (care se continuua cu Bdul. Aviatorilor).

In acest cartier se afla si "Satul francez" (construit in 1994).

Inainte de electrificarea caii ferate Bucuresti- Constanta (in 1978), a existat "bariera nordului", deoarece Soseaua Nordului trecea la nivel M800 si se unea cu actuala strada Elena Vacarescu. Din pacate dupa electrificarea M800 aceasta bariera si trecere la nivel a fost desfiintata, Soseaua Nordului fiind intrerupta.
Pentru remedierea acestei situatii si legarea Soselei Nordului de strada Elena Vacarescu ar trebui construit un pasaj rutier denivelat peste calea ferata in acel loc.

De asemenea, pentru facilitarea accesului pietonilor dinspre cartierul Aviatiei spre parcul Herastrau, ar trebui realizata o pasarela pietonala, peste Strada General Nicolae Caramfil, pasarela pietonala care sa faca legatura intre strada Smaranda Braescu si strada Grigore Gafencu.




3. Cartierul Andronache

Este cuprins intre: Soseaua Andronache, M800, Strada Gherghitei.

Aici exista un fost conac boieresc- "conacul Andronache".

De asemenea, tot aici exista si o fabrica de prelucrarea laptelui, apartinan grupului Danone.



4. Cartierul Ion Creanga

Este cuprins intre: M800, Soseaua Colentina, calea ferata spre gara Obor, Strada Sportului.

Cartierul este strabatut de Strada Vascau si strada Moroeni.

Strada Sportului ar trebui prelungita spre est pana la calea ferata, iar apoi construita o strada paralela cu calea ferata spre gara Obor.

In acest cartier exista parcul Ion Creanga si "Carrefour Colentina".



5. Cartierul Fundeni

Este cuprins intre: Soseaua Fundeni, Strada Maior Vasile Bacila, Lacul Colentina si calea ferata spre gara Obor.



6. Cartierul Industriilor

Este cuprins intre: Strada Industriilor, Soseaua Dudesti-Pantelimon, Soseaua Garii Catelu.

Cartierul este strabatut de strada Nicolae Rosu.

Cartierul se poate extinde si pe terenul unor foste unitati industriale: Fosta fabrica de incaltaminte Antilopa, "Parcul industrial RAMS", O fosta sectie a fabricii Policolor, dar si in zona cuprinsa intre Strada Industriilor, Strada Tufanica, Strada Nicolae Rosu, Soseaua Dudesti-Pantelimon.

Paralel cu calea ferata (la nord de aceasta) ar trebui realizata o strada, care sa se desprinda din Soseaua Dudesti-Pantelimon, sa mearga parallel cu calea ferata si sa se uneasca cu Soseaua Garii Catelu. O astfel de strada ar prelua tot traficul de pe strazile cu orientare NE- SV din cartier, iar astfel intre HM Titan Sud si Statia Bucuresti Sud Grupa Calatori ar exista doar doua treceri la nivel cu calea ferata: una la intersectia cu Soseaua Dudesti-Pantelimon iar cealalta la intersectia cu Soseaua Garii Catelu.

Intre Soseaua Garii Catelu si lacul Pantelimon 2 exista parcul Pantelimon, care poate fi extins inspre est.

Datorita faptului ca magistrala M1 de metrou, intre statiile Republica si Pantelimon, trece pe sub unele strazi din cartierul Industriilor (strazile Industriilor, Magnetului, Soseaua Garii Catelu) unii locuitori care au casele in zona acestor strazi s-au plans de faptul ca acele case le-au fost afectate de trecerea trenurilor de metrou.

7. Cartier Aparatorii Patriei

Este cuprins intre: Strada Turnu Magurele, Strada Ion Iriceanu, Soseaua Oltenitei, Drum Cheile Turzii, Bdul. Metalurgiei.

In acest cartier se afla si sere.



8. Cartierul Progresul

Este cuprins intre: Strada Zetarilor, Strada Alexandru Anghel, Strada Luica, Strada Pogoanelor, Drum Bercenarului, Strada Carutei, Strada N.D.Cocea.

Este strabatut de Soseaua Giurgiului.



Strazi care ar trebui modernizate si prelungite:


-Strada Carutei si Strada Ciresului ar trebui modernizate si largite, de la intersectia cu Soseaua Giurgiului pana la intersectia cu Drum Bragadiru si strada N.D.Cocea.

-Strada N.D.Cocea ar trebui modernizata, largita si prelungita spre nord, pana la intersectia strazile Zetarilor si Prelungirea Ferentari.

-Strazile Dumitru Badea si Tiparnitei ar trebui modernizate.


-Paralel cu calea ferata ce vine dinspre fosta gara Filaret , ar trebui modernizate strazile Sinei si Ionescu Cristea.


Cartierul Progresul se poate extinde si pe terenul fostei Fabrici de stalpi de inalta tensiune (la nord de Drumul Bercenarului).



9. Cartierul Giulesti-Sarbi

Este cuprins intre: Calea Giulesti, Drum Sabareni, fosta groapa de gunoi Giulesti-Sarbi, raul Dambovita, Lacul Morii, Strada Dudului.

Cartierul este strabatut de Calea Giulesti- Strada Rasadnitei- DC 21, Strada Cotu Siretului- Strada Podu Dambovitei (ultimile doua asigura legatura spre statia CFR Bucurestii Noi).

Cartierul are renumele de a fi unul rau-famat.

In acest cartier se afla si Institutul Pasteur.

In partea de sud a cartierului (pana la raul Dambovita) se afla "parcul Mierlelor".



10. Cartierul Chitila

Este cuprins intre: calea ferata si Soseaua Chitilei.

Pentru separarea cartierelui de zona de exploatare feroviara, ar trebui realizata o strada paralela cu calea ferata, prin unirea si largirea strazilor: Inovatorilor, Marginei, Mimozei, Valenii de Munte.

ldh80 a scris:

8. Cartierul Progresul

-Paralel cu calea ferata ce vine dinspre fosta gara Filaret , ar trebui modernizate strazile Sinei si Ionescu Cristea.

Eu credeam ca veniti cu o propunere mai prietenosa cu acest forum. Adica cu alte cuvinte sa se scoata amarata aia de linie industriala si sa sa se faca o sosea pe patru benzi, alte ambuteiaje , poluare si nimic ce are de aface cu modernizarea retelei de transport in comun.
Eu am mai propus aici si mai amintesc inca odata. Pe acest tronson s-ar preta o linie de metrou semideschis intre localitatea Gradistea si Filaret cu extindere pana la M.2 la Eroii Revolutiei sau pana la Unirii 2. In acest fel putem vorbii de tren direct intre Pipera si Giurgiu via Gara Progresul - Giurgiu.

ciprian71 a scris:

ldh80 a scris:

8. Cartierul Progresul

-Paralel cu calea ferata ce vine dinspre fosta gara Filaret , ar trebui modernizate strazile Sinei si Ionescu Cristea.

Eu credeam ca veniti cu o propunere mai prietenosa cu acest forum. Adica cu alte cuvinte sa se scoata amarata aia de linie industriala si sa sa se faca o sosea pe patru benzi, alte ambuteiaje , poluare si nimic ce are de aface cu modernizarea retelei de transport in comun.
Eu am mai propus aici si mai amintesc inca odata. Pe acest tronson s-ar preta o linie de metrou semideschis intre localitatea Gradistea si Filaret cu extindere pana la M.2 la Eroii Revolutiei sau pana la Unirii 2. In acest fel putem vorbii de tren direct intre Pipera si Giurgiu via Gara Progresul - Giurgiu.

Nu am zis sa fie scoasa aceea linie ferata; dimpotriva, daca cititi in paginile anterioare, am propus ca intreaga linie dintre statiile Bucuresti Vest- fosta statie Bucuresti Cotroceni Militari- Bucuresti Progresul sa fie reconstruita, iar, in locul fabricilor care existau de-a lungul ei, sa fie construite depozite de marfuri, unde Marfa sa fie adusa noaptea cu trenul, cand traficul rutier este mai redus.

Iar de la acele depozite pana la magazine, supermarketuri , etc, Marfa ar putea fi transportata cu autovehicule de mic tonaj.

Daca s-ar reconstrui, aceasta cale ferata ar trebui sa aibe in total un numar 18 treceri la nivel, cu urmatoarele strazi si bulevarde : Strada Valea Cascadelor (cu linie de tramvai), Strada Moinesti, Strada Lujerului, Bdul. General Vasile Milea (cu linie de tramvai si troleibuz), Razoare (cu linie de tramvai si troleibuz), Calea 13 Septembrie (cu linie de tramvai), Calea Rahovei (cu linie de tramvai), Strada Nasaud, Strada Spatarul Preda, Strada Veseliei, Strada Baiulescu Ion, Strada Zabrautului, Bdul. Pieptanari, Strada Toporasi, Strada Alexandru Anghel (cu linie de tramvai), Strada Tiparnitei, Strada Carutei, Soseaua Giurgiului.

Strazile Sinei si Ionescu Cristea (care merg parallel cu calea ferata) pot fi modernizate, pastrandu-se si calea ferata. Eventual, daca s-ar pune problema largirii acestor doua strazi (desi nu cred ca este cazul), acest lucru s-ar putea face in partile opuse caii ferate- pt strada Sinei prin expropieri inspre vest, iar pt strada Ionescu Cristea prin expropieri inspre est.
Dar repet- nu cred ca este cazul de largire a acestor doua strazi. Ele trebuie doar asfaltate, facut cate un trotuar si eventual introdus sens unic pe cele doua strazi.


Cat priveste propunerea dumneavoastra este mai greu de realizat. Ar insemna si reconstructia bucatii de cale ferata pana la fosta gara Filaret.


Oricum, Solutia optima va fi- si asa am inteles ca se preconizeaza in viitor- prelungirea inspre sud a M4 de metrou, de la statia Gara De Nord 2 la Gara Progresul. Cand se va realiza acest lucru si se va reconstrui si podul feroviar de la Gradistea, calatorii care vor veni cu trenul dinspre Giurgiu vor putea lua metroul de la Gara Progresul.