Propuneri si discutii privind sistematizare urbana in Bucuresti

Deoarece la ora actuala cea mai grava problema cu care se confrunta municipiul Bucuresti este lipsa unui plan urbanistic general, care sa delimiteze clar zonele functionale ale orasului (zone industriale, zone comerciale si de servicii, zone rezidentiale, zone cu cladiri vechi de patrimoniu, etc) si mai ales care sa fie respectat cu strictete, ceea ce determina constructiile realizate haotic, cu impact negative si asupra circulatiei rutiere si pietonale, in acest topic propun sa analizam si sa discutam ce solutii s-ar putea adopta.


Si o prima solutie ar fi realizarea unui plan urbanistic general, care sa delimiteze clar diversele zone functionale a Bucurestiului, si in functie de acest plan sa se dea si autorizatiile de constructii.


Si de asemenea realizate noi strazi si pasaje, pt fluidizarea circulatiei , imbunatatirea legaturii intre cartiere si reducerea intensitatii traficului rutier pe strazile si bulevardele central.

Mai jos voi exemplifica.


A. Zone industriale

Acestea ar trebui dispuse in spatii cat mai apropiate de calea ferata si soseaua de centura, pt ca unitatile industriale sa poata fi racordate cu usurinta la calea ferata si soseaua de centura.

Si in interiorul municipiului Bucuresti urmatoarele zone s-ar preta pt aceasta:


a. Zona cuprinsa intre Bdul. Basarabia, Strada Industriilor, Drum Intre Tarlale , Strada Bratarii si Bdul. 1 Decembrie 1918.
In 1990 aceasta zona cuprindea mari intreprinderi, precum: "23 August/Faur", "Republica", "Uzina Mecanica Bucuresti", "Comat Electro" , "Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante" (ultima mai exista inca).
De asemenea, tot in aceasta zona exista "Antestatia industriala 23 August/Faur- Republica", in zona strazii Ghetu Anghel.
Zona de case situata la sud de Strada Industriilor ar trebui relocate.
Strada Bratarii ar trebui largita, modernizata si prelungita spre est, pana la intreprinderea Isovolta.



b. Zona cuprinsa intre: calea ferata industriala care deserveste "CET Sud Vitan", cartierul "Balta Alba- Titan" si calea ferata industriala care traverseaza Bdul. Theodor Pallady.
In 1990 in aceasta zona existau mari intreprinderi: "Policolor", "Stirom", "Chimopar", "Fabrica de medicamente Zentiva", etc.

Pentru delimitarea acestei zone de cartierul de blocuri "Titan- Balta Alba", ar trebui construita o strada noua, care sa se ramifice din strada Bratarii in dreptul "Comat Electro", sa mearga spre sud (prin zona "Drum Gura Putnei") , apoi sa intersecteze Bdul. Theodor Pallady, apoi sa mearga spre sud pe amplasamentul actualei strazi "Pericle Papahagi" si "Drum Lunca Corbului", pentru a ajunge apoi la Splaiul Unirii.

Realizarea acestei strazi ar delimita clar cartierul de blocuri "Titan Balta-Alba" de zona industriala, dar ar si imbunatati semnificativ legatura nord-sud la marginea cartierului, preluand si o parte din traficul auto de pe Bdul. 1 Decembrie 1918.



c. Zona cuprinsa intre Bdul. Metalurgiei, Soseaua Berceni.
Aici a existat cea mai mare intreprindere industriala din Bucuresti, infiintata in 1966- IMGB.
Aceasta a avut si antestatie industriala.
Zona industriala poate fi extinsa inspre sud, pana la centura.

Bdul. Metalurgiei ar trebui prelungit de la "piata de Gros" spre sud, pana la centura, pentru a prelua o parte din traficul auto de pe Soseaua Berceni.



d. Zona cuprinsa intre : Soseaua Giurgiului, Drumul Bercenarului, Strada Pogoanelor, Strada Luica.

Aici exista sau existau intreprinderi precum: Fabrica de placi din beton armat, CET Progresul (infiintat in 1963), etc.

De la intersectia strazilor Luica, Turnu Magurele si Bdul. Constantin Brancoveanu ar trebui realizata o noua strada spre sud, pe la est de CET-Progresul, pe actualul amplasament al "Drum Dealul Babii">




e. Zona cuprinsa intre: Bdul. Timisoara, Bdul. Valea Cascadelor, Bdul. Iuliu Maniu si centura.

In 1990 aici existau intreprinderi precum: Urbis (singura intreprindere din Romania care producea baterii sanitare si chei; bateriile sanitare "Urbis" erau renumite prin calitatea lor. Am o ruda in Bucuresti care a lucrat la "Urbis"), Cesarom, Prefabricate Vest, CET-Vest (infiintat in 1973), "Comat Auto", etc.
Dupa 1990 au mai aparut in aceasta zona: Fabrica Coca-Cola, Valrom, Setum, Victoria, etc.

Bdul. Timisoara ar trebui prelungit spre vest si unit cu centura.



f. Zona cuprinsa intre: Soseaua Pipera, magistrala 800, Soseaua Petricani, Soseaua Fabrica de glucoza si strada Gara Herastrau.

In 1990 aceasta era denumita "platforma electronicii romanesti", cuprinzand intreprinderi precum: Combinatul de prelucrarea lemnului Pipera, Conect, Rocin, Electronica-TV (unde se produceau cunoscutele televizoare romanesti alb-negru "Sirius", "Diamant", "Olt" si color- "Elcrom", "Telecolor").

La sud de Soseaua Fabrica de Glucoza se afla o asemenea fabrica, cu un trecut interesant. Se spune ca ar fi fost inchisa inainte de 1990, datorita mirosului emanat in timpul procesului tehnologic, miros care I deranja pe locatarii din cartierul Primaverii (unde locuiau inclusiv sotii Ceausescu). Astazi, in cladirile unde exista in trecut fabrica de glucoza (cladiri care au fost partial renovate) functioneaza hotelul "Caro".



g. Zona cuprinsa intre: Strada Ilioara, Splaiul Unirii, Strada Fizicienilor si Bdul. Camil Ressu.

Aici se afla: "CET Sud Vitan" (inaugurat in 1963), "SC Utilaj Transport", "Energoreparatii", "ICEMENERG", "Energoconstructia".

Bdul. Nicolae Grigorescu (de la intersectia cu Bdul. Camil Ressu si Bdul. Theodor Pallady) ar trebui prelungit spre sud (si unit cu strada Ilioara, al carei traseu ar trebui indreptat si largit), pana la Splaiul Unirii.

Strada Fizicienilor (de la intersectia cu Bdul. Energeticienilor) ar trebui prelungita spre sud si unita de asemenea cu Splaiul Unirii (prin realizarea unei strazi noi la vest de ICEMENERG).

Tot in aceasta zona se afla si o statie de pompare a apei apartinand "Apa Nova" si Muzeul Aviatiei Romane.




Industria ar trebui concentrata in aceste 7 zone, iar autorizatii de constructii in aceste zone ar fi trebuit date si trebuie date numai acelora care ar dori sa construiasca unitati de productie industriala.


Din pacate insa, nu s-a tinut cont de acest lucru, iar in interiorul acestor zone sus-amintite s-au dat autorizatii de constructii si s-au construit dupa 1990 spatii comerciale, mall-uri, etc.

B. Zone de transport si telecomunicatii


a. Zona cuprinsa intre: Calea Grivitei, Piata Garii de Nord, Bdul. Dinicu Golescu si Pasajul Basarab.

Aici se afla: Gara de Nord, Sediul CENAFER si Muzeul cailor ferate.

In anii 80, datorita lucrarilor de constructie a metroului, una din salile muzeului CFR a fost demolata. Era chiar sala in care era expusa garniture trenului "Calugareni". Atunci a aparut prima data idea demolarii intregi cladiri care adaposteste muzeul CFR si al mutarii acestuia in alta locatie, eventual la Filaret.
Insa acest proiect nu s-a mai realizat.
Cladirea care adaposteste muzeul CFR nu a mai fost demolata, dar astazi ea se afla intr-o stare de degradare, necesitand a fi complet renovata.




b. Zona cuprinsa intre: Calea Grivitei, Pasajul Grant, Calea Giulesti si o strada sub forma de semicerc (nu stiu cum se cheama), situata la vest de Pasajul Basarab.

Aici sunt unitati de exploatare feroviara si unitati conexe activitatii feroviare, precum: Gara Basarab, Remiza de locomotive Basarab, fostul turn CED al statiei Bucuresti-Nord, actuala cladire CE a statiei Bucuresti-Nord, fosta intreprindere ISAF, Oficiul Postal Giulesti (in incinta acestuia existau cai ferate unde era incarcata presa si corespondenta postala in vagoane de posta-bagaje).

Tot in aceasta zona se afla si Fabrica IFMA (cu celebrul "Turn IFMA") si Colegiul Tehnic Dinicu Golescu.

Ai pregatire de arhitect? ai terminat arhitectura?arhitectii elaboreaza PUZ-uri, PUG-uri, arhitectii si peisagistii fac propuneri de dezvoltare si mobilare urbana.
Ai pregatire de peisagist? ai terminat horticultura?

Ai fost vreodata in Bucuresti ca sa poti emite judecati?

Cum reusesti tu sa te pricepi la politica externa a tarii, la socialism, la comunism, la urbanismul capitalei, la dezvolatrea cailor ferate?

Pari a fi pe linga realitatile tarii si forumul asta iti permite sa-ti refulezi frustrarile? Nu e rau, macar nu le acumulezi in tine si te-am vedea la stiri.
Observ insa ca doar eu ce te mai bag in seama.

Propun sa iti vezi de treaba ta pe acolo prin Husi, nu e cazul sa dezbati aici dezvoltarea Bucurestilor. Sudistii or sa te manince.

ce ai face fara forumul asta? vad ca poze nu pui, informatii nu aduci? Tu cu ce te ocupi in afara de a sta pe net toata ziua, din ce naiba traiesti?

dan tm a scris:

Observ insa ca doar eu ce te mai bag in seama.?

Doar cativa ii bagati in seama pe ldh si pe Luna. Din pacare nici unul nu sinteti moderatori sau admini. Sau... Ma rog, nici adminii care discuta cu ei nu o fac cum ar trebui.

Citat :

b. Zona cuprinsa intre: calea ferata industriala care deserveste "CET Sud Vitan", cartierul "Balta Alba- Titan" si calea ferata industriala care traverseaza Bdul. Theodor Pallady.
In 1990 in aceasta zona existau mari intreprinderi: "Policolor", "Stirom", "Chimopar", "Fabrica de medicamente Zentiva", etc.

Doar Stirom mai foloseşte acea cale ferată, chiar dacă încă există trecerea spre fabrica de medicamente. În spatele Policolor a apărut un cartier de blocuri, care se tot extinde, pe partea cealaltă a Bd. Th. Pallady va apărea alt cartier. De fapt, Policolor în zona aia nu ştiu cât va mai rezista, fabrica Zentiva/Sicomed e de vânzare şi nu cred că mai are mult... zona aia va deveni o extensie a cartierului Titan, probabil în 20 de ani nu va mai fi nicio fabrică în zonă.

Citat :

c. Zona cuprinsa intre Bdul. Metalurgiei, Soseaua Berceni.
Aici a existat cea mai mare intreprindere industriala din Bucuresti, infiintata in 1966- IMGB.
Aceasta a avut si antestatie industriala.
Zona industriala poate fi extinsa inspre sud, pana la centura.

În afară de părticele din IMGB şi Vulcan, nu prea mai există nimic industrial acolo. În câţiva ani vor apărea şi acolo dezvoltări imobiliare.

Despre Bd. Timişoara, deja zona dintre Bd. Timişoara şi Prel. Ghencea se dezvoltă imobiliar (haotic, ce-i drept), există şi Cart. Brâncuşi făcut de ANL, în continuarea căruia se fac şi alte construcţii, e o chestiune de timp până vor ajunge blocurile să fie vecine cu Comatul (mă rog, ce a mai rămas din el, că în clădirile lui sunt zeci de firmuliţe, depozite ş.a.) şi cu CET Vest. Şi tare îmi e că, în vreo 20 - 30 de ani vor dispărea şi uzinele de acolo.

De fapt, cam toate zonele industriale de pe vremuri sunt istorie. ,,Industria" de azi nu mai necesită hale mari, ca să faci soft sau componente electronice nu îţi mai trebuie astfel de construcţii. Orice dezvoltare de industrie grea, industrie chimică sau orice poluează sau scoape pe poartă piese agabaritice nu are ce să caute în interiorul Centurii. A, că la noi încă mai există Griviţa S.A. la 2 paşi de centru e altă mâncare de peşte. Viitorul industriei e pe Centură sau peste ea, ţinând cont că zonele industriale ,,tradiţionale" devin cartiere încet, dar sigur.

Problema e că estul şi sudul Centurii are o infrastructură subdezvoltată (şosea cu o bandă pe sens, cale ferată simplă cu staţii SBW). În schimb, pe V, mai ales între Chitila şi Domneşti e plin de făbricuţe şi depozite, care profită de apropierea de A1.

Ideea de a muta industria in afara perimetrului administrativ a municipiului Bucuresti (langa centura) nu este una neaparat
rea.

Insa acele terenuri de langa centura sunt, in multe cazuri, incluse in aria administrativa a comunelor din judetul Ilfov.

Ori planurile de urbanism a acelor comune nu sunt coordonate cu cel al municipiului Bucuresti. Aici cred ca ar trebui gasita o intelegere si un proiect comun de sistematizare si dezvoltare atat a municipiului Bucuresti cat si a comunelor limitrofe. Mai demult se vorbea de o asa-numita "zona metropolitana" a Bucurestiului.

Aici primarul general al Bucurestiului si primarii comunelor limitrofe ar trebui sa adopte strategii comune de dezvoltare.

c. Zona cuprinsa intre: Pasajul Grant, Calea Grivitei, strada Caransebes, calea ferata.

Aici se afla : Depoul Bucuresti-Calatori, doua revizii de vagoane calatori, "Remarul" Grivita, Uzina de utilaj chimic Grivita, sediul AFER, sediul INCERTRANS., stadionul "Rapid", teatrul Giulesti.

Pentru delimitarea zonei de exploatare feroviara de cartierul Giulesti, ar trebui construita o strada paralela cu calea ferata, strada care ar trebui sa se desprinda din strada Prunaru si sa se uneasca cu strada Lamaiului. O astfel de strada ar prelua si o parte din traficul rutier de pe Calea Giulesti.



d. Zona triajului Bucuresti, cuprinsa intre: Strada Inovatorilor, strada Marginei, strada Mimozei, strada Valenii de Munte, centura, Drum Sabareni, Strada Jugastrului, Strada Manzului, Strada Copsa Mica, Strada Lamaiului.

In primul rand, toata zona cuprinsa in acest perimetru ar trebui sa fie exclusive zona de exploatare feroviara, iar casele din interiorul acestei zone (din zona strazilor: Dumitru Iordan, Campul cu maci, Drumul Garii, Medresti, Mamaia, etc) ar trebui relocate.

Pentru delimitarea stricta a zonei de exploatare feroviara de cartierul Chitila, ar trebui realizata o strada paralela cu calea ferata, prin unirea si largirea strazilor: Inovatorilor, Marginei, Mimozei si Valenii de Munte. O astfel de strada ar putea prelua si o parte din traficul auto de pe Soseaua Chitilei.



e. Zona statiei CFR Bucuresti-Baneasa

Cuprinsa intre: Flora Center, strada Tipografilor, DN 1 si Strada Baiculesti.

Strada Baiculesti ar trebui prelungita spre est (parallel cu calea ferata) si unita cu DN 1.




f. Zona statiei CFR Bucuresti-Obor

Cuprinsa intre: Bdul. Garii Obor, Strada Baicului, Soseaua Electronicii (care se racordeaza cu Soseaua Colentina prin strazile Vladislav Voievod si Calimachi).

Bdul. Garii Obor ar trebui prelungit spre vest si unit cu strada Ziduri Mosi.



g. Zona statiei CFR Bucuresti-Progresul

Aici ar trebui largita si modernizata strada care asigura legatura intre Soseaua Giurgiului si gara Progresul.



h. Zona HM Titan Sud


i. Zona statiei CFR Bucuresti-Sud

Aici ar trebui modernizate doua strazi:

-Strada care se desprinde din Soseaua Garii Catelu (in zona fostului capat al fostului tramvai 28) si ajunge in spatele cladirii de calatori.

-Strada Oxigenului, care asigura legatura intre Drum Intre Tarlale si grupa de Marfa a statiei Bucuresti-Sud.


Asadar in interiorul municipiului Bucuresti exista 9 zone de exploatare feroviara.



In privinta transportului interurban auto, in 1990 existau 3 autogari in Bucuresti:


-Autogara centrala Filaret

-Autogara Obor (situata langa gara Obor)

-Autogara Militari (la intersectia Bdul. Iuliu Maniu cu Strada Valea Cascadelor)

Dintre autogarile aparute dupa 1990, cea mai bine pozitionata este Autogara Basarab, in apropierea principalelor statii CFR din Bucuresti.


In privinta transportului aerian, Bucurestiul este deservit de doua aeroporturi. Insa exista din pacate multi speculanti imobiliari care ar vrea sa obtina terenul pe care se afla aeroportul Baneasa. Aeroportul Baneasa trebuie pastrat pe locatia actuala.

dan tm a scris:

Ai pregatire de arhitect? ai terminat arhitectura?arhitectii  elaboreaza PUZ-uri, PUG-uri, arhitectii si peisagistii fac propuneri de dezvoltare si mobilare urbana.
Ai pregatire de peisagist? ai terminat horticultura?

Ai fost vreodata in Bucuresti ca sa poti emite judecati?

Cum reusesti tu sa te pricepi la politica externa a tarii, la socialism, la comunism, la urbanismul capitalei, la dezvolatrea cailor ferate?

Pari a fi pe linga realitatile  tarii si forumul asta iti permite sa-ti refulezi frustrarile? Nu e rau, macar nu le acumulezi in tine si te-am vedea la stiri.
Observ insa ca doar eu ce te mai bag in seama.

Propun sa iti vezi de treaba ta pe acolo prin Husi, nu e cazul sa dezbati aici dezvoltarea Bucurestilor. Sudistii or sa te manince.

ce ai face fara forumul asta? vad ca poze nu pui, informatii nu aduci? Tu cu ce te ocupi in afara de a sta pe net toata ziua, din ce naiba traiesti?

In Bucuresti am fost de mai multe ori, am si neamuri acolo si fara sa ma laud pot spune ca stiu Bucurestiul!

Si ce daca? si eu am toate nemurile in Oradea si in Bihor, pot spune ca cunosc zona dar nu ma apuc acuma sa previzionez dezvoltarea lor.

ldh80 a scris:

c. Zona cuprinsa intre: Pasajul Grant, Calea Grivitei, strada Caransebes, calea ferata.
[...]
d. Zona triajului Bucuresti, cuprinsa intre: Strada Inovatorilor, strada Marginei, strada Mimozei, strada Valenii de Munte, centura, Drum Sabareni, Strada Jugastrului, Strada Manzului, Strada Copsa Mica, Strada Lamaiului.

O stradă paralelă prin ce? Ce rost are să expropriezi proprietăţi, câtă vreme Cal. Giuleşti e doar o fundătură care se sfârşeşte în Magaziile 16 Februarie? Magazii la care nu mai ai voie cu vehicule mai grele de 3,5t, din cauza podului peste M900 care stă să pice. De altfel, cam toată ,,zona de exploatare feroviară" Giuleşti-Sârbi e moartă, în Bucureşti Triaj nu se mai triază nimic, liniile de triere sunt un mare cimitir de vagoane ale CFR Marfă, în jurul lor e câmp, o groapă de gunoi dezafectată, o groapă de gunoi funcţională (Chiajna), câteva blocuri noi, câteva case bine ascunse de ochii indiscreţi şi câteva şatre de rromi. Într-adevăr, cu o vecinătate atât de ,,selectă" precum groapa de gunoi, nu poţi să dezvolţi mare lucru, aia chiar e o zonă care s-ar preta la dezvoltare industrială (am impresia că chiar Master Planul propune un terminal feroviar-rutier în zona aia, dată fiind apropierea de Centură), dar necesită investiţii serioase, precum şi călcarea pe mândrie a unor autorităţi, în sensul desfiinţării a ce a mai rămas din Bucureşti Triaj şi casări celor câteva sute bune de vagoane descompletate de acolo şi a amenajării, pe locul grupei de triere, a unui terminal multimodal demn de o capitală europeană, cu acces direct din M900, M300, M800 şi M700, cu depou de locomotive în vecinătate (dep. Bucureşti Triaj) şi cu acces rutier din Centură şi din Cal. Giueleşti/Drumul Săbăreni.
Într-adevăr, ca parte a unui proiect de zeci de miliarde bune de euro (ceva gen Wien hbf.), care să includă inclusiv linii subterane în Gara de Nord, în zona Giuleşti s-ar putea construi un nou depou şi o nouă revizie de vagoane de călători, precum şi un atelier de reparaţii, ocazie cu care s-ar elibera terenul actual al Reviziilor Basarab şi Griviţa pentru dezvoltări imobiliare (şi ar avea loc şi Rapidul de un stadion şi o bază sportivă mai ca lumea), iar hala depoului BC ar putea servi ca muzeu al căilor ferate, eventual împreună cu clădirile Atelierelor Griviţa şi Griviţa S.A.. Dar nimeni din România nu îşi va asuma în viitorii 100 de ani un astfel de proiect, pur şi simplu necesită prea multă muncă, prea mult timp şi prea mulţi bani.
Casele din zonă nu încurcă pe nimeni.

--
Traficul din Şos. Chitilei se duce în Chitila, nu rămâne în Bucureşti. De fapt asta e situaţia pe toate arterele de ieşire din Bucureşti: dimineaţa vine trafic din afară, seara iese trafic. Făcând lucrări scumpe (că exproprierile costă) şi drumuri paralele nu rezolvi nimic, ba chiar încurajezi traficul. Ceea ce ar trebui PMB să facă ar fi să ducă traseele RATB până la limita oraşului (sau peste ea, dacă primăriile de Ilfov cotizează şi ele, dar nu ca acum, cu linii ciuntite, ci liniille preorăşeneşti să ducă oamenii direct în centru sau măcar la o gură de metrou), să asigure benzi unice şi linii de tramvai separate de trafic şi să facă parcări la intrarea în oraş, unde ilfovenii să îşi lase maşinile şi să ia tramvaiul, troleul sau autobuzul.

---

Citat :

e. Zona statiei CFR Bucuresti-Baneasa

Zona staţiei Băneasa e în cea mai scumpă zonă a Bucureştiului. Iar staţia Băneasa, ca utilitate, nu face mai mult decât un Hm banal.

Citat :

f. Zona statiei CFR Bucuresti-Obor[...]

  Bdul. Garii Obor ar trebui prelungit spre vest si unit cu strada Ziduri Mosi.

Nu ai ce unire cu Ziduri Moşi să faci, mai ales că poţi merge pe Ferdinand şi oricum te întâlneşti cu Ziduri Moşi. La ora actuală acolo e un mare teren al fostei Revizii Basarab, care nu mai foloseşte la nimic; e clar că revizia nu se va mai reînfiinţa, nu există niciun motiv logic pentru asta. Terenul ăla, mai devreme sau mai târziu, va fi folosit pentru dezvoltări imobiliare.

Citat :

g. Zona statiei CFR Bucuresti-Progresul

  Aici ar trebui largita si modernizata strada care asigura legatura intre Soseaua Giurgiului si gara Progresul.

Care ar fi rostul unei astfel de acţiuni? Strada este suficient de largă, este asfaltată, are şi trotuare...

Citat :

h. Zona HM Titan Sud
[...]
 -Strada Oxigenului, care asigura legatura intre Drum Intre Tarlale si grupa de Marfa a statiei Bucuresti-Sud.

Grupa de mărfuri e moartă, revizia de vagoane de marfă e moartă şi ea, iar liniile sunt pline de "conservele" CFR Marfă. Există un terminal de containere lângă Grupa Călători, care e în uz, dar la care accesul nu cred că se face din Str. Oxigenului.
În plus, de la HM Titan Sud la Bucureşti Sud sunt vreo 3 km, e impropriu ,,zona HM Titan Sud". De fapt, Titan Sud e un nod intermodal de călători care poate fi dezvoltat ca atare, având legătură la tren, metrou, tramvai şi autobuz.

Citat :

-Autogara centrala Filaret

-Autogara Obor (situata langa gara Obor)

-Autogara Militari (la intersectia Bdul. Iuliu Maniu cu Strada Valea Cascadelor)

Dintre autogarile aparute dupa 1990, cea mai bine pozitionata este Autogara Basarab, in apropierea principalelor statii CFR din Bucuresti.

Autogara Centrală era în Piaţa Naţiunile Unite, nu la Filaret. În plus, la momentul 1989, mai erau autogări în Şos. Chitilei (există fizic, dar nu mai e folosită), Băneasa (Bd. Ion Ionescu de la Brad - cred că a fost demolată acum câţiva ani), la Hotel Nord (actual Ibis - nu mai există), Giuleşti (cred că prima privatizată, cumpărată de Allegro Maxi Taxi, acum serveşte ca autobază) şi Rahova (în uz) şi tare îmi e că mai erau, deci nu ştiu de unde ai tras tu concluzia că Bucureştiul avea doar 3 autogări. Acum sunt 20 autogări în Bucureşti: https://www.arr.ro/files/servicii/activitati%20conexe/autogari/autogari.pdf

Citat :

In privinta transportului aerian, Bucurestiul este deservit de doua aeroporturi.  Insa exista din pacate multi speculanti imobiliari care ar vrea sa obtina terenul pe care se afla aeroportul Baneasa. Aeroportul Baneasa trebuie pastrat pe locatia actuala.

Aeroportul Băneasa e deschis doar ziua şi doar pentru aeronave business şi pentru cele care vin la Romaero pentru reparaţii. Nu cred că ştii cât zgomot face un avion... şi aici nu e vorba de nefericiţii ţepuiţi de samsarii imobiliari să îşi cumpere vile la capătul pistei. Şi din blocurile din jur se aude zgomotul.
 [/quote]

ldh80 , se pare ca nu cunosti chiar bine Bucurestiul si necesitatile de dezvoltare urbana.

Al naibii wikipedia , iar nu-l actualizara astia...

ldh, propuneri pentru sistematizarea Ramnicului n-ai?

care bre? Sarat sau al Vilcii?

Pe bune, Dane? Oare de care intreb? Crezi ca de-asta nu tranti colegu' trei metri de text pana acum, de nelamurit? )