Discutii generale despre transport III

Multi nu stiu sa foloseasca

La CFR Marfă și la CFR Călători ministerul transporturilor ar trebui sa stabilească sarcini și obligații precise pentru conducerea acestor companii: într-un termen rezonabil (de sa zicem un an) trebuie să aduceți companiile pe profit, să creșteți numărul de călători transportați cu sa zicem minim 10% și să creșteți volumul de marfa transportata, obținând noi contracte.

Și asta fără să disponibilizați personal operativ, de execuție și fără să reduceți salariile și alte drepturi și facilități a personalului operativ, de execuție.

Daca as fi ministrul transporturilor aceste condiții le-as impune conducerii CFR Călători și CFR Marfă. Daca respectivele conduceri nu ar reuși să îndeplinească aceste condiții, într-un termen rezonabil, as propune demiterea lor.

Iar în legătură cu așa-zisul ajutor de stat acordat pentru CFR Marfă, în momentul când se punea problema privatizării companiei: indiferent ce zice UE consider că este dreptul statului român sa subvenționeze cu cât dorește orice companie unde statul este acționar unic sau majoritar.
Guvernul României trebuia să notifice UE că refuza ferm și fără nici o discuție să solicite CFR Marfă sa returneze acel asa-zis ajutor de stat și că sub nici o formă nu va solicita CFR Marfă sa returneze acei bani, care vor rămâne definitiv ai CFR Marfă!
Ținând cont că CFR Marfă este o companie strategică, de importantă națională statul roman trebuia să facă orice că sa o aducă pe profit.

Desigur că este de dorit că toate companiile sau societățile unde statul român este acționar unic sau majoritar sa înregistreze profit, dar asta nu înseamnă că statul nu trebuie sa subvenționeze și să ajute companiile și societățile sale, aflate în dificultate, la un moment dat!

Politica asta a UE de liberalizare totala a pieței, a unor prețuri, etc este total greșită și dăunătoare și trebuie combătută! Sunt unele politici ale UE total absurde (liberalizarea excesiva a pieței și a prețurilor, unele politici în domeniul agriculturii, lupta împotriva poluării imaginare , care duce la decizii complet aberante in sectorul energetic, nebunia cu autovehiculele electrice și cu emisiile de CO2, favorizarea produselor agricole venite din Ucraina cu consecinte dezastruoase asupra fermierilor din statele UE, etc), politicii care nu ar trebui sub nici o formă aplicate în România!

De exemplu, compania de stat poloneză PKP Cargo (echivalentul CFR Marfă) primește subvenții și ajutoare financiare din partea statului polonez ?

Ar trebui că cei din Ministerul Transporturilor să trimită o delegație in Polonia, care sa studieze și să afle exact ce metode, legi, regulamente, etc aplica statul polonez in domeniul feroviar și apoi să fie aplicate exact aceleasi legi, regulamente, masuri, etc , în domeniul feroviar, și în România!
Eventual copiata cuvânt cu cuvânt legislația feroviară din Polonia , tradusă și adoptata și în România!

Ce știe să facă Preoteasa..Ce sa le ceri la ăștia cu mentalitate de CAP..

https://clubferoviar.ro/orele-suplimentare-la-cfr-calatori-iasi/?fbclid=IwAR3PbIinxF5Kaiucg1vOC17Gf9U3YsEJutydFbbD2rsOp0bw2QNR6fxUCsU

pana nu o sa dispara ultimul comunist din compania asta, cfr calatori nu o sa dea inainte,
am fost cu trenu wkndu trecut in belgia, IC are acelasi pret cu orice alt tren
felixibiliatatea calatoriei, nu ai ora de plecare pe bilet nu ai ora de sosire, probabil e valabil 24 de ore
am mers de la anvers liege via bruxelles, nu am vazut ca in astia 150 de km aproximativ cat am mers eu, trenul sa aiba o restrictie, am ales spre germania pt ca acolo linia duce cea mai mare viteza, 200, pe anvers bruxelles cred ca era 160, asa scria pe vagon
sa va zic ca intr o ora si 50 de minute cu schimbare in brux nord am ajuns de la anvers in liege?
bine si biletul a fost pe masura, 19 euro dus 19 intors, dar chiar merita banii, la noi dai ceva mai putin pe aceeasi distanta insa scuzati ma, 30/50 km/h
ma bucur ca in liege am vazut IC DB iar in anvers la prima linie care trece pe sub gara, am prins eurostarul, mergea de la paris la amsterdam, am avut ocazia sa vad trenurile de fala ale europei
daca sta belgia sau oricare stat pe loc 30 de ani, nu ii prindem din urma, autostrazile au numai 3 benzi, am mers de la charleroi la anvers si de la anvers , bruges si ostende, preturile din belgia sunt traumatizante fata de romania, 2,5 euro un bilet de tramvai, la craiova e 60 de centi...

Vitosa a scris:

Cât ar costa o astfel de stație PKP ? Un automat de bilete și 2-3 bănci . Perfectă pentru o gară mică sau haltă. Eu aș înlocui  toate gările de prin comune cu o astfel de încăpere din sticlă.

Doar daca automatul de bilete accepta cash. Cum vrei sa plateasca romanul cu cardul cand citit invers inseamna "drac"?

Cristi_tgv da acolo nu sunt subvenții la.transportul.in comun că la.noi.Probabil și în România real călătoria sa coste peste 1.5 euro . Serviciile.sunt scumpe dar oamenii au taxe mai mici pe.salariu l noi e tocmai invers impozite și servicii mici că de acolo vin votanții socialiști și taxe pe.munc enorme că alea se strâng sigur
In orașele mari salariul mediu este de 1000 de euro așa că ar suporta
Pai ce avem studenți care dau 300 de euro pe chirii plus cheltuieli dar nu și-ar lua un abonament cu 70 de lei

Ca tot vorbeam de Belgia.240 de mil de pasageri au calatorit in anul 2023 in Belgia

https://www.railwaypro.com/wp/sncb-passenger-numbers-in-2023/

Pornind de la o discuție deschisă de Radu Moldoveanu pe un grup pe facebook

Radu Moldoveanu
Bună seara.
Poate un IDM sau SCB mă poate ajuta în elucidarea problemei pe care o voi expune. Eu sunt mecanic și, în consecință, nu cunosc detaliile instalațiilor electronice  ale stațiilor.

Situația reprezintă un accident feroviar petrecut într-o stație din Germania prevăzută cu instalație digitală.

Am rugămintea să citiți cu mare atenție ceea ce este scris mai jos.
Pentru o mai ușoară înțelegere voi prezenta situația conform specificațiilor din România.

Se dă o stație de cale ferată compusă din patru linii. Două linii directe(firul I și firul II) și două linii abătute aferente fiecărei linii directe.
Legătura liniilor abătute cu liniile directe(ieșire/intrare) se face pe ambele capete(X si Y) prin intermediul a două macazuri.

In acest caz voi vorbi despre legătura  liniei 1 cu linia directă, cap Y, macazurile 1 și 5.

Când este efectuat parcurs de intrare/trecere  la/pe  linia 1 abătută  dinspre cap X către cap Y, macazul 5 află în poziție pe "+"(pe directă) și macazul 1 pe poziție "-"(pe abătută). Drum de alunecare sau parcurs de trecere.
Când este efectuat parcurs de intrare/trecere la/pe linia 2 directă dinspre cap X către cap Y, macazul 5 se află în pozitie pe "-"(pe abătută), dă acces către un parapet(protecție de flanc), si macazul 1 se află în poziție pe "+"(pe directă).

INCIDENTUL

Trenul personal are parcurs de intrare de la X la Y la linia 1, unde trebuie să oprească regulat și neregulat să fie depășit de un ICE.
Personalul intră la linia 1 dar datorită unei frânări inoportune a mecanicului depășește semnalul de ieșire pe oprire  și acroșează ICE-ul, care deja avea trecere pe linia 2 directă.

CONSTATARE A INVESTIGATORILOR

Cauza producerii evenimentului, pe lângă depăsirea pe oprire a semnalului de ieșire de către trenul personal, este anularea, fără respectarea reglementărilor în vigoare, a drumului de alunecare aferent trenului personal și efectuarea parcursului de trecere pe directă pentru ICE de către IDM.
IDM este cercetat penal pentru punerea în pericol a siguranței circulației cât și pentru vătămare din culpă.

ÎNTREBAREA MEA/INNTREBĂRILE:

INSTALAȚIA POATE PERMITE DIN PARTEA IDM O ASTFEL DE MANIPULARE? Dacă DA, în ce condiții?
Cum este posibil să fie efectuat parcurs de trecere pe linia 2 directă și macazul 5 să nu fie pe "-"(pe abătută) cu acces catre parapet?
https://www.facebook.com/share/p/zgGwqHQX59xBtupq/

Extrag din discuțiile de acolo ce spune d-l Moraru Paul despre avantajele și dezavantajele tehnologiei trecut versus prezent.

Moraru Paul
Drumul de alunecare la noi este minim 100 m la semnalele de iesire de pe directă și minim 50 la cele din abătută.
Instalațiile tip CED, aveau condiții mai restrictive in aceasta privință decât CE
Statia Filiași, pentru intrare cap Y la linia I ( directă pentru firul de Gorj ) cerea macaz de acoperire tocmai in cap X (  la 400- 500 m ),  daca se făcea parcurs de intrare , apoi  cu două galbene și săgeata la semnal parcurs  ( din cauza peronului prea scurt cu oprire la linia I pentru călători ) simultan  sau nu,  cu intrare din firul I cap X ( firele I și II în ambele capete spre Craiova și Severin au ca linii directe liniile Ii respectiv III din statie.).
La CED condițiile SC erau îndeplinite prin relee, când se mai întâmpla cate un eveniment, se mai introducea un contact de releu, prin ordin al Direcției de Instalații, la toate stațiile din rețea.
La CE condițiile SC se fac cu funcții logice ( SAU,  ȘI, NU, SAU exclusiv etc )
Depinde cum au fost implementate în calculator.
La Ploiesti Sud , prima instalație CE din tara, după inaugurarea festiva cu ministrul Mitrea, la o tura doua au manevrat macazul sub locomotiva ( instalația CE a permis )
Condiția de secțiune libera la manevrarea macazului a fost implementată SAU in loc de ȘI.
La CED trebuie sa scrie IDM in RRLISC, să rupă plumbul butonului de secțiune ocupată, și apoi să apese concomitent cu butonul de comanda macazului.
La CE, se pune accent mai mult pe pregătirea profesională a personalului M.
Statia Brașov, CE , acum 10 -15 ani,
Deranjament pe alimentare instalație CE. Tratata prost din proiectarea semnalizării pe monitor.
Instalația avertizează optic, IDM da clic cu mausul că a luat la cunoștință deranjamentul și toate bune și frumoase.
Instalatia merge pe baterie, după consumarea bateriei cade tot, macaze , semnale.
Treaba a durat câteva ore bune, nu aveau cârlige suficiente să pună la macaze, după manevrarea lor cu manivela pe teren.
La reconectarea tensiunii pe instalație, fiind consum prea mare sarea siguranțele ca artificiile.
Colegii mei de la SCB au început să reconecteze, bucata cu bucata, părți din instalație, întâi macazele , apoi semnalele.
La Craiova, după darea în funcție a CE , au fost  probleme in cap Y , la ieșire pe firul din stânga,  la ieșirea normala era bine
După 44 ani pe la SCB, consider că inst CED cu relee aveau un grad mai mare de siguranță,  ( la  CE nu am lucrat direct, poate sunt eu nostalgic, dar asta este pererea mea ).

Și la cat de bolovani sunt ăștia de la.CFR nu au cumpărat macar niste generatoare să încarce bateriile cand merge pe ele.Dacii liberii

Prea multe cheltuieli, păi la final de an de unde își mai trag și ei primă de îndeplinire obiectiv?
România lucrului bine făcut !

Adrian78 a scris:

Cristi_tgv da acolo nu sunt subvenții la.transportul.in comun că la.noi.Probabil și în România real călătoria sa coste peste 1.5 euro . Serviciile.sunt scumpe dar oamenii au taxe mai mici pe.salariu l noi e tocmai invers impozite și servicii mici că de acolo vin votanții socialiști și taxe pe.munc enorme că alea se strâng sigur
In orașele mari salariul mediu este de 1000 de euro așa că ar suporta
Pai ce avem studenți care dau 300 de euro pe chirii plus cheltuieli dar nu și-ar lua un abonament cu 70 de lei

Sunt la subvenţii în Belgia de e aproape gratis (pentru belgieni) să meargă cu trenul sau cu autobuzul/tramvaiul.
STIB a avut subvenţii de cca. 450 ml. euro în 2022 (link). SNCB a avut 1,2 MILIARDE de euro în 2022 (link). Şi nu vorbesc aici de facilităţi de călătorie, ci de compensaţii de serviciu public. Facilităţile apar la încasări din bilete... sunt pentru elevi, studenţi, pensionari, familii numeroase, ba în Flandra erau şi pentru imigranţii care depuneau dosar de "refugiat".
Biletul de tramvai la Bruxelles e 2,7 euro/60 minute, la Anvers (de fapt la tot De Lijn) e 2,5 euro/60 minute.
Taxarea pe salariu e 53%, faţă de 42,5% la noi, deci nema taxe mici.
Dar Belgia are ceva ce noi nu avem: parcare numai cu plată şi timp limitat (2 ore, pentru mai mult sunt parcări private la 3 - 4 euro/h; între timp, parcarea de reşedinţă e vreo 10 euro PE AN). Practic, cu maşina mergi la cumpărături la hipermarketul din afara oraşului, la rudele de la ţară (cu curte în care să bagi maşina) şi în concediu. Prin oraş nu mergi decât dacă ai norocul să lucrezi într-o clădire de birouri mai veche care să aibă parcare subterană sau în vreo fabrică unde angajatorul are şi parcare în interior; pe domeniul public nu poţi să stai oprit mai mult de 2 ore.

Dr2005 a scris:

Adrian78 a scris:

Cristi_tgv da acolo nu sunt subvenții la.transportul.in comun că la.noi.Probabil și în România real călătoria sa coste peste 1.5 euro . Serviciile.sunt scumpe dar oamenii au taxe mai mici pe.salariu l noi e tocmai invers impozite și servicii mici că de acolo vin votanții socialiști și taxe pe.munc enorme că alea se strâng sigur
In orașele mari salariul mediu este de 1000 de euro așa că ar suporta
Pai ce avem studenți care dau 300 de euro pe chirii plus cheltuieli dar nu și-ar lua un abonament cu 70 de lei

Sunt la subvenţii în Belgia de e aproape gratis (pentru belgieni) să meargă cu trenul sau cu autobuzul/tramvaiul.
STIB a avut subvenţii de cca. 450 ml. euro în 2022 (link). SNCB a avut 1,2 MILIARDE de euro în 2022 (link). Şi nu vorbesc aici de facilităţi de călătorie, ci de compensaţii de serviciu public. Facilităţile apar la încasări din bilete... sunt pentru elevi, studenţi, pensionari, familii numeroase, ba în Flandra erau şi pentru imigranţii care depuneau dosar de "refugiat".
Biletul de tramvai la Bruxelles e 2,7 euro/60 minute, la Anvers (de fapt la tot De Lijn) e 2,5 euro/60 minute.
Taxarea pe salariu e 53%, faţă de 42,5% la noi, deci nema taxe mici.
Dar Belgia are ceva ce noi nu avem: parcare numai cu plată şi timp limitat (2 ore, pentru mai mult sunt parcări private la 3 - 4 euro/h; între timp, parcarea de reşedinţă e vreo 10 euro PE AN). Practic, cu maşina mergi la cumpărături la hipermarketul din afara oraşului, la rudele de la ţară (cu curte în care să bagi maşina) şi în concediu. Prin oraş nu mergi decât dacă ai norocul să lucrezi într-o clădire de birouri mai veche care să aibă parcare subterană sau în vreo fabrică unde angajatorul are şi parcare în interior; pe domeniul public nu poţi să stai oprit mai mult de 2 ore.

Pai cum.sa.compari STB cu SNCB?
Eu mă.refeream că companiile de transport local din țările din Europa nu au 60-70 din buget din subvențiile de la buget că la noi .

Dr2005 a scris:

între timp, parcarea de reşedinţă e vreo 10 euro PE AN).

Am mai auzit de asta si prin alte tari; cum fac in zonele rezidentiale de nu au tone de masini parcate pe unde vrei si pe unde nu vrei?
Ca la 10 euro pe an nu ai cum sa descurajezi masina personala.

Sau practic nu-si ia lumea masini daca nu prea iese din oras si practic n-are ce face cu 2 masini, cum e pe la noi.

Căutați pe YouTube modelul de dezvoltare de la Utrecht unde aia au transformat o autostradă urbana într-un banal drum cu doua benzi .La.noi ăștia modelul chinezesc arabesc rusesc drumuri cu 5-6 benzi pe sens vor prin București dar uita că București a fost prox daca se poate și malluri la 2 km unu de altul