Discutii generale despre transport III

https://supervizor.ro/cine-s-a-mai-cerut-in-insolventa-curierat-rapid-romsa-dacos-dtv-proiect-si-inca-8-firme/?cn-reloaded=1

Cica Dacos ar fi cerut să intre în insolvență.

Când la noi se modernizează 20-68 și 20-49-1xx la cehi se construiesc vagoane noi pentru trenuri EC

Tot nu ai inteles sau nu vrei sa intelegi ca aici e RO, aici sa zicem mersi si pentru 20-68 si malaxor, ca noi nu avem dreptul la mai mult! Nu avem voie nici sa ne uitam ce au altii, sa nu scoatem un sunet cum ca avem pretentii de altceva. Noi sa tacem si sa inghitim, ca pe vremuri sa ne multumim cu ce avem. Practic trebuie sa stam si sa acceptam ce ni se da fara drept de pretentie la altceva.
Imediat vine cate un "specialist" si iti umple pagina cu 1000000000 de scuze si abureli la care noi trebuie sa spunem "da, sa traiti" nu ne trebuie altceva, ne place asa cum suntem.

Si astia fac 1333 kmin 17.49 cat facem noi Timisoara -Iasi o mai mare rusine pentru toti cei care au condus ministerul si CFR Sa din 2000 incoace

Regiojet’s Prague-Rijeka night train a massive success: 60,000 passengers carried, 90% occupancy on a 500-passenger train. It’ll return in summer 2021 with a longer season starting from May.

https://zdopravy.cz/vlaky-regiojetu-prepravily-na-chorvatske-lince-pres-60-tisic-lidi-v-kvetnu-maji-znovu-vyjet-61049/

Cum merg europenii cu trenul la aeroport - În timp ce lângă București abia s-au făcut 3 km noi de cale ferată, alte orașe au linii ce permit și viteze de 160 km/h către aeroport

https://m.hotnews.ro/stire/24302088

"Gara din aeroport este în cele mai multe cazuri ușor de găsit, în multe exemple fiind integrată în terminal sau la subsolul acestuia. " dar articolul începe cu o poză din Berlin Schoenenfeld... am fost acolo şi gara aia clar nu e integrată în vreun fel. Întregul aeroport în sine e o autogară comunistă. De la peron la terminal sunt vreo 600m, măsuraţi pe Google.
La Budapesta nici măcar nu e tren la aeroport, deşi există o staţie numită "Ferihegy". Această staţie deserveşte terminalul nr. I al aeroportului, care a fost închis... de acolo până la terminalul nou (unicul funcţional) e o distanţă de peste 5 km.

București, 23 septembrie 2020

222 DE UTILAJE NOI pentru lucrări feroviare executate de CFR SA în regie proprie

investiții în valoare de 67,6 milioane lei pentru achiziționarea a 36 de utilaje pentru lucrări de reparații capitale (refacție), reparații curente și întreținere a căii ferate, executate în regie proprie cu personalul specializat
cerere de finanțare în valoare de 201,5 mil euro aprobată de Comisia Europeană pentru achiziția a 2 siteme tehnologice de utilaje pentru lucrări de reparații capitale/modernizare a infrastructurii feroviare (formate din 186 de utilaje)

36 de utilaje, investiție totală de 67,5 miloane lei, din care 40,6 mil lei - surse propri CFR SA, 18,5 mil. lei - fonduri BEI și 8,4 mil.lei - Buget de Stat
16 utilaje multifuncționale cu deplasare mixtă feroviar-rutier (170CP/28t) pentru lucrări de înlocuire traverse, decolmatare, realizare și refacere a șanțurilor de scurgere, încărcare/descărcare materiale CF, defrișare vegetației, curățare aluviuni, tractare vagoane etc.
1 tren de lucru (utilaj de refacție tip PTH -500) - utilaj autopropulsat, de înaltă performanţă pentru lucrări de reparație capitală a suprastructurii căii ferate, cu o productivitate medie de refacționare totală a suprastructurii căii de 200 ml/oră
2 uzine de sudură (echipament de sudat și componentele auxiliare - motor termic, generator, echipamente electrice necesare pentru gestionarea în mod automat a procesului de sudare, etc, montate într-un container special care se poate transporta pe un camion rutier/feroviar)
1 utilaj multifunctional cu deplasare mixtă feroviar-rutier (157 CP/16,5t) pentru lucrări de întreținere, reparație, construcție a căii ferate, defrisări, săpare și excavare, încărcare și descărcare de material mărunt, șine, poziționarea traverselor, curățare de șanțuri și albii în zona podețelor c.f., nivelări, curățare de piatră spartă între traverse, tractarea de vagoneți, vagoane feroviare etc
16 utilaje multifuncționale cu deplasare mixtă feroviar-rutier (140 CP/17t) pentru intervenții punctuale de remediere a deficiențelor liniei CF, pentru defrișarea vegetație etc - procedură de achiziție în derulare (etapa de evaluare oferte)

2 sisteme tehnologice de utilaje pentru lucrări de reparații capitale/modernizare a infrastructurii feroviare - cerere de finanțare, în valoare de 201,5 mil. euro, aprobată de Comisia Europeană:
◘2 trenuri de lucru pentru realizarea substratului de cale – pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare, prin lucrări reparație a suprastructurii căii cu refacerea substratului căii
◘2 trenuri de lucru pentru refacția căii – lucrări de reînnoire, reparație a suprastructurii căii
◘2 mașini de ciuruit prisma de piatra spartă
◘20 vagoane pentru încărcat, transportat și descărcat steril
◘2 mașini de burat linia curentă
◘2 mașini de burat aparate de cale
◘2 mașini de profilat prisma căii cu buncar
◘2 utilaje pentru înlocuit aparate de cale (macarale CF)
◘6 excavatoare multifuncționale cu deplasare mixtă feroviar-rutier
◘4 drezine
◘2 mașini de sudură electrică a șinei, prin presiune și contact
◘90 utilaje pentru încărcare/descărcare/transport și mică mecanizare
◘4 mașini-vagon pentru rulare-derulare linie de contact
◘2 drezine pantograf cu platforma telescopică şi macara
◘2 mașini de forat vertical cu macara
◘4 platforme autopropulsate
◘2 vagoane de măsurat linia de contact
◘6 vagoane de transportat
◘2 macarale bimodale (feroviară-auto)
◘6 mijloace auto pentru transport persoane şi echipamente
◘2 dispozitive de forat orizontal şi platformă de transport
◘2 miniexcavatoare
◘18 aparate electrice pentru tren electrificare

Foto: CFR Infrastructura

O rețea de servicii internaționale de călători de mare viteză pe distanțe lungi care să acoperă o mare parte din vestul Europei ar putea fi lansată până în 2025 dacă propunerile anunțate de ministrul federal german pentru transporturi, Andreas Scheuer, la o conferință virtuală a miniștrilor europeni ai transporturilor, pe 21 septembrie, sunt avansate.
Propunerile sunt văzute ca o contribuție importantă la atenuarea schimbărilor climatice și ca „o oportunitate pentru un nou mesaj din partea căilor ferate”.
Denumite TEE2.0 și prevăzute ca un simbol al cooperării europene, planurile fac ecoul rețelei Trans-Europ-Express lansată de șapte căi ferate naționale în 1957 la inițiativa fostului președinte al Căilor Ferate Olandeze Dr den Hollander.
Ca și în cazul trenurilor TEE originale, serviciile TEE2.0 vor funcționa doar în timpul zilei, dar planurile lui Scheuer prevăd ca acestea să fie potrivite cu o rețea extinsă de legături TEEN de noapte, reflectând reapariția interesului pentru trenurile de noapte care s-a construit pe mișcarea de decădere a zborurilor în Scandinavia. Scheuer vede TEE2.0 ca o mișcare principală pentru căile ferate europene „în contextul unei Europe mai mari care a crescut împreună” și care lucrează pentru a combate schimbările climatice.
Conceptul a apărut anul trecut din lucrările privind Deutschlandtaktul german, a spus el, și acum își propune să convingă alte state membre UE de valoarea propunerilor, în vederea semnării unei declarații de intenție formale în timpul președinției germane de șase luni a Consiliul UE.
Fiecare serviciu TEE2.0 va conecta cel puțin trei țări, iar Scheuer prevede că va fi elaborat un „plan” pentru „identificarea perechilor origine-destinație care au servicii feroviare inadecvate astăzi”. Liniile naționale de mare viteză vor fi „interconectate” pentru a forma rute internaționale „care stimulează o cerere mare în timp ce utilizează cât mai puține căi suplimentare pe rețelele interne”. Oportunitățile și riscurile vor trebui evaluate, la fel ca „provocările tehnice și cele bazate pe graficul de circulaţie”.
Sunt propuse opt rute în două etape, a doua fază urmând după finalizarea tunelului de bază Brenner, legătura centurii Fehmarn, Stuttgart 21 și Stuttgart – Ulm Neubaustrecke, împreună cu diverse alte proiecte din Germania preconizate ca parte a propunerilor Deutschlandtakt: Hanovra – Bielefeld – Hamm, Karlsruhe – Basel și Mannheim – Erfurt, inclusiv un tunel sub centrul Frankfurt.
Servicii TEE2.0 propuse
TEE1 / 2: Paris – Bruxelles – Köln – Berlin –Warszawa
TEE3 / 4: Amsterdam – Köln – Basel – Milano – Roma
TEE5 / 6: Berlin – Frankfurt – Lyon – Montpellier – Barcelona
TEE7 / 8: Amsterdam – Bruxelles – Paris – Lyon – Barcelona
TEE9 / 10: Berlin – München – Innsbruck – Bologna – Roma
TEE11 / 12: Paris – Strasbourg – Stuttgart – München – Wien – Budapesta
TEE13 / 14: Paris – Bruxelles – Hamburg – København – Stockholm
TEE15 / 16: Stockholm – København – Berlin – München
Scheuer prevede ca o companie dedicată TEE2.0 să fie înființată, „de exemplu de SNCF și DB”, împreună cu alte „căi ferate interesate și ambițioase”, cum ar fi operatorii naționali din Țările de Jos, Austria și Elveția care vor putea lua parte. Compania va fi aprobată ca o întreprindere feroviară independentă și va „cumpăra servicii de la companiile-mamă pentru producție”. Materialul rulant existent va putea fi utilizat pe termen scurt.
Un plan pentru rețeaua de noapte propusă va „identifica pașii de planificare necesari pentru calea de urmat”, cu trenuri care circulă la o viteză maximă de 230 km/h sau 250 km/h pentru trenurile Talgo. Planurile presupun că serviciile existente de tren de noapte vor continua să evolueze și să se extindă și, în timp ce „dezvoltarea unor trenuri suplimentare de noapte trebuie să fie binevenită, provocarea lor economică nu trebuie subestimată”. Sunt avute în vedere opt rute, dintre care două s-e bazează pe finalizarea proiectelor majore de infrastructură, cum ar fi legătura Fehmarnbelt.
Servicii de noapte TEEN propuse:
EN21 / 22: Paris – Bruxelles – Köln – Berlin
EN23 / 24: Bruxelles – Köln – Berlin – Praha / Warszawa
EN25 / 26: Amsterdam – Köln – Basel – Milano – Venezia / Genova
EN27 / 28: Frankfurt – Strasbourg / Zürich – Mulhouse – Lyon – Montpellier – Barcelona
EN29 / 30: Berlin – München – Innsbruck –Bologna – Roma / Nisa
EN31 / 32: Paris – Strasbourg – Stuttgart – München – Wien – Budapesta / Zagreb
EN33 / 34: Paris – Bruxelles / Amsterdam – Hamburg – København – Stockholm
EN35 / 36: Stockholm – København – Berlin – Praha – Wien / Budapesta
Oarecum optimiste, propunerile lui Scheuer menționează că „întrucât implementarea necesită„ doar ”o coordonare între întreprinderile feroviare în ceea ce privește orarele, problemele de certificare, prin trenuri și tarife, implementarea în viitorul apropiat pare deja concepută”.
În egală măsură, se recunosc dificultățile de implementare a propunerilor: sisteme diferite de curenți de tracțiune și de protecție a trenurilor; perspectivele naționaliste ale operatorilor individuali; lipsa de comercializare și prețuri uniforme în lumina drepturilor calatorilor; cerințe diferite ale operatorilor.
Prelucrare si foto după Railway Gazette

https://clubferoviar.ro/bombardier-isi-face-filiala-in-bulgaria-interesata-de-aceasta-piata/




cu alte cuvinte europa si strainii ne lasa asa mai pe o margine " sa ne jucam" cu trenuletu la noi in ograda caci ei au alte planuri multmai serioase

https://www.railwaygazette.com/in-depth/ngos-propose-five-policies-for-climate-friendly-european-rail-renaissance/57390.article

alinx3330 a scris:

cu alte cuvinte europa si strainii ne lasa asa mai pe o margine " sa ne jucam" cu trenuletu la noi in ograda caci ei au alte planuri multmai serioase

Bănuiesc că îţi dai seama că o astfel de investiţie a Bombardier va deservi toată partea asta de Europă, nu doar Bulgaria.

Intre timp ce mai taie nemtii pe la ei
Cica un OTF din Romania ar fi vrut sa cumpere 12 bucati dar nu a gasit finantare probabil ATC

Mare pacat, trenuri noi aruncate la gunoi si noi stam cu dezastro pe IR.

Kapпaтй a scris:

Mare pacat, trenuri noi aruncate la gunoi si noi stam cu dezastro pe IR.

Pana una alta AM DESIRO sunt foarte fiabile si sunt lux pentru ce specimene de calatori avem in RO( eu unul nici acum nu pot sa inteleg de ce ar urina pe podea in loc de closet si de ce ar baga tot sulul de hartie igienica in gaura de la closet )