Discutii generale despre transport II

dan tm a scris:

Eu am auzit multe prin gari, dar asta cu datul banilor sa dai un vagon defect nu am auzit.

de altfel nici nu inteleg mecanismul: insotitorul de cuseta da bani la cineva in revizie ca sa dea vagonul defect si sa-l trimita gol, ziua, la Grivita, unde iarsi dai ceva la aia sa ,,vada" defectul.

unde e profitul aici?

Însoțitorul da vagonul defect și pe traseu îl umple cu blatisti

Si nemtii au transitii lor

https://newstandard.news/2019/08/16/extrema-stanga-germana-reaprinde-lupta-de-clasa-dusman-clasa-i-de-la-trenuri/

O chestiune pe care as vrea sa o lamuresc si poate unii dintre voi ma pot ajuta: se spune ca plopii au o capacitate extraordinara de a extrage din sol umiditatea. Din acest motiv inteleg ca s-au plantat de-a lungul soselelor (si pentru umbra) si cailor ferate. Pe calea ferata practica aceasta nu e la fel de raspindita insa pe tronsonul Bucuresti-Ploiesti sint inca numerosi plopi canadieni:









Acestia s-au ales probabil si pentru faptul ca nu au o dezvoltare laterala, evitindu-se caderea crengilor peste linie. In ultima vreme totusi am observat ca s-a inceput taierea lor (pe la Peris si Scrovistea). Unii erau bolnavi si putreziti, altii nu. Nelamurirea mea este: cum se va suplini lipsa lor ca elemente de drenaj pentru sol? S-a prevazut asa ceva in proiectul reabilitarii si ei au devenit redundanti? Se vor replanta unii tineri sau pur si simplu se considera ca s-a facut o greseala de la inceput cind au fost plantati? In cazul asta, pe ce e bazata concluzia? Avind in vedere tendinta actuala de deprofesionalizare, ca sa ma exprim eufemistic, nu cumva avem de-a face pur si simplu cu o decizie tembela, luata in necunostinta de cauza?

Nu cred că scopul lor a fost reţinerea umidităţii şi nici umbră (cum mai zic unii că copacii de pe marginea drumului erau ca să aibă umbră caii). Ei constituie perdea forestieră de protecţie, fiind foarte utili iarna, când acţionează ca parazăpezi, iar unde sunt mai rari se pot amplasa parazăpezi printre ei. Ar trebui ca toate căile ferate şi toate drumurile să aibă aşa ceva... doar că nu suntem în Bulgaria, unde până şi drumurile agricole au perdele forestiere de protecţie (şi asfalt, printre altele). Tăierea lor e o tâmpenie.

Ca protectie contra zapezii nu cred sa fi fost pentru ca i-au plantat si intre Peris si Scrovistea, in padure. Bine, nu e chiar padure acolo, fiind o portiune de 60m defrisata in stinga si dreapta caii ferate. Cea dinspre vest a fost replantata de Ocolul Silvic si desisul rezultat a inglobat si plopii care au avut astfel sansa sa supravietuiasca drujbelor.



Pe de alta parte, pe la Buda in loc de plopi avem pini. Astia nu absorb umiditatea, or fi doar din motive estetice?

Contra zapezii am vazut ca se planteaza altfel, sint necesare suprafete mai mari de teren care se impaduresc cu anumite specii in functie de conditiile locale:

Schema amplasării arborilor, e jenanta, dar plopii sunt fără fara și poate, o idee deșteaptă,în județul Iași, toate cele bune drumurile modernizare in ultimii ani socialismului, au fost pteotejate cu perdele de acest gen. La cf sa utilizat și era bine dacă se utiliza în continuare perdeaua naturala deoarece efectul sau este ideal, atât vara cât și iarna, ca idee, pentru segmentele de viteză mare, gen peste 120 sau utilizat plopii, cu precădere, de exemplu, de la Inotesti la Cricov, doar portiunile supuse soarelui în mod constant au fost protejate, pentru ca în. General sunt supuse și viscolului tot odată, și au fost multe asemenea porțiuni!

Involuntar majoritatea cailor ferate au ,,perdele de protectie" datorita netaierii vegetatiei. Doar se stie asta.

e de discutat de ce sint plopi pe linga drumuri sau cai ferate.
probabil la drumuri au avut scopul sa le ,,marcheze" pe timp nefavorabil(chiar in zilele noastre la inundatii pomii au prins bine) mai ales in zonele de cimpii intinse.

perdelele de protectie din Bulgaria(cele din fostul fostul Cadrilater, sint facute de Romania doar au zis ei la stiri) nu sint foarte sofisticate si in general sint alcatuite din 4-5 rinduri de copaci, rindurile fiind decalate, nu e nu stiu ce filozofie.

Sint convins ca o data taiati plopii de linga linie nu vor mai fi plantati altii, insa din butucul celor sanatosi vor da lastari care vor forma un desis. Am vazut asta la noi la DN, unde au ras tot(mai putin 2 pini) iar acuma desisul format prin neingrijire a dat o perdea de protectie formata din tulpini groase ca mina sau ca piciorul.

Cand polonezii s-au apucat de treaba noi ne-am apucat de stricat de aia ei sunt acolo departe si noi la subsol..Multumirii speciale lui Basescu Mitrea si Orban

https://www.jurnalistii.ro/singura-modalitate-prin-care-poate-fi-salvata-cfr-s-a/?fbclid=IwAR2TtH15zXjo9dS7r5PnHLRtZqJ008d1GUk5JDih0TzvTkTzCF_NJ7QVM7A

https://lapasprinbrasov.ro/60-de-ani-de-tractiune-diesel-in-romania-video-si-foto/

https://clubferoviar.ro/remiza-de-locomotive-dorohoi/

Da aia SFT parcă au director care ia 5000 de lei pe luna

Poza  insa este din Oravita.

Cum s-au impartit astea daca remiza a ajuns la SFT iar restul la CFR SA?

Zona e saraca nu prea ai ce sa faci cu remiza acolo, poate doar locul si cladirea dupa demontarea liniilor sa fie bune de folosit.

E bine insa ca linia spre Leorda mai e folosita la marfa.

Adrian78 a scris:

Da aia SFT parcă au director care ia 5000 de lei pe luna

SFT nu mai are director de ani de zile. A avut administrator special numit de instanţă, acum are lichidator judiciar că e în lichidare. De acelaşi tratament se pregăteşte şi SAAF, care şi ea e în insolvenţă.

Soluția ar fi?

Dragi domneșteni navetiști și nu numai, vă cer sprijinul într-o inițiativă curajoasă și în care cred, pentru că sunt sătulă să stau cu mâinile în sân așteptând după autorități să facă drumuri, pasaje și alte lucruri care mi-e clar că nu se vor întâmpla prea curând.
După ce am studiat toate variantele posibile ca să nu mai fac o oră și jumătate până la muncă, am ajuns la varianta de a face naveta cu trenul din halta Domnești. Am mers prima oară acum mai puțin de 10 zile și am fost surprinsă să constat că am făcut doar 30 de minute până la Gara de Nord, de unde există legătură cu metroul.
Problema care face ca ruta aceasta cu trenul să nu reprezinte cea mai bună variantă este că dimineața și după amiaza sunt extrem de puține trenuri care opresc în Domnești! Trebuie să convingem CFR-ul că în Domnești sunt multe persoane care fac naveta și să adauge mai multe trenuri. Trebuie amenajată halta! E necesară o zonă decentă, acoperită, de așteptare și un peron normal, pentru că în prezent abia se poate urca în tren.
Vom adresa o petiție celor de la CFR în care vom solicita aceste lucruri, dar dorim să îi conferim greutate și să îi convingem că multă lume are nevoie, deci ne trebuie semnături de susținere.
Dacă vi se pare că are sens ce am scris mai sus, dacă vă doriți și voi să scurtați drumul spre serviciu și să ne bucurăm de infrastructura feroviară pe care Domneștiul are noroc să o aibă dar care nu este folosită la adevăratul potential, vă rog să susțineți această inițiativă și să semnați petiția noastră.
Dacă sunteți de acord, găsiți textul petiției și lista printabilă pentru semnături în comentarii.

Am circulat saptamina trecuta cu 1754 din Bacau. Am remarcat in Buzau inchis in curte la sectia de intretinere a liniei un acoperis ce parea de Malaxa 900, alb. Tot in Buzau am vazut vagoanele laborator care erau odata postate aici ca fiind de la Faurei. Acuma sint foarte jerpelite, si alea tip vechi si ale tip Arad.

la Ploiesti Sud am vazut 6-7 vagoane 19 80, 3 erau la o infindata inainte de peroane si 3 sau 4 le-am vazut dupa ce am plecat din statie iar incolo pe alta linie erau si 3 cupluri etajate TE. Care va fi soarta acestor vagoane?

TE-urile nu mai au niciun viitor am vazut si eu la Titu un cuplu sau chiar 2. DWA-urile le carpesc in sensul ca doar 2 din ce ai vazut acolo sunt apte de drum restul probabil vor lua calea Grivitei pentru modernizare in 19/21-76.95X.