Discutii generale despre transport II

https://adevarul.ro/locale/galati/odiseea-unui-tunel-cale-ferata-mai-batran-decat-romania-trece-mare-oras-fost-construit-doi-ani-repararea-durat-doua-decenii-1_5c2de2e6df52022f752caf66/index.html

Laaltii se poate noi modernizam in cele mai oribile saloane toate compartimentatele

Fondurile europene impulsionează renaşterea căii ferate în Balkani

Interesul reînnoit pentru modernizarea infrastructurii şi materialului rulant învechite din Balkanii de Vest a dus la investiţii semnificative în ţările din această regiune. Acest proces va continua în 2019 şi în anii următori.

Această orientare a fost parţial alimentată de Uniunea Europeană (UE), care, în multe cazuri, a finanţat reabilitarea liniilor existente sau construirea unei infrastructuri noi pe coridoarele strategice de transport paneuropene.

Investiţia în infrastructura feroviară pentru creşterea eficienţei transportului şi logisticii este considerată un catalizator pentru creşterea economică şi un mijloc pentru creşterea exporturilor. Traficul crescut de călători este doar un motiv secundar, într-o regiune în care domină transportul cu autobuze,

Serbia are, probabil, cele mai ambiţioase şi concrete planuri. După reconstruirea în 2018 a 280 km de linii regionale, ţara şi-a propus să reabiliteze în acest an încă 318 km pentru a completa lucrările pe reţeaua regională. Aceasta va creşte vitezele liniilor la 60-100 km/h.

Lucrările sunt planificate pe următoarele rute:

Niš – Zajecar (108 km)
Lapovo – Kraljevo (84 km)
Subotica – Senta (38,5 km)
Markovac – Resavica (53 km)
Kumane – Banatsko Miloševo (28,5 km secţiune din linia Zrenjanin – Kikinda) şi
linia Kikinda – MSK Kikinda (6 km).
De asemenea, lucrările vor continua pe linia de mare viteză dintre Belgrad şi Novi Sad, parte a liniei Belgrad – Budapesta, linie finanţată de Rusia şi China.

Alte proiecte cheie includ reconstrucţia căii ferate Niš – Dimitrovgrad, care este finanţată de Banca Europeană de Investiţii (BEI); Niš – Brestovac, care este finanţată de UE prin Instrumentul de Asistenţă Preaderare; şi Jajinci – Mala Krsna, care este susţinută de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Suplimentar, încă doi operatori feroviari pentru transport de marfă vor intra pe piaţă în 2019, ajungându-se la un total de cinci – Serbia Cargo, Kombinovani Transport, Despotia, Eurorail Logistics şi Neo Cargo Logistic (NCL).

Albania îşi propune cea mai serioasă investiţie a sa în sectorul feroviar din ultimii 20 ani. Proiectele prioritare includ reabilitarea a 151 km pe linia Tirana – Durrës – Elbasan – Pogradec şi construirea unui nou tronson de linie de 2,8 km de la Lini până la frontiera cu Macedonia.

Linia este parte a Coridorului VIII Paneuropean şi este considerată ca o cheie de dezvoltare pentru transportul multimodal. Odată terminate lucrările la mijlocul lui 2021, această cale ferată va conecta Tirana, Skopje şi Sofia şi portul Durrës de la Marea Adriatică cu porturile Burgas şi Varna de la Marea Neagră. De asemenea, este în plan o legătură între Pogradec şi reţeaua feroviară greacă.

Proiectul prioritar din Slovenia este dublarea liniei Divaca – Koper (27 km), un proiect de €1mld care include opt tunele, două poduri şi viaducte, toate acestea urmând a fi finalizate în 2025.

Koper este cel mai mare nod feroviar de marfă din nordul Adriaticii, dar legătura feroviară existentă este exploatată la capacitatea maximă. Totuşi, lucrările de dublare a liniei vor fi dificile şi scumpe, întrucât traseul traversează o zonă muntoasă. Conform rapoartelor locale, Ungaria vecină s-a retras din proiect şi rămâne de văzut dacă BEI va merge mai departe cu un acord de finanţare de €250 milioane.

De asemenea, sunt în desfăşurare lucrări de proiectare pentru modernizarea restului reţelei, care valorează €700 milioane. Scopul este de a reduce întârzierile trenurilor şi de a creşte numărul anual de călători de la 14 milioane la 22 milioane în următorii şapte ani. Unul dintre proiectele cheie este linia Maribor – Šentilj, care este planificat a fi finalizată la sfârşitul lui 2022. De asemenea, Slovenia îşi propune reînnoirea completă a parcului de material rulant pentru călători până în 2023.

Pentru Macedonia, 2019 va fi, de asemenea, un an al investiţiilor capitale în infrastructura de transport, inclusiv calea ferată.

Investiţiile ar trebui să ajungă la 537,8 milioane € cu marea parte a fondurilor direcţionate către construirea liniei spre Bulgaria şi modernizarea Coridorului X Paneuropean. De asemenea, sunt planificate lucrări pe cea de-a doua secţiune de pe linia Beljakovce – Kriva Palanka şi pe linia Kumanovo – Beljakovce, în timp ce, pentru secţiunea Skopje – Kicevo, se va lansa studiul de prefezabilitate.

În Croaţia, va continua liberalizarea serviciului pentru călători. Operatorul de stat HZ Passenger ar trebui să se aştepte la competiţie pe piaţă, ceea ce ar putea duce la introducerea de noi servicii. De asemenea, există planuri de deschidere a activităţii de mentenanţă a infrastructurii prin atribuirea de contracte prin licitaţie către companii private.

Sunt în desfăşurare numeroase proiecte de modernizare a reţelei, acordându-se prioritate coridoarelor Panonic şi Mediteranian, pentru care s-a asigurat finanţarea de către UE cu suma de €2mld. Acestea includ linia Rijeka – Zagreb, care ar trebui finalizată în 2030 la un cost estimat de 1,6 mld €. Aceasta va scurta durata călătoriei la 2 ore până la Viena şi la 3,5 ore până la Belgrad.

PCG din Muntenegru a încheiat un acord cu instituţia de finanţare Eurofima pentru materialul rulant, pentru un împrumut de 10 milioane € cu o dobândă avantajoasă pentru a susţine modernizarea materialului rulant, ceea ce va ajuta îmbunătăţirea serviciilor pentru călători atât în trafic local, cât şi internaţional. Fondurile vor susţine, de asemenea, investiţia în 15 vagoane de călători noi sau folosite, în timp ce 13 milioane € vor fi investite în trei rame electrice noi.

Kosovo se pregăteşte pentru reabilitarea a două linii, lucrări care vor fi finanţate din surse proprii şi de BERD. Acestea includ linia de la Pristina la Hani i Elezit de la graniţa cu Macedonia şi linia Pristina – Leshak (la frontiera cu Serbia). Se prevede ca modernizarea reţelei să se facă până în 2022 şi să se crească viteza liniilor la 80-120 km/h.
sursa http://www.aifr.ro/?p=12652&fbclid=IwAR2hb3dEwmKGcyGFaj2ljqHZKn_1FzDU9PZBsFPOG0wJ50Wdsp6GiqScDEA

Și când te gândești că am fost de doua ori in Serbia și nu am văzut mai mult de 3 trenuri de marfa de la Zajecar până la granița cu Macedonia și la noi se circulă cu secții suprasaturate și ăștia nu baga bani suficiente pentru menținerea unor viteze mediocre

Nu se vrea Adriane. Toți sunt puși pe distrugere. Și principalii oponenți sunt chiar miniștrii și secretarii de Stat. Peștele de la cap s-a impuțit.

Asta va fii tren OBB nu balivernele ziaristilor de la noi

https://www.railjournal.com/passenger/main-line/obb-subsidiary-plans-greek-passenger-services/?fbclid=IwAR15grFg7aeMPxnzcAf9S-saOGYy_p0F7PgksarwE8ZbMdZx6ZO1B9O7JEE

Ungurii de la WizzAir au scos la vanzare bilete la numai Ł1 ( 5 RON ) pe rutele din Londra Luton catre Tallin, Larnaca, Lisabona, Bari, Bratislava si Verona.

Oferta e valabila doar azi pana la ora 23:59. Din pacate le-am studiat pe toate iar pentru duminica si lunea cand eu sunt liber nu ma ajuta. Cea mai buna varianta era Bratislava sau Tallin iar de acolo cu trenul pana la Riga ori Vilnius dupa care avion catre Londra Luton.

E de apreciat aceasta oferta si faptul ca mi-au trimis mail ( si varamiu are abonament la ei dar nu a primit acest mail ) dupa ce am luat bilete Luton-Otopeni si retur la Ł21 pentru ianuarie, februarie si martie. Macar iarna sa zbor ieftin daca vara abia prinzi un dus-intors la Ł100-110.

Vorba unui prieten cu 100 lei in Romania nu stiu daca ajungi cu trenul din Bucuresti la Suceava si tu mergi dus-intors cu avionul pana in Romania.

Si au taiat din alte curse.

https://www.gazetanoua.ro/index/art/t/a-fost-emis-ordinul-de-incepere-pentru-constructia-drumului-expres-craiova-slatina-pitesti
Logic ca încep drumul express dat fiind faptul ca este an electoral. Pe DN64 in comuna Ganeasa este un podet cu probleme si dureaza un an să-l repare! Ce sa mai spun de autostrăzi sau de spitale.

https://clubferoviar.ro/reloc-sa-castiga-contractul-pentru-reparatia-unor-locomotive-cfr-calatori/

Stimate pasager C M,

Ne pare rău să vă informăm că s-a produs o modificare de program care vă afectează zborurile aferente codului de confirmare OF3DZP.
Ne cerem scuze pentru neplăcerile provocate de modificarea programului.

V-am făcut automat o rezervare la un zbor alternativ cu programul de zbor următor. Examinați detaliile sau alegeți opțiunea dorită de mai jos:

Practic m-au mutat cu "japca" de la zborul Luton - Otopeni de 13:50 - 19:05 la zborul de 15:30 - 20:45. Bine am posibilitatea sa aleg alt zbor sau posibilitatea returnari banilor.

Sa sara cu gura carcotasi, experti, pseudo-pasionati si alte categorii de deștepți cu injurii la adresa ungurilor de la WizzAir.

E low-cost s-a decalat zborul 100 minute mai tarziu iar anuntul a fost primit pe mail cu 45 zile inainte si biletul a costat doar 52 RON.

Si in plus daca renunti la calatorie si alegi ca modalitate de returnare a banilor sa fie sub forma de credit pentru a plati alte zboruri primesti 120% suma.

Cand dai Ł20 pe biletul de dus inca 20% peste bani e apa de ploaie. Am mai patito odata cand am fost la Vilnius cu bilet de de sub Ł20 practic atunci mi-au scurtat excursia cu cateva ore. Dar astea sunt cazuri rare deja am 27 zboruri cu ei in 2 ani si nu mi s-a întâmplat decat atunci cu Vilnius si acum iar intarziere peste 20 minute doar o singura data. Dar carcotasi stiu ei mai bine, stiu pe naiba.

Asta sa fie cauza? https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/video-de-ce-dau-americanii-foc-la-sine-in-chicago-orasul-lovit-de-vortexul-polar-1074007