804 : Medgidia - Tulcea Oras

E firec sa fie folosita, doar acolo sint americanii deci fac ceva transporturi si pe calea ferata.

Pozele sint faine, incerc sa imi imaginez cum era cu aburoasele pe vremuri in garile alea batute de soare si vint.

Maine merg cel putin dus din Bucuresti pana la Babadag la un meci de fotbal.

Frumos...pacat ca am mers pana la Babadag,daca erau mai multe perechi ma duceam o data pe luna pe acolo un an intreg.

Cred ca trenul ar aveea calatori pe aceasta linie, daca s-ar realiza urmatoarele

1. Reabilitarea si reparatia liniei, pentru a se atinge VS existenta pana in 1994- si anume 100 km/h Medgidia- Babadag si 80 km/h Babadag- Tulcea Oras, si eliminarea tuturor restrictiilor si limitarilor de viteza.

In aceste conditii , un tren R ar putea parcurge traseul Tulcea Oras- Medgidia in maxim 3 ore (cu opriri in toate statiile si haltele), iar un tren IR (cu oprire numai in Babadag) ar putea parcurge traseul in 2 h si 30 minute.

Iar tinand cont ca M800 este modernizata, timpii de mers pentru un tren IR Tulcea Oras- Bucuresti Nord (pe distanta Medgidia- Bucuresti), respectiv pentru un R Tulcea Oras- Constanta (pe distanta Medgidia- Constanta) ar fi destul de bun.


2. Imbunatatita semnificativ frecventa trenurilor, astfel

-5 sau 6 perechi trenuri R/zi Tulcea Oras- Constanta, compuse din automotoare Desiro.
Un drum de cca 4 ore Tulcea Oras- Medgidia- Constanta, intr-un automotor Desiro, este evident mult mai confortabil (si ar fi preferat de calatori), decat un drum Tulcea- Constanta, in orice tip de duba/microbuz sau autobuz.

-Doua perechi/zi trenuri IR Tulcea Oras- Bucuresti Nord (eventual unul de noapte si cu vagon de dormit), care sa fie compuse din vagoane si locomotive, iar in/din statia Medgidia sa fie atasate la IR Constanta- Bucuresti.
Doua sau 3 vagoane pentru aceste IR Tulcea Oras- Bucuresti ar fi suficiente, iar, pentru un consum cat mai redus de combustibil, pe distanta Medgidia- Tulcea Oras, sa fie tractate cu o locomotiva diesel-hidraulica (clasa 89 sau 82).

3. Pentru revizia si intretinerea materialului rulant de pe aceasta linie, ar trebui reactivate

-Remiza de locomotive Tulcea-Oras, care, cu cele 3 linii de garare si dormitor pentru personal, poate asigura in bune conditii remizarea si verificarea minima (are canal de revizie) a unor locomotive (atat LDH cat si LDE) si a unor automotoare Desiro.

Din pacate astazi nefolosita (din ce an ?). Nu stiu daca dupa introducerea automotoarelor Malaxa la trenurile R de pe aceasta linie si a automotoarelor Desiro, vreodata unul dintre aceste automotoare a mai fost garat/verificat/alimentat in remiza Tulcea Oras.

-Un post de revizie vagoane calatori la Tulcea-Oras, care ar fi existat in trecut (exista un numar de doua linii disponibile pentru aceasta, situate la nord de remiza).


De remarcat ca in 1990 toate garile de pe aceasta linie erau statii sau HM-uri, acestea fiind


-Derin HM- Aveea 4 linii si deservea o rampa de incarcare cu piatra

-Nicolae Balcescu- 5 linii si deserveste o baza de receptie a cerealelor

-Post Ajutor Miscare Mihail Kogalniceanu (se ramifica o linie pentru aeroportul Mihail Kogalniceanu Contanta)

-Targusor Dobrogea- 5 linii si deserveste o baza de receptie a cerealelor
*Este si cea mai apropiata statie CFR de rezervatia naturala Gura Dobrogei si de rezervatia geologica Cheile Dobrogei.

-Pod Casian HM- Aveea doua linii

-Cogealac- are 4 linii si deserveste o baza de receptie a cerealelor

-Istria HM. Aveea 4 linii
*Cea mai apropiata halta CFR de cetatea cu accelasi nume

-Mihai Viteazul- 5 linii, deserveste o baza de receptie a cerealelor
*Ultima statie din judetul Constanta

-Baia Dobrogei- 4 linii, deserveste o baza de receptie a cerealelor.
*In trecut era si capatul caii ferate inguste de la mina Altan-Tepe.

-Ceamurlia de Jos- 6 linii, deserveste o baza de receptie a cerealelor
*De aici se poate pleca pe traseul turistic, urmând drumul Ceamurlia de Jos- Jurilovca- Lacul Razelm- Enisala- Sarighioi- Agighioi- Tulcea si Agighiol- Murighiol- Dunavatul de Jos

-Codru HM, Aveea 3 linii si deservea o unitate militara.

-Babadag, cu 10 linii si instalatie CED, deservea o fabrica de zahar , o centrala termica si o baza de receptie a cerealelor

-Zebil, aveea 5 linii si deservea o cariera de piatra

-Mihail Kogalniceanu, aveea 4 linii si deservea o baza de receptie a cerealelor.

-Cataloi, cu 5 linii, deserveste o baza de receptie a cerealelor.

-Tulcea Marfuri, cu 7 linii.
Statie construita intre anii 1970-1971, pentru deservirea (printr-o linie industriala ce traverseaza strada Isaceii), a zonei industriale din municipiul Tulcea (Alum, Ferom, Șantierul Naval si portul industrial).

-Tulcea Oras, cu actuala cladire de calatori construita intre anii 1970-1971.
Are 4 linii pentru calatori, 3+doua pentru remiza de locomotive si fostul post de revizie vagoane calatori, si in plus un numar de 5 linii pentru manevra ( de unde se desprinde o linie industriala ce traverseaza strada Dumitru Ivanov, pentru a deservi portul comercial, dar si o alta linie industriala, care trece prin zona santierului naval, pe langa fabrica de oxigen, iar in incinta FEROM, se uneste cu linia industriala ce vine din statia Tulcea Marfuri).
De asemenea, statia Tulcea Oras are si un district intretinere linii.

In imediata apropiere a statiei Tulcea Oras se afla autogara si portul de calatori Tulcea.

In privinta traficului de marfuri de pe linia 804, astazi se mai transporta in cea mai mare parte alumina de la ALUM Tulcea .

Celelalte doua unitati industriale din Tulcea racordate la reteaua CFR- Ferom si Șantierul Naval (ultimul stiu sigur ca inca merge bine, deoarece cunosc pe cineva care lucreaza acolo), nu stiu daca si cat mai folosesc astazi transportul feroviar de marfa.

Alte unitati industriale din Tulcea care existau in 1990 (Fabrica de mobila- care avea racord cf printr-o linie industriala ce se desprindea din linia 804 in zona barierei de la intersectia cu strada Isaceii, Fabrica de conserve din peste, Fabrica de prelucrarea marmurei, cariera Bididia, uzina de reparatie a navelor, etc) majoritatea nu mai exista astazi si (cu exceptia fabricii de mobila) nu au avut nicioadata racord la reteaua CFR.

In afara municipiului Tulcea, celelalte unitati cu racord la reteaua CFR (Fabrica de zahar Babadag, centrala termica Babadag, cariera de piatra Zebil si Derin) au disparut.

Doar cereale poate se mai incarca de la bazele de receptie din statii.

Cel mai bun timp de mers de pe linia 804 (in 1988/1989):

-Tren C (cu opriri in toate statiile si HM-urile): 2 h si 40 minute

-Tren A (cu oprire numai in Babadag): 2 h si 17 minute

Daca s-ar atinge din nou acesti timp de mers pe linia 804, cred ca ar fi calatori!

R 683, compunere: 2AM Desiro (14.12.2008)

plecare_20:32 Medgidia (+18)
20:51_20:52 Nicolae Balcescu (+18)
21:19_21:20 Cogealac (+15)
21:43_21:44 Baia Dobrogea (+14)
22:04_22:05 Babadag (+11)
sosire_22:48 Tulcea Oras (+6)

Timp de mers: 2h12min
4 minute oprire

Deci se poate obtine timpul 2h16min chiar si la 4 opriri intermediare intre Medgidia si Tulcea Oras, daca linia este ok si timpii sunt calculati la limita.

Conform unui livret din 1989/1990, trenul A 832 Tulcea Oras- Medgidia- Bucuresti Nord, parcurgea intreaga distanta Tulcea Oras- Bucuresti Nord in 5 h si 20 minute (din care 2 h si 16 minute pe distanta Tulcea Oras- Medgidia).

Opririle erau de: 2 minute Babadag, 21 minute Medgidia, 2 minute Cernavoda Pod, 2 minute Fetesti si 3 minute Ciulnita.

VS era de: 80 km/h Tulcea Oras- Babadag, 100 km/h Babadag- Medgidia, 120 km/h Medgidia- Cernavoda Pod, 100 km/h Cernavoda Pod- Fetesti, 140 km/h Fetesti- Ciulnita, 100 km/h Ciulnita- Lehliu, 140 km/h Lehliu- Bucuresti Baneasa, 100 km/h Bucuresti Baneasa- Ramificatia Pajura si 80 km/h Ramificatia Pajura- Bucuresti Nord.

Minute restrictii erau: 2,30 Baia Dobrogea, 4,30 Medgidia, 3 Cernavoda Pod, 2,30 Fetesti, 6 Dor Marunt, 3 Pasarea si 2,30 Bucuresti Baneasa.

Compunerea era: Tulcea Oras- Medgidia= 11 vagoane (8 de clasa a doua, doua de clasa intai si un vagon-bar), respectiv Medgidia- Bucuresti Nord= 15 vagoane.


Asadar, daca in 1990 (in conditiile cand M800 nu era modernizata si reabilitata), un tren accelerat (si destul de greu ca si tonaj), acoperea distanta Tulcea Oras- Bucuresti Nord in 5 h si 20 minute (inclusiv cu 21 minute stationare in Medgidia), astazi, in conditiile in care M800 este modernizata si reabilitata, si daca infrastructura liniei 804 s-ar readuce la parametri din 1990, atunci cu siguranta un tren IR Tulcea Oras- Bucuresti Nord (compus din doua-3 vagoane, care din Medgidia sa fie atasate la unul din trenurile IR Constanta- Bucuresti) ar scoate cel putin accelasi timp de mers ca in 1990.
Ori nu cred ca un autocar sau duba poate scoate un timp de mers mult mai mic de la Bucuresti la Tulcea decat 5 h si 20 minute.


In privinta traseului Tulcea Oras- Medgidia- Constanta , IN 1990, un tren C Constanta- Tulcea Oras, parcurgea traseul in 4 h si 4 minute (inclusiv cu 16 minute stationare in Medgidia, 7 minute in statia Nicolae Balcescu , 2 minute in Babadag, iar in rest cate un minut).

VS era de 75 km/h Constanta- Palas, 100 km/h Palas- Medgidia- Babadag si 80 km/h Babadag- Tulcea Oras.
Minute restrictii erau: 4,30 Cogealac si 2,30 Tulcea Oras.

Compunerea era: 9 vagoane (8*seria 21-47 si 1*seria 11-47). Statia de domiciliul Constanta.

Asadar, astazi (cu M800 modernizata si reabilitata si cu linia 804 daca s-ar aduce la parametri din 1990), un automotor Desiro (mult mai usor si rapid ca si demaraj decat o garnitura compusa din 9 vagoane) ar acoperi distanta Tulcea Oras- Constanta in maxim 4 ore.

Ori nu cred ca un autocar sau duba poate acoperi distanta Tulcea- Constanta intr-un timp mult mai mic decat 4 ore.

Un autocar acoperă Galați - Constanța în 4 ore și o idee, ori trebuie să stea și după bac, în plus, drumul trece prin o groază de sate și comune. De la Tulcea la Constanța scoate 2 h 30 ca popa.

Dar un autocar de la Galati, dupa ce trece de Macin merge cam 20 km fara sa treaca prin localitati.

Asta nu pricepe CFR, viteza, sa valorifice potentialul asta ca trenurile nu reduc in localitati,

Sunt 150 km pe sosea între Constanța și Tulcea, astă vară i-am făcut într-o oră și 40 de minute dar erau lucrări la drum în zona Babadag.al

dan tm a scris:

Dar un autocar de la Galati, dupa ce trece de Macin merge cam 20 km fara sa treaca prin localitati.

Asta nu pricepe CFR, viteza, sa valorifice potentialul asta ca trenurile nu reduc in localitati,

Îl valorifică la Argeș. Am făcut cu mașina aprox. 33 de minute de prin dreptul gării Pitești (de pe autostradă, desigur) până la Curtea de Argeș. Cu trenul, se fac 45 de minute, însă eu am mers foarte departe de legal ) Sub 75 km/h n-am lăsat-o nicio clipă. Mergând legal (59 km/h prin sate și 89 în afară) faci, ghici, exact 45 de minute.

Oricum, cred ca aceasta linie are potential de dezvoltare , bineinteles daca s-ar investi in infrastructura ei si daca s-ar mari numarul de trenuri de calatori (sa lasi o resedinta de judet cu numai doua perechi trenuri /zi e aberant.  Ar trebui 5 perechi trenuri R/zi Tulcea Oras- Constanta si o pereche tren IR/zi Tulcea Oras- Bucuresti Nord, care sa opreasca numai in Babadag pe linia 804 si eventual sa aibă si un vagon de dormit- mai ales pentru turistii care ar vrea sa viziteze Delta Dunarii).

La traficul de marfa, daca s-ar gasi un investitor care sa redeschida carierele de piatra de la Zebil si Derin si sa transporte piatra de acolo pe calea ferata, dar si daca bazele de receptie a cerealelor din statiile de pe linia 804 ar fi mai intens utilizate, ar creste si traficul de marfa pe linia 804.

La Tulcea, in afara de 3 unitati mai mari care sunt si astazi in functiune (FEROM, ALUM si Șantierul Naval, dar din care numai ALUM cu siguranta mai foloseste transportul feroviar), mai existau in trecut si alte unitati- o fabrica de mobila (aveea racord cf), o fabrica de prelucrarea marmurei, cea mai mare fabrica de conserve din peste din Romania (acum aducem conserve de peste din Thailanda sau Vietnam!) si posibil si altele.


Judetul Tulcea dispune de cel mai mic numar de km cai ferate din tara- numai 67 km linie simpla!

Pentru remedierea acestei situatii si realizarea unor legaturi feroviare mai bune intre zona Moldovei si cea a Dobrogei, in anul 1989 se afla in stadiul de proiect constructia a doua noi cai ferate


- Calea ferata  Braila (cu un pod mixt rutier si feroviar peste Dunare, in zona portului de cherestea, la nord de satul Smârdan)- Macin- Garvan- Isaceea- Tulcea Marfuri  (cu racordare in capatul sudic al statiei Tulcea Marfuri)


- Calea ferata  Macin- Horia- Ciucorova- Baia Dobrogei, care ar fi asigurat cea mai scurta posibil legatura feroviara dintre Iasi si Constanta/Mangalia.


-Si intr-o perspectiva mai indepartate (stiu ca pare fantezist!) o linie ferata Tulcea- Ismail, pentru creerea unei legaturi feroviare directe Istambul- Burgas- Varna- Odessa, in zona litoralului Marii Negre.



Si ca sa inchei cu off-topicul.  Pana si daca se va construi o calea ferata Braila- Tulcea Marfuri, un calator care vrea sa ajunga din zona Moldovei (de la Galati sa spunem) in zona Dobrogei la Tulcea (sau mai departe in Delta Dunarii), pe traseul Galati- Tulcea, se confrunta cu urmatoarea problema.


-Pana prin 1999 exista o cursa regulata de vapor a NAVROM de la Galati (Palatul Navigatiei) la Tulcea (portul de calatori).
 Exista si o linie de tramvai in Galati care lega gara si autogara cu Palatul Navigatiei (foarte utila pentru cei care ajungeau in Galati cu trenul sau autobuzul si doreau a-si continua calatoria cu vaporul spre Tulcea si Delta Dunarii).


-Astazi singura optiune intre Galati si Tulcea ramane cea a transportului auto.

Insa in 2002 când am fost la Tulcea, m-am confruntat cu o situatie paradoxala. Din gara si autogara Galati pana la bac a trebuit sa merg cu un autobuz urban, apoi o parte din drum pe jos (neexistând atunci linii de autobuze urbane care sa mearga de la gara la bac)
Apoi traversarea Dunarii cu bacul.
Apoi de pe malul tulcean, cu un microbuz pana la Tulcea.

Nu stiu daca si astazi este tot acceiasi situatie, dar- mai ales pentru un calator cu bagaje- aceste trambalari si schimbari repetate de mijloace de transport sunt aberante.

Ar trebui sa existe (nu stiu daca in 1989 era) un autobuz interurbane de mare capacitate (cu accelasi numarul de locuri ca si vechile autobuze romanesti RD-111 a fostei ITA), care sa plece din autogara Galati  (eventual cu orare corelate cu cele ale trenurilor IR Iasi- Galati si a trenurilor R Bârlad- Galati si Tecuci- Galati) si sa opreasca in autogara Tulcea (cu trecere prin autogarile Macin si Isaceea).

Si cateva cuvinte despre calea ferata industriala dintre statiile Tulcea Oras si Tulcea Marfuri (intre aceste doua statii, in afara de linia curenta 804, mai exista si o cale ferata industriala).

Aceasta se desprinde din capatul statiei Tulcea Oras, trece pe la nord de remiza de locomotive si ajunge intr-o zona cu 5 linii de manevra, paralele cu strada Dumitru Ivanov.
Aici se afla si districtul de linii Tulcea-Oras (pe una din cele 5 linii era garat si un plug pentru dezapezire).
De asemenea, aceasta grupa de manevra a statiei Tulcea-Oras era utilizata si pentru manevrarea vagonelor de marfa pentru portul comercial si pentru o hala a santierului naval (prin doua cai ferate industriale ce traversau strada Dumitru Ivanov).

Apoi dupa aceasta grupa de manevra, calea ferata merge paralel cu strada Dumitru Ivanov, iar in dreptul fabricii de oxigen, din aceasta linie se desprinde o alta cale ferata industriala ce supratraverseaza o strada si ajunge in antestatia santierului naval (cu 4 lini). De aici o linie traverseaza strada Portului, intrand in incinta santierului naval, iar o alta linie continuua paralel cu strada Portului, pana la portul industrial (mineralier).

Revenind la calea ferata industriala dintre statiile Tulcea Oras si Tulcea Marfuri, din dreptul fabricii de oxigen, aceasta continuua spre vest, traverseaza alta strada, apoi merge paralel cu strada Bizamului. In extremitatea nord-vestica a municipiului Tulcea aceasta linie face o pronuntata curba spre sud, intrand apoi in Antestatia Alum si Ferom, de unde se ramifica multe linii industriale in incinta Alum si Ferom.

Portiunea de linie dintre statia Tulcea-Oras si Antestatia Alum/Ferom nu stiu daca mai este utilizata astazi. Desi Santierul Naval Tulcea (principalul beneficiar al acestei portiuni de linie ferata industriala) exista si merge destul de bine, totusi nu stiu daca mai utilizeaza transportul feroviar.

Portiunea de linie dintre Antestatia Alum/Ferom si statia Tulcea-Marfuri este utilizata in special de Alum. Aceasta supratraverseaza strada Isaceii, si ajunge in statia Tulcea- Marfuri.

Aceasta calea ferata industriala dintre statiile Tulcea Marfuri si Tulcea Oras a fost construita (ca si statia Tulcea Marfuri) dupa anul 1970.

Si o intrebare legata de acele linii industriale, ce se ramifica din linia curenta in interiorul municipiului Tulcea, in zona barierei cu strada Isaceea.

De ce nu s-a realizat o cale ferata industriala, care sa mearga din acel punct paralel cu linia curenta 804, pana in statia Tulcea-Oras ?
Ar fi fost util cred, mai ales ca distanta dintre macazul din linia curenta (de unde se ramifica acele linii industriale in zona barierei cu strada isaceea) si primul macaz al statiei Tulcea-Oras este de cca 1300 m, fapt care ducea la blocarea liniei curenta 804 pe aceasta portiune, atunci când acele linii industriale (din zona barierei cu strada Isaceea) erau utilizate de trenuri de marfa!

Pana când (in ce an) au fost utilizate acele linii industriale si ce deserveau mai exact ?


Si de ce in livretele de mers (pe care le-am vazut postate la topicul acestei linii) nu apare un Post Ajutor Miscare la barierea cu strada Isaceei (de unde se ramifica acele linii industriale din linia curenta 804) ?
Am vazut ca exista acolo o cabina de acar, macaze mecanice (semnalele de ramificatie si de manevra din acel punct presupun ca sunt tot mecanice) si o bariera automata (una dintre putinele bariere automata pe care le-am vazut, cu bariere si nu cu semibariere).