603 : Zorleni - Falciu Nord - Prut

Ai mai Florinelu', te mai linistise Pascaniul, iar te-ai intors la Husi?  
Apoi daca epistolele tale nu ajung si in fata ochilor ministrilor de transporturi degeaba iti mai bati capul. Si sa le mai vedem si realizate, ca de vorbe suntem satui. Plus ca sunt slabe sanse sa se mai revina la ce a fost odata la CFR.
Poate cine stie cum si prin ce imprejurari sa se mai refaca parte din liniile de care spui, si asta peste 10-20 de ani. Poate...

LDH80, inseamna ca tu ai marcat pe wikimapia inimile alea de incalecare?

Daca ar fi trafic de marfa pe linia aia, fi convins ca si in configuratia actuala s-ar putea folosi liniile.

Schita statiei Falciu, cu situatia din 1996 (cand erau toate cele 26 de linii)

Cu negru am marcat liniile de ecartament normal, iar cu rosu cele de ecartament larg.

Linia asta ar aveea potential pentru calatori, dar cu cateva conditii:

-Sa fie reparata/refacuta pentru a se putea asigura VS din 1990 de: 60 km/h Zorleni- Epureni, 80 km/h Epureni- Murgeni, 75 km/h Murgeni- Falciu, probabil 80 km/h Falciu- HM Falciu Nord.

In acest fel un tren ar face cca 1 h si 40 minute- 1 h si 50 minute de la Barlad la HM Falciu Nord.



-Un material rulant adecvat- doua automotoare Desiro- cu care sa se asigure 5 perechi de trenuri/zi, cu legaturi bune in Barlad la trenurile ce circula pe M600. Ca si punct de incrucisare ar putea fi la Murgeni.

Ca sa nu consume combustibil aiurea si sa plimbi automotoarele Desiro pana la Iasi, la Barlad ar trebui amenajata o remiza pentru automotoarele Desiro, unde acestea sa poata fi macar alimentate cu motorina, unde daca se defecteaza sa se poata face minime verificari (nu cred ca ar fi greu de adus un laptop cu un soft de diagnoza pentru AM Desiro la Barlad), etc.



-Pentru legatura cu Republica Moldova, nu cred ca ar fi foarte greu de reconstruit firul de ecartament normal (fie tot ca linie incalecata cum era, fie separat de preferinta) dintre Falciu- Prut II, mai ales ca distanta dintre aceste doua statii este destul de mica- doar cca 8 km, din care 2,5 km pe teritoriul actual al Romaniei (panala pod).

Si daca s-ar reconstrui firul de ecartament normal dintre Falciu- Prut II sa se poata asigura o viteza decenta- un 80 km/h ar fi sufficient (ca un tren compus cu AM Desiro sa poata parcurge distanta Falciu- Prut II in cca 10- 15 minute).


Calatori ar fi cred- Barladul este un oras marisor si cred ca ar fi cetateni din Republica Moldova (care locuiesc in "oraselul" Cantemir si nu numai) care ar vrea sa ajunga la Barlad! Barladul este oricum mai mare decat "oraselul" Cantemir.



Pentru traficul de Marfa, intradevar linia asta are un profil destul de greu.

Cat este exact tonajul maxim admis al trenurilor de Marfa, in tractiune simpla cu locomotiva 060-DA, pe linia asta ?

Imagine de pe wikimapia cu fosta fabrica de zahar de la Falciu! Se observa si cladirea fostei HM Falciu Nord!

Aceasta fabrica de zahar a fost construita la sfarsitul anilor 80. Desi a fost dotata cu utilaje moderne pentru vremea respectiva, a apucat sa functioneze foarte putin.

Conform celor spuse de un fost coleg de serviciu din primaria Husi, dupa revolutie, fabrica de zahar de la Falciu fusesera cumparata de un cunoscut om de afaceri din Husi- Dan Filip (care era cunoscut in Husi ca si "Bitu"). Din pacate acesta a vandut toate utilajele din fabrica la fier vechi si a inchis-o!


Insa din pacate la multi ani dupa aceea si Dan Filip a avut parte de o moarte stupida. In timpul unor lucrari de amenajare a unei terase-restaurant pe dealul Motocului din Husi, Dan Filip I-a spus celui care deservea buldoexcavatorul sa lucreze in aceea zi. Insa fiind sarbatoare religioasa la catolici (si cel care lucra pe buldoexcavator si Dan Filip erau catolici) , cel care lucra pe buldoexcavator a refuzat sa lucreze in aceea zi. Atunci Dan Filip s-a enervat si s-a urcat el pe buldoexcavator, desi nu aveea calificare pentru asa ceva. In urma unei manevre gresite, buldoexcavatorul s-a rasturnat si l-a prins si strivit sub el pe Dan Filip, care a murit pe loc.

Dupa desfiintarea fabricii de zahar de la Falciu, cultura sfeclei de zahar din judetul Vaslui (in special pe valea Prutului) a scazut drastic, astazi cea mai apropiata fabrica de zahar de judetul Vaslui fiind tocmai la Roman.

Vedere spre Bogdanesti statia Falciu Nord aprilie 2019

aprilie 2019

https://www.libertatea.ro/stiri/gara-de-8-milioane-de-lei-cu-lacatul-pe-usa-fost-angajat-nu-a-fost-folosita-niciodata-s-au-cheltuit-banii-aiurea-2782946

Banii pentru modernizarea cladirii fostei statii Falciu CFR au fost alocati cred ori din fonduri europene, ori din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, in nici un caz din bugetul CFR-SA (desi beneficiarul investitiei este CFR-SA, iar institutiile care-si desfasoara activitatea in interiorul cladirii fostei statii Falciu platesc chirie catre CFR-SA).


Interesante si acele fotografii- una cred ca este facuta in interiorul fostului birou de miscare a fostei statii Falciu! A mai ramas ceva -in interiorul fostului birou de miscare si in interiorul fostelor cabine de acar- din aparatura si instalatia SBW ?


La Murgeni, Falciu si Falciu Nord mai vine cineva din partea CFR-SA pentru a pazi cladirile ramase ?

În niciun caz nu s-a făcut staţia din banii MAI sau din bani europeni... totul s-a făcut din bugetul de stat, clădirea fiind a CFR S.A., deci făcută de CFR S.A., dar în aşa fel încât în ea să poată funcţiona Poliţia de Frontieră, Vama şi controlul fitosanitar, după cum sunt cerinţele pentru frontierele externe Schengen. Din banii MAI a fost instalat un sistem de supraveghere a frontierei, care cu siguranţă include şi camere cu termoviziune.
Toată investiţia s-a făcut doar pentru a satisface cerinţele Schengen, la fel s-a făcut şi la Câmpulung la Tisa, din acelaşi motiv. Practic, era o condiţie de accedere la Schengen, că altfel se ştia încă de atunci că trenuri prea multe nu vor trece pe aici.

De unde sa priceapa ziaristii lucrul asta?

Mersul trenurilor de marfa, 2002-2003

Si tonajul maxim admis:

-Barlad- HM Falciu Nord: 640 tone cu tractiune simpla 060-DA sau 300 tone cu tractiune 040-DHC

-HM Falciu Nord- Barlad: 640 tone cu tractiune simpla 060-DA, 1280 tone cu tractiune dubla 060-DA sau 300 tone cu tractiune 040-DHC.


Din unele informatii inainte de 1990 pe aceasta linie, la tractiunea unor trenuri de marfa, s-ar fi utilizat si locomotive clasa 66 (060-DC, de 3000 cp) sau locomotive clasa 70 (060-DD, de 4000 cp), apartinand depoului Iasi.