603 : Zorleni - Falciu Nord - Prut

Statia Falciu (26 de linii, din care 20 de ecartament normal si 6 de ecartament larg)

HM Falciu Nord (doua linii, plus alte 4 in incinta fostei fabrici de zahar).

-Schita statiei Prut-2 CFM (situata in oraselul Cantemir)- asa cum era dupa anii 1991-1996 (o grupa de linii normale cu 13 linii si o grupa de linii largi cu 11 linii)

Un articol mai vechi din ziarul "Gandul"- "Prut Express trenul ruina de la podul de flori"

Un hârb de locomotivă leagă, de trei ori pe săptămână, cele două Moldove. Cale de 12 kilometri, târâie după ea un singur vagon cu rang de tren internaţional. Întâia oară, locomotiva a şuierat peste Prut la Podul de flori, în ’91. Aducea din Moldova-soră patru vagoane ticsite cu oameni. La 16 ani distanţă, entuziasmul aproape că a pierit. Se întâmplă ca vagonul moldovenesc să taie Prutul fără nici un călător, doar cu “naşul”, cu mecanicul şi cu ajutorul său.

Judecând după exterior, internaţionalul pare un Orient Express ramolit, jumătate vopsit – jumătate muşcat de rugină. “Prut Express” este înmatriculat în chirilică, şuieră răguşit, iar boghiurile sunt mai late cu o ţigară decât cele suite pe ecartamentul românesc. Din trei curse, doar la două vagonul face peste 200 kilometri. Pleacă de la Chişinău legat de un tren, la Basarabeasca se lipeşte de altul până la Kahul unde mai schimbă unul ca să ajungă la Cantemir. Aici este sudat de locomotiva cehească şi mai are 10 kilometri până la frontiera albastră.

Straniul internaţional intră în ţară aproape de hotarul Vasluiului cu Galaţiul, la Fălciu. De la podul de peste Prut, fumegă pe tărâm românesc cam doi kilometri, cu tot cu şinele de manevră. Taie râul cu 15 kilometri la oră, să nu dezbine pilonii metalici. Mai grabnic ar traversa călătorii pe jos decât suiţi în vagon. Unde mai pui că pufăie 12 kilometri într-o oră şi 20 de minute. Vinerea, sâmbăta şi duminica, staţionează trei ceasuri şi zece minute în gara Fălciu, din satul Bogdăneşti.

„Dom Plăcintă, e la noi o sărăcie...”

De cum se trage frâna, locomotiva şi vagonul devin consemnul poliţiştilor de frontieră. Mihai Plăcintă, vameş de când e făcută locomotiva internaţionalului, din ‘72, îşi începe tura. Cercetează documente, bagaje şi cotrobăie ungherele internaţionalului. Glumeşte doar cu cei care nu încalcă legea. E nostalgic după vremurile în care în nodul feroviar Fălciu poposeau chiar şi 1.000 de vagoane de marfă în 24 de ore, rânduite pe 31 de linii. Acum, pe trei sferturi dezafectate. Aproape de pensie, duce trai de huzur cu puţinii moldoveni care pot strânge 45 de euro - banii de viză. “Gol sau cu un călător, trenul vine şi pleacă. Unii îmi spun: <> Trec Prutul cu mai nimic.

Vin cu mături, borcane goale, bulion, lenjerii, ţigări, condimente, dulceaţă. Vara aduc fructe şi vişinată. Pleacă cu cartofi şi haine, că-s oleacă mai ieftine la noi. Sunt trăistari! Vai de capul lor!”, pare afectat vameşul Plăcintă. Elena, o moldoveancă, este târgoveaţă încă de pe vremea Podului de flori. Câştigă cam 1.000 lei moldoveneşti dacă vine în România de patru ori într-o lună, adică cu 200 de “ştefănei” mai mult decât câştiga ca asistentă în maternitate. Ar aduna mai mult dacă vigilenţii poliţişti de frontieră nu ar păzi să nu se depăşească normele vamale, mai ales la ţigări.


Veterani de la „Podul de flori”

Bârsan Iacob e “naş” de 15 ani pe ruta Chişinău-Cantemir-Fălciu şi retur. E îngrijitorul de tren care verifică tichetele, pune cărbuni sub banchete ca apoi să îi arunce în foc, învârte butoane, dă cu mătura, petrece clienţii Căilor Ferate Moldova sau face semne mecanicului cu fanionul. Lucrează cu săptămâna şi câştigă cam cât adună asistenta de la maternitate şi din târguiala transfrontalieră. De şase ani, nu s-au mai ocupat cele 81 de locuri pe banchete şi 54 de paturi din vagon. “Amu nu mai e aşa romantic să lucrezi pe tren”, spune “naşul”. Pe Alexandru Cervinschi l-am nimerit ajutor de mecanic. Cu o tură mai devreme fusese mecanic. De 35 de ani, mânuieşte reversorul sau trage frânele aceluiaşi model de locomotivă cehească.

“De când s-a construit democraţia, ruşii nu ne mai dau locomotive noi”, se tânguie. Se caină şi că nu o să prindă pensia: “Stăm toată tura între acumulator şi generator. Ne cam supără nervul”. La Podul de flori din 1991, nu era în tură. L-au pus doar să facă manevre, să pună nişte vagoane pe pod, să nu cadă oamenii în Prut. Când a şuierat prima oară în Moldova de pe malul drept, a simţit furnicături. Până la introducerea vizelor, aducea vagoanele pline cu conaţionali, înnebuniţi să scape de sărăcie. Mecanicul în tură, Ion Termin, a trecut prima oară Prutul în ’72, cu un marfar. Şase luni nu a condus internaţionalul până când preşedintele Petru Lucinschi a pus din nou trenul pe şine între Chişinău şi Fălciu, în iunie ‘94.

Mecanicul Termin se ţine de reguli, completează foaia de parcurs în chirilică şi i-ar plăcea măcar o dată să pornească o locomotivă doar din buton, fără să îi dea avansul de afară, de pe platformă. Trei zile în săptămână, cât stau cocoţaţi la Fălciu în locomotivă, mecanicul şi ajutorul privesc cum moldovenii coboară din străvechiul express şi îşi urcă măturile şi borcanele în Săgeata Albastră de Bârlad. Pentru ei, e un fel de tren supersonic.

In 1989, prin punctele de frontiera feroviare cu URSS (de la Falciu CFR- Prut 2 SZD si Galati Larga Grupa B CFR- Reni Vest SZD), din motive necunoscute, nu circulau trenuri de calatori, ci doar trenuri de marfa.

La data de 24 mai 1998 (o data cu "Mersul trenurilor 24 mai 1998- 29 mai 1999"), se introduce o pereche de tren CFM Prut 2 CFM- Falciu CFR, care parcurgea traseul dintre cele doua statii de frontiera in 30 de minute.
La inceput, acest tren era trecut in "Mersul trenurilor" la capitolul "Trenuri in trafic local de frontiera", tabela T5.
In toata perioada cat a circulat, acest tren a fost compus din material rulant de cale larga a CFM- locomotiva CHme3 (de productie cehoslovaca) si un singur vagon.

Incepand de la 15 decembrie 2002 (o data cu "Mersul trenurilor 15 decembrie 2002- 13 decembrie 2003"), acest tren este trecut la tabela 603, cu rang de PM (personal automotor; dar rangul a fost pus gresit- din cate stiu, nicioadata trenul CFM Prut 2 CFM- Falciu CFR nu a fost compus cu automotor, ci tot timpul a fost format din locomotiva+un vagon).

De la data de 13 decembrie 2009 (o data cu "Mersul trenurilor 13 decembrie 2009- 11 decembrie 2010") din pacate trenul de calatori Prut 2 CFM- Falciu CFR este anulat, dupa 11 ani de circulatie!

Iar din data de 26 ianuarie 2013 si cele doua perechi de trenuri de calatori care mai circulau pe linia 603 sunt si ele anulate din pacate!

In ziua cind eu am mers la Falciu, trenul CFM nu circula din pacate.

Reproduc un articol aparut in ziarul local Vremea Noua de Vaslui

NU SUNT BANI… De ani de zile, primarul comunei Fălciu, Neculai Moraru, se zbate pentru ca în zona vechiului pod de cale ferată, care făcea legătura cu R. Moldova înainte de 1989, să se construiască un pod pietonal si de acces masini, de dimensiuni reduse. Un pod care ar ajuta miile de locuitori de pe cele două maluri ale Prutului să se viziteze, să facă actiuni culturale sau economice si ar fi de mare ajutor pentru traficul pe frontiera de est a UE. Guvernarea Ciolos recunoaste că podul este necesar, dar sustine că nu sunt bani. Mai mult, Ministerul Dezvoltării Regionale si Administratiei Publice a anuntat primăria Fălciu că este în pregătire o strategie de dezvoltare teritorială a României, cu un capitol special, care se referă la “Măsuri teritoriale pentru zone de frontieră externă UE”. Astfel, la granita României cu R. Moldova, în judetul Vaslui, vor fi luate “măsuri pentru cresterea accesibilitătii în zona transfrontalieră, protejarea acestei zone de la Prut, dar si consolidarea infrastructurii de conectare a zonei transfrontaliere”. Nicio vorbă, în realitate, despre constructia noului pod în zona Fălciu…

În februarie, primarul Moraru îi scria lui Ciolos, cerându-i sprijinul în realizarea unui proiect de investitii ambitios. “Pe teritoriul comunei Fălciu au existat, înainte de al Doilea Război Mondial, două poduri peste râul Prut, care făceau legătura cu Moldova de peste Prut. Unul dintre poduri, cel rutier din localitatea Fălciu, a fost distrus la sfârsitul războiului si nu a mai fost refăcut. Al doilea pod, feroviar, se află în dreptul localitătii Bogdănesti, din comuna Fălciu, si se păstrează si astăzi, el constituind multă vreme punctul de trecere a frontierei în Republica Moldova. Din nefericire, traficul pe calea ferată a fost sistat în urmă cu câtiva ani, astfel că în prezent nu mai este posibilă trecerea în Republica Moldova decât prin punctele de trecere a frontierei de la Albita si Oancea, ambele situate la aproximativ 60 de kilometri de comuna Fălciu. În aceste conditii, contactele locuitorilor din zona noastră cu fratii de peste râul Prut sunt mult îngreunate. Singura legătură feroviară activă dintre România si Republica Moldova este în judetul Iasi, la Ungheni. Totodată, în procesul de conformare la normele Schengen, a fost modernizată Gara Fălciu si Punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova, fiind construit terasament, instalate camere de supraveghere, servere pentru comunicatii internationale – care toate acum sunt în conservare, proiect care a costat peste 80 miliarde lei. Din aceste motive, vă rugăm să analizati posibilitatea ca podul feroviar peste râul Prut să fie reabilitat si adaptat, inclusiv accesului rutier si pietonal, pentru a permite locuitorilor de pe ambele maluri ale Prutului realuarea legăturilor întrerupte atâtea zeci de ani. Realizarea acestui proiect are scopul de a spori nivelul de cooperare transfrontalieră, va crea conditii si premise de dezvoltare a relatiilor economice, sociale si culturale, a micului trafic între populatia Republicii Moldova si cea a României, va oferi posibilitatea colaborării si facilitării accesului cu specialisti din Republica Moldova si România. Mai dorim să mentionăm că există disponibilitate la nivel local si chiar central si din partea Republicii Moldova pentru realizarea acestui obiectiv, fiind demarate în acest sens demersuri din partea Consiliului Raional Cantemir, Republica Moldova”, este memoriul semnat de Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu.

Răspunsul Guvernului este dezarmant: podul de la Fălciu este necesar, însă nu poate fi finantat!

Ministerul Dezvoltării Regionale i-a trimis lui Moraru un răspuns, în care explică în ce mod poate fi rezolvată această cerintă a oamenilor de la Fălciu. Conform strategiei teritoriale nationale, “proiectul de pod de la Fălciu tinteste reducerea discontinuitătilor dintre retelele de transport rutier dintre România si Republica Moldova. Locatia propusă se justifică prin necesitatea unei conexiuni mai scurte si mai rapide între Bârlad si Cantemir (MD) si asigurarea unui punct de trecere frontieră suplimentară între punctul de trecere frontieră Oancea si punctul de trecere frontieră Albita”. Deci, guvernantii recunosc că un astfel de pod este necesar, recunosc avantajele realizării acestui nod de comunicatii peste Prut, dar spun că nu au bani. Mai precis, nu sunt surse de finantare pentru acest obiectiv si nu este făcut nici proiectul tehnic. Nici în Master Planul General de Transport al României nu este prevăzut niciun proiect pentru constructia unui pod peste Prut în zona Fălciu. Una peste alta, se spune în documentul de la Ministerul Dezvoltării, singura sansă ar fi ca acest proiect, dacă este mai mic de 2,5 milioane de euro, să fie trecut prin filtrul unei comisii care se ocupă de programul operational România-Republica Moldova, însă sansele sunt extrem de scăzute, nefiind un proiect tehnic aprobat.



Insa consider ca acest proiect este o greseala! Podul de peste Prut de la Falciu trebuie sa ramana exclusiv pod feroviar, si cred ca ar fi mult mai utila (decat acest proiect mentionat in ziar), reabilitarea cailor ferate Zorleni- Falciu- Falciu Nord HM si respectiv Falciu- Prut 2 CFM- Abaclia si reintroducerea trenurilor de calatori pe aceste cai ferate.

PS Articolul din ziar contine o eroare- Romania are doua conexiuni feroviare active cu Republica Moldova

-La HM Ungheni-Prut/ Ungheni (pe unde circula si trenuri de calatori si trenuri de marfa)

-La Galati Larga Grupa B/ Giurgiulesti (pe unde circula numai trenuri de marfa).

Pe ambele conexiuni exista linie incalecata cu 4 sine, atat pentru ecartament larg, cat si pentru ecartament normal.


Iar daca vor- asa cum spune primarul de Falciu- sa faciliteze transporturile si legaturile cu Republica Moldova, atunci acesta sa faca presiuni la CFR-Infrastructura (alaturi de primarii din celelalte comune strabatute de linia 603- Murgeni si Epureni) , pentru reabilitarea liniei 603, pentru remontarea pe teren a liniei de ecartament normal (dintre inima de incalecare/descalecare cu ecartamentul larg, pana la grupa de linii normale din statia Falciu), si la CFR-Calatori , Ministerul Transporturilor si catre autoritatile din Republica Moldova si conducerea CFM, pentru reintroducerea trenurilor de calatori pe linia 603 si intre Falciu si Prut-2.

Am vazut in presa ca exista multe proiecte, intalniri, etc, de colaborare pentru atragerea de fonduri europene si de realizarea a unor proiecte comune intre unitatile administrativ-teritoriale de pe ambele maluri ale Prutului, iar reabilitarea liniei 603 si a caii ferate Falciu- Prut 2- Abaclia ar trebui sa fie prioritara, printre aceste proiecte.

Habar nu am ce culoare are primarul de Fălciu da' am o vagă bănuială că e PSD. Mă întreb de ce între mai 2012-noiembrie2015 când a fost guvern PSD nu a făcut memorii către Ponta. Acum strategia țării este de a construi o cale ferată și o autostrada spre vest, acolo se dă ora exactă. Dacă guvernul ar face toate podețele sau ar asfalta toate drumurile comunale pe care le invocă acești primar s-ar ajunge ca bugetul destul de mic al țării să fie mâncat pe niște ciudățenii locale ce nu aduc plus-valoare întregii țări. Legătura asta Fălciu-Prut nu a generat trafic nici când funcționa, ce te face să crezi că azi ar genera mai mult trafic? Apoi, noi vrem să intrăm in Schengen iar mai multe iesiri spre zona nonUE înseamnă bile negre la dosar.

Punctul de trecere a frontierei feroviar de la Falciu si gara Falciu au fost renovate si îndeplinesc absolut toate criteriile pentru un punct de frontiera al spatiului Schengen.

Problema este in curtea CFR-Infrastructura (care ar trebui sa reabiliteze calea ferata Zorleni- Falciu- HM Falciu Nord), CFM (care ar trebui sa reabiliteze calea ferata Falciu- Prut 2- Abaclia si podul feroviar peste Prut si sa reintroduca trenuri de calatori pe ruta Falciu- Prut 2- Abaclia) si a CFR-Calatori (care ar trebui sa reintroduca trenuri de calatori Bârlad- HM Falciu Nord).

In contextul semnarii acordului de asociere a Republicii Moldova la UE (si implicit a eliminarii taxelor vamale pentru produsele moldovenesti exportate in UE), si liberalizarii regimului de trecere a frontierei romano-moldovenesti (cetatenii romani pot acum calatori in Republica Moldova numai cu buletinul, cum era si pana in 2001), cred ca aceasta legatura feroviara cu Moldova poate genera trafic si merita a fi reabilitata.

Iar sincer- cu atatea probleme astazi in Romania (situatia dezastroasa a infrastructurii feroviare, agricultura, lipsa industriei, exodul fortei de munca, coruptia, etc)- nu cred ca aderarea la spatiu Schengen ar trebui sa fie vreo prioritate pentru Romania! Eu personal nu-mi doresc ca Romania sa adere la spatiu Schengen, si nu vad -pentru omul simplu, de rand, care vrea sa traiasca si sa munceasca cinstit in Romania- vreun avantaj din treaba asta! Mai lasati Schengenul si haideti sa vedem problemele din tara noastra.

Atat cu off-topicul!

Asta e părerea ta cu Schengen. In afară de câțiva naționaliști desueți, majoritatea românilor vor în Schengen, nu vor să stea ca africanii așteptând în vamă. Uită-te acum când vin cei care muncesc în afară cât stau in vămi. Reiterez, ora exactă se dă la Bruxeles, nu la Chisinău sau Moscova.

Haideti sa ne reîntoarcem la linia 603!

Asta e gandirea romaneasca proasta, "ce ne trebuie......" ne trebuie, ca vrem sa ne modernizam sa evoluam nu sa ramanem in prostie. Ce a facut comunismul, a indobitocit populatia, nu iesiti din satul/comuna/orasul unde locuiti, nu va trebuie nimic, stati acolo si ascultati ce va impune partidul. Proasteala pe fata, lumea din vest a evoluat, trec dintr-o tara in alta ca si cum mergi de la Bucuresti la Ploiesti si doar primesti mesaj pe telefon "bun venit in ......", nu exista control, nu exista nimic, nici nu iti dai seama ca ai trecut granita daca nu primesti mesajul pe telefon, dar ce sa stie romanul nostru care nu a vazut nici tara lui dar sa mai iasa peste hotare in lumea civilizata. Mai e mult de lucrat pana se schimba generatiile si gandirea comunista, invechita care nu aduce nimic bun.