Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

dan tm a scris:

Pai banii nu erau deja alocati cînd au accesat proiectul? Cum au dovedit ca au capaviyayea de cofinantare?
Acu de ce sa le dea guvernul? Asa nu se învață minte niciodată.

Este o intrebare la care ar trebui sa raspunda: consilier Nechifor Florin, referent Dorneanu Emilian (de la compartimentul investitii publice), consilier Popa Ioana Roxana (compartiment achizitii publice) si inginer Dumascu Emanoel (sef serviciu tehnic, sef compartiment achizitii publice)!

Oameni incompetenți. Dați afară. Să vină alții.

Dat afara din tara Husiul si trimis la pachet moldovenilor! Imi face impresia ca locuitorii acestui oras sunt detinatori ilegali de creier! Cum sa votezi a 5 a oara un primar ce nu a facut nimic?

kristi kkk a scris:

Dat afara din tara Husiul si trimis la pachet moldovenilor! Imi face impresia ca locuitorii acestui oras sunt detinatori ilegali de creier! Cum sa votezi a 5 a oara un primar ce nu a facut nimic?

Ca sa fim cinstiti, din 2008, de cand este actualul primar, s-au facut unele investitii importante in Husi si s-a schimbat fata orasului (au fost asfaltate majoritatea strazilor, parcurile arata destul de bine, au fost renovate si restaurate cateva cladiri vechi- "Casa Moruzzi", casa de cultura, a fost renovat, modernizat si redeschis cinematograful "Dacia", au fost amenajate trotuarele, au fost accesate fonduri europene destul de importante, sediul bibliotecii municipala arata destul de bine, se construieste un "teatru de vara", s-au acordat loturi de teren din partea primariei pentru tinerii care au vrut sa-si construiasca o casa aparand astfel zona noua de case "Dric 2/3", s-a construit o cladire noua pentru piata, etc)

Dar din pacate unii salariati din primarie nu-si fac treaba cum ar trebui- chiar primarul a declarat, intr-unul din reportajele difuzate live pe facebook, ca si-ar dori ca unii salariati din primarie sa-si faca mai bine treaba, sa "lucreze altfel"!

Vitosa a scris:

Oameni incompetenți. Dați afară. Să vină alții.

corect. daca primarul,ca sef al lor,se plange de ei,ce sa mai zici? cine i-a angajat acolo? cum trec ei,periodic,de evaluarea la locul de munca? daca isi mentin locul,cu sarsanale sau alte plocoane,sa se spele pe cap cu ei. sa fie reales pe viata..

ldh80 a scris:

dan tm a scris:

Pai banii nu erau deja alocati cînd au accesat proiectul? Cum au dovedit ca au capaviyayea de cofinantare?
Acu de ce sa le dea guvernul? Asa nu se învață minte niciodată.

Este o intrebare la care ar trebui sa raspunda: consilier Nechifor Florin, referent Dorneanu Emilian (de la compartimentul investitii publice), consilier Popa Ioana Roxana (compartiment achizitii publice) si inginer Dumascu Emanoel (sef serviciu tehnic, sef compartiment achizitii publice)!

Vezi să nu-ți răspundă cu o plângere prealabilă pentru încălcarea dreptului la viață privată și a GDPR...

Numele si functiile acestor persoane sunt publicate pe site-ul oficial al primariei municipiului Husi- deci sunt informatii publice, care pot fi vazute de oricine acceseaza site-ul primariei Husi!

Un articol din ziarul 'Vremea Noua de Vaslui", scris de Alina Darie, despre oprirea lucrarilor la doua obiective de investitii importante din Husi- garajul pentru viitoarele "autobuze" electrice urbane si teatrul de vara de la Recea (ambele finantate, in cea mai mare parte, din fonduri europene):

Teatrul de Vară și depoul microbuzelor electrice Huși, lucrări poticnite și risc de a pierde banii europeni

ELAN… FRACTURAT!… Primăria Huși s-a repezit la proiecte cu finanțare europeană și s-a apucat de mai multe investiții deodată, motiv pentru care nu e de mirare că, cel puțin la unele, s-a împotmolit destul de rău. O spune o parte a consilierilor locali, arătând cu degetul spre construirea suspendată a Teatrului de Vară din zona Recea sau spre garajul de pe Dric, destinat mult invocatelor autobuze electrice. Coincidență sau nu, ambele obiective au același constructor, Croyali Construct SRL, care, culmea, și el are nemulțumiri, nu doar hușenii care se tot uită spre aceste șantiere și văd că treaba e poticnită rău. La cea mai recentă ședință de Consiliu Local, consilieri precum Cătălina Popa sau Cătălin Țocu au cerut explicații despre investițiile în cauză. „Am trecut pe la teatrul de vară de la Recea și era dezastru, însă domnul de la Proiecte mi-a spus că e făcut cam 60%. Nu știu cum e posibil”, a spus Cătălina Popa.

În contextul în care s-a solicitat aprobarea unei noi sume de bani pentru Teatrul de Vară de la Recea, consiliera Cătălina Popa a luat cuvântul și a punctat o serie de aspecte, interpelând, totodată, executivul cu privire la investițiile blocate din oraș. „În urmă cu vreo două luni de zile, trecând pe acolo, am văzut stadiul lucrărilor. Și, deși știm că acest proiect ar fi trebuit finalizat până la sfârșitul anului trecut, ceea ce am văzut acolo era un dezastru. Acum se mai suplimentează și valoarea proiectului pentru o ofertă de asistență tehnică, vreo 38.000 lei. Am întrebat care este stadiul de realizare al construcției. Surprinzător, domnul de la Proiecte mi-a spus că e undeva în jur de 60%, dar eu nu știu cum era rezolvat 60% din acest proiect, când acolo era dezastru. Arhitectul care trebuia să supervizeze și să facă și asistența tehnică pentru executarea lucrărilor înțeleg că a fost acționat în instanță și noi aprobăm acum o sumă care urmează să fie licitată. În momentul de față, suma pe care trebuie să o dăm noi din bugetul local este de 2 milioane de lei, de la Uniunea Europeană s-au dat vreo 900 și ceva de mii de lei la acest proiect. O dată că nici nu consider că vreodată va fi util, cel puțin într-un timp rezonabil, având în vedere condițiile din zona respectivă, cu balta aceea acolo, țânțari, tot ce este pe acolo…”, a spus consiliera liberală Cătălina Popa.

„Acum am aflat și eu, vizitând zonele astea în care sunt amplasate, că, în stadiul în care sunt, nu se pot realiza”

A intervenit și Cătălin Țocu, pe aceeași temă, a investițiilor stopate, despre care nimeni din executiv nu anunță nimic concret. Amintind că, în campanie, primarul și consilierii săi au promovat cu mult entuziasm chiar aceste proiecte, Cătălin Țocu l-a supărat pe consilierul primarului, Sergiu Boeru. „Domnul Țocu, ați rămas din campania electorală? N-o ieșit cum trebuie, ce aveți?”, s-a auzit spunând consilierul Boeru. „Veți fi observat și dumneavoastră, în ultima perioadă, un interes constant al cetățenilor Hușului despre situația acestui proiect. Pentru că în campania electorală, colegii noștri de la mai multe partide, domnul primar, au făcut aprecieri că proiectele acestea, Teatru de Vară, stadion, creșă și așa mai departe vor fi finalizate în termen. Acum am aflat și eu, vizitând zonele astea în care sunt amplasate, că, în stadiul în care sunt, nu se pot realiza… Sunt acolo bannere mai mari, niște postere, cum să le zic. De garajul acesta (al autobuzelor electrice, n.r), depoul lui pește, de care tot întreabă lumea…”, a spus Cătălin Țocu „Îndemnul meu este de a fi mai comunicativi. Că avem și viceprimar și consilier de imagine și manager de nu mai știu ce, fiți mai comunicativi cu cetățenii orașului. Spuneți-le realitatea, spuneți-le ce ați putut face, ce n-am putut face împreună. Și ce vom face de aici înainte. Dar spuneți-le”, a mai adăugat consilierul Țocu.

„Aoleu, dar câte proiecte i-ați dat? Înseamnă că a apărut o nouă stea în domeniul construcțiilor”

Un angajat al Primăriei, responsabil cu proiectele europene, a fost solicitat la un moment dat să dea explicații tehnice și cât mai lămuritoare. „Despre celebrul garaj. Toată suma care mai trebuie pentru acest proiect este eligibilă. Pe 31.12.2023 s-a încheiat prima etapă. și nici până în ziua de azi, statul nu a încheiat contract de finanțare pentru restul de… Așteptăm zilele acestea să încheiem. Și, deci, din cauza asta nu s-a putut continua. Omul (constructorul, n.r) a lucrat acolo. Afișul care este pus acolo este pus de constructor, dintr-o neplăcere a lui, că a făcut niște lucrări și nu i se pot plăti, pentru că sunt sume rambursabile și-așteptăm… El a scris acolo, n-am scris noi”, a spus funcționarul. „Și la Teatrul de Vară cine a scris?”, a întrebat Cătălin Țocu. „Tot el a scris”, a spus angajatul Primăriei. „Același constructor?! Adică, cel care face și Primăria? Aoleu, dar câte proiecte i-ați dat? Înseamnă că a apărut o nouă stea în domeniul construcțiilor”, a spus Cătălina Popa, făcându-i să zâmbească pe cei care au înțeles… subînțelesul.

Link articol https://www.vremeanoua.ro/video-teatrul-de-vara-si-depoul-microbuzelor-electrice-husi-lucrari-poticnite-si-risc-de-a-pierde-banii-europeni/

Din explicatiile oferite de acel angajat al primariei se intelege faptul ca de vina pentru blocarea lucrarilor la aceste obiective este "statul"- mai precis Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei si "Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord- Est", institutii care gestioneaza alocarea si distribuirea fondurilor europene si care nu au facut la timp formalitatile legale necesare pentru ca fondurile europene sa ajunga la timp in bugetul primariei Husi si din aceasta cauza primaria Husi nu a putut plati la timp firma care executa lucrarile la cele doua obiective!

A fost inaugurata si data in folosinta noua baza sportiva din zona "Dric 2/3", de pe strada Ciprian Porumbescu, construita cu finantare, in cea mai mare parte, de la "Compania Nationala de Investitii".
Cuprinde un teren mare pentru fotbal, un teren mic (pentru baschet, handbal, tenis) si o cladire administrativa.

Astfel Husul are practic cel de-al doilea stadion, dupa cel "vechi" (construit in anii 50 si modernizat in 1984 si in 2019).

Sa speram ca Husul va aveea din nou si o echipa de fotbal macar in divizia C, acum ca exista si o infrastructura sportiva adecvata!

Cateva fotografii cu noua baza sportiva din Husi, din zona "Dric 2/3", fotografii preluate de pe facebook, forumul "Husi- orasul dintre vii":







Sa speram ca se vor relua lucrarile si la celelalte doua obiective de investitii din Husi- "teatru de vara" de la Recea si garajul pentru viitoarele "autobuze" electrice urbane!

Din pacate inca una din fabricile din Husi (SC Gartek SA, specializata in productia de incaltaminte, cu capital italian) intampina dificultati majore!

Articol din ziarul "Vremea noua de Vaslui", scris de Alina Darie:

Situație dramatică la Huși: sute de angajați concediați rămân pe drumuri!

GRAV… Cutremur în mediul economic al municipiului Huși! SC Gartek, firma care în ultimii ani a fost considerată cea mai importantă de la nivel local, cu cea mai mare cifră de afaceri din oraș și cu cei mai mulți angajați, face acum concedieri în masă. În jur de 200 de angajați ar fi primit deja preavize, semn că vor deveni șomeri după cele 15 zile prevăzute de lege. Situația este de-a dreptul dramatică pentru muncitorii care și-au câștigat pâinea în această fabrică de încălțăminte, aflată de 24 de ani pe piața locală. Chiar dacă este de înțeles motivul pentru care patronatul italian ar dori să își mute, se pare, afacerea într-o țară cu mult mai puține cheltuieli salariale și cu taxe și impozite care să poată fi mai ușor suportate, angajații aflați în pragul șomajului nu vor să lase lucrurile așa. Unii și-au angajat deja avocați inclusiv din Iași, fiind deciși să lupte pentru ca această concediere colectivă să presupună acordarea unor plăți compensatorii, fapt care anunță o luptă înverșunată, în condițiile în care nu se ajunge la o înțelegere amiabilă.

Economia municipiului Huși primește în această perioadă o lovitură cruntă! SC Gartek, una din firmele de referință ale orașului, care, conform celor mai recente date oficiale, a avut în 2023 o cifră de afaceri de peste 93 milioane de lei și 406 angajați, vrea să își închidă porțile. Considerată a fi o fabrică de încălțăminte de succes, cu produse calitative și cu un management bun, SC Gartek era considerată o firmă de bază în oraș. Atât pentru faptul că, iată, avea sute de angajați, care însemnau susținerea financiară pentru tot atâtea familii, Gartek a fost în ultimii 24 de ani unul dintre contribuabilii de bază din municipiul Huși. Bunul mers al activității la această firmă s-a concretizat în toată această perioadă în taxe și impozite consistente, adunate la bugetul local. Drept dovadă, actuala administrație a trecut-o și în „Strategia de dezvoltare teritorială a municipiului Huși”, pentru următorii 7 ani. Numai că, brusc, vestea că SC Gartek își închide porțile a stârnit rumoare în oraș.

Se anunță dispute în instanță, dacă oamenii lăsați fără loc de muncă nu vor primi salariile compensatorii, pe care cred că le merită

Unii spun că ar fi în jur de 200 de angajați care au aflat că își pierd locul de muncă, ceea ce e enorm pentru un oraș precum Hușul, care și așa are o economie șubredă și o rată a șomajului pe care autoritățile locale se cam feresc să o mai pronunțe în ultima vreme. În datele oficiale ale Primăriei, SC Gartek figurează că având cea mai mare cifră de afaceri, cu 406 angajați, urmat de SC Viacons Rutier, cu 295 de angajați, Enache Morărit cu 135 de angajați și Petal SA cu aproape 130 de angajați. Fiind liderul firmelor din oraș, fie și din punctul de vedere al forței de muncă absorbite, SC Gartek era considerat un pilon important pentru economia orașului. Închiderea sa va avea urmări semnificative, căci alți noi investitori care să îi ia locul nu prea se zăresc la orizont. Angajații rămași în masă fără loc de muncă susțin că vor să își caute dreptatea în instanță. „Nu știu dacă toți, dar o parte dintre noi ne-am consultat cu avocații, e adevărat. Suntem unii care lucrăm de ani de zile aici. Avem o vârstă, nu știu cine ne mai angajează. Așa că noi trebuie să vedem de drepturile noastre, pe care legea ni le dă. Avocații ne-au spus că avem dreptul la anumite sume de bani compensatorii și nu este niciun motiv să nu mergem să vedem ce ne acordă instanța”, au spus unii dintre angajații firmei Gartek. Aceștia au mai ținut să adauge că nu au nimic să reproșeze firmei, pentru cât au lucrat aici, dar dacă se pune problema concedierii colective, ei trebuie să își caute drepturile. „Noi nu avem ce să reproșăm. Am muncit, ne-am luat salariul, a fost un colectiv bun. Dacă nu s-ar fi pus problema închiderii fabricii, noi am fi putut lucra aici până la pensie. Eu, de exemplu, mai am vreo 9 ani. Dar acum e vorba despre concediere colectivă și sunt niște drepturi salariale pe care trebui să le luăm”, spun angajații Gartek.

Investitorul vrea să plece spre o zonă cu mână de lucru mai ieftină, dar și cu o fiscalitate mai ușor de dus

Pentru aleșii locali, care, în campania electorală au spus, cei mai mulți dintre ei, că susținerea mediului de afaceri din Huși este o prioritate, ieșirea intempestivă din economia locală a celui mai mare angajator ar trebui să fie o problemă de maximă importanță. Și așa erau mult prea puțini agenți economici față de câți ar fi necesari, astfel că se complică și mai mult situația, dacă numărul șomerilor din oraș va crește brusc cu câteva sute. SC Gartek a fost de mare folos economiei Hușului în cei 24 de ani de activitate, căci a angajat forță de muncă nu doar din oraș, cât și din satele arondate și în cei mai mulți ani de existență a fost o societate pe profit. Motivul pentru care, spun angajații, ar vrea să închidă activitatea din „orașul dintre vii” nu este falimentul, ci strict faptul că investitorul vrea să găsească o zonă cu mână de lucru mai ieftină și cu o fiscalitate mai accesibilă. „Fabricile din industria ușoară, de exemplu, se cam mută spre est și nu le poți condamna. Creșterea salariului minim în România, nivelul de fiscalizare a muncii fiecărui angajat este uriaș, printre cele mai mari din UE. De asta să nu ne mirăm că dacă tot punem povară pe umerii agenților economici, treburile vor merge așa, Nici vorbă. Ori pleacă spre zone cu mână de lucru mai ieftină, ori dau faliment”, spus avocații. Municipiul Huși, după 1989, s-a bazat foarte mult pe activitățile din industria ușoară, care, cu secții de confecții mai mici sau mai mari, au dat locuri de muncă hușenilor. „Ar trebui ca primăria să ajute mai mult agenții economici locali, să rămână la Huși, că altfel nu știu ce ne facem. Noi nu vrem să plecăm toți în străinătate”, spun angajații rămași acum fără loc de muncă.

Link articol https://www.vremeanoua.ro/situatie-dramatica-la-husi-sute-de-angajati-concediati-raman-pe-drumuri/

In sfarsit a fost asfaltata si strada Garii, una dintre putinele strazi din Husi care mai ramasesera neasfaltata!

Pe facebook, pe forumul "Husi- orasul dintre vii", au fost postate cateva fotografii (facute probabil cu o drona) in care se poate observa intreaga zona dintre strada Saca- fosta statie CFR Husi- strada Garii- strada Dobrina- Aleea Dobrina!

Deoarece aceste fotografii sunt cred interesante si arata o vedere aeriana a intregii zone din jurul fostei statii CFR Husi (cu linii rosii am marcat liniile de cale ferata, inclusiv cele desfiintate dupa 1990) le postez mai jos.

De remarcat obiectivele care au fost construite inainte de 1990 in apropierea fostei statii CFR Husi: baza de receptie a cerealelor (1970, strada Saca), fostul depozit PECO (strada Saca), fosta moara "Ceahlaul" (1946, strada Saca), fostul centru de panificatie (strada Saca), district drumuri nationale (strada Dobrina), autogara (1981, strada Dobrina), depozitele de marfuri ale fostei ICSM (strada Garii), rampa si magazia de marfuri a statiei CFR Husi (strada Garii) si actualul sediu al ocolului silvic Husi (construit in anii 80, strada Dobrina).

Din pacate obiectivele de pe strada Saca ofera astazi o imagine dezolanta: baza de receptie a cerealelor este goala (imi aduc aminte de vremurile din anii 90 cand aici veneau autocamioanele care descarcau cereale pentru a fi apoi incarcate in vagoane ), fosta moara "Ceahlaul" este o ruina, fostul centru de panificatie la fel, fostul depozit PECO de pe strada Saca nu mai exista demult, in locul sau fiind un teren viran pe care cresc buruienile, etc!
Singura imbunatatire, fata de anii 90, este ca astazi strada Saca este asfaltata si are retea de apa-canalizare si de gaze naturale.

In partea cealalta a fostei statii CFR Husi recent asfaltata strada a Garii ofera o imagine trista si dezolanta in zona fostei rampe si magazii de marfuri a statiei CFR: pe locul in care veneau autocamioanele si descarcau marfurile pentru a fi incarcate in vagoane astazi cresc buruienile si sunt "depozitate" mormane de pamant!
In 1990 la capatul strazii Garii era un depozit de ambalaje a cooperatiei de consum. Acolo astazi sunt case.

Dintre obiectivele construite inainte de 1990 in aceasta zona doar doua mai sunt utilizate astazi: depozitele de marfuri a fostei ICSM (astazi apartin unor firme private) si autogara (astazi apartine firmei "SC Dogma Impex Srl Husi" si are autobuze "Setra", minibuze "Otokar" si "Isuzu", microbuze "Mercedes Sprinter").

Cateva fotografii facute zilele acestea in Husi, cu investitiile realizate sau in curs de realizare si alte fotografii:

-"Casa Moruzi", cladire cu valoare istorica si arhitecturala, a fost renovata si restaurata si acum aici functioneza un centru cultural-educational, in colaborare cu o asociatie filantropica a Episcopiei Husilor:

In aceasta cladire a functionat una dintre primele banci din Husi, "banca Albina", infiintata in anul 1914, de catre doi administrator: Gheorghiu Irimia si Coman Mihai.
Intre anii 1988- decembrie 1989 aici a fost si sediul bibliotecii orasenesti Husi.
Apoi cladirea a fost administrata de Scoala generala nr. 1 si a fost folosita ca si "atelier", de "educatie tehnologica" pentru fete.




-Cresa actuala, din cartierul "Brosteni". A fost construita inainte de 1990.




-Fosta "baie populara" din cartierul "Brosteni".
A fost utilizata pe vremea cand in Husi nu exista sistemul centralizat de termoficare si centrale termice de apartament/de casa (venea aici lumea si facea baie, erau bai cu apa calda si cu aburi).
S-a aflat in administrarea fostei intreprinderi IGO si dupa 1990 in administrarea fostei "regii autonome" Goscomloc.
Dupa desfiintarea si disparitia fostei regii autonome Goscomloc Husi cladirea a trecut in administrarea directa a primariei Husi.
Din anii 90 nu a mai fost folosita pentru scopul proiectat, fiind practic abandonata si degradandu-se accentuat.
Cladirea a fost renovata si modernizata (cu fonduri europene) aici urmand a fi infiintat un centru social, pentru persoane fara adapost.




-Cladirea fostei centrale termice de cartier nr. 4, construita in 1977. Alimenta cu energie termica blocurile din jurul pietei si partial de pe strada Stefan cel Mare. Prin 2020 a fost vanduta de primarie unei firme private. Am vazut ca este in curs de renovare si modernizare, aici urmand a se deschide un spatiu comercial.




-Fosta "uzina electrica" din cartierul "Brosteni".
In anul 1937 este montat principalul grup electrogen din Husi.
Conform unei fotografii postate pe facebook pe forumul "Mandru ca sunt husean", de domnul Costin Tilc, "uzina electrica" din Husi a fost date in folosinta in anul 1937, fiind dotata cu motoare germane "Deutz" (foarte performante la aceea vreme). In 1937 director era inginerul Deak.
Dupa ce in anul 1962 orasul Husi este racordat la "sistemul energetic national" acest grup electrogen isi pierde utilitatea.
Ulterior in aceasta cladire au functionat diverse ateliere pentru intretinerea si reparatia echipamentelor electrice (transformatoare, etc).
In 2021 cladirea este vanduta de catre EON/Delgaz Grid firmei "Fan Courier", care renoveaza si modernizeaza cladirea.




-Cladirea actuala a liceului tehnologic "Ioan Corivan" Husi, construita in 2008, cu fonduri de la "Banca Mondiala".
Am adresat o propunere catre Inspectoratul Scolar Judetean Vaslui in sensul infiintarii de clase profesionale, la acest liceu tehnologic, in meseriile de: electrician exploatare joasa tensiune, instalator apa-canalizare, fochist si instalator gaze naturale, lucru care ar contribui la diversificarea ofertei educational al acestui liceu si la oferirea posibilitatii elevilor de a invata meserii care se cauta pe piata muncii si care sunt mai bine platite!




-Noua baza sportiva din zona Dric-2/3 (strada Ciprian Porumbescu), realizata cu fonduri de la "Compania Nationala de Investitii"- cladirea administrativa:






-Biserica ortodoxa (in constructie) "Sfantul Andrei" din zona Dric-2/3 (tot in aceasta zona s-a construit si o noua biserica catolica):




-Am vazut ca au fost reluate lucrarile de constructie a noului garaj pentru "autobuzele" electrice urbane! A disparut banner-ul pe care scria "lucrare sistata- lipsa finantare" si erau vreo doi-3 muncitori care lucrau acolo!
Din discutia cu un sofer de pe actualele microbuze urbane (apartinand firmei private "SC Anta 95 Srl Husi) cele 10 "autobuzele" electrice urbane au fost aduse in Husi de cca un an de zile, dar nu pot fi utilizate din cauza faptului ca nu a fost terminat de construit noul garaj si statia de incarcare electrica pentru ele!
Mai mult ele sunt "parcate" sub cerul liber, pe locul unde se facea balciul (pe drum Recea, in apropierea fostei statii meteo)! Sper sa nu le prinda iarna tot acolo "parcate"!
Proiectul privind constructia noului garaj si achizitionarea acestor "autobuze" electrice urbane este finantat din fonduri europene.

Ce naiba de denumire de cartier e aia dric? sau la voi dric nu înseamnă căruța cu care se ducea mortul la groapă?

dric 2/3?
Ca sa nu mai zic de ce le trebuia asa o biserica mare? ce avea daca era un pic mai mica si era gata deja?
multe lipsuri pe acolo.

Cum sa faca o biserica mica, e blasfemie ce zici tu...