Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

dan tm a scris:

biblioteca- oare mai citeste cineva?

Bibliotecile or să dispară de la 1 ianuarie 2024, la fel şi muzeele mici, câtă vreme se va interzice existenţa instituţiilor publice cu mai puţin de 50 de angajaţi efectiv încadraţi la data intrării în vigoare a ordonanţei (probabil peste o săptămână). Desigur, ultima formă a actului normativ prevede excepţii prin memorandum în guvern (deci poate salvăm AGIFER-ul şi ARF-ul), dar îmi vine greu să cred că cineva va promova un astfel de memo pentru fiecare bibliotecă rurală sau orăşenească.

dan tm a scris:

hotelul abandonat? exista alte posibilitati de cazare in zona? daca vine cineva si trebuie sau e nevoit subit sa ramîna in zona ?

O întrebare mai bună ar fi de ce s-ar caza cineva la Huşi? Poate vreun camionagiu care a pierdut trei sferturi de zi la vamă şi trebuie să îşi facă odihna zilnică... numai că genul ăla de unităţi de cazare se amenajază în afara oraşelor şi oferă şi alte genuri de servicii.

dan tm a scris:

blocuri cu lifturi defecte? pai locatarii nu pot pune mîna de la mîna sa repare lifturile?

Avem şi la Bucureşti blocuri cu 2 lifturi din care mai funcţionează doar unul. Nu mai zic de blocurile vechi (din interbelic), în care pe perioada comunistă nu a băgat ICRAL-ul niciun leu în lifturi... găseşti adevărate piese de muzeu, unele încă funcţionale. Blocurile astea, în general, aveau unul sau două lifturi pentru locatari şi unul mai mic, pentru servitori (încă existau pe atunci), de regulă accesibil de la intrarea din spate a blocului, iar unele apartamente aveau chiar ieşire de serviciu spre scara din spate (probabil de aici îi vine şi denumirea de ,,ieşire de serviciu").
Dar am deviat de la subiect... e posibil ca blocurile respective nici măcar să nu fi avut lifturile montate. S-a mai întâmplat şi pe la alţii: https://www.digi24.ro/regional/digi24-constanta/constanta-24-de-ani-fara-lift-sute-de-oameni-urca-opt-etaje-pe-scari-165803
Sau să se fi furat cu totul instalaţiile în perioada tulbure a anilor '90, când locatarii au devenit proprietari şi casa scării a rămas a nimănui (implicit nimeni nu a mai plătit curentul, deci furnizorul a tăiat sârmele) până a apărut legea care a desfiinţat asociaţiile de locatari şi le-a înlocuit cu asociaţii de proprietari, transferând acestora utilităţile pentru spaţiile comune.
De furat se puteau fura şi dacă liftul era funcţional, am avut prin Bucureşti lifturi cu contragreutăţi din oţel (la mine la bloc sunt din beton) şi s-au găsit nişte omuleţi întreprinzători să le taie şi să le fure. Din nou, dacă la Bucureşti s-a putut, n-am nicio îndoială că la Huşi nu s-ar fi putut.
Apoi, dacă în tot oraşul ai doar 2 lifturi, de unde găseşti meseriaş care să ţi le repare în caz că se strică?

dan tm a scris:

e bine ca s-a facut o fabrica de pavele, poate o sa se faca trotuare si in satele din zona plus ca au cîțiva oameni unde sa lucreze.

biblioteca- oare mai citeste cineva?

muzeu- ce exponate poate avea si mai ales ce vizitatori?

casa armatei- alata reminiscenta comunista, ce naiba sa faca armata cu cladirea aia pe care nu o poate nici macar intretine?

tribunalul Fălciu - frumos, oare  de ce nu este judecatoria acolo?

hala agroalimentara - cine ar trebui sa evidentieze valoarea arhitecturala si sa demoleze sandramalelel din zona?

hotelul abandonat? exista alte posibilitati de cazare in zona? daca vine cineva si trebuie sau e nevoit subit sa ramîna in zona ?

blocuri cu lifturi defecte? pai locatarii nu pot pune mîna de la mîna sa repare lifturile?

cum naiba au stiut sa fenteze regimul si sa construiasca o scoala noua dar nu au stiut sa nu demoleze casa in care s-a nascut Alexandru Ioan Cuza?

Sa va raspund pe rand:

-De citit cred ca mai citeste lumea in Husi. Cand locuiam in Husi ma duceam la biblioteca si am vazut ca aveau carti destul de interesante. In plus acolo se mai organizeaza si diverse actiuni culturale- lansari de carti, etc.

-Muzeul Municipal Husi a avut exponate valoroase (tezaur de obiecte din metale pretioase, ceramica lucrata manual, obiecte de arta populara, obiecte din perioada geto-dacilor, "diadema" princiara de aur , etc). In anul 1993, cand muzeul husean a fost inchis publicului vizitator, majoritatea acestor exponate foarte valoroase au fost "transferate" la muzeul judetean din Vaslui.
Dintre cei care au contribuit semnificativ la dezvoltarea activitatii muzeului husean s-au remarcat muzeografii Violeta Teodoru Bazarciuc (asasinata chiar in incinta cladirii muzeului in anul 2001 , autorii sau autorul crimei nefiind din pacate descoperiti pana in prezent) si Paul Salomeea.

-In aceea cladire se afla sediul "Casei armatei" si "Comenduirea Garnizoanei Husi". Pe vremea cand inca era armata obligatorie tin minte ca la 19 ani acolo ne-au dus la "recrutare" pentru un fel de "vizita medicala". Apoi intr-un timp acolo se mai proiectau filme si uneori cladirea era/este inchiriata de armata pentru evenimente de genul nunti, botezuri, etc.
Este o cladire veche, construita inainte de cel de-al doilea razboi mondial. Din 1996 se afla in administrarea MAPn.

-Pai e vorba de doua cladiri, ambele construite in anul 1892, cu destinatia initiala de tribunal si de judecatorie. In anul 1950, in urma reformei administrativ-teritoriale, fostul judet Falciu (cu resedinta la Husi) este desfiintat si implicit si tribunalul acestuia.
Astfel cladirea in care a functionat fostul tribunal al fostului judet Falciu a devenit "libera" si in 1952 a fost trecuta din administrarea Ministerului Justitiei in cea a "Sfatului Popular Raional Husi" (Primarie) care a infiintat acolo "casa de cultura".
Din pacate nici dupa 1968 la Husi nu s-a reusit constructia unui local nou, modern, pentru "casa de cultura", asa cum s-a construit la Vaslui si la Barlad!

-Hala Agro-Alimentara se afla in administrarea primariei ("Centrul Public Local de desfacere", care cuprinde: piata agro-alimentara, hala agro-alimentara, cele doua bazar-uri si terenul pe care se organizeaza balciul anual si oborul de animale)

-Ar fi cateva posibilitati de cazare in Husi:

-"Complexul Omnia" (spatii de cazare, restaurant, sala de evenimente, etc)- link facebook
https://cazeaza-te.ro/proprietati/complex-omnia-din-husi/?fbclid=IwAR3EloEsbphgE-7wyBLweze4KVeQmFSLwqpnT5tqF8HPFqJDfrNjfrDhjjA

-Pensiunea "Dobrina" (situata in cartierul Dobrina, dupa ultima "bariera" de cale ferata. Exista traseu de microbuze urbane care are capatul de linie la pensiunea "Dobrina")

-"Povestea" celor doua lifturi de la cele doua scari de bloc cu 6 etaje de pe strada A I Cuza este urmatoarea: au fost date in folosinta la sfarsitul anilor 80', insa au apucat sa functioneze foarte scurt timp- doar cativa ani. Din cate am inteles se defectau mai des - si datorita exploatarii necorespunzatoare- erau multi copii care foloseau lifturile pe post de "obiect de joaca". Apoi locatarii nu au mai vrut sa puna bani pentru intretinerea si reparatia celor doua lifturi.

-Conform celor relatate de regretatul bibliotecar Constantin Donose si mentionate intr-un articol scris de Simona Voicu si intitulat “Originea lui Cuza revendicata de doua orase din Vaslui’, demolarea "Casei Cuza" din Husi s-a facut in urmatorul context:

"La Husi, casa despre care se spune ca a locuit Cuza a fost demolata in octombrie 1989 dintr-o eroare. Cum a fost posibila totusi demolarea unui monument istoric ? Dintr-un amestec de nepasare si ghinion, sustin husenii.
Maria Roman nu stia....Dupa ce casa a fost pusa la pamant, in octombrie 1989, casa de vizavii trebuia si ea demolata. Domnul Murgulescu, care locuia acolo, s-a dus la prima secretara si i-a zis: "Ce a-ti facut tovarasa secretara, ati demolat casa lui Cuza! Sunt si eu in planul de demolare. Ce mai conteaza ca-i pe dreapta, ca-i pe stanga. Zicem ca astalalta este. Semnati-mi si dumneavoastra cererea. Trebuia sa se ajunga cu aceasta cerere pana la Ceausescu ca sa ramana in picioare. Si tovarasa secretara a semnat. Si pana la urma i-a ramas lui casa in picioare", povesteste bibliotecarul Constantin Donose.

-Cu actuala cladire a scolii generale nr. 3 "Anastasie Panu" (inaugurata in februarie 1990) "povestea" ar fi urmatoarea:
Pe acel loc a existat o cladire mai veche, construita in anii 1880, in care a fost tot o scoala. Aceea cladire a fost afectata de cutremurele din 1977 si 1986, devenind improprie si nesigura pentru activitatea scolara. Trebuia construita o cladire complet noua, dar, in contextul politicii de "economie" a anilor 80 nu se aprobau fonduri!
Si atunci autoritatile locale au apelat la o "smecherie": au cerut fonduri chipurile ori ca sa construiasca o "cantina muncitoreasca" ori ca sa "renoveze" cladirea veche, dar, dupa ce au primit fondurile de la Bucuresti, le-au folosit in alt scop si cu acei bani au construit actuala cladire a scolii generale nr. 3.

Harta Municipiului Husi, cu principalele obiective turistice (scrise si in limba engleza!) amplasata in fata primariei:

Dr2005 a scris:

dan tm a scris:

biblioteca- oare mai citeste cineva?

Bibliotecile or să dispară de la 1 ianuarie 2024, la fel şi muzeele mici, câtă vreme se va interzice existenţa instituţiilor publice cu mai puţin de 50 de angajaţi efectiv încadraţi la data intrării în vigoare a ordonanţei (probabil peste o săptămână). Desigur, ultima formă a actului normativ prevede excepţii prin memorandum în guvern (deci poate salvăm AGIFER-ul şi ARF-ul), dar îmi vine greu să cred că cineva va promova un astfel de memo pentru fiecare bibliotecă rurală sau orăşenească.

dan tm a scris:

hotelul abandonat? exista alte posibilitati de cazare in zona? daca vine cineva si trebuie sau e nevoit subit sa ramîna in zona ?

O întrebare mai bună ar fi de ce s-ar caza cineva la Huşi? Poate vreun camionagiu care a pierdut trei sferturi de zi la vamă şi trebuie să îşi facă odihna zilnică... numai că genul ăla de unităţi de cazare se amenajază în afara oraşelor şi oferă şi alte genuri de servicii.

dan tm a scris:

blocuri cu lifturi defecte? pai locatarii nu pot pune mîna de la mîna sa repare lifturile?

Avem şi la Bucureşti blocuri cu 2 lifturi din care mai funcţionează doar unul. Nu mai zic de blocurile vechi (din interbelic), în care pe perioada comunistă nu a băgat ICRAL-ul niciun leu în lifturi... găseşti adevărate piese de muzeu, unele încă funcţionale. Blocurile astea, în general, aveau unul sau două lifturi pentru locatari şi unul mai mic, pentru servitori (încă existau pe atunci), de regulă accesibil de la intrarea din spate a blocului, iar unele apartamente aveau chiar ieşire de serviciu spre scara din spate (probabil de aici îi vine şi denumirea de ,,ieşire de serviciu").
Dar am deviat de la subiect... e posibil ca blocurile respective nici măcar să nu fi avut lifturile montate. S-a mai întâmplat şi pe la alţii: https://www.digi24.ro/regional/digi24-constanta/constanta-24-de-ani-fara-lift-sute-de-oameni-urca-opt-etaje-pe-scari-165803
Sau să se fi furat cu totul instalaţiile în perioada tulbure a anilor '90, când locatarii au devenit proprietari şi casa scării a rămas a nimănui (implicit nimeni nu a mai plătit curentul, deci furnizorul a tăiat sârmele) până a apărut legea care a desfiinţat asociaţiile de locatari şi le-a înlocuit cu asociaţii de proprietari, transferând acestora utilităţile pentru spaţiile comune.
De furat se puteau fura şi dacă liftul era funcţional, am avut prin Bucureşti lifturi cu contragreutăţi din oţel (la mine la bloc sunt din beton) şi s-au găsit nişte omuleţi întreprinzători să le taie şi să le fure. Din nou, dacă la Bucureşti s-a putut, n-am nicio îndoială că la Huşi nu s-ar fi putut.
Apoi, dacă în tot oraşul ai doar 2 lifturi, de unde găseşti meseriaş care să ţi le repare în caz că se strică?

-Ar fi o prostie desfiintarea bibliotecii municipale si a muzeului municipal din Husi! Totusi cred ca pana la urma primaria va gasi o solutie ca sa asigure functionarea acestor doua importante institutii de cultura locale - in prezent ele sunt institutii subordonate Consiliului Local Husi, cu personalitate juridica!
Cred ca se va gasi o formula pentru continuarea functionarii lor- eventual transformate in "directii" sau "servicii" ale consiliului local, fara personalitate juridica!

Ar fi absurd ca dupa terminarea lucrarilor de renovare si restaurare a "Casei Adam Mitache"- sediul Muzeului Municipal Husi acesta sa fie inchis! Din moment ce Ministerul Culturii a alocat fonduri pentru renovarea si restaurarea cladirii muzeului nu cred ca va fi inchis!

-Husul are un important potential turistic (cadru natural, pozitia orasului- inconjurat de dealuri si plantatiile de vita de vie, cladirile vechi, traditiile istorice si culturale, bisericile, etc) dar care, din pacate, nu este valorificat cum ar trebui!

-Cele doua lifturi de la cele doua scari de bloc cu 6 etaje din Husi au functionat cu siguranta- la una din aceste scari de bloc locuia un prieten la care ma mai duceam.

Cateva fotografii realizata astazi in zona strazii Saca (strada a fost asfaltata, are apa, canalizare, gaze naturale)!

-Locul un era fostul depozit PECO/Petrom. La scurt timp dupa ce fusesera modernizat a fost desfiintat! In trecut era si o conducta de produse petroliere (benzina, motorina, CLU) care facea legatura intre statia CFR Husi si acel depozit PECO/Petrom de pe strada Saca, conducta prin care produsele petroliere (descarcate din vagoane-cisterna) erau transportat la acel depozit!
Inainte de 1989 aici era si singurul loc din Husi unde erau distribuite buteliile de aragaz.




-Fostul centru de panificatie (astazi doar o ruina)




-Teren viran de pe strada Saca, langa linia I a fostei statii CFR Husi




-Cateva imagini cu fosta baza de receptie a cerealelor de pe strada Saca. A fost infiintata in anul 1970. Astazi din pacate nu mai este utilizata!

-Corpurile de langa linia I a fostei statii CFR Husi (de aici erau incarcate in vagoane cerealele)





-Locul unde erau descarcate, din autocamioane, cerealele



In trecut era o banda transportoare (care trecea pe deasupra strazii Saca) , care facea legatura intre cele doua corpuri a bazei de receptie a cerealelor.


-Fosta moara "Ceahlaul"- ultima data stiu ca apartinea firmei "IRIS" din Barlad




-Si cateva fotografii cu capatul liniilor de cale ferata, vazut de pe strada Saca. In fotografii se observa si zidul de beton din capatul infundat al fostei statii CFR Husi (acolo diferenta intre nivelul strazii Saca si nivelul unde se afla/se aflau liniile de cale ferata este destul de mare).
Proiectul liniei ferate industriale, aparut in anii 1987- 1988, care urma sa lege statia CFR Husi de "zona industriala" a orasului Husi, prevedea spargerea acelui zid de beton (din capatul infundat al statiei CFR Husi) si realizarea unui tunel feroviar pe sub strada Saca si pe sub zona de case de acolo (unele case urmau a fi demolate).

-Vedere spre statie (pe sub locul unde stateam cand am facut fotografia trebuia sa treaca acel tunel feroviar, pentru linia spre "zona industriala")



-Vedere spre statie (in stanga se observa o parte din zidul de beton)



-Vedere spre capatul infundat al liniilor



-Vedere spre capatul infundat al liniilor

Formatia "Trandafir de la Moldova" din Husi (mai demult canta si la restaurantul "Podgoriile Husului"):







Formatia "Acord" din Husi:







O frumoasa melodie- "Ca asa-i frate pe la Husi"




Asa ca "amintiri", din anii 90', la vremea respectiva , ca locuri de distractie si petrecere a timpului liber pentru adolescenti si tineri, erau cateva "cluburi" si discoteci ("Clubul Fantezia"- la subsolul casei de cultura, "clubul" de pe Motoc, cinematograful "Dacia", cateva locuri in care puteai juca biliard, fotbal pe stadion, strandul de la "Recea", barurile de la "Gin Tonic" si "Rossita", salile de internet-cafe)!

Din pacate astazi exista in Husi mai putine posibilitati de distractie si de petrecere a timpului liber pentru tineri si adolescenti in Husi, chiar mai putine fata de cate erau in anii 90'! Este adevarat ca din pacate si mentalitatea tinerilor s-a schimbat fata de anii 90'- mai ales datorita internetului si a telefoanelor mobile!

Cateva fotografii realizate astazi in zona cartierului "Corni":

-"Centrul de servicii comunitare si ingrijire la domiciliul"



-Parcul amenajat in cartierul "Corni", pe locul unde era fostul "poligon auto"



-Moara "Lavar"



-Moara "Vasuta"



-Vederi din cartierul "Corni", de pe strada Corni. In departare se observa si cartierul de case "Raesti"






In cartierul "Corni" exista si biserica catolica "Sfanta Maica Maria" si cimitirul catolic, majoritatea locuitorilor din acest cartier fiind de religie catolica.

In trecut, in acest cartier, a existat si "Scoala generala nr. 5" (desfiintata in septembrie 2011, datorita scaderii numarului de elevi) si o unitate de constructii metalice- "Socometal" (care a apartinut de cooperatia mestesugareasca).

In prezent in acest cartier se construieste o noua gradinita.

De asemenea, tot in cartierul Corni, se afla si firmele "SC Ciblim Prod Srl" si "SC Dogma Impex Srl", cu activitate de productie incaltaminte.

-Primele blocuri "proprietate personala", construite in Husi. Au fost construite intre anii 1972- 1974 , fiind vorba de 3 blocuri (blocurile 15, 16, 17 de pe Aleea Stadion) cu o singura scara si 20 de apartamente (cu doua si 3 camere).
Au beneficiat de o constructie mai buna (fiind realizate cu pereti din caramida, nu din placi de beton-armat), camere mai mari, finisaje mai bune si un pic de teren in jurul blocurilor.
Faptul ca locatarii din aceste 3 blocuri erau proprietarii apartamentelor si inainte de revolutie a avut efect pozitiv si asupra modului cum au fost intretinute si reparate (atunci cand a fost cazul) instalatiile (de apa, canalizare, termice, electrice, etc) comune din aceste blocuri si asupra modului de mentinere a curateniei.
La unul din aceste 3 blocuri am locuit in Husi.




-Bloc tip "vila" de pe Aleea Mihail Kogalniceanu.
In anii 70' au fost construite doua asemenea blocuri pe Aleea Mihail Kogalniceanu. Au o singura scara, un singur etaj si doar 4 apartamente si teren in jurul lor.
Au fost si inainte de revolutie "proprietate personala", beneficind de conditii de confort mai bune.

Bibliotecile vor continua sa existe... Poate nu in forma actuala... Continutul va fi digitalizat, accesul se va face direct din fotoliu de acasa prin platforma digitala sau in cadrul bibliotecii la sala multimedia. In spate va mai exista o perioada depozitul legal, pana cand va merge la casare. Noile biblioteci vor avea un numar infinit mai mic de angajati si mai mult persoane cu competente digitale avansate, care vor asigura functionarea normala a platformei digitale si imbogatirea permanenta cu continut digital.

IonutCFR2009 a scris:

Bibliotecile vor continua sa existe... Poate nu in forma actuala... Continutul va fi digitalizat, accesul se va face direct din fotoliu de acasa prin platforma digitala sau in cadrul bibliotecii la sala multimedia. In spate va mai exista o perioada depozitul legal, pana cand va merge la casare. Noile biblioteci vor avea un numar infinit mai mic de angajati si mai mult persoane cu competente digitale avansate, care vor asigura functionarea normala a platformei digitale si imbogatirea permanenta cu continut digital.

Nici digitalizarea asta excesiva nu este buna si este foarte rau ca astazi putini oameni mai citesc carti, ziare, reviste, etc, in format fizic!

Trebuie sa ramana si biblioteci "clasice", cu carti in format fizic! Nu se compara a citi o carte in format fizic cu a "citi" o carte in format digital!

Propunerile pe care le-am adresat pe pagina de facebook- "Primaria Husi- caiet de reclamatii", pentru imbunatatirea transportului urban in comun din Husi si pentru o mai buna acoperire a municipiului Husi de traseele de transport urban in comun:

-Traseul Gara- Fosta statie meteo sa fie prelungit pana la parcul "Recea";

-Traseul Cartier/Pensiunea Dobrina- Fosta statie meteo sa fie prelungit pana la parcul "Recea";

-Traseul Cartier Corni- Fosta statie meteo sa fie prelungit pana la parcul "Recea" si sa fie modificat, pentru a circula pe strada Stefan cel Mare (in loc de Strada General Gheorghe Teleman, Bdul. 1 Mai, pe unde circula acum).
Pe strada Stefan cel Mare am vazut ca exista amenajate doua statii de transport urban in comun- una langa fostul complex mestesugaresc "Zorile" si alta in apropierea scolii generale nr. 2.
Daca traseul Cartier Corni- Fosta statie meteo (parc "Recea") ar circula pe strada Stefan cel Mare (de la episcopie pana la scoala nr. 2) ar putea fi folosite si aceste doua statii si ar fi deservita si zona de case de pe strada Stefan cel Mare!

-Traseul Blocuri ANL Podgoria- Cartierul Nou sa fie modificat, pentru a circula la ducere pe Soseaua Husi- Stanilesti si pe strada Episcop Grigorie Leu, iar, la intoarcere, pe strada Episcop Grigorie Leu si pe Soseaua Husi- Albita.
In acest fel ar fi deservite si obiectivele situate pe Soseaua Husi- Stanilesti, unde ar trebui infiintate 5 noi statii de transport urban in comun si anume: "Complex Comercial Zona", "Blocuri ANL Zona", "Statia de tratare a apei", "Caminul de batrani" si "Soseaua Husi-Stanilesti" (statie care sa fie amplasata la intersectia Soseaua Husi-Stanilesti/Soseaua Husi-Poganesti/Strada Episcop Grigorie Leu).


In afara de aceste 4 trasee de transport urban in comun, care exista astazi, pentru deservirea zonei de case "Dric 2/3" ar trebui infiintate inca unul sau doua trasee noi de transport urban in comun, astfel:


5. Pensiunea/Cartier Dobrina- Dric 2/3
-Traseu : Strada Dobrina, Strada 1 Decembrie, Strada A I Cuza, Strada Meleti Istrati, Bdul. 1 Mai, Calea Basarabiei, Strada Toma Kisacof, Strada Obor, Strada Dacia, Strada Ciprian Porumbescu, Strada George Emil Palade, Strada Doctor Inginer Ioan Neamtu, Strada Gheorghe Melinte, Strada Ciprian Porumbescu, Strada Dosoftei (cu un capat de linie langa viitoarea fabrica de pavele)
-La retur pe Bdul. 1 Mai, Strada General Gheorghe Teleman, Strada Florilor, Strada A I Cuza
-Pentru acest nou traseu ar trebui amenajate statii noi de transport urban in comun in urmatoarele locuri: pe strada Toma Kisacof (in apropierea fostei scoli generale nr. 4 pentru a deservi si cartierele de case "Raesti" si "Bulgari"), in apropierea statiei electrice de transformare, la intersectia strazilor Dacia/Eremia Movila/Ciprian Porumbescu, la intersectia strazilor Ciprian Porumbescu/Ion Slavici, la intersectia strazilor Ciprian Porumbescu/George Emil Palade, la intersectia strazilor George Emil Palade/Doctor Inginer Ioan Neamtu, la intersectia strazilor Doctor Inginer Ioan Neamtu/Gheorghe Melinte, o statie a fost amenajata in apropierea viitoarei baze sportive.

6. Cartier Corni- Dric 2/3
-Traseu: strada Corni, strada Bariera Pascal, strada Ana Ipatescu, Strada Toma Kisacof, Strada Obor, Strada Dacia, Strada Ciprian Porumbescu, Strada George Emil Palade, Strada Doctor Inginer Ioan Neamtu, Strada Gheorghe Melinte, Strada Ciprian Porumbescu, Strada Dosoftei (cu un capat de linie langa viitoarea fabrica de pavele).


De asemenea, pentru o mai buna informare a publicului calator, in fiecare statie de transport urban in comun ar trebui montate panouri metalice informative (care sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: denumirea statiei, numarul liniilor de transport urban in comun care o deservesc, frecventa de circulatie a acestora) si schite cu traseele detransport urban in comun.

De asemenea, daca exista posibilitati financiare, ar trebui montate in fiecare statie de transport urban in comun camere video de supraveghere, conectate la sistemul de supraveghere si monitorizare video a municipiului Husi.

Iar in cazul soferilor care isi parcheaza autovehiculele in statiile de transport urban in comun si incurca astfel circulatia mijloacelor de transport urban in comun sa fie aplicate cele mai drastice sanctiuni si amenzi, prevazute de legislatie!


Pe site-ul oficial al primariei municipiului Husi se poate vedea si organigrama primariei municipiului Husi si numarul de salariati din fiecare compartiment sau serviciu al primariei Husi!
Totusi in anumite compartimente/servicii numarul de salariati este cred cam mare, fata de necesitatile reale:

http://5.2.175.205/organigrama/organigrama_PMH_HCL_97_23.03.2023.pdf

-Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor cu 12 salariati;

-Centrul Public de Desfacere (cuprinde: piata agro-alimentara, hala agro-alimentara si cele doua bazar-uri) cu 10 salariati (cam multi totusi)

-Politia Locala, cu 32 de salariati (aici intradevar poate ar mai trebui angajati mai multi politisti locali, cu atributii privind ordinea si linistea publica)

-Directia de Asistenta Sociala , cu 39 de angajati (cam multi) + 288 (acestia sunt cred asistentii maternali care au copii in plasament)

-Biblioteca Municipiului Husi, cu 11 salariati!

-Casa de cultura, cu 14 salariati

-Cresa, cu 9 salariati

-Clubul sportiv municipal "Husana", cu 7 salariati! Efectiv nu stiu ce fac acesti 7 salariati, in conditiile in care astazi Husul nu mai are nici macar echipa de fotbal in divizia "C"!

-Insa cea mai tare "faza" este ca apare, ca institutie cu personalitate juridica, si muzeul municipal Husi (cu doi salariati), in conditiile in care cladirea in care-si are sediul muzeul este in curs de renovare si restaurare si evident nu este deschisa publicului vizitator! Ce o fi facand acesti doi salariati a muzeului municipal Husi nu stiu!

-Compartiment relatii cu publicul- 5 salariati

-Compartiment relatii cu consiliul local si arhiva- un salariat

-Compartiment resurse umane- doi salariati

-Compartiment informatizare- doi salariati

-Compartiment autorizare-control- doi salariati

-Birou agricol si de cadastru- 7 salariati

-Compartiment juridic- 3 salariati

-Compartiment buget-contabilitate- 5 salariati

-Compartiment evidenta urmaririi si incasarii veniturilor- 9 salariati

-Compartiment executare silita creante bugetare- 4 salariati

-Compartimentul managementul proiectelor europene- 9 salariati

-Compartiment urbanism si amenajarea teritoriului- 3 salariati

-Compartimentul administrarea domeniului public si privat, cadastru urban- 3 salariati

-Compartimentul disciplina in constructii- doi salariati

-Compartimentul investitii- doi salariati

-Compartimentul achizitii publice- 4 salariati

-Compartimentul unitatea locala pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilitati si autorizare transport local- doi salariati

-Compartimentul control intern- managementul calitatii- un salariat

-Compartimentul protectie civila- doi salariati

-Compartimentul audit intern- doi salariati

-Serviciul Impozite si Taxe Locale- 14 salariati

ldh80 a scris:

Nici digitalizarea asta excesiva nu este buna si este foarte rau ca astazi putini oameni mai citesc carti, ziare, reviste, etc, in format fizic!

Trebuie sa ramana si biblioteci "clasice", cu carti in format fizic! Nu se compara a citi o carte in format fizic cu a "citi" o carte in format digital!

Diferenta dintre digital si fizic e ca, pe digital, atat Gigel cat si Mitica pot avea acces la aceeasi carte in acelasi timp; in formatul fizic, daca o imprumuta Gigel primul, Mitica trebuie sa astepte pana o restituie Gigel.
Nu mai vorbim de spatiul de stocare, pe o tableta cu memorie de 64 gb poti sa stochezi toata biblioteca unui oras mare, nu-ti ajunge o viata sa le citesti pe toate. Iar o tableta e mai usoara decat un ghid Lonely Planet.

Digitalizarea bibliotecilor trebuia făcută încă de acum 20 de ani, de când tehnologia (scanner cu OCR) a devenit uşor accesibilă şi ieftină.
Dar nu a existat interes, tocmai ca să se menţină o organigramă stufoasă, că doar-doar i-o trebui cuiva un post la stat. Nici măcar bibliotecari nu prea mai există, nu mai vorbesc de cei cu studii superioare de biblioteconomie sau de arhivistică, pe care-i numeri pe degete. Practic, e o meserie care moare, pe măsură ce cei care o cunosc părăsesc sistemul.

A, da, o carte digitală (sau orice alt document digital) nu suferă nicio uzură fizică prin împrumut, nu trebuie înlocuită o dată la un număr de ani, plus că poţi pune la dispoziţia publicului şi cărţi şi documente cu valoare istorică, acum rezervate doar specialiştilor şi cercetătorilor pentru a nu fi deteriorate.

Dar, na, noi avem legi de acum 50 de ani, inclusiv interdicţia copierii/fotografierii documentelor de arhivă sau bibliotecă fără acordul deţinătorilor de drepturi de autor.

Şi ca să facem vorbire şi la sistemul feroviar, o gară modernă de dimensiuni mici sau medii se conduce cu maxim un angajat pe tură, eventual 2 dacă e cazul. Toată centralizarea o faci de la un calculator, biletele le vinzi la automat... în rest, poate mai pui un paznic să patruleze şi dai un sfert de normă la o femeie de serviciu (care poate să meargă la mai multe staţii). Nu ai nevoie de ţ'şpe sute de angajaţi care să frece menta 90% din timp. Iar mentenanţa echipamentelor o faci cu firme specializate, cărora le impui prin contract să intervină în x ore şi firma îşi dimensionează numărul de angajaţi în mod corespunzător (iar personalul firmei respective nu e personal feroviar, deci nu face curs la CENAFER, nu are autorizaţii de călătorie şi nici nu iese la pensie mai devreme. În plus, cum nu lucrează tot timpul în gară, nu au spor de antenă sau de electrificare).

Dr2005 a scris:

Digitalizarea bibliotecilor trebuia făcută încă de acum 20 de ani, de când tehnologia (scanner cu OCR) a devenit uşor accesibilă şi ieftină.
Dar nu a existat interes, tocmai ca să se menţină o organigramă stufoasă, că doar-doar i-o trebui cuiva un post la stat. Nici măcar bibliotecari nu prea mai există, nu mai vorbesc de cei cu studii superioare de biblioteconomie sau de arhivistică, pe care-i numeri pe degete. Practic, e o meserie care moare, pe măsură ce cei care o cunosc părăsesc sistemul.

A, da, o carte digitală (sau orice alt document digital) nu suferă nicio uzură fizică prin împrumut, nu trebuie înlocuită o dată la un număr de ani, plus că poţi pune la dispoziţia publicului şi cărţi şi documente cu valoare istorică, acum rezervate doar specialiştilor şi cercetătorilor pentru a nu fi deteriorate.

Dar, na, noi avem legi de acum 50 de ani, inclusiv interdicţia copierii/fotografierii documentelor de arhivă sau bibliotecă fără acordul deţinătorilor de drepturi de autor.

Şi ca să facem vorbire şi la sistemul feroviar, o gară modernă de dimensiuni mici sau medii se conduce cu maxim un angajat pe tură, eventual 2 dacă e cazul. Toată centralizarea o faci de la un calculator, biletele le vinzi la automat... în rest, poate mai pui un paznic să patruleze şi dai un sfert de normă la o femeie de serviciu (care poate să meargă la mai multe staţii). Nu ai nevoie de ţ'şpe sute de angajaţi care să frece menta 90% din timp. Iar mentenanţa echipamentelor o faci cu firme specializate, cărora le impui prin contract să intervină în x ore şi firma îşi dimensionează numărul de angajaţi în mod corespunzător (iar personalul firmei respective nu e personal feroviar, deci nu face curs la CENAFER, nu are autorizaţii de călătorie şi nici nu iese la pensie mai devreme. În plus, cum nu lucrează tot timpul în gară, nu au spor de antenă sau de electrificare).

Nu cred ca este bine sa dispara cartile in format fizic iar faptul ca astazi multi tineri nu mai citesc carti (si ziare, reviste, etc) in format fizic este un lucru rau!
Faptul ca la unele biblioteci publice (inclusiv la cea din Husi- unde sa zicem un numar de 5- 6 angajati ar fi suficient, ca zici ca poate se mai imbolnaveste vreo unul, isi ia concediu, etc) organigrama este prea stufoasa este adevarat!

Dar pentru ce este nevoie sa ai la Husi 14 angajati la "casa de cultura" sau 10 angajati la administratia pietei, chiar nu inteleg!

Inteleg de exemplul sa angajezi mai multi politisti locali, sa patruleze noaptea pe strazi, pentru asigurarea ordinii si linistii publice!

Sau de ce este nevoie sa existe doua societati (SC Ecosalubrizarea Prest Srl si SC Parcuri Verzi & Urban Trans srl), unde consiliul local Husi este actonar majoritar ?! Aceste doua societati se pot unifica intr-una singura si automat dispare un consiliul de administratie, un post de director (sau mai multe), un post de contabil-sef, etc!

O masura pe care am propus-o ar fi si aceea ca primaria Husi sa angajeze cativa meseriasi (electricieni, instalatori apa-canal, fochisti) cu care sa intretina si sa repare, "in regie proprie" (fara a mai apela la firme private) sistemele si instalatiile electrice, sanitare, termice din cladirile aflate in administrarea primariei precum si sistemul de iluminat public!


Iar daca toti ati adus vorba de sistemul feroviar si de numarul operativ (ca din pacate unii colegi de forum nu cred ca au inteles ce am vrut sa zic, facand comparatii deplasate si absurde cu tari precum Rusia) vreau sa fac cateva precizari:

1. Exista reglementari si instructii care stabilesc foarte clar numarul de personal operativ (picheri, revizori de cale, meseriasi de cale, sefi de echipe) pe care trebuie sa-l aibe fiecare district de intretinere linii, numar care se stabileste in functie de numarul de kilometri de linie si de numarul de aparate de cale, de pe raza respectivului district de linii!
Acuma spuneti dumneavoastra- care poate cunoasteti mai bine decat mine- reglementarile si instructiile, un district de linii care ar aveea pe raza sa cca 40 km de linie si cca 35 aparate de cale simple si 3 TDJ-uri, cam cat personal operativ normat ar trebui sa aibe, conform reglementarilor si instructiilor specifice ?

2. Evident ca in cazul unei statii sau HM mai mici, echipata cu instalatie CE (sau CED), trebuie un singur IDM pe tura! Din cate stiu la functia de IDM programul normal de lucru este de 12 cu 24 si 12 cu 48- rezulta deci ca trebuie 5 oameni/post , al cincilea cu rol de "rezerva", pentru libere, concedii, etc.

3. Din cate stiu fiecare statie de cale ferata (indiferent de tipul instalatiei cu care este echipata) trebuie sa aibe un sef de statie, care are si atributii comerciale, etc., atributii care nu intra in sarcina impiegatului de miscare!

4. Sefii de statii si impiegatii de miscare sunt angajati ai administratorului (sau gestionarului privat) de infrastructura feroviara deci nu pot aveea si atributii legate de activitatea operatorilor de transport feroviar de calatori (vanzare de bilete, etc)!

5. Nu de mult am vazut in statia Targu-Neamt ca inca mai exista vanzator de bilete- deci daca o statie dintr-un oras mic precum Targu-Neamt mai are vanzator de bilete, totusi cred ca si la Husi (evident daca ar circula din nou trenuri de calatori)(care este municipiu) statia ar trebui sa aibe si vanzator de bilete! Evident ca ar trebui montat si un automat de bilete, dar pentru anumite situatii ar trebui pastrat si vanzatorul de bilete!

Toate normele pe care le invoci tu sunt de pe vremea lu' Pazvante Chioru'. Şi asta ca să o spun într-un mod elegant.

Vrei să îţi spun câte documente pe hârtie ni se dau la Comisia Europeană sau la Consiliul European? ZERO! ZERO! Totul e electronic, ocazie cu care se fac economii imense. Ai o imprimantă pe etaj dacă ţii morţiş să îţi tipăreşti ceva... şi aici e vorba de mii de oameni care lucrează într-o clădire.
Pe când noi avem instituţii în care direcţii aflate la o uşă distanţă îşi trimit unele altora adrese semnate şi ştampilate, în dublu exemplar (una de casă, una pentru destinatar).

Primăria voastră are schema de personal umflată rău, asta presupunând că are toate posturile ocupate.

Care mai e rolul pieţei clasice în epoca hipermarketurilor? Există şi prin afară pieţe, se organizează în week-end pe anumite străzi (se închide traficul rutier şi se pun tarabele), că producătorul agricol nu poate să facă producţie agricolă şi să şi stea 12 ore pe zi la tarabă zilnic ca să vândă. Dar noi cumpărăm de la intermediari, blocăm aiurea ha întregi în oraşe şi ţinem aparate întregi pentru pieţe.

Atât salubirzarea, cât şi transportul local sunt servicii publice, reglementate prin regulamente UE. Poate să îşi facă primăria ţ societăţi, că delegarea gestiunii e musai să o faci prin licitaţie publică. Licitaţie pe care e posibil să nu o câştige firma ta, oricât ai mânări tu procedura. Înţeleg la un oraş de dimensiunea Iaşiului să ai anumite servicii internalizate, acolo aceste societăţi au activitate multă şi pot fi competitive. Dar să faci la Huşi firmă de stat de gunoi şi altă firmă de transport local? Astea nici nu ar trebui să existe, îţi trebuie doar 2 oameni în primărie care să monitorizeze serviciile publice, fiecare responsabil de câte unul din contractele de delegare a gestiunii pentru serviciul respectiv.

"Meseriaşii" angajaţi în primărie nu au, legal, dreptul să lucreze în altă parte. Un instalator poate să facă lejer 1000 de euro pe lună, la negru. Ai nişte prieteni instalatori cărora vrei să le mai dai 3000 lei net cadou de la primărie (că ei tot la privat la negru vor lucra, nu vor sta la dispoziţia primăriei 8h/zi)?

Districtul de linii în sine e o formă anacronică de organizare şi nu cred că vreun district de linii din ţara asta are personalul complet. Iar să iei linia la picior km întregi zilnic... cine dracu' al vrea să lucreze asta?! Desigur, dacă ai face măcar la 3 luni verificarea căii cu automotorul/vagonul de măsurat, n-ai mai avea nevoie să iei zilnic toată linia la picior. Te uiţi pe diagramă unde e neconformitate şi trimiţi acolo echipa să rezolve.

O trebui staţia să aibă şef de staţie, dar nu orice chestie cu macaz e staţie. Pe o secţie ca Huşi - Crasna nu ai nevoie de nicio staţie, Huşi poate fi o haltă de mişcare arondată staţiei Crasna şi circulaţia condusă de IDM din Crasna. Oricum n-ai puncte de secţionare pe secţie, iar dacă cineva musai vrea să meargă cu locomotivă şi vagoane, îi dai naşului cheile de la macazuri să facă manevra. Asta se cheamă ,,conducere centralizată" şi există de ani de zile. Faptul că Huşi a mai avut personal pe secţie se datorează sindicatelor care au ţinut cu dinţii de posturile alea...

Vânzătorul de bilete e şi el o reminiscenţă a unor vremuri de mult trecute. Numai anul trecut, CFR Călători a desfiinţat vreo 150 de ghişee de bilete, dotând şefii de tren cu dispozitive electronice de emitere, care permit şi plata cu card. Cum birocraţia cea mai mare a casierilor - cupoanele de studen - a dispărut de câţiva ani, nu mai e efectiv nevoie de case de bilete peste tot. De unde îţi urcă 20 de călători (şi jumate sunt cu abonament şi jumate din cealalt jumătate sunt cu autorizaţii), n-ai de ce să ţii un casier (sau mai mulţi). A, da, să nu uit, acum aproape toată lumea are în buzunar un smartphone şi un card bancar, iar biletul de tren poţi să îl iei cu până la 2 minute înainte de ora de plecare.

Dr2005 a scris:

Toate normele pe care le invoci tu sunt de pe vremea lu' Pazvante Chioru'. Şi asta ca să o spun într-un mod elegant.

Vrei să îţi spun câte documente pe hârtie ni se dau la Comisia Europeană sau la Consiliul European? ZERO! ZERO! Totul e electronic, ocazie cu care se fac economii imense. Ai o imprimantă pe etaj dacă ţii morţiş să îţi tipăreşti ceva... şi aici e vorba de mii de oameni care lucrează într-o clădire.
Pe când noi avem instituţii în care direcţii aflate la o uşă distanţă îşi trimit unele altora adrese semnate şi ştampilate, în dublu exemplar (una de casă, una pentru destinatar).

Primăria voastră are schema de personal umflată rău, asta presupunând că are toate posturile ocupate.

Care mai e rolul pieţei clasice în epoca hipermarketurilor? Există şi prin afară pieţe, se organizează în week-end pe anumite străzi (se închide traficul rutier şi se pun tarabele), că producătorul agricol nu poate să facă producţie agricolă şi să şi stea 12 ore pe zi la tarabă zilnic ca să vândă. Dar noi cumpărăm de la intermediari, blocăm aiurea ha întregi în oraşe şi ţinem aparate întregi pentru pieţe.

Atât salubirzarea, cât şi transportul local sunt servicii publice, reglementate prin regulamente UE. Poate să îşi facă primăria ţ societăţi, că delegarea gestiunii e musai să o faci prin licitaţie publică. Licitaţie pe care e posibil să nu o câştige firma ta, oricât ai mânări tu procedura. Înţeleg la un oraş de dimensiunea Iaşiului să ai anumite servicii internalizate, acolo aceste societăţi au activitate multă şi pot fi competitive. Dar să faci la Huşi firmă de stat de gunoi şi altă firmă de transport local? Astea nici nu ar trebui să existe, îţi trebuie doar 2 oameni în primărie care să monitorizeze serviciile publice, fiecare responsabil de câte unul din contractele de delegare a gestiunii pentru serviciul respectiv.

"Meseriaşii" angajaţi în primărie nu au, legal, dreptul să lucreze în altă parte. Un instalator poate să facă lejer 1000 de euro pe lună, la negru. Ai nişte prieteni instalatori cărora vrei să le mai dai 3000 lei net cadou de la primărie (că ei tot la privat la negru vor lucra, nu vor sta la dispoziţia primăriei 8h/zi)?

Districtul de linii în sine e o formă anacronică de organizare şi nu cred că vreun district de linii din ţara asta are personalul complet. Iar să iei linia la picior km întregi zilnic... cine dracu' al vrea să lucreze asta?! Desigur, dacă ai face măcar la 3 luni verificarea căii cu automotorul/vagonul de măsurat, n-ai mai avea nevoie să iei zilnic toată linia la picior. Te uiţi pe diagramă unde e neconformitate şi trimiţi acolo echipa să rezolve.

O trebui staţia să aibă şef de staţie, dar nu orice chestie cu macaz e staţie. Pe o secţie ca Huşi - Crasna nu ai nevoie de nicio staţie, Huşi poate fi o haltă de mişcare arondată staţiei Crasna şi circulaţia condusă de IDM din Crasna. Oricum n-ai puncte de secţionare pe secţie, iar dacă cineva musai vrea să meargă cu locomotivă şi vagoane, îi dai naşului cheile de la macazuri să facă manevra. Asta se cheamă ,,conducere centralizată" şi există de ani de zile. Faptul că Huşi a mai avut personal pe secţie se datorează sindicatelor care au ţinut cu dinţii de posturile alea...

Vânzătorul de bilete e şi el o reminiscenţă a unor vremuri de mult trecute. Numai anul trecut, CFR Călători a desfiinţat vreo 150 de ghişee de bilete, dotând şefii de tren cu dispozitive electronice de emitere, care permit şi plata cu card. Cum birocraţia cea mai mare a casierilor - cupoanele de studen - a dispărut de câţiva ani, nu mai e efectiv nevoie de case de bilete peste tot. De unde îţi urcă 20 de călători (şi jumate sunt cu abonament şi jumate din cealalt jumătate sunt cu autorizaţii), n-ai de ce să ţii un casier (sau mai mulţi). A, da, să nu uit, acum aproape toată lumea are în buzunar un smartphone şi un card bancar, iar biletul de tren poţi să îl iei cu până la 2 minute înainte de ora de plecare.

-Rolul pietelor clasice ar fi acela de a permite producatorilor agricoli locali sa-si vanda produsele si de a promova produsele agricole locale. Din pacate acest rol nu este indeplinit nici la Husi, nu din motive imputabile primariei Husi.
Din pacate multe primarii din mediul rural elibereaza "certificate de producator" unora care sunt de fapt intermediari (datorita coruptiei unor functionari din primariile din mediul rural), iar primaria Husi, dpdv legal, nu poate contesta cele scrise intr-un "certificat de producator" si trebuie sa permite accesul acelui "producator" in piata!
Asa a ajuns ca din pacate si in piata din Husi sa fie multi intermediari.
Producatorii agricoli romani ar trebui sustinuti si subventionati masiv (cum se face si in Polonia, Ungaria, Spania, etc) de statul roman- dar asta e o treaba ce tine de competenta Ministerului Agriculturii!

-Prin constituirea "Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Vaslui" si prin licitatia organizata de Consiliul Judetean Vaslui, colectarea si transportul gunoiului menajer din Vaslui, Barlad, Husi si Negresti-Vaslui a fost concesionata unor firme private- in cazul municipiului Husi firmei "SC Urbana Bistrita" (din martie 2020), astfel incat societatea "SC Ecosalubrizarea Prest srl Husi" a ramas cu foarte putine activitati (curatirea si dezapezirea strazilor si trotuarelor din oras, curatirea unor cursuri de apa - parauri din oras, etc).

-Faptul ca primaria Husi vrea sa achizitioneze 10 "autobuze" electrice urbane si sa preia transportul urban in comun este cred un lucru bun!

-Dar poti aveea o singura societate comerciala (unde consiliul local Husi sa fie actionar majoritar), care sa se ocupe de toate aspectele edilitare din oras, care se afla/s-ar afla in subordinea primariei: partea de salubritate care a mai ramas la primarie, intretinerea parcurilor, spatiilor verzi si a mobilierului urban, intretinerea strazilor si trotuarelor aflate in administrarea primariei, transportul urban in comun, intretinerea fondului locativ al statului (blocurile ANL si locuintele sociale), intretinerea instalatiilor electrice, sanitare, termice din cladirile aflate in administrarea primariei si sistemul de iluminat public.

-Necesitatea unor electricieni, instalatori apa-canal, fochisti care sa fie angajati in cadrul primariei Husi se justifica cred, datorita faptului ca asa lucrarile de reparatie si intretinere a unor instalatii s-ar putea face mult mai rapid si mai eficient, nemaifiind necesara organizarea unor licitatii, care de multe ori dureaza mult, sunt contestate, etc!
In plus, in prezent, mentenanta sistemului de iluminat public din Husi este concesionata unei firme private, dar activitatea acestei firme este deficitara, fiind multe sesizari si reclamatii din partea husenilor, datorita faptului ca de multe ori, pe multe strazi, iluminatul public se intrerupe si se defecteaza des!
De asta zic ca poate ar fi mai bine ca primaria Husi sa preia, "in regie proprie", si intretinerea si mentenanta sistemului de iluminat public si pentru asta ar trebui sa angajeze cativa electricieni si sa achizitioneze o autoscara si cateva utilaje/scule specifice acestei activitati!
Daca astfel de meseriasi ar fi angajati in cadrul primariei Husi desigur ca ar trebui ca 8 ore/zi sa fie prezenti la locul de munca, conform contractului individual de munca, iar daca nu ar respecta acest lucru ar putea fi evident sanctionati, conform codului muncii! Ce ar face in timpul lor liber este treaba lor.

-Daca prin instructiile si reglementarile in vigoare exista districte de intretinere a liniilor atunci asta este- chiar daca sunt "anacronice", mai ales la calea ferata, instructiile si reglementarile in vigoare ar trebui respectate strict! Vedem ce accidente grave se pot intampla cand nu se respecta instructiile si reglementarile specifice!
Acuma ca in viitor districtele de linii ar putea fi desfiintate este o cu totul alta discutie- ce va fi in viitor nu putem ghici.

-Daca Targu-Neamt sau Radauti mai au rangul de statie CFR, cred ca si Husul ar trebui sa aibe rangul de statie CFR! Si trebuia lasata Cretesti macar ca HM, ca sa ai posibilitatea unui punct de incrucisare a trenurilor intre Husi si Crasna!

-Faptul ca pe linia Crasna- Husi mai era personal de miscare pe sectie se datora sistemelor SCB care existau in statii, sisteme SCB care necesitau existenta personalului, pentru manipularea si deservirea lor:

-La Husi erau macazuri manuale, semnale luminoase, instalatii SAT si BAT si sistem CELS in statie- deci iti trebuia un om pe tura ca sa faca parcursul, sa manipuleze aparatul de comanda SBW (inzavorarea si asigurarea parcursului- a cheilor in aparatul de comanda SBW) si sa puna pe liber semnalele luminoase de intrare/iesire, precum si sa supravegheze functionarea instalatiilor SAT si BAT si sa urmareasca parcursul trenului pe luminoschema.
Toate acestea trebuiau facute de la fata locului- nu se putea altfel!

-La Cretesti, cand era HM, iti trebuia, pe tura, un "revizor de ace", conform instructiei, pentru "punctele de sectionare de pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei". Atributiile acelor "revizori de ace" de la Cretesti erau clar stabilite- trebuiau sa execute dispozitiile operatorului RC, in privinta executarii parcursurilor de trecere (sau daca era cazul de incrucisare) a trenurilor.