Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

Echipamentele statiei de radioficare din Husi erau intradevar foarte vechi. Cat am lucrat la primaria Husi, am avut ocazia sa intru in biroul (de fapt o incapere mica, amplasata la demisol) unde era statia de radioficare si pe echipamentele de acolo scria inclusiv "Produs la SPIACT Craiova 1973".

In plus, singurul angajat al statiei de radioficare- tehnicianul Stefan Mihordea- aveea ca "dotare" pentru deplasarea pe teren la deranjamente o bicicleta si o scara.

Cateva date si propuneri privind infrastructura si obiectivele de transport din Husi si zonele adiacente acestora.


A. Transport feroviar

Perimetrul statiei CFR Husi este cuprins intre: Strada Garii, Strada Dobrina, Aleea Garii, Baza de receptie a cerealelor si Strada Saca.

Datorita configuratiei reliefului din aceea zona, dar si datorita faptului ca in jurul perimetrului statiei CFR exista cartiere de case (Dobrina si Gara-Saca), perimetrul statiei CFR Husi nu ar putea fi extins mai mult. Chiar in anii 80- cand statia CFR Husi a fost extinsa- s-au intampinat greutati in extinderea capacitatii statiei, fiind necesara inclusive dinamitarea unui deal pentru prelungirea liniilor in capatul infundat al statiei.

Atunci, ca solutie pentru stabilizarea terenului si prevenirea alunecarii unui deal peste liniile prelungite, in capatul infundat al statiei, s-a realizat un zid de beton, destul de inalt, diferenta de nivel dintre capatul liniilor si strada Saca fiind destul de mare.

In momentul in care a aparut proiectul de constructie a caii ferate spre zona industriala o orasului Husi (in anii 1987- 1988), acel zid de beton (din capatul infundat al statiei) urma a fi spart, iar pe sub zona de case de la capatul strazii Saca urma a fi construit un tunel feroviar (in curba), astfel incat calea ferata spre zona industriala sa treaca pe sub Strada Saca si pe sub Drum Combinat, pt a ajunge initial la Combinatul de vinificatie din cartierul Brosteni ("legendele urbane" spun ca directorul de atunci al IAS Husi- renumitul Ioan Neamtu- ar fi intervenit la Bucuresti inclusiv cu produse specifice zonei, pt a determina factorii de decizie de atunci sa aprobe constructia caii ferate spre zona industriala, macar pana in incinta combinatului de vinificatie care apartinea de IAS Husi).


Din pacate astazi perimetrul statiei CFR Husi prezinta un aspect dezolant- liniile acoperite de buruiene, cladirea statiei cu peretii mazgaliti de graffiti, rampa de Marfa , remiza de locomotive, etc abandonate.


Starea strazilor adiacente perimetrului statiei CFR Husi este urmatoarea:


a. Strada Garii: se desprinde din strada Dobrina, are o lungime de cca 530 m, este o strada infundata. La capatul ei exista in 1990 un depozit de ambalaje a cooperatiei.
Din pacate strada Garii este asfaltata doar pe o portiune de cca 170 m, pana in dreptul depozitelor de marfuri a fostei ICSM.
Pe restul distantei strada Garii este pietruita cu bolovani de rau.
Strada Garii asigura accesul auto spre rampa de Marfa a statiei CFR (pe partea stanga) si spre depozitele de marfuri a fostei ICSM (pe partea dreapta). Tot pe partea dreapta exista o zona de case, dar exista in trecut si un interesant hambar din lemn pentru depozitarea cerealelor (a apartinut inainte de razboi unui comerciant evreu, in 1948 fiind trecut in proprietatea cooperatiei de consum).

Strada Garii ar trebui dotata pe intreaga distanta cu retele de apa, canalizare si gaze naturale si asfaltata.

Pe partea stanga, trotuar ar trebui realizat doar intre intersectia cu strada Dobrina si rampa de Marfa a statiei CFR.

Pe partea dreapta, trotuar ar trebui realizat pe intreaga lungime a strazii (majoritatea caselor au fost construite pe partea dreapta, deoarece pe partea stanga strada Garii este marginita de un deal).




b. Aleea Garii

Face legatura intre strada 1 Decembrie 1918 si cladirea statiei CFR.

Are o lungime de cca 200 m.

A fost recent asfaltata, dar ma trebuiesc amenajate trotuarele. De asemenea, mai trebuie modernizate retelele de apa si canalizare de sub ea si realizata o conducta de gaze naturale pe sub ea.

Pe partea dreapta se afla Districtul de linii Husi (nr.7) , iar pe partea stanga se asigura accesul spre o zona de case (cuprinsa intre Aleea Garii si Strada Saca).

La capatul Aleii Garii, in spatele cladirii statiei CFR, era in 1990 capatul de autobuze urbane "Gara". Spatiul fiind acolo destul de limitat, nu era usor pentru soferii autobuzelor urbane care se utilizau atunci in Husi ("Roman-112-UD" si dupa 1993-1994 "DAC-112-UDM" si "IKARUS-260") sa intoarca acolo. Astazi acolo intorc microbuzele de oras "Mercedes-Sprinter" de pe linia 1 Gara- Statia meteo (zona industriala).

Dupa 2000, desi spatiu de la capatul Aleei Garii este limitat (pe acel spatiu exista un teren de volei pentru ceferisti), cei care s-au aflat atunci la conducerea primariei Husi, au dat aviz de constructie pentru asa-zisa "autogara" a SC Anta 95 Srl Husi.
Astazi, acolo sunt parcate , foarte inghesuite, autobuzele, minibuzele si microbuzele ANTA 95 Srl, care asigura transportul in comun urban si cel interurban spre cateva comune din zona Husi si spre Vaslui.



c. Strada Saca

Are o lungime de cca 980 m.

A fost asfaltata pe o lungime de cca 500 m, pana dupa baza de receptie a cerealelor , aproximativ pana in dreptul casei domnului Condurache Spiridon.

Pe sub ea exista retea de apa (aproximativ pana in dreptul bazei de receptie a cerealelor), retea de gaze naturale (nu pe toata lungimea a strazii), dar nu exista retea de canalizare.

Ar trebui prelungita reteaua de apa si cea de gaze naturale si construita retea de canalizare pe toata lungimea strazii.

Trotuarele ar trebui construite (sau modernizate) astfel:

-Pe partea dreapta, intre intersectia cu strada 1 Decembrie 1918 si intrarea in baza de receptie a cerealelor si pe portiunea de case de la capatul strazii

-Pe partea stanga, pe toata lungimea strazii.


Intre intersectia cu strada 1 Decembrie 1918 si fostul depozit PECO/Petrom , pe ambele parti ale strazii Saca, exista o zona de case.

Apoi, pe partea stanga, existau cateva obiective economice importante:

-Fostul depozit Peco/Petrom. Desi modernizat, dupa privatizarea Petrom, a fost desfiintat! Acum acolo este un teren viran.

-Moara "Ceahlaul" si un centru de panificatie.

Pe partea dreapta exista doua spatii libere, unde s-ar putea amenaja parcari.

Apoi strada Saca se desfasoara printre hambarele bazei de receptie a cerealelor (pe accea portiune este foarte ingusta), pana in dreptul locuintei domnului Condurache Spiridon.

Apoi pe partea stanga este iarasi o zona de case, iar pa partea dreapta diferenta de nivel dintre strada Saca si liniile ferate din capatul statiei CFR este destul de mare.



In afara de statia CFR Husi, in municipiul Husi au mai existat in trecut si alte doua halte CFR:


-HM Podgoriile Husului
Era situata in cartierul Dobrina, la intersectia caii ferate ci "Soseaua Husi-Iasi" (DJ Husi- Bunesti), la km 29 al caii ferate Crasna-Husi.
A fost infiintata prima data in anii 1916-1918, cand de aici s-a construit o cale ferata ingusta (din necesitatile militare a primului razboi mondial) spre statia Bucovat de pe linia Ungheni- Chisinau.
In anii 50 este desfiintata.
In 1976 este reinfiintata, pentru a deservi o rampa de descarcare a prefabricatelor din beton a santierului "Constructorul". Aveea o singura linie abatuta si doua linii infundate la aceea rampa. Aveea instalatie SBW cu semnalizare mecanica.
In 1995 (o data cu "Mersul trenurilor 1995/1996") este desfiintata.
Cladirea exista si azi, fiind intr-o stare relativ buna (am inteles ca este locuinta unui fost ceferist).

Dupa 1995, terenul pe care se afla accea rampa de descarcare a prefabricatelor din beton a fost utilizat un timp pentru o statie de asfalt.

Apoi acel teren este cedat de fostul santier "Constructorul" (astazi SC Recon SA Husi) catre primaria Husi, care, in urma cu cativa ani, a inceput acolo constructia unor blocuri ANL. In perioada imediat urmatoare aceste blocuri ANL urmeaza a fi date in folosinta. Desi situate intr-o zona frumoasa ca si cadrul natural, vor fi destul de isolate si departe de centrul orasului (dar exista promisiuni de modificare a traseului microbuzelor de oras, astfel incat acestea sa treaca si pe la acele blocuri ANL).



-Dobrina hc.
Era situata tot in cartierului Dobrina, la km 27 al caii ferate Crasna-Husi.
Dupa anul 1967 se ia decizia transformarii hc Dobrina in HM (Halta de miscare), prin realizarea unei linii abatute, si montarea a doua schimbatoare de cale (macaze) simple, a unui sabot de deraiere si a unei instalatii de tip SBW cu semnalizare mecanica. Pe singura linie abatuta puteau fi garate maxim 7 vagoane pe doua osii sau 4 vagoane pe 4 osii, care erau incarcate aici cu material lemnos in special.
Insa, cu timpul, datorita greutatii efectuarii manevrei aici (intre timp un macaz fusesera desfiintat), dar si a imposibilitatii de extindere a capacitatii acestei mici HM (datorita spatiului insuficient), se ia decizia retrogradarii HM Dobrina la rang de hc si implicit a desfiintarii macazului ramas si a liniei abatute, in anul 1978. Pentru a compensa acest lucru, in anul 1976 se decide reconstructia fostei HM Podgoriile Husului, deoarece in aceea zona exista spatiu mai mult pentru eventuale extinderi de linii de garare.

Astfel, începând cu Mersul trenurilor 1978/1979, Dobrina redevine hc. (halta deschisa pentru traficul de calatori cu vanzator de bilete).

Insa, ca urmare a economiei de combustibili din cursul anilor 1980, se decide suprimarea opririi trenurilor de calatori in hc Dobrina, care astfel, o data cu Mersul trenurilor 1984/1985, este complet desfiintata!

Din pacate nici dupa 1990 aceasta eroare nu este indreptata, desi -tinand cont de cadrul natural din zona dar si de inaugurarea in anul 1996 a Manastirii Schimbarea la Fata, situata in imediata apropiere a fostei halte- ar fi existat calatori care sa urce si sa coboare in si din tren aici! Cladirea fostei halte exista si astazi intr-o stare buna, fiind locuinta.

Prin spatele fostei halte Dobrina hc. trece strada Donea, care a fost asfaltata pana la intrarea in Manastirea Schimbarea la Fata. Din pacate pe sub aceasta strada nu exista retele de apa, canalizare si gaze naturale. De asemenea, strada Donea nu este prevazuta nici cu trotuare.

Strada Donea ar trebui asfaltata (si eventual largita) si dincolo de Manastirea Schimbarea la Fata, deoarece face legatura cu "Castelul dintre vii" (Construit in 1971 din initiativa renumitului director al IAS-Husi Ioan Neamtu. Are si platforma betonata pentru elicopter. Inainte de 1990 aici era cazat si Nicolae Ceausescu cand venea in vizita la Husi. Astazi "Castelul dintre vii" apartine unui om de afaceri, dar sta mai mult inchis si neutilizat) si cu cartierul Brosteni.

Degeaba daca autoritatile locale in speta consiliul judetean Vaslui si primaria Husi nu fac nimic pentru a readuce inapoi trenul la Husi.

IonutCFR2009 a scris:

Degeaba daca autoritatile locale in speta consiliul judetean Vaslui si primaria Husi  nu fac nimic pentru a readuce inapoi trenul la Husi.

Asta asa este! Conducerea actuala a Consiliului Judetean Vaslui (presedinte este Dumitru Buzatu PSD) nu pare deloc interesata de faptul ca nu mai circula trenuri de calatori pe liniile 603 si 604.

Cat despre actuala conducere a primariei Husi, ce sa zic.......

In ianuarie 2012, cand au fost anulate trenurile de calatori de la Husi, si cand eram angajat in primaria Husi de vreo doua luni, m-am dus la primarul de atunci si de acum Ioan Ciupilan si I-am spus despre aceasta problema si ce solutii ar fi! Raspunsul a fost de genul "Ce te intereseaza pe tine ca nu mai este tren la Husi ?! Circuli tu cu trenul ?!"

B. Transportul urban in comun

Pana in noiembrie 2002, cand fosta societate de stat (al carui unic actionar era Consiliul Local Husi) SC Transloc SA Husi (infiintata in 1990 prin preluarea activelor fostei autocoloane Husi a fostei IJTL Vaslui) falimenteaza, in Husi a existat un garaj pentru autobuzele de oras.

Acesta a fost construit la inceputul anilor 80, in zona industriala a orasului, pe Soseaua Husi-Stanilesti nr. 2, fiind dotat cu: 5 garaje acoperite pentru autobuze, platou betonat pentru parcarea autobuzelor, atelier mecanic si cladire pentru birouri.

Dupa falimentul si disparitia SC Transloc SA Husi, in noiembrie 2002, acest garaj este cumparat de firma Ecoloc Husi.


Dupa aceasta, in Husi nu a mai existat un garaj adecvat pentru mijloacele de transport urban in comun.

Cat timp acest serviciu a fost concesionat firmei SC Club T Srl Husi (noiembrie 2002- primavara anului 2005), aceasta firma isi parca minibuzele "Robur" si microbuzele "Mercedes-Benz-T2" la sediul sau de pe strada Dobrina, nr. 41 bis (langa 'casa de apa", in apropierea celei de-a treia bariere).

Dupa concesionarea serviciului de transport urban in comun firmei "SC Anta 95 Srl Husi", aceasta isi parcheaza microbuzele de oras "Mercedes-Sprinter" in asa-zisa "autogara" din spatele garii.


Cat priveste amplasarea statiilor de (astazi) microbuze "de oras", statiile existente si cele propuse sunt/ar fi:


-Statie facultativa propusa: Dobrina Camping
*In zilele de vineri, sambata si duminica ar fi util de prelungit linia de microbuze de la actualul capat "Cartier Dobrina" (situat langa pensiunea "Dobrina") pana la Campingul Dobrina.


-Statie facultativa propusa: Soseaua Tatarani
La intersectia DN24 B- E 581 cu DJ 224 E spre Tatarani.


-Statie facultativa propusa: Fazanerie
Langa fosta fazanerie a ocolului silvic si in apropierea locului unde se ramifica drumul spre piscina Lohan.


-Statie facultativa propusa: Halta Dobrina
Inaintea curbei din apropierea fostei halte Dobrina.
Ar deservi manastirea "Schimbarea la Fata" si cele cateva case din aceea zona. De asemenea ar fi utila si pentru cei care ar dori la sfarsit de saptamana sa se recreeze in padurea Dobrina.


-Statie propusa: Scoala nr. 6
La cea de-a patra bariera de cale ferata. Ar deservi locuitorii de la casele din cartierul Dobrina.


-Statie existenta: Soseaua Husi-Iasi
La intersectia DN24B E 581 cu DJ 244 D spre Bunesti.
In apropiere se afla un deposit de marfuri (alimentare in special) a firmei SC Original SRL.


-Statie propusa: Dobrina Noua
Pe DJ 244 D (Soseaua Husi-Iasi).
In zona s-au construit in ultimii ani numeroase case si vile noi.


-Statie propusa: Halta Podgoria
Ar deservi blocurile ANL care urmeaza a fi date in folosinta.


-Statie propusa: "Casa de apa".
La cea de-a treia bariera de cale ferata.
In apropiere se afla unul din cele doua rezervoare de apa a orasului si motelul "SC Club T".


-Statie propusa: "Autogara"
Dupa cea de-a doua bariera de cale ferata.
In apropiere se afla cateva obiective importante: autogara, ocolul silvic si Inspectoratul Judetean Vaslui al politiei de frontiera.
Statia poate fi amenajata cu alveole, loc fiind in fata magazinului "Top" (recent inaugurat, pe locul unde in 1990 exista o braserie a cooperatiei, intr-o cladire veche) si prin cedarea de catre ocolul silvic a unei mici suprafete din curtea sa.


-Statie existenta: Gara-2
La intersectia Aleii Garii cu Strada 1 Decembrie 1918.
Pentru amenajarea corespunzatoare, cu alveole, a acestei statii, ar trebui demolata o cladire veche- "Casa Balbuzan" (situate intre Aleea Garii si strada Saca). Pe celalalt sens este loc de amenajat alveola, intre strada si gardul depozitelor cooperatiei.
In apropierea acestei statii se afla cateva obiective importante: Depozitele si birourile cooperatiei de consum (pe strada Alecu Ghitescu), UM Chimie, "Liceul Sfanta Ecaterina".


-Statie existenta: "Cina"
Deserveste cartierul de blocuri "Stadion", fiind situat in apropierea intersectiei dintre strada 1 Decembrie 1918 si Aleea Stadion.
In imediata apropiere a acestei statii exista cateva obiective comerciale: doua aprozare, doua magazine alimentare, o cofetarie, iar in trecut exista si un chiosc de ziare si un chiosc loto. De asemenea, aici exista pana in 2006 unul dintre cele mai renumite restaurante din Husi- restaurantul "Cina", locul preferat unde se adunau microbistii dupa un meci de fotbal.
Statia a fost amenajata de la inceput cu alveole.


-Statie existenta: "Posta"
Este situata in zona centrala, la intersectia strazii A.I.Cuza cu strada General Gheorghe Teleman.
Are alveole.
In apropiere exista cateva obiective importante: Oficiul postal Husi, fostul sediu al PTTR/Romtelecom, Banca Raifassen, Hotelul "Dimitrie Cantemir", sediul filialei AJOFM.
Statia deserveste si blocurile de pe strada A.I.Cuza.
Din pacate pe sensul spre Gara in locul constructiei unde oamenii puteau astepta (feriti de ploaie) autobuzul/microbuzul de oras, s-a realizat cafeneaua "Café Noir"! In plus , in fata acelei cafenele, in locul unde ar trebui sa stationeze microbuzele de oras, stau taxiurile! Pentru remedierea acestei situatii, primaria ar trebui sa cumpere locul aflat langa oficiul postal (loc unde a existat pana in 1988 una dintre cele mai frumoase cladiri vechi din oras- fostul sediu al bibliotecii, si unde astazi exista terasa in aer liber "La Posta") si sa amenajeze acolo o parcare corespunzatoare pentru taxiuri.



-Statia existenta: "Centru"
-Pe sensul spre Gara este situate in apropierea intersectiilor strazilor Bdul. 1 Mai si General Gheorghe Teleman, in fata complexului mestesugaresc a fostei cooperative "Rasaritul".
-Pe sensul spre zona industriala este situate pe Bdul. 1 Mai, in apropierea intersectiei cu strada Meleti Istrati.
Statia are alveole.
In apropierea sa sunt: fostul magazine "Romarta", sediul ANAF din Husi (inaugurat in mai 2007- o cladire ultramoderna), sediile principalelor partide politice (PSD, PNL, PDL). Statia deserveste si blocurile din zona centrala.



-Statie existenta (pe sensul Gara- Zona industriala): "Scoala nr. 2"
Este situata pe Bdul. 1 Mai, in imediata apropiere cu intersectia cu Strada A.I.Cuza, Calea Basarabiei si Strada Stefan cel Mare.
Pentru amenajarea corespunzatoarea cu alveole a acestei statii ar trebui preluata o mica suprafata din curtea scolii nr. 2.



-Statie existenta: "PECO".
-Pe sensul spre gara este situata la intersectia strazilor Calea Basarabiei si Popa Stefan Iliescu (aiciar trebui amenajata alveola)
-Pe sensul spre zona industriala este situata la intersectia strazilor Calea Basarabiei si Prut (aici exista alveola)
Deserveste cartierul de case "Bulgari".


-Statie existenta: "Fosta ITA"
Este situata in zona industriala, in apropierea intersectiei dintre Calea Basarabiei si Soseaua Husi-Stanilesti.
Are alveole.
In imediata sa apropiere sunt cateva obiective importante: Fabrica de incaltaminte Husana, principalul cimitir al orasului, etc.
Statia deserveste si blocurile din zona industriala.



-Statia existenta: "Fosta Fabrica de conserve".
Este situata pe Soseaua Husi-Albita, in fata fostei fabrici de conserve de legume "Vitacons" (in halele careia in prezent functioneaza firma de confectii "Gartek").
In ultimii ani langa aceasta statie a aparut clubul si restaurantul "Empire".
Statia are alveole.
Pana in 2005 aici era capatul autobuzelor (apoi al microbuzelor) de oras.



-Statie existenta (aparuta dupa 2005): "Intersoc"
Este situata la intersectia Soseaua Husi-Albita cu strada Episcop Grigore Leu.


-Statie existenta (aparuta dupa 2005): "Statia meteo"
Este situata la iesirea din oras, langa statia meteo, la intersectia Soseaua Husi-Albita cu Drum Recea (Drum Skate Parc).
Astazi aici este capatul microbuzelor de oras.


-Statie propusa : "Parc Recea"
Ar trebui sa fie realizata langa parcul cu accelasi nume.


Pe linia spre Epureni:


-Statie propusa: "Scoala nr. 2"
Ar fi situata pe strada Stefan cel Mare, imediat dupa intersectia acesteia cu Calea Basarabiei.


-Statie propusa: "Complex Mestesugaresc"
Ar fi situata pe strada Stefan cel Mare, langa intersectia cu strada General Gheorghe Teleman.
Pe sensul spre zona industriala exista alveola.
Pe sensul spre Epureni se poate amenaja alveola, prin sacrificarea unei parti din spatial verde dintre strada si blocul UMPS.
In apropierea acestei statii sunt cateva obiective importante: doua foste complexe mestesugaresti, sediul CEC din Husi, agentia loto-prono, bazarul, piata agro-alimentara.



-Statie existenta: "Episcopie"
Este situata la intersectia strazilor Stefan cel Mare, Mihail Kogalniceanu si Corni.
Pentru amenajarea corespunzatoare cu alveola (pe sensul spre Epureni) ar trebui demolata o casa situata intre strazile Stefan cel Mare si Ion Luca Caragiale.


-Statie existenta: "Dispensar Corni"
Este situata pe strada Corni (intre intersectia cu strazile Sara si Cotroceni/Frunzelor) in cartierul Corni.
Nu are alveole.
In imediata sa apropiere se afla Moara "Vasuta" si fostul dispensar Corni.


-Statie existenta: "Deal Cotroceni"
Este situata in cartierul Corni, la intersectia strazilor Corni si Deal Cotroceni.
Deserveste si cartierul de case "Cotroceni".
Nu are alveola.


-Statie existenta: "Scoala 5"
Este situata in cartierul Corni,langa fosta scoala generala nr. 5.
Nu are alveole.


-Statie propusa: "Cimitir Catolic"
La intersectia strazii Corni cu drumul spre cimitirul catolic, langa biserica catolica "Sfanta Maica Maria".


-Statie existenta: "Cartier Corni".
Este situata la marginea orasului, la intersectia strazilor Corni, Mos Ion Roata, Carta si Ion Ianos.
Nu are alveole.
Pana in 2005 aici era capatul autobuzelor/microbuzelor de oras de pe linia 2 Cartier Corni- Zona industriala.

a
-Statie existenta: "Sat Epureni" (infiintata dupa 2005)
Este situata in centrul satului Epureni (resedinta comunei Duda-Epureni), in apropierea sediului primariei, postului de politie, scolii si fostului CAP si fostului magazin al cooperatiei.
Nu are alveole.


Pe Soseaua Husi-Stanilesti:


-Statie propusa: "ICIL urbana"
Langa fostul sediu al ICIL Husi.


-Statie propusa: "Blocuri ANL Zona"
In apropierea intersectiei Soseaua Husi-Stanilesti cu Drum Voloseni.
Aici se afla: restaurantul "Stefanel", o baza de receptie a cerealelor si cateva blocuri ANL.


-Statie propusa: "Statia de epurare"
In fata statiei de tratare a apei si epurare a apelor uzate.


-Statie propusa: "Caminul de batrani"
In fata intrarii principale la caminul de batrani.


-Statie propusa: "Soseaua Stanilesti"
La intersectia Soseaua Husi-Stanilesti, strada Episcop Grigore Leu si Soseaua Husi-Poganesti.


-Statie existenta: "Cartierul Nou"
Pe strada Episcop Grigore Leu, in cartierul de case "Recea", care a inceput sa fie construit in 1994- 1995.

Total: 38 de statii pentru transportul urban in comun din Husi (3 linii de oras), existente si propuse.

Aceste statii ar trebui sa fie amenajate corespunzator, astfel: alveola cu dimensiunea de 15 m lungime si 3 m latime (pentru stationarea in conditii optime a unui autobuz urban de 12 m lungime), trotuar, acoperis, banci, cosuri de gunoi si indicator de statie, care sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: denumirea statiei, liniile care deservesc statia respectiva, frecventa de circulatie a vehiculelor si o schita cu traseele de transport urban in comun.

O latime necesara pentru amenajarea fiecarei statii ar fi de maxim 7 m (3 m alveola, 2 m trotuarul si 2 m statia propriu-zisa cu acoperis, banci.

Insa, pentru realizarea acestui lucru, mai ales pe linia spre Epureni, in zona cartierului de case Corni, ar fi necesare unele expropieri si demolarea catorva case.


Ar fi necesar de amenajat 6 capete de linii (cu camera pentru soferi si taxatoare si grupuri sanitare, dar si cu bucle de intoarcere dimensionate pentru un autobuz urban de 12 m lungime. Aceste capete de linii ar fi:


-Camping Dobrina
Se poate amenaja in fata campingului, unde exista un spatiu liber.

-Cartier Dobrina
In fata pensiunii Dobrina.

-Gara
In spatele cladirii garii.
Asa-zisa "autogara" a SC Anta 95 Srl ar trebui mutate de acolo, unde si asa spatial este insufficient.

-Cartierul Nou
Pe strada Episcop Grigore Leu

-Parc Recea
Langa parcul Recea, inainta ca strada sa coboare spre parc.

-Sat Epureni



In acest fel, liniile de transport urban in comun din Husi ar fi:


-Linia 1 Gara- Parc Recea
Traseu tur: Aleea Garii, Strada 1 Decembrie 1918, Strada A.I.Cuza, Strada Meleti Istrati, Bdul. 1 Mai, Calea Basarabiei, Soseaua Husi-Albita, Drum Recea
Traseu retur: Drum Recea, Soseaua Husi-Albita, Calea Basarabiei, Bdul. 1 Mai, Strada General Gheorghe Teleman, Strada Florilor, Strada A.I.Cuza, Strada 1 Decembrie 1918, Aleea Garii.


-Linia 2 Sat Epureni- Parc Recea
Traseu: DC Husi-Epureni, Strada Corni, Strada Stefan cel Mare, Calea Basarabiei, Soseaua Husi-Albita, Drum Recea.


-Linia 3 Camping Dobrina (facultativ)- Cartier Dobrina- Cartierul Nou
Traseu tur: Strada Dobrina, Strada 1 Decembrie 1918, Strada A.I.Cuza, Strada Meleti Istrati, Bdul. 1 Mai, Calea Basarabiei, Soseaua Husi-Stanilesti, Strada Episcop Grigore Leu.
Traseu retur: Strada Episcop Grigore Leu, Soseaua Husi-Albita, Calea Basarabiei, Bdul. 1 Mai, Strada General Gheorghe Teleman, Strada Florilor, Strada A.I.Cuza, Strada 1 Decembrie 1918, Strada Dobrina.

In privinta constructiei unui garaj adecvat pentru mijloacele de transport urban in comun din Husi, prin "Planul de mobilitate urbana" eleborat si adoptat de primaria municipiului Husi in vara anului 2017, se prevede construirea unui astfel de garaj, langa statia meteo, la iesirea spre Albita.

Locul ales este unul potrivit, acolo fiind destul teren liber si in plus exista o constructive inceputa (o hala metalica), dar neterminata, care ar putea fi preluata de primaria Husi si terminata, extinsa si amenajata pentru un garaj.



In privinta mijloacelor de transport urban in comun folosite astazi in Husi, ele sunt total nepotrivite pentru un transport urban in comun la nivel European. Este vorba de microbuze "Mercedes-Sprinter". Microbuzul- ca vehicul in sine- este total nepotrivit pentru un transport urban in comun civilizat.


Pentru deservirea optima a celor 3 linii de transport urban in comun din Husi ar fi necesara achizitionarea unor autobuze urbane noi (prin autobuz urban nou inteleg vehicul special proiectat si construit pentru transportul urban in comun, cu 3 usi, cu o capacitate de cel putin 100 pasageri pe scaune si in picioare, cu lungimea de minim 12 m, care sa indeplineasca si urmatoarele conditii tehnice: motor diesel Euro-6, cutie de viteze automata, low-floor, produs sau ansamblat intr-o tara membra a UE si Elvetia), ori minibuze noi.

Pentru asigurarea unei frecvente de circulatie de cel mult 30 minute pe fiecare linie, ar fi necesare 15 astfel de vehicule (cate 4 pe fiecare linie plus 3 de rezerva).

Ofertele ar fi:

-La autobuze urbane noi, de 12 m, produse ori ansamblate astazi in spatiul UE: "Mercedes-Citaro-O-530-LE" (produs in actuala varianta incepand din 2012 , Germania), "MAN-Lyon's-City" (produs din 2004, Germania), "Neoplan-Centroliner-Evolution-N-4516 (produs incepand din 2008, Germania), "Iveco Bus Urbanway" (produs din 2013, Franta/Italia), "Iveco Bus Crealis Neo" (produs incepand din 2008, Franta/Italia), "Volvo 7900" (produs incepand din 2011, Suedia), "Scania Citywide LF" (produs incepand din 2011, Suedia), "VDL Citea SLF-120" (produs incepand din 2007, Olanda), "Van Hool A-330" (Belgia), "Hess-N-UB-2-2-1" (Elvetia), "New Solaris Urbino a patra generatie" (produs incepand din 2014, Polonia), "Autosan M-12-LF-Sancity" (produs incepand din 2011, Polonia), "Solbus-Solcity-12" (produs incepand din 2008, Polonia), "AMZ-City-Smile-CS-12-LF" (Polonia), "IKARUS (ARC)- V-134.01" (Ungaria), "Citadell-12" (Ungaria), "SOR-NB-12" (produs incepand din 2006, Cehia), "Roman- 18.290 HOCLL Crosstown-MT" (daca se mai produce; Romania) si "Euro Bus Diamond" (ansamblat incepand din 2014, Romania).


-La minibuze noi, de 8- 10 m lungime, special proiectate si construite pt transportul urban in comun, in spatiul UE: "Mercedes-Citaro-O-530-K" (produs incepand din 2012 in actuala varianta de caroserie, Germania), "MAN-Lyon's City-M" (produs incepand din 2004, Germania), “VDL-Citea-MLE-88/95/102/108” (produs incepand din 2014, Olanda), „Van-Hool-A-308-E” (produs incepand din 2013, Belgia), "Hess – N-280- UB (caroserie si sasiu Scania)", "Iveco Bus Urbanway 10" (produs incepand din 2013, Italia/Franta), "Volvo-7900-varianta minibuz" (Suedia), „Solaris Alpino 8.9 LE” (produs incepand din 2008, Polonia), "Autosan-Sancity-10-LF" (produs incepand din 2012, Polonia), "Autosan-M09-LE-Sancity" (produs incepand din 2008, Polonia), "Solcity-10" (produs incepand din 2010, Polonia), "AMZ-City-Smile-CS-10-LF" (Polonia), " SOR CN 10,5" (produs incepand din 2004, Cehia), "Evo Pro Modulo-C88-Optimo" (produs incepand din 2016, Ungaria), "RABA-S-91" (Ungaria), " Igero-Maxi" (daca se mai produce; Romania), “Dyparro-105-U” (produs incepand cu 2009, Romania).


Pentru intretinerea si exploatarea corespunzatoare a unor astfel de vehicule noi, care astazi inglobeaza foarte multe elemente de electronica, ar fi necesara si dotarea unui eventual garaj cu toate utilajele si sculele necesare, dar si recrutarea incadrarea unor foarte buni profesionisti in acest domeniu.

Altfel degeaba se achizitioneaza vehicule noi- a se vedea cum a patit RATB-ul cu ultramodernele autobuze "Mercedes Citaro".

Amenajarea statiilor de transport urban in comun si a capetelor de linii ar trebui sa fie realizata de primarie, fiind vorba de spatii de pe domeniul public.


Tinand cont de faptul ca la ora actuala transportul urban in comun din Husi este concesionat firmei private "SC Anta 95 Srl Husi", primaria Husi ar dispune de doua cai pentru a determina achizitionarea de vehicule (autobuze urbane de 12 m lungime sau minibuze de 8- 10 m lungime) noi pentru transportul urban in comun:


1. Fie, prin caietul de sarcini si contractul de concesionare, sa impuna firmei "Anta 95 Srl" (ori altei firme care ar castiga licitatia) achizitionarea de astfel de vehicule noi.

2. Fie ca primaria Husi sa infiinteze o societate comerciala sau o regie proprie (a carui unic actionar ar fi consiliul local Husi), care sa preia serviciul de transport urban in comun din Husi.
Asa a fost pana in noiembrie 2002, cand exista defuncta SC Transloc SA Husi.

Insa, tinand cont de faptul ca astazi un autobuz urban nou de 12 m lungime, produs ori ansamblat intr-o tara membra UE, poate costa si 400.000 euro (asadar 15 astfel de autobuze ar costa cca 6.000.000 euro), plus cheltuielile pt constructia si mai ales dotarea unui garaj nou, plus cheltuielile legate de functionarea unei astfel de societati (plata utilitatilor, pieselor de schimb, combustibilului, plata salariatilor- soferi, taxatoare, dispeceri, mecanici auto), ar fi necesara o suma de aproape 10.000.000 euro, suma de care in momentul de fata primaria Husi nu dispune.

O solutie ar fi intocmirea unui proiect cu fonduri europene pentru aceasta.

C. Transport interurban auto de calatori in zona Husi si transport auto de marfuri in zona Husi


Intai prezint cateva date istorice despre acesta.

Transportul auto interurban de calatori in zona Husi (cu 15 comune arondate) apare spre sfarsitul anilor 60, una dintre primele curse de autobuze interurbane din zona Husi fiind cursa Husi- Ghermanesti Consiliu, inaugurata in 1968.

La aceea vreme s-au utilizat probabil autobuze interurbane tip TV-2-R sau TV-20-R.

Din punct de vedere organizatoric, cursele erau efectuate de IRTA (Intreprinderea regionala de transporturi auto Iasi), apoi, in 1975, se infiinteaza ITA Vaslui.


Autogara Husi a avut de-a lungul timpului mai multe locatii:

-Initial a fost amenajata in zona pietii, pe locul unde astazi sunt blocurile de la intersectia Bdul. 1 Mai cu strada Eroilor.

-Apoi a fost mutate pe locul unde astazi se afla statia de salvare, langa parcul "Rodina".

-In anul 1981 este inaugurate actuala autogara Husi, pe actuala locatie (Strada Dobrina, nr. 19, langa a doua bariera de cale ferata). Avantajul acelei locatii este situarea aproape de gara (inainte de 1990 politica era de a se construi autogarile cat mai aproape de gari, pentru a facilita transferul pasagerilor de la tren la autobuz si invers; de exemplul in 1990 cine vroia sa calatoreasca de la Duda la Bucuresti lua intai autobuzul RD-111 a ITA de la Duda la Husi, iar la Husi se urca in vagoanele directe Husi- Bucuresti), dar dezavantajul este ca locatia autogarii Husi este situata relativ departe de centrul orasului.
In plus, constructia in anii 80 a depozitelor de marfuri a fostei ICSM langa autogara a impiedicat orice fel de eventuala extindere a spatiului autogarii.

La momentul inaugurarii, actuala autogara Husi cuprindea: cladire cu parter si etaj (la parter: sala de asteptare, toaleta,3 case de bilete, birou de bagaje de mana, birou de miscare dotat cu statie de amplificare si megafoane electrice, iar la etaj birouri administrative), 7 peroane, platou betonat pt parcarea autobuzelor, atelier mecanic, statie de alimentare cu carburant a autobuzelor, centrala termica pe baza de CLU (combustibil lichid usor).


In 1990 ITA Vaslui aveea la nivelul orasului Husi:

-Autocoloana calatori Husi, dotata cu autobuze interurbane de tipurile: RD-111, RDM-109-Montana, DAC-112-UDM (varianta interurbana cu doua usi) si 3 autobuze articulate DAC-117-UD (varianta interurbana cu doua usi. Acestea erau utilizate pe liniile cu foarte multi navetisti- spre Ghermanesti Consiliu, Stanilesti si Broscosesti).

-Autocoloana Marfa Husi, avand garajul in zona industriala, pe Calea Basarabiei (pe atunci strada Carpati) nr. 163. Era dotata cu autocamioane de tipurile "Carpati", "Bugegi", "Roman Diesel" si autoutilitare "TV".



In anul 1991, prin separarea si disparitia fostei ITA Vaslui, la nivelul orasului Husi, se constituie doua societati comerciale, cu capital de stat initial, ulterior privatizate:

-SC Autobuzul SA Husi, care preia activele fostei autocoloane calatori

-SC Rapidul SA Husi, care preia activele fostei autocoloane Marfa, dar si cateva autobuze RDM-109-Montana


Apoi, ca urmare a liberalizarii activitatii in transporturile rutiere, dar si ca urmare a haosului de la inceputul anilor 90 si a lipsei unui cadru legislativ si a unor autoritati care sa supravegheze si sa reglementeze activitatea in transportul interurban auto de calatori (ARR-ul va fi infiintat abia in 1998), a urmat o perioada de dezorganizare a activitatii in acest domeniu.

Erau vremurile cand oricine reusea sa obtina un autobuz putea sa faca "transport interurban auto de calatori".


Astfel, pe langa SC Autobuzul SA, in aceea perioada transport interurban auto de calatori in zona Husi facea si:


-SC Transloc SA Husi, desi nu aveea autobuze interurbane, a efectuat un timp cateva trasee spre Vaslui, Barlad, Iasi, Duda COOP si Arsura. Era haios de vazut cum un autobuz DAC-112-UDM a Transloc se chinuia urce dealul dintre Epureni si Duda, pe un drum pietruit.
In acei ani SC Transloc SA Husi si-a amenajat si o asa-zisa autogara, in fata sediului Electrica, pe strada Nicolae Cisman. In acel loc in 1990 era o sectie de prelucrari metalice a cooperatiei mestesugaresti. Astazi acolo este magazinul "Casa Lux".


-SC Rapidul SA Husi, care, cu cele cateva autobuze RDM-109-Montana a efectuat un timp trasee spre Iasi (via Bunesti) sau spre Vaslui.
Ba mai mult, in acei ani, pe traseul Husi-Duda COOP- Arsura, aceasta societate a utilizat si celebrul "vagon" - un autocamion "Roman" carosat pt. transport de persoane. Acesta oferea o calatorie "deosebit de placuta" , cu suspensii de autocamion, pe un drum pietruit, praful fiind "bonus".


-SC Club T Srl Husi, care a inceput sa efectuieze unele trasee interurbane cu microbuze "Damas".


Apoi nu s-a mai tinut cont de regula ca toate cursele sa plece si sa soseasca din si in autogara, ajungandu-se sa plece de la colt de strada, calatorii fiind nevoiti sa astepte cursa in ploaie si frig.

Astfel, cursele spre Duda COOP si Arsura (apoi si autobuzul spre Vaslui) au inceput sa plece din zona sediului politiei (la intersectia strazilor Stefan cel Mare cu Alexandru Giugaru), cele spre Gusitei, Padureni, Hoceni, Barbosi au inceput sa plece de la intrarea in cartierul Plopeni, etc.

La nivelul anului 1994, conform cartii “Istoria Husilor”, editata in anul 1995, Sc Autobuzul Sa Husi avea in parc un numar de cca 35 autobuze interurbane, deservea zilnic peste 3600 pasageri, ajungand la o lungime totala de sosea utilizata de 1548 km.



Dupa 1994- 1997, ca urmare a reducerii activitatii sau chiar desfiintarii unor intreprinderi din Husi, scade masiv si numarul de navetisti care utilizau autobuzele interurbane.

Astfel, incet incet, SC Autobuzul SA isi reduce activitatea, dar si incasarile (asta si datorita obiceiului unor soferi de a nu elibera bilet si de a baga banii in buzunar, obicei care de fapt exista si inainte de 1990, dar mult mai putin raspandit). Cele 3 autobuze articulate DAC-117-UD sunt casate, iar lipsa resurselor financiare duce la imposibilitatea inoirii parcului auto, la greutati in aprovizionarea cu piese de schimb, etc.


SC Autobuzul SA Husi renunta la unele trasee:

-Traseul spre Duda COOP si Arsura, preluat inainte de 2004 de firma Club T Srl

-Traseele spre Gusitei, Padureni, Hoceni, Barbosi, preluate de acceiasi firma.


In noiembrie 2002 SC Transloc SA Husi falimenteaza si dispare.

SC Rapidul SA Husi va fi cumparata de un "om de afaceri" din Republica Moldova. Insa si aceasta falimenteaza si dispare in 2008.


Apoi incep sa apara si in Husi alte firme de transport interurban auto de calatori:


-SC Anta 95 Srl Husi, care-si incepe dupa 2000 activitatea cu microbuze "Mercedes-Sprinter" foarte dese (aproape din ora in ora) spre Vaslui. Aceasta facea concurenta pe traseul Husi- Vaslui firmei SC Autobuzul SA , care utiliza pe acest traseu autobuze RD-111 , dar care circulau rar (3 sau 4 perechi/zi). In 2007 a circulat ultimul autobuz RD-111 pe traseul Husi-Vaslui.
In 2008 aceasta firma preia majoritatea traseelor spre comunele din zona Husi.

-SC Intertrans SRL Iasi, cu microbuze pe traseul Husi-Raducaneni-Iasi. Pe cand microbuzul "Mercedes Sprinter" al acestei firme parcurgea traseul in maxim doua ore, autobuzul RD-111 (care circula o data pe zi) parcurgea traseul in cca 3 ore si 30 minute. In 2008 a circulat ultimul autobuz RD-111 pe traseul Husi-Raducaneni-Iasi.

-Si altele


Desi SC Autobuzul SA Husi a mai achizitionat doua autobuze tip RDTM-111 , un autobuz tip IKARUS-256 (achizitionat in preajma anului 2007), doua autocare Mercedes-O-303 (achizitionate second-hand in preajma anului 2007 si folosite pe post de autobuze interurbane!), un minibuz IVECO (achizitionat second-hand in preajma anului 2007) si un microbuz Iveco, totusi nu mai poate face fata concurentei firmelor cu microbuze. Asta desi soferii SC Autobuzul SA Husi facusera inclusiv credite in banci pt a renova si intretine cat de cat autobuzele.

In anul 2008, deoarece nu a mai obtinut licentele de transport interurban auto de calatori, SC Autobuzul SA Husi a fost nevoita sa dea la casare toate autobuzele pe care le mai aveea in parc (unele dintre ele au fost cumparate de alte firme). Astfel, s-au casat atunci un numar de: 13 autobuze RD-111, 7 autobuze RDM-109-Montana, 3 autobuze DAC-112-UDM.
Restul au fost probabil vandute.


Ulterior, autogara Husi este oarecum modernizata (tamplarie termopan, refacerea peroanelor, etc) si mai sunt achizitionate de firma SC Dogma Impex Srl (care preia activitatea SC Autobuzul SA) cateva autobuze second-hand ("Setra"), minibuze ("Isuzu") si microbuze.

Astazi, firmele care executa transport interurban auto de calatori in zona Husi sunt:


1. SC Autobuzul SA Husi si SC Dogma Impex Srl Husi, cu autogara si sediul la vechea autogara (strada Dobrina, nr 19, telefon 0235480108), cu autobuze second-hand , minibuze si microbuze.

-Parc : -autobuze second-hand tip : Setra-315-H (4 bucati), Mercedes (o bucata), Setra-S-415-HDH (o bucata).

-minibuze tip : Higer (o bucata), Isuzu-Harmony

-microbuze tip : Mercedes-Sprinter, Volkswagen-Crafter

-Trasee efectuate spre : Arsura, Mihail Kogalniceanu, Iasi (via Bunesti), Rasesti Coop, Ghermanesti Consiliul (via Rasesti Coop), Chersacosu.

-Loc plecare/sosire curse : Autogara (*Cursele spre : Arsura si Mihail Kogalniceanu, via Duda-Coop, pleaca si sosesc din apropierea sediului politiei).






2.SC Anta 95 Srl Husi, cu asa-zisa autogara si sediul pe Aleea Garii, telefon 0235481270

-Parc : -autobuze second-hand tip : Setra-S-215-UL, Setra-S-319-UL, Setra-315-H, MAN, MAN-Lyon’s Classic LE-U
-minibuze tip : Dyparro-90-T (motor+sasiu Iveco), Dyparro-90-I, Dyparro-95-I (motor+sasiu MAN), BMC-Midilux
-microbuze tip : Mercedes-Sprinter, Volkswagen-Crafter, Iveco-New-Daily, Karsan-J-10.

-Trasee efectuate spre : Vaslui, Barlad (via Murgeni), Otetoaia, Broscosesti, Botesti (via Tataranii de Sus), Bunesti, Baltati (via Tataranii de Sus), Barbosi (via Padureni, Urlati, Hurduci/Dimitrie Cantemir, Hoceni), Barbosi (via Padureni, Urlati, Grumezoaia, Hoceni), Ivanesti (via Padureni), Chersacosu (via Poganesti), Gusitei (via Padureni, Urlati, Hurduci/Dimitrie Cantemir), Grumezoaia (via Padureni, Urlati).

-Loc plecare/sosire curse : la capatul Aleea Garii si langa magazinul Lidl (*pentru cursa spre Vaslui)




3. Sc Intertrans Company Srl Iasi (Municipiul Iasi, Strada Arcu, nr. 1, bloc T-3, mezanin, telefon rezervari 0749999212 si 0232235850)

-Parc :- microbuze tip Mercedes-Sprinter.

-Trasee efectuate spre : Iasi (via Raducaneni)

-Loc plecare/sosire curse : Autogara





4. Sc Izvorasul Srl Iasi (Municipiul Iasi, strada Plaiesilor, nr.1, telefon rezervari 0755750447)

-Parc : -microbuze tip Volkswagen-Crafter

-Trasee efectuate spre : Iasi (via Raducaneni)

-Loc plecare/sosire curse : La capatul Aleea Garii




5. Sc Vertrantis Srl Barlad (Municipiul Barlad, strada Vasile Parvan, nr.80, bloc E-2, scara A, apt. 8, telefon 0235420980)

-Parc :-microbuze tip : Mercedes-Sprinter

-Trasee efectuate spre : Timisoara, Brasov

-Loc plecare/sosire curse : Autogara si in apropiere de sediul politiei (pentru cursa spre Timisoara), respectiv autogara (pentru cursa spre Brasov).




6. Sc T&T Systems SRL/ Tranmextim Husi (Municipiul Husi, strada General Gheorghe Teleman, nr. 15, telefon 0235480812).

-Parc :-Minibuz : IVECO-Eurobus

-Trasee efectuate spre : Barlad (via Murgeni)

-Loc plecare/sosire curse : La capatul Aleea Garii




7. SC Gegi SRL Tecuci (Municipiul Tecuci, strada Stefan cel Mare, nr. 57, telefon 0744571513).


-Parc : Autobuz- Mercedes-Intouro

-Trasee efectuate spre : Barlad (via Murgeni)

-Loc plecare/sosire curse : La capatul Aleea Garii




8. Sc Transbus Codreanu Srl Brasov (Municipiul Brasov, strada 13 Decembrie nr. 135, telefon 0268427267)

-Parc :-autocare tip : Irisbus-Noge, Mercedes-Benz- Tourismo
-minibuz tip Otokar-Sultan.

-Trasee efectuate spre : Brasov

-Loc plecare/sosire curse : Autogara




9. Sc Samson Srl Iasi (Municipiul Iasi, Soseaua Nicolina, nr. 68, telefon 0746452854)

-Parc :-minibuze tip :
-microbuze tip : Mercedes-Sprinter

-Trasee efectuate spre : Iasi-Raducaneni-Husi-Murgeni-Galati

-Loc plecare/sosire curse : Autogara




10. Sc Intersaam Srl Iasi (Municipiul Iasi, Soseaua Nicolina nr.68, telefon 0746452854)

-Parc :-minibuze tip :
-microbuze tip : Mercedes-Sprinter

-Trasee efectuate spre : Iasi- Raducaneni- Husi-Murgeni-Galati

-Loc plecare/sosire curse : Autogara




11. Sc Costrans Auto Srl Vaslui (Municipiul Vaslui, strada Traian, bloc 277, telefon 0235320725 si 0740965709)


-Parc : -microbuze tip : Mercedes-Sprinter

-Trasee efectuate : Ghermanesti Consiliul- Husi- Vaslui (*circula numai in zilele de : vineri, sambata si duminica).

-Loc plecare/sosire curse : Autogara




12. Sc Romdan Trans Srl Barlad (Municipiul Barlad, strada Lirei, nr. 50, bloc G5, scara B, etaj 2, apt. 27, telefon 0235413571)

-Parc : minibuz tip BMC-Midilux

-Trasee efectuate : Vaslui-Crasna-Husi-Falciu Targ- Ranzesti

-Loc plecare/sosire curse : La capatul Aleea Garii





13. Sc AMIC Transport Srl Bucuresti (Municipiul Bucuresti, sector 6, strada Cupolei, nr. 4-8, bloc 102, scara 2, etaj 9, apt. 89, telefon 0743333603 si 0734334315)

-Parc :-microbuze tip :

-Trasee efectuate spre : Bucuresti

-Loc plecare/sosire curse : Langa prima bariera (la plecare din Husi) si respectiv langa sediul BCR (la sosire in Husi), iar in Bucuresti Ť autogara ť IDM Basarab Kennedy.





14.

-Parc : Autocar tip

-Trasee efectuate : Praga- Husi- Chisinau

-Loc plecare/sosire curse : Autogara




15. Sc Alverstur Srl Chisinau (Republica Moldova, municipiul Chisinau, strada Vlaicu Parcalab, nr. 52, telefon 0037322211051, si strada Ismail, nr. 77, telefon 0037322 261071)

Telefon Chisinau- Autogara Centrala : 00373022541079 si 00373060146695, adresa: Chisinau, strada Mitropolit Varlaam, nr.58.


-Parc : -microbuze tip : Mercedes-Sprinter

-Trasee efectuate : Chisinau-Husi-Bucuresti

-Loc plecare/sosire curse : In Chisinau in autogara centrala, in Husi langa magazinul Lidl iar in Bucuresti in autogara Filaret.

Din pacate, datorita faptului ca in anii 80 in imediata vecinatate a autogarii Husi au fost construite depozitele de marfuri a fostului ICSM, dar si datorita configuratiei terenului, suprafata ocupata de autogara Husi nu poate fi extinsa.

Totusi, pentru modernizarea autogarii si imbunatatirea transportului interurban auto de calatori in zona Husi, s-ar putea adopta unele masuri:


-Toate cursele auto interurbane din zona Husi sa plece si sa soseasca in si intr-un singur loc- autogara. S-ar elimina astfel situatiile neplacute pentru publicul calator, nevoit sa astepte cursele spre localitati ca Duda, Arsura, Padureni, etc, la colt de strada, in ploaie, frig.


-Spatiile existente in autogara sa fie folosite exclusiv pentru scopul pt care au fost construite si proiectate initial. Astfel, parcarea oricaror altor autovehicule in incinta autogarii (masini personale, autoutilitare, etc), cu exceptia celor destinate transportului interurban auto de calatori, sa fie strict interzisa.
De asemenea, sala de asteptare sa nu mai fie folosita pe post de sala pt tenis de masa.


-Alte modernizari necesare la autogara: construit un gard nou, in sala de asteptare si birouri montata gresie si faianta, modernizate instalatiile sanitare, electrice, toaletele.


-Modernizat atelierul mecanic si mai ales dotat cu utilaje si aparate noi, pt intretinerea, verificarea si reparatia unor autobuze interurbane noi.


-Biroul de miscare dotat cu instalatie de radioamplificare si megafoane electrice pt anuntarea sosirii si plecarii curselor (au existat astfel de instalatii la inceput), iar pentru informarea calatorilor montate panouri electronice.


-Reconstruita statia de alimentare cu carburant a autobuzelor din incinta autogarii.


-Platoul pt parcarea autobuzelor a fost asfaltat, dar cele 7 peroane ar trebui si ele modernizate si acoperite. Din pacate acestea nu pot fi lungite, datorita spatiului limitat.


-Realizat un birou pt soferi (cu grup sanitar) si un altul pt personalul de intretinere a autobuzelor (mecanici auto, electricieni auto, etc)


-Pentru deservirea autogarii ar trebui sa existe, pe tura: un impiegat de miscare auto, un casier (numai ziua), un magazioner de bagaje (numai ziua), soferi si personal de intretinere a autobuzelor. Toti acestia ar trebui sa poarte obligatoriu uuniforma in timpul programului de lucru.


-Legatura municipiului Husi cu : Vaslui, Barlad, Iasi, Galati, Constanta, Brasov, Timisoara si Bucuresti ar trebui realizate exclusiv pe calea ferata, iar cursele de autobuze interurbane cu plecare si sosire in si din Husi ar trebui sa asigure numai legatura cu satele si comunele din zona Husi si cu Chisinaul (adica sa circule numai pe trasee unde nu exista cale ferata).

Dar asta ar presupune reconstructia complete a liniei 604 , reintroducerea trenurilor de calatori si adoptarea la nivel national a unei prevederi legislative prin care ARR-ul sa poata da licente de transport interurban auto de calatori numai pe trasee unde nu exista cale ferata.



-In interiorul municipiului Husi, conform ultimului mers al autobuzelor editat de ITA Vaslui (pe anii 1989- 1991) existau atunci 3 statii de autobuze interurbane: Dobrina Camping, Filatura si ICIL Husi. Pe langa acestea, ar mai trebui realizate inca 3 astfel de statii; Centru (langa sala de sport, in fata intersectiei strazilor A.I. Cuza si Meleti Istrati), Episcopie (deoarece multi calatori care circula pe traseul spre Mihail Kogalniceanu coboara si se urca de acolo) si Halta Podgoria. Amenajarea acestor 6 statii de autobuze interurbane din interiorul municipiului Husi cade in sarcina primariei Husi, fiind vorba de domeniul public.

Amenajarea statiilor de autobuze interurbane din sate cade in sarcina primariilor din comunele respective.


-La fiecare cap de linie de autobuze interurbane ar trebui realizat un garaj acoperit (pentru parcarea autobuzelor care raman la cap de linie pe timpul noptii) si un dormitor cu grup sanitar pt soferi (inainte de 1991 se inchiriau camere pt soferi, la casele unor locuitori din satele respective.




Cursele de autobuze interurbane care ar trebui sa existe in zona Husi sunt:


-38.101 Husi- Ghermanesti Consiliul
-Lungime traseu: 25 km
-Statii: Centru, Filatura, Valea Grecului, Chersacosu, Rasesti IMA, Rasesti COOP, Rasesti Vama, Dranceni, Ghermanesti RAM, Ghermanesti Spital.
-Necesar 5 perechi curse/zi
-Necesar doua autobuze.


-38.102 Husi- Raducaneni
-Lungime: 46 km
-Statii: Centru, Filatura, Valea Grecului, Chersacosu, Rasesti IMA, Rasesti COOP, Rasesti Vama, Dranceni, Ghermanesti RAM, Podu Hagiului/Cozmesti RAM, Gorban, Scoposeni, Gura Bohotin, Zberoaia RAM, Isaia, Bohotin, Raducaneni ICA.
-Necesar doua perechi curse/zi
-Necesar un autobuz


-38.106 Husi- Bunesti
-Lungime traseu: 25 km
-Statii: Halta Podgoria, Bobesti, Tabalaesti, Averesti, Carlig, Bunesti RAM
-Necesar 5 perechi curse/zi
-Necesar un autobuz.


-38.104 Husi- Rasesti COOP
-Lungime traseu: 18 km
-Statii: Centru, Filatura, Valea Grecului, Chersacosu, Rasesti IMA
-Necesar una pereche cursa/zi
-Necesar un autobuz


-38.104 Husi- Arsura
-Lungime traseu: 31 km
-Statii: Centru, Filatura, Valea Grecului, Chersacosu, Rasesti IMA, Rasesti COOP, Rasesti Vama, Dranceni, Ghermanesti RAM, Ghermanesti Spital, Ghermanesti Consiliul, Mihail Kogalniceanu RAM.
-Necesar una pereche cursa/zi
-Necesar un autobuz


-38.123 Husi- Baltati
-Lungime traseu: 26 km
-Statii: Canton Valea Teiului, Tataranii de sus, Tatarani COOP, Crasnaseni, Leosti.
-Necesar doua perechi curse/zi
-Necesar un autobuz


-38.108 Husi- Botesti
-Lungime traseu: 26 km
-Statii: Canton Valea Teiului, Tataranii de Sus, Tatarani Consiliul, Stroiesti, Mantu, Gugesti.
-Necesar 3 perechi curse/zi
-Necesar un autobuz.


-38.109 Husi- Halta Falciu Nord
-Lungime traseu: 59 km
-Statii: Centru, ICIL Husi, Gura Vaii, Stanilesti, Lunca Banului, Otetoaia, Lunca Veche, Sohaia Ferma, Bumbata RAM, Pojorani, Vetrisoaia Consiliul, Berezeni Consiliul, Satu Nou, Bozia RAM, Falciu Targ.
-Necesar 5 perechi curse/zi
-Necesar doua autobuze.


-38.109 Husi- Ranceni
-Lungime traseu: 51 km
-Statii: Centru, ICIL Husi, Gura Vaii, Stanilesti, Lunca Banului, Otetoaia, Lunca Veche, Sohaia Ferma, Bumbata RAM, Pojorani, Vetrisoaia Consiliul, Berezeni Consiliul, Musata RAM.
-Necesar una pereche cursa/zi
-necesar un autobuz


-38.113 Husi- Mihail Kogalniceanu
-Lungime traseu: 26 km
-Statii: Episcopie, Epureni, Duda-Scoala, Duda-Vinalcool, Duda-COOP, Pahnesti, Fundatura, Arsura, Mihail Kogalniceanu RAM.
-Necesar 5 perechi curse/zi
-Necesar un autobuz



-38.116 Husi- Barbosi
-lungime traseu: 30 KM
-Statii: Centru, Padureni, Leosti, Valeni, Plotonesti RAM, Urlati, Grumezoaia, Hoceni, Oteleni, Deleni.
-Necesar una pereche cursa/zi
-Necesar un autobuz.


-38.116 Husi- Hoceni
-Lungime traseu: 23 km
-Statii: Centru, Padureni, Leosti, Valeni, Plotonesti RAM, Urlati, Grumezoaia
-Necesar 4 perechi curse/zi
-Necesar un autobuz


-38.118 Husi- Barbosi
-Lungime traseu: 30 km
-Statii: Centru, Padureni, Leosti, Valeni, Plotonesti RAM, Urlati, Dimitrie Cantemir (Hurduci), Hoceni, Oteleni, Deleni.
-Necesar una pereche cursa/zi
-Necesar un autobuz.


-38.119 Husi- Broscosesti
-Lungime traseu: 24 km
-Statii: Centru, ICIL Husi, Gura Vaii, Stanilesti, Lunca Banului, Otetoaia, Focsa
-Necesar 6 perechi curse/zi
-Necesar doua autobuze


-38.119 Husi- Otetoaia
-Lungime traseu: 18 km
-Statii: Centru, ICIL Husi, Gura Vaii, Stanilesti, Lunca Banului
-necesar 3 perechi curse/zi
-Necesar doua autobuze


-38.121 Husi- Gusitei
-lungime traseu: 34 km
-Statii: Centru, Padureni, Leosti, Valeni, Plotonesti RAM, Urlati, Dimitrie Cantemir (Hurduci)
-Necesar 4 perechi curse/zi
-Necesar un autobuz


-38.122 Husi-Ivanesti
-lungime traseu: 20 km
-Statii: Centru, Padureni, Davidesti, Capotesti
-necesar 3 perechi curse/zi
-Necesar un autobuz


-38.123 Husi-Poganesti
-Lungime traseu: 16 km
-Statii: Centru, ICIL Husi, Gura Vaii.
-Necesar 3 perechi curse/zi
-Necesar un autobuz


-38.115 Husi- Hoceni
-Lungime traseu: 27 km
-Statii: Dobrina Camping, Satu Nou Lohan, Cretesti RAM, Cretesti CFR, Cretestii de Sus, Siscani, Tomsa.
-Necesar 3 perechi curse/zi
-necesar un autobuz.


-38.117 Husi- Chisinau (cursa propusa express internationala)
-Lungime traseu: 120 km
-Opriri numai la: Rasesti Vama, Albita Frontiera si Leuseni Frontiera.
-Necesar una sau doua perechi cursa/zi
-Necesar unul sau doua autobuze.
*In Chisinau autobuzul ar trebui sa plece si sa soseasca din si in autogara centrala.






-Total trasee care ar trebui sa fie deservite din autogara Husi: 20

-Total orase (cu autogari) deservite: Doua (Husi si Chisinau)

-Total capete de linii autobuze interurbane: 17

-Total statii autobuze interurbane: 83 (din care 6 situate in municipiul Husi: Filatura, ICIL Husi, Dobrina Camping, Centru, Episcopie si Halta Podgoria)



Pentru deservirea optima a acestor trasee, ar fi necesara achizitionarea unui numar de maxim 30 autobuze interurbane noi , care sa indeplineasca urmatoarele conditii: special proiectate si construite pt transportul interurban auto de calatori, produse sau ansamblate noi intr-o tara membra a UE, lungimea 11 sau 12 m, capacitatea de transport 45- 50 locuri pe scaune, doua usi, motor diesel adaptat normelor Euro-5 sau Euro-6, cutie de viteze automata, aer conditionat, afisaj electronic, low-floor sau low-entry.

Ofertele pt astfel de autobuze interurbane noi ar fi : "Mercedes-Integro-O-550-M" (produs incepand din 2007, Germania), "Mercedes-Intouro-O-663-M" (produs incepand din 2007, Germania), "MAN Lyon's Regio" (produs incepand din 2006, Germania), "MAN Lyons Intercity" (produs incepand din 2016, Germania), "Setra-S-416-H" (produs incepand din 2009, Germania), "Neoplan Jetliner" (Germania), "Iveco Bus Crossway-LE-Line" (produs incepand din 2013, Franta/Italia), "Iveco Bus Arway" (produs incepand din 2006, Franta/Italia), "Volvo 7900- variant interurbana" (produs incepand din 2011, Suedia), "Scania Interlink" (Suedia), "VDL Citea- SLE 120" (produs incepand din 2008, Olanda), "Solaris Interurbino 12.8" (produs incepand din 2012, Polonia), "Autosan-A1212C-Eurolider" (produs incepand din 2009, Polonia), "Solbus-Solway-SL-11" (produs incepand din 2007, Polonia), "SOR CN-12" (Cehia), "Roman I-Line- 18.290 HOCLL" (Daca se mai produce; Romania).

Ca vehicule auxiliare noi, ar trebui achizitionate; un remorcher si atelier mobil si o autocisterna.

Cele 15 comune arondate municipiului Husi si satele componente ale acestor comune sunt:


1. Comuna Arsura (sate componente 4: Arsura- centru de comuna, Fundatura, Mihail Kogalniceanu (fost Rapi) si Pahneste)

2. Comuna Berezeni (sate componente 5: Berezeni, Musata, Ranceni, Satu Nou si Stuhulet)

3. Comuna Botesti (sate componente 4: Botesti, Ganesti, Gugesti si Talpigeni)

4. Comuna Bunesti-Averesti (sate componente 7: Averesti, Armaseni, Bunesti, Plopi, Podu Oprii, Rosiori si Tabalaesti)

5. Comuna Cretesti (sate componente 4: Cretesti, Cretestii de Sus, Budesti si Satu Nou)

6. Comuna Dimitrie Cantemir (sate componente 5: Hurdugi, Grumezoaia, Gusitei, Plotonesti si Urlati)

7. Comuna Dranceni (sate componente 6: Ghermanesti, Albita, Baile Dranceni, Dranceni, Rasesti si Soparleni)

8. Comuna Duda-Epureni (sate componente 4: Epureni, Bobesti, Duda si Valea Grecului)
*In trecut a mai existat satul Novaci, incorporat apoi in satul Duda.

9. Comuna Hoceni (sate componente 7: Hoceni, Barbosi, Deleni, Oteleni, Rediu, Siscani si Tomsa)

10. Comuna Lunca Banului (sate componente 7: Lunca Banului, Broscosesti, Condrea, Focsa, Lunca Veche, Otetoaia si Raducani)

11. Comuna Oltenesti (sate componente 6: Oltenesti, Curteni, Pahna, Tarzii, Vinetesti si Zgura)

12. Comuna Padureni (sate componente 8: Padureni, Capotesti, Davidesti, Ivanesti, Leosti, Rusca, Todireni si Valeni)

13. Comuna Stanilesti (sate componente 7: Stanilesti, Bogdana-Voloseni, Budu-Cantemir, Chersacosu, Gura Vaii, Poganesti si Saratu)

14. Comuna Tatarani (sate componente 9: Tatarani, Baltati, Crasnaseni, Giurgesti, Leosti, Mantu, Stroiesti, Valea lui Bosie, Valea Seaca)

15. Comuna Vetrisoaia (sate componente doua: Vetrisoaia si Bumbata)

Total sate: 85

O dezvoltare interesanta a cunoscut comuna Padureni, datorita primarului Temistocle Diaconu. In 1989 acesta era invatator si ocupa si functiade director al caminului (centrului) cultural Padureni.

Prin eforturile sale s-a creat ansamblul folcloric "Stejarelul", ansamblul cu care a mers prin diverse tari vest-europene si nu numai, in acest fel creandu-si si unele relatii cu partenerii de acolo, pe care apoi I-a convins sa finanteze diverse lucrari edilitare in comuna .

In 1996 este ales in functia de primar al comunei Padureni, functie pe care o ocupa si azi.


Planurile de transformare a comunei au început după Revoluție, când a fost ales primar Temistocle Diaconu, directorul de atunci al centrului cultural.

"Chiar după desființarea CAP-urilor, oamenii au fost înțelepți, nu au distrus nimic, la propunerea mea, și am reușit să creăm un sector de gospodărire comunală. Înțelepciunea lor a fost răsplătită, pentru că și-au dat seamă că dacă le-ar fi distrus, am fi fost mult mai săraci decât eram", a povestit Temistocle Diaconu pentru HotNews.

Printre cele mai spectaculoase investiții ale primăriei se număra piscină, sală de spectacole și un parc inedit. Toate acestea în paralel cu investiții în infrastructura rutieră și de utilități.

Infrastructura:

-a fost înființat un atelier de tâmplărie, un gater al primăriei și un atelier mecanic pentru mijloacele de transport de care comună beneficia înainte de 1990

-prin SAPARD au fost modernizați 4,37 km de drum între 3 sate

-prin măsură 322, din 2011 comună Pădureni dispune de canalizare, stație de epurare. Au fost modernizați 7 km de drum și trotuare în satul Pădureni, și a fost achiziționat un buldo-excavator pentru întreținere drumuri.

-cu ajutor financiar din Elveția s-a realizat alimentare cu apă într-un sat

-primăria a achiziționat un tractor cu remorcă, autogunoieră și două microbuze cu care comună se gospodărește

-în satul Davidești, cu ajutor financiar din Belgia, a fost introdusă "prima centrală telefonică acolo în sat în sistem digital" și televiziune prin cablu toate satele

-prin PHARE a fost accesat un proiect privind colectarea și selectarea deșeurilor

-în comună funcționează două dispensare, două cabinete de medicină de familie, farmacii și stomatologii



Cultural si Educatie

-prin proiecte PHARE a fost construit un centru de zi pentru 30 de copii care provin din familii aflate în dificultate pentru evitarea abandonului școlar. Aici copiii iau masă de prânz, își fac lecțiile, se pot odihni și sunt ajutați de cadre didactice pentru a se pregăti. Seara sunt transportați în familie cu microbuzul

-dintr-o fostă brutărie a fost amenajată sală Armonia, care funcționează că sală de festivități și ca discotecă.

-de 37 de ani în comună se organizează Festivalul Hora, eveniment înființat de primar la 23 de ani, pe când era director de cămin cultural. În anul 2013, la festival au participat 2.200 de persoane care au plătit bilet

-centrul cultural este locul unde își desfășoară activitățile ansamblul Stejarelul, Asociația Culturală Ethnos, grupul vocal și alte formații. Sala Armonia și sala de festivități a centrului cultural se închiriază fie de către localnici, în primul rând, fie de persoane din alte localități.

-cu ajutor financiar din Elveția s-a realizat reparația unei școli la Văleni, modernizarea și extinderea centrului cultural din Pădureni, o sală de gimnastică la școală Pădureni și un cabinet de informatică - primul în școlile din mediul rural din județul Vaslui, spune primarul

-în satul Davidesti, cu finanțare din Belgia a fost construit un cămin cultural

-primăria a câștigat un proiect prin Asociația Culturală Ethnos, care a fost finanțat pentru educarea populației privind protecția mediului. Grupe de copii - Străjerii mediului - au mers prin sate și au colectat deșeurile.

-a fost editată revistă Padurenii.




Agrement

-lângă clădirea primăriei a fost construită o piscină și un lac de agrement în jurul cărora a fost amenajat un spațiu cu grătare, foișoare și mini-terenuri de sport pe care oricine le poate închiria. Recordul de persoane care au intrat la piscină, pe bază biletelor de intrare, a fost înregistrat în urmă cu un an: 860 de persoane

-în zonă centrală a fost amenajat un alt spațiu verde cu terase, foișoare și locuri de joacă pentru copii, spații ce de asemenea pot fi închiriate

-activitățile Sălii Armonia, ale centrului cultural și ale piscinei produc o șeptime din bugetul comunei Pădureni la capitolul venituri, spune primarul.

-toate elementele de mobilier din spațiul public, precum și din școală sunt construite în cadrul atelierului primăriei.




Povestea piscinei

Piscina de satul Pădureni este una dintre cele mai importante atracții pentru tinerii din sat și din zonă. Însă construcția sa a fost privită cu scepticism încă de la avansarea acestei idei, și chiar și acum ea este prezentată în media ca "moft" într-o comunitate care nu este "100% asfaltată". Cu toate acestea, primarul susține că bazinul a avut un impact deosebit în comunitate, că investiția a fost deja amortizată și că în prezent aduce bani la buget.

Temistocle Diaconu, primar Pădureni: "Cu piscina eram dator să o construiesc. Înainte de 1989, am rămas mâhnit de faptul că mai mulți copii și tineri s-au înecat în iazuri improvizate. Am propus să se facă un fel de ștrand, o groapă betonată cum i-am spus eu la vremea aceea, minimalizând. Am fost privit cu persiflare. Eram director de cămin cultural și am avut această inițiativă într-o ședința comunală.

După Revoluție, am avut o surpriză extraordinară. Două femei în vârstă au venit la birou când noi restituiam pământul oamenilor. M-au întrebat: domnule, ați ajuns primar, mai vreți să faceți acel bazin de înot de care spuneați dumneavoastră, ar fi posibil vreodată?

Eu le-am spus că sigur că mi-aș dori și atunci mi-au zis: uitați, noi îl dăm comunei, dați-ne în altă parte la schimb. Le-am dat în partea de sud a comunei și în câmp. Iar restul pământului l-au cedat pur și simplu, fără un ban, comunei. Asta mi-a dat o bucurie imensă, să vezi așa ceva, oameni atât de altruiști.

În 2007 și în 2008 am avut o data 60.000 de lei și o data alți 60.000 de lei. Am cheltuit deci 120.000 de lei cu acest bazin de înot, bani din bugetul local.

În 2009, 2010 și 2011, trei ani, am încasat 130.000 de lei, deci un miliard 300 bani vechi. În 2012 am încasat 560 de milioane de lei, bani vechi.

A fost nu numai amortizată cheltuiala, dar impactul pe care l-a avut a fost deosebit. Record într-o zi, pe bază de bilete vândute: 860 de persoane într-o sâmbătă anul trecut, anul acesta 830, restul 700, 500.

Copiii sunt învățați să înoate de profesorul de educație fizică, îi ajută și băieții din sat, avem un salvamar pe timpul verii care îi supraveghează și îi ajută pe cei mici în așa fel încât să deprindă înotul".

Si cate ceva despre comuna Berezeni- singura comuna din zona Husi unde in 1991 nu s-a desfiintat CAP-ul, ci s-a transformat intr-o societate comerciala - SC Agroind Berezeni- astazi prospera si de succes. Meritul revine in primul rand domnului Toader Dima, cel care in 1991 era presedintele CAP Berezeni si cel care I-a convins pe oamenii din sat sa nu distruga CAP-ul, ci sa continuie sa lucreze pamantul impreuna. Astazi Toader Dima este senator din partea PSD.

Un interviu cu Toader Dima, publicat in revista "Lumea satului".

Situată în lunca Prutului, una dintre cele mai sărace zone din cel mai sărac judeţ al ţării, comuna Berezeni – Vaslui este cunoscută în întreaga ţară prin societatea comercială „Agroind“. Aceasta este un exemplu de ce se poate realiza prin unirea forţelor satului, prin consecvenţă şi prin utilizarea înţeleaptă a resurselor de care dispune fiecare localitate.

Preşedintele societăţii, domnul dr. ing. Toader Dima (foto), cel care în urmă cu 18 ani era preşedinte al CAP-ului, îmi povesteşte despre începuturi.

„Am hotărât să rămânem împreună“

„Trăiam, ne spune domnia sa, euforia retrocedării pământului, dar în acelaşi timp gospodarii se întrebau ce vor face, cum vor lucra terenurile primite, cei mai mulţi dintre ei negăsind niciun răspuns. Aşa se face că într-una din duminicile din primăvara anului 1990 ne-am adunat în sala Căminului cultural şi vreo 600 de gospodari au hotărât să înfiinţeze o asociaţie pe configuraţia CAP-ului, iar mie mi-au încredinţat conducerea.“

– A fost unanimitate?

– Nu, atunci s-au retras proprietari care deţineau circa 250 ha de teren. Cu timpul au revenit, astfel încât acum putem spune că întreaga comună Berezeni este cuprinsă în cadrul societăţii noastre.

– Ce înseamnă acum, la 18 ani de la înfiinţare, societatea pe care o conduceţi?

- Agroind-Berezeni exploatează 3.727 teren arabil, 110 ha de vie în care se includ 36 de ha pe care le-am plantat în 1993 şi tot atunci am înfiinţat 37 ha de livadă şi, ceea ce este important, zic eu, am păstrat în întregime suprafaţa irigată de
1.700 ha. Adăugaţi la acestea o fermă zootehnică cu 350 de bovine şi o mie de oi.

Aş vrea, de asemenea, să vă spun că am păstrat tot ce a avut CAP-ul înainte de 1990, am utilizat cu chibzuinţă fondurile pe care le-am obţinut, astfel încât la această dată avem bună parte din gama de maşini necesară desfăşurării activităţii. Nu suntem bogaţi, nu ne-am făcut reţele de magazine sau mai ştiu eu ce, dar prin tot ceea ce am realizat putem afirma că membrii societăţii noastre sunt mulţumiţi, desigur, tinzând spre mai bine.

Şi subvenţiile, dar mai ales munca

– Ce primesc oamenii care au pământul în cadrul societăţii?

- Până la o mie de kilograme de grâu sau echivalent la hectar; de asemenea, asigurăm la sectorul mecanizare, în zootehnie, la vie circa 100 locuri de muncă, la care se adaugă activitatea sezonieră unde ziua de muncă, în funcţie de complexitatea acesteia, este plătită cu circa 300 mii de lei vechi. Membrii asociaţiei au loturi în folosinţă şi suprafeţe pentru lucernă.
– Aminteaţi de sprijinul pe care l-aţi primit de-a lungul anilor.

- Mai întâi subvenţiile pe care târâş-grăpiş le-am primit ne-au fost de mare folos şi mă gândesc la cele din toamna anului trecut, când pentru înfiinţarea culturilor am primit 5 milioane de lei noi.

Aşteptăm acum subvenţia europeană la unitatea de suprafaţă şi vreau să subliniez că nouă, celor mai mari, ar trebui să ni se acorde aceeaşi atenţie ca şi micilor proprietari pentru că la suprafeţele pe care le lucrăm trebuie să achităm la timp credite, plăţile pentru produsele din amonte în valoare de miliarde de lei vechi etc.

Anul trecut am beneficiat de un proiect SAPARD în valoare de 400 mii euro cu care am achiziţionat tehnică agricolă, iar zilele acestea am depus un alt proiect în valoare de 1,5 milioane de euro cu care vom completa gama de maşini, vom moderniza sectorul zootehnic şi, de asemenea, vom construi un depozit de cereale modern.

Lipsa unei pieţe organizate şi concurenţa neloială

– Cum valorificaţi producţia?

– Acesta este oful nu numai al nostru, ci al tuturor agricultorilor. Lipsa pieţei de desfacere, preţul mic care ni se oferă – parcă tot mai mic – şi creşterea continuă a preţurilor plătite pentru materialele din amonte. De asemenea, nu avem nicio piaţă organizată şi aceasta este şi din vina noastră, a producătorilor, pentru că nu suntem uniţi. Apoi concurenţa neloială şi, iată, un exemplu: avem vinuri de o calitate deosebită pe care nu le putem vinde din cauză că România a fost invadată de licori din Africa de Sud, Chile, nemaivorbind de Italia, Ungaria ş.a. care, am înţeles, au preţuri incredibil de mici. Aşa stând lucrurile, mă întreb cum îşi apără ţara noastră, propria producţie şi pe oamenii ei.

– Se vorbea de valorificarea în circuit integrat a producţiei.

- Şi aici este o poveste: ca să pătrunzi pe piaţă e nevoie de relaţii, de „cotizaţii“ ce trebuie date cui trebuie etc. În mall-uri nu intră oricine vrea, chiar dacă are marfă bună, ştiţi foarte bine. Noi am încercat să procesăm laptele, dar nu am reuşit în condiţiile în care eşti obligat să vinzi, să zicem, kilogramul de telemea cu cinci lei după ce l-ai obţinut cu şapte şi aceasta tot ca urmare a concurenţei neloiale, mai exact a produselor fabricate „la negru“, în condiţii deloc igienice şi, prin forţa lucrurilor, mai ieftine.

Revin tinerii

– Toate aceste hotărâri care au făcut din Agroind Berezeni o unitate puternică sunt „pritocite“, după cum spuneaţi dumneavoastră, de un „sfat al bătrânilor“...

...Care este consiliul de administraţie format din 13 membri, toţi proprietari de pământ, toţi oameni gospodari, cum ar fi Aurel Arhire, Niculiţă Nastase, Toader Gâlea.

Toţi ne sfătuim şi încercăm să găsim soluţia cea mai bună în rezolvarea unei probleme. Aceste hotărâri sunt duse la îndeplinire de către staful tehnic format din tineri specialişti de bună calitate: inginerul-şef Sorin Tălmaciu, care are 35 de ani, Cătălina Niculiţă care se ocupă de loturile semincere, un viitor inginer care are în responsabilitate irigaţiile ş.a. Aş vrea să subliniez că avem foarte mulţi tineri care lucrează în zootehnie, în mecanizare şi, ceea ce este interesant, au început să revină acasă oameni care au lucrat în străinătate, dar şi în Bucureşti.

E un început bun şi cred că aceştia trebuie sprijiniţi pentru a crea microferme. Intrăm în Europa cu mari unităţi cum este Agroind, dar şi cu exploataţii mici care să valorifice hărnicia şi priceperea ţăranului care a cunoscut Europa şi acum vine acasă dornic să facă la fel.

Eu cred că putem fi o prezenţă activă în agricultura Uniunii Europene. Avem oameni harnici, specialişti pricepuţi şi, iată, în sfârşit, fondurile europene. Să ne punem pe treabă!

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2008

O stire din ziarul "Timpul" din Republica Moldova:


Cramele Huși, unul dintre cei mai mari producători de vin din Moldova, pe piață din 1954, aflat în fază de faliment suspendat, negociază cu producătorul de vinuri din Republica Moldova Purcari Wineries, intrat pe bursa locală la începutul anului, pentru preluarea de către acesta a Cramelor și realizarea unei infuzii de capital cu care să fie acoperite datoriile companiei din Vaslui. Tabelul definitiv al creditorilor indică sume recunoscute la plată de peste 30 milioane lei către circa 240 de creditori.


Purcari operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova, fiind condusă de Victor Bostan, de profesie oenolog cu peste 35 de ani de experiență în industria vinului, alături de acționarii Horizon Capital și International Finance Corporation (“IFC”), parte a World Bank Group. În februarie, la prima ședință la Bursa de Valori București, a atras finanțare și de la Franklin Templeton și fosta Charlemagne Capital, care a mai investit în Cathedral Plaza și MedLife.

Casa de Vinuri Huși este pe piață din 1957, fiind unul dintre cei mai mari exportatori de vinuri din România și având în portofoliu branduri precum Busuioaca de Bohotin, Dealurile Hușilor, Castelul Dintre Vii, Mihai Viteazul, Inima de Haiduc sau Zghihara de Huși. Business-ul este operat din 1994 de către compania controlată de familia basarabeanului Serghei Bunescu și a livrat în ultimii 23 de ani peste 200 de milioane de litri de vinuri îmbuteliate, cât și vrac, din soiuri albe și roșii, pentru piața internă și la export, în 17 țări din Europa.

Compania are 3 fabrici de vinificație, 110 de angajați și produce 20 de sortimente de vin, din care 8 roșii și 12 albe, deținând 600 de hectare de viță de vie în zona Huși, atât în municipiu, cât și în comunele din jur. Podgoria orașului Huși cuprinde circa 3.000 hectare de vie, cu o producție medie de 10.000 kilograme /hectar.