Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

Din ziarul "Vremea Noua" de Vaslui:

Vestea că demersurile pentru obtinerea unei finantări consistente în vederea reabilitării cinematografului “Dacia” sunt aproape de concretizare, a ajuns ieri la Husi, chiar în timpul sedintei ordinare de CL. Primarul Ioan Ciupilan a vorbit la telefon cu persoana de la CNI, îndrituită, se pare, să dea un fel de “undă verde” documentatiei proiectului. Entuziasmat de vestea primită, în văzul consilierilor, primarul i-a făcut interlocutoarei declaratii de dragoste: “Vă iubesc!”, i-a strigat alesul, fericit că ar fi numărate zilele până când va obtine banii necesari, pentru ca pe ruina bătrânului cinematograf să se realizeze un obiectiv cultural, demn de un municipiu precum Husul. Dincolo de această veste, alesii, întruniti în sedinta ordinară a lunii septembrie, au avut de dezbătut proiecte ce au tinut mai mult de terenuri si de clădirile din domeniul public sau privat al municipiului.

Sedinta a început cu două completări ale inventarului bunurilor care apartin domeniului public al municipiului. “Nu stiu când o să avem si noi o situatie completă a bunurilor mobile si imobile din municipiul Husi”, a spus primarul, care, de mai multe sedinte încoace, critică faptul că functionarii Primăriei cu atributii în inventarierea averii municipalitătii… se miscă greu. Au urmat apoi discutii despre concesionări, vânzări de imobile sau dezmembrări de terenuri, care, cel putin unele, au stârnit opinii contrare. Interesant este că, la un moment dat, când consiliera Cătălina Popa s-a arătat nemultumită de evaluarea făcută unui bun de către un anumit evaluator, primarul Ciupilan a fost neasteptat de galant cu liberala, care îi dă, de regulă, cele mai multe bătăi de cap: “Da, sunt de acord. Supuneti la vot proiectul cu tot cu propunerea doamnei consilier, Cătălina Popa”, a spus primarul. Armonia însă nu a durat prea mult, căci, atunci când a venit vorba despre o cerere a unui cetătean, de a construi o hală pe DE 581, în zona “Calea Basarabiei”, lucrurile s-au complicat. “Nu se poate să facem o hală de productie textile, în mijlocul orasului. Noi trebuie să avem grijă cum va arăta acest oras. Nu puteti să ne spuneti că omul acesta va construi acolo o… “hală frumoasă”, au reactionat liberalii. “Poate unii nu au scoli înalte si nu a stiut omul să se exprime. Hala o face după cum îi impunem noi în PUZ. Dacă avea scoli înalte, scria unitate de productie. Dar poate nu are…”, a spus primarul. “Dacă nu ati mai fi asa de ironic…”, au replicat liberalii. “Dar nu sunt ironic”, nu a tăcut nici Ciupilan. “Păi, nu sunteti. Doar că dumneavoastră credeti că sunteti”, i-a întors ironia unul dintre liberali, spre hazul celor care au simtit nuantele… întepătoare, din schimbul de replici. Mai mult, Cătălina Popa a sesizat că semnăturile de pe prima si cea de-a doua cerere a investitorului care cerea să construiască hala nu ar corespunde. “Eu spun să fim mai atenti la ceea ce votăm”, a cerut liberala.

“Managerul sfinteste locul”

Când a venit vorba despre proiectul în care ar fi trebuit aprobată documentatia tehnico-economică a obiectivului de investitii “Lucrări de reparatie la instalatia sanitară din subsolul clădirii căminului-internat al Colegiului Agricol – Grădinita 2 si înlocuire conductă de canalizare menajeră Grădinita 13″, primarul Ioan Ciupilan a scos la iveală o situatie nedorită. “Acolo, la Grădinita 2, au fost probleme. Din lunile iulie-august, subsolul s-a umplut cu mizerii si nu voia nimeni să se bage să curete. Nu am stiut la timp. Când am aflat, am reusit, cu niste oameni, cu Aquavas-ul, cu Ecosalubrizare si Spatii Verzi, să curătăm acolo. Dar nu se poate asa ceva. Am spus: managerul unei institutii este cel care sfinteste locul”, a sustinut, aluziv, primarul în plen, tintind, mustrător, spre conducerea Grădinitei 2. Un alt lucru care a uimit la sedinta de Consiliu Local a fost starea de sănătate vizibil subrezită a consilierului local, Constantin Bârsan. Desi a făcut efortul de a veni la întrunire, social-democratul a arătat în timpul dezbaterilor că se simte destul de rău, iar la plecare, colegii au fost cei care l-au ajutat să coboare scările Primăriei. “Vedeti, oricât ne zbatem, oricât ne certăm, dacă nu suntem sănătosi toate sunt degeaba. Îi dorim multă sănătate domnului Bârsan”, a spus unul dintre consilieri.



Cinematograful "Dacia" din Husi a fost inaugurat in 1983, dispunand de conditii excelente pt. aceea vreme (doua sali -A de 300 locuri si B de 180 locuri, hol spatios pentru expozitii, scena cu patru culise, sali capitonate in lemn, ecrane absorbante si fotolii tapitate). Din pacate, dupa 2000 este inchis, ulterior in aceea locatie functionand diverse activitati fara nici o legatura cu viata culturala (sali de jocuri mecanice, discoteca).
Astazi fostul cinematograf se afla intr-o stare de degradare accentuata, locatia fiind practic abandonata, desi a fost trecuta din administrarea RADEF in cea a primariei Husi.


Daca s-ar reabilita si moderniza, si in Husi ar exista un cinematograf modern si o sala de spectacole moderna, unde ar fi conditii adecvate pt. sustinerea unor spectacole, piese de teatru, etc (astazi, in lipsa unei sali adecvate pt astfel de activitati in Husi, acestea au loc in sala de sedinte a primariei, in conditii improprii), ar fi foarte bine.

Daca cladirea este a primariei Husi cine ar trebui sa o repare pentru evenimente culturale? cumva Firea, Dragnea? sau consiliul local Ciulnita?


http://www.observatordetimis.ro/2018/08/13/comuna-sag-dispune-de-cel-mai-modern-si-luxos-camin-cultural-din-judet/

De fapt fostul cinematograf "Dacia" era situat la parterul unui bloc din centrul orasului.

 Problema este ca primaria Husi nu are fonduri necesare pentru lucrari de mare amploare (in lipsa unor agenti economici puternici in oras nu are de unde incasa impozite si taxe substantiale), asa ca este nevoita sa apeleze la alte surse de finantare (fonduri europene, fonduri de la bugetul national, etc).

 Cum- din cate am inteles din articol- reabilitarea si modernizarea fostului cinematograf "Dacia" se va face prin "Compania Nationala de Investitii", presupun ca este vorba de fonduri din bugetul national.

 Sau cand s-a implementat proiectul cu asfaltarea majoritatii strazilor din oras, s-a facut cu fonduri europene.

 Oricum, indifferent de sursa de finantare, este bine ca se face- Husul are nevoie si merita un cinematograf modern si o sala de spectacole moderna.

 Daca reuseste primarul Ciupilan sa reabiliteze si cinematograful ar fi un lucru bun.


 Din cele 5 cinematografe care existau in 1990 in judetul Vaslui ("Modern" si "Independenta" la Vaslui,  "Victoria" si "Barladul" la Barlad si "Dacia" la Husi), numai unul singur- cinematograful "Victoria" din Barlad, a fost reabilitat si modernizat.

Primarul comunei Fălciu a vorbit despre Unire, în Parlamentul European

REACTIE… Românii din zonele istorice au semnat, recent, în Parlamentul European o declaratie de unire în vechile granite ale României Mari, printre semnatari fiind si presedintele Asociatiei Comunelor din România, filiala Vaslui, primarul de Fălciu, Neculai Moraru. Este si scopul pentru care luptă cu autoritătile si cu bisericile tărilor în care trăiesc, au spus acestia, în zonele în care drepturile românilor sunt călcate în picioare de autorităti. O declaratie de unire a fost citită de primarul din Corbi, judetul Arges, declaratie semnată si de primarul comunei Fălciu, membru în Liga Alesilor Locali Unionisti. Moraru a explicat, în Parlamentul European, greutătile prin care trec românii din dreapta Prutului, având în vedere că Fălciul s-a înfrătit cu sate din apropierea granitei si el, personal, cunoaste bine situatia de acolo.

Românii din Ucraina s-au plâns în Parlamentul European că drepturile le sunt încălcate din ce în ce mai mult, iar copiii lor vor ajunge sa nu mai poată învăta deloc în limba română. În Valea Timocului, majoritatea românilor au fost asimilati ca sârbi. Este doar una dintre problemele aduse în discutie în cadrul audierii publice “România si Regiunile Istorice: Cultură, Identitate, Valori Europene”, la care au participat reprezentanti ai comunitătilor istorice românesti din afara frontierelor, dar si un grup de primari din România, printre care edilul Neculai Moraru, cel care se luptă de ani de zile pentru a realiza un punct de trecere a frontierei între România si R. Moldova, pe podul feroviar din comuna Fălciu, care leagă cele două tări. S-au prezentat, în cadrul audierilor, aspecte privind încălcări grave ale drepturilor românilor care trăiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Croatia, Ungaria. “Solicităm autoritătilor României ca, în cel mai scurt timp, să aibă reactii coerente, să elaboreze strategii, să (re)negocieze tratate de vecinătate spre a fi oprită alienarea si asimilarea fortată a acestor comunităti, pierderea culturii, limbii si istoriei lor, adică a unei importante părti a patrimoniului nostru. Reprezentantii comunitătilor istorice românesti din afara frontierelor consideră că este foarte important ca strategiile, negocierile si actiunile decisive să fie asumate la cel mai înalt nivel al autoritătilor române. Putem întelege că unele dintre tratatele de vecinătate au fost încheiate în alt timp istoric si sub alte constrângeri geopolitice. Astăzi, însă, România este stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile aferente si cu toată autoritatea conferită de această calitate. De aceea, va trebui să ne comportăm ca atare. Din păcate, suntem cu totii vinovati că s-a ajuns, din cauza prea multor cedări – poate unele justificate, dar tot cedări au fost -, ca în acest secol, în acest An European al Patrimoniului Cultural si în acest An Centenar, să existe “vinovătia de a fi român”. O vinovătie care este tratată doar prin “curajul de a fi român” al celor care trăiesc în afara granitelor, dar nu foarte departe de România. Este prea putin pentru un stat membru al Uniunii Europene…”, este declaratia publică către presedintele României a europarlamentarului Mircea Diaconu Vicepresedinte al Comisiei pentru cultură si educatie din Parlamentul European, declaratie aprobată de către toti cei prezenti.


Articol din ziarul "Vremea Noua" de Vaslui

primarii maghiari n-au semnat ceva asemnator raportat la Ungaria? repede cu unirea, ar fi bine acuma la referendum sa fie si intrebarea ,, Sinteti de acord cu unirea'?

Romanii din Timoc se declara vlahi nu romani si de aici problemele lor. Apoi nu sint uniti ci dezbinati mergind pe principiul ,,asociatia aasta ne da ceva, pica ceva sa ne dam cu aia sau cu ceilalti"?

Asaca mai usor cu timocenii. Stiu mai multe lucruri de la cineva care a fost secretarul unei asociatii pentru timoceni.

Romanii din Ucraina , am vazut pe youtube filmulete, vorbesc mult mai corect limba romana decit moldovenii de peste Prut. Acolo va fi intradevar o problema pastrarea identitatii romane.

Din "Vremea noua de Vaslui":

CONTRE… Desi s-au adunat pentru o cauză care ar trebui să fie comună, mai exact reabilitarea cinematografului “Dacia”, alesii municipiului Husi nu au reusit să se înteleagă. Primarul Ciupilan a anuntat cu entuziasm în aceste zile că este aproape să obtină 11 milioane de lei pentru reabilitare, însă liberalii s-au arătat sceptici. “Suntem într-un moment de campanie electorală PNL. Ultima temă de campanie a fost cinematograful si de aceea sunt oleacă supărati”, a replicat primarul Ciupilan.

Executivul local a arătat entuziasm pentru proiectul care, spune primarul Ioan Ciupilan, va putea aduce la Husi peste 11 milioane de lei, pentru reabilitarea cinematografului “Dacia”. Obiectiv-simbol al husenilor nostalgici, cinematograful a ajuns, de ani de zile, o dărăpănătură, abandonată chiar în centrul urbei. Reabilitarea lui si transformarea într-un reper cultural a fost, de-a lungul ultimelor luni, obiectivul declarat al tuturor politicienilor. Dar de la declaratii, până la fapte mai este mult. Primarul Ciupilan a vrut să puncteze primul, astfel că, în sedinta de ieri, a venit cu proiectul prin care se aprobă documentatia tehnico-economică pentru investitia numită “Reabilitare, Modernizare si Dotare Cinematograf Dacia din municipiului Husi”, dar si cu cel de predare către Ministerul Dezvoltării a amplasamentului situat în strada General Teleman nr. 15. Ambele initiative, a spus primarul, sunt semnul clar că de aici si până când finantarea va fi primită, nu mai este mult.

“Înseamnă că nu vrem să facem nimic în acest oras“

Liberalii s-au îndoit de demersurile executivului, stârnind indignarea primarului Ciupilan. “Dacă numai criticăm, atunci nu stiu… Înseamnă că nu vrem să facem nimic pentru acest oras“, s-a supărat alesul. Consiliera Cătălina Popa a replicat: “Eu voiam să văd, dacă în afară de acest telefon cu “sără’mâna, vă iubesc” avem si o confirmare din partea CNI”, a solicitat aceasta. Un functionar al Primăriei s-a ridicat să explice: “Noi avem o adresă din momentul în care am depus cererea, avem o adresă de la CNI în momentul în care ei ne transmit documentele care trebuie depuse la proiect. Acest proiect va intra într-o comisie de avizare, dar pentru a fi complet, ne-au solicitat aceste hotărâri de la dumneavoastră. Probabil că, în urma acestor hotărâri, vom primi un aviz de la ei”, a spus functionarul.







Despre încredere, neîncredere si suspiciuni!

“Deci suntem într-un moment de campanie electorală PNL. Probabil că nu mai au altă temă de campanie, ultima a fost cinematograful si de aceea sunt oleacă supărati. (…) Că asta stim noi să facem! Hai să aruncăm cu bete în ochii celor care muncesc! Nicio problemă. Fiecare face cum îl duce capul si cum doreste. (…) Dar dacă o să continuăm în toate sedintele să ne certăm, să scoatem în evidentă cât de destepti suntem unii sau altii, nu facem decât să pierdem încrederea celor din oras. Uite, dom’ne, ăstia se duc acolo, ca să se certe, dar să facă ceva constructiv, nu”, a spus, supărat, primarul.

“Pentru faptul că am îndrăznit să pun niste întrebări legate de proiect, înteleg că pozitia mea este obstructionat în mod constant în Consiliu Local. Spuneti să avem încredere, dar încrederea se câstigă, nu se cerseste”, nu s-a lăsat nici consiliera Popa. “Tonul pe care vă adresati, doamnă, este unul de superioritate fată de noi. Totul este suspiciune la dumneavoastră, asta este”, a reactionat primarul Ciupilan.

Din "Buna ziua" de Vaslui:

Ramas in ruina de cativa ani, dar si in amintirile celor ce si-au petrecut tineretea prin preajma lui, Cinematograful "Dacia" din Husi, are mari sanse sa prinda din nou viata. Si asta nu o spunem noi ci primarul Ioan Ciupilan care ne-a declarat ca astazi, 27 septembrie 2018 s-au finalizat indicatorii tehnico-economici iar suma depaseste cu putin 2.4 milioane de euro.

"Ma bucur ca am reusit asta, dupa ce cativa ani buni toata lumea m-a acuzat ca nu ma intereseaza cultura. Anul acesta, cel tarziu in primavara lui 2019 se vor finaliza lucrarile la Casa de Cultura "Alexandru Giugaru". Apoi in functie de cat de repede se finalizeaza licitatia , sper sa inceapa si lucrarile la Cinematograful "Dacia". Si tot pentru ca m-au acuzat toti ca nu ma intereseaza cultura, in curand vom construi un Teatru de Vara la strandul Recea."



Primarul Municipiului Husi nu a intarziat sa le reaminteasca husenilor si faptul ca nu a uitat de infrastructura defectuasa de pe anumite artere ale orasului, ba mai mult, astazi sunt in curs de derulare lucrari pe strazile Saca, Sara, Salcamului, Cotroceni , Gheorghe Balan, Episcopiei si Alexandru Ghitescu.

"Se vor intarzia un pic lucrarile pe Strada Cotroceni si asta pentru ca a fost necesara modificarea proiectului de apa pentru care licitatia speram sa se incheie pe data de 1 octombrie. Tot acum este scos la licitatie un numar de alte strazi, este vorba despre 5 strazi din Cartierul Dric 3, acolo unde sper sa avem si apa ca sa asfaltam, mai precis Str. Victor Ion Popa, Str. Tudor Arghezi, Str. Octavian Cotescu, Str. Malaxa si Str. Adam Baltatu. Tot cu prioritate in asfaltare sunt si strazile Fundatura Dobrina, Deal Cotroceni, Eroul Sandu, Dumitru Patras, Melchisedec, Aleea Dobrina, Anton Iacob, Vasile Croitoru, Barbu Delavrancea si Constantin Florescu."



Tot pentru iubitorii de cultura, edilul husean promite ca odata cu inceperea anului 2019, sa intre in reabilitare si muzeul, cu speranta ca acesta sa fie gata peste 2 ani, odata cu Cinematograful "Dacia".

Scurta istorie a activitatii cinematografice din municipiul Husi

Primele proiectii cinematografice la Husi au fost facute pe la 1813, intr-o cladire de pe strada STFEAN CEL MARE apartinand lui I.V. Florescu. Taxa de intrare a elevilor era de 20 de bani, din care 5 bani erau in beneficiul gimnaziului” Anastasie Panu” sau a altor scoli, cu scopul de a cumpara carti copiilor saraci. (CLIT, nr 6,2002, p9)

Au urmat proiectii cinematografice cu filme mute in sala “CORLATEANU”, fiind acompaniate la pian.
Primul cinematograf este instalat in sala “Rodina”, iar in anul 1983 se infiinteaza un altul, denumit” DACIA”, care are doua sali.

In Casa de Cultura “Alexandru Giugaru” a existat un cineclub care in cei peste 25 de ani de activitate a produs mai mult de 100 de filme si reportaje, pelicule documentare, desene de animatie. Filmele de mare succes au fost:” Foita de staniol” (locul I)” Explozia”;” Intoarcerea”; precum si documentare folclorice” Datini de aur”; Obiceiuri de Anul Nou”; Jocul de masti”; premiate in Ungaria (1976) si Paris (1979).



Daca pe langa cinematograf s-ar reusi si reabilitarea si renovarea cladirii in care a functionat Muzeul Municipal Husi, cladire cunoscuta ca si "Casa Adam Mitache", considerate cea mai frumoasa cladire veche din oras, ar fi foarte bine!

https://youtu.be/uuIsC1AZ32M

MISTERIOS… Până când se va apuca de lucru la cinematograful “Dacia”, pentru care se fac demersuri în vederea obtinerii unei finantări deloc de neglijat, primarului Ciupilan tot la infrastructura orasului îi stă gândul! Cârcotasii au reusit zilele trecute, să fotografieze o schită aflată pe biroul alesului, în care se vede solutia mai putin obisnuită, găsită de executiv, pentru ca intersectia de la “Numărul 2″, asa cum cunosc localnicii punctul nodal de la benzinăria Lukoil, dintre străzile B-dul 1 Mai, “Stefan cel Mare” si “Al.I.Cuza”, să fie modernizată, iar traficul fluidizat. Ei bine, două sensuri giratorii, aflate la mică distantă unul de altul, reprezintă marea noutate, unică în România. Drumul spre “Petal” va căpăta si el importantă în această schemă. Misterios, primarul Ciupilan a refuzat să dezvăluie care este, de fapt, proiectul pe care mizează în zonă, ceea ce face si mai interesant de văzut când va fi pusă în practică inedita idee!


Intradevar, intersectia dintre strada A.I.Cuza, Stefan cel Mare, Bdul. 1 Mai si Calea Basarabiei este cred cea mai dificila intersectie din Husi! Insa acolo mai potrivit ar fi un semafor, nu doua sensuri giratorii, plasate aproape unul langa altul.

AMINTIRI AMARE… Ruina cinematografului “Dacia”, obiectiv cultural, dar si sentimental al husenilor, a stârnit multe orgolii în ultima vreme! Primarul Ioan Ciupilan sustine că a obtinut deja o finantare de aproape 11 milioane de lei, pentru modernizarea din temelii a clădirii din centrul orasului, însă liberalii sunt sceptici. Primarul sustine că în ciuda criticilor opozantilor va reface cinematograful, care, în prezent, are distrus totul în interior: de la sistemul de alimentare cu apă, până la pereti, acoperis sau orice obiect cu care a fost odată dotată această clădire. Până când timpul va arăta cine a avut dreptate dintre cei care promit modernizarea si cei care privesc proiectul primarului cu neîncredere, iese la iveală povestea dramatică ce se ascunde în spatele construirii acestui cinematograf, care, ani la rând, a însemnat bucuria husenilor, privati de orice alte activităti culturale, în vremea comunistilor. Preotul Vasile Tofan, cel care a fost paroh zeci de ani la rând, la Biserica “Sfintii Voievozi”, din proximitatea cinematografului, sustine că oamenii fostului regim au construit clădirea, săpând în cimitirul din jurul bisericii, scotând cu buldozerul la suprafată scheletele mortilor. “Două camioane de oseminte au scos”, povesteste preotul Vasile Tofan.

Aici, în jurul bisericii a fost cimitir. Trebuie să stiti că până la reformele lui Cuza, cimitirele erau în jurul Bisericilor. Si aici, în jurul Bisericii “Sfintii Voievozi”, a fost cimitir. Si acum mai sunt morminte, doar că lipsesc crucile. Când s-a construit cinematograful pe care îl vedeti, s-a săpat, s-au scos două camioane de oseminte si s-au dus la groapa orasului. Dar mai grav decât atât, să stiti că parte din aceste oseminte s-au împrăstiat si prin oras. Asta se întâmpla, când au început constructia blocurilor… Eu nu eram preot atunci, cred că înainte de ’77. Cam prin ’75-’76 s-au apucat de săpat. Datele nu le mai stiu cu precizie, ci doar aproximativ, dar stiu sigur că aici era părintele Cires, pe urmă a venit părintele Găluscă. Eu încă eram student la Bucuresti, dar veneam acasă, la casa părintească de la Pogănesti, comuna Stănilesti”, îsi aminteste preotul Vasile Tofan.

“Au scos doi saci de oseminte. Ce mai rămăsese din mortii îngropati acolo. Mi i-au pus în pridvor, fără să stiu”

“Tot asa, câte oleacă, câte oleacă, s-a luat din terenul Bisericii. La 1896, când s-a construit hala din piată, atunci s-a luat din terenul Bisericii, care era până în strada “Stefan cel Mare”. Acum a rămas cu terenul din jur, care se vede si să stiti că acolo sunt oameni îngropati. Nu mai sunt crucile însă. Fântâna de lângă gardul Bisericii “Sfintii Voievozi” a fost făcută, tot asa, ca si cinematograful. S-a intrat cu ultilaje, s-a săpat, fără niciun sentiment… De acolo, din locul unde s-a săpat pentru fântână, s-au scos doi saci de oseminte. Ce mai rămăsese din mortii îngropati acolo. Deja venisem eu preot aici. Si eu, fără să stiu, m-am trezit cu acei saci în pridvorul Bisericii. Măcar nici n-au spus că au scos mortii si i-au pus în saci, lăsându-i acolo. Si vă mărturisesc faptul că m-am speriat. La Biserică la noi era pe atunci Maica Lupu, Dumnezeu să o odihnească. Si am dus acele oseminte la cimitir, cum am putut, ca să le îngropăm cumva crestineste. Au fost vremuri grele”, a povestit părintele Vasile Tofan, unul dintre preotii care a fost peste patru deceni, duhovnic în “orasul dintre vii”.

Din "Vremea Noua de Vaslui".

ldh80 a scris:

Ei bine, două sensuri giratorii, aflate la mică distantă unul de altul, reprezintă marea noutate, unică în România

Ei, pă 'u... https://www.google.ro/maps/@45.649733,25.6260062,216m/data=!3m1!1e3

Eu am citat articolul din ziarul "Vremea Noua" de Vaslui!

Intradevar, este cred cea mai dificila intersectie din Husi, insa decat doua sensuri giratorii mai degraba cred ca era mai potrivit sa fie montate semafoare acolo.

Care este traficul prin Husi?

Unde o sa fie sensurile alea giratorii ,,unice in tara"? mai sint prin tara sensuri giratorii apropiate.Vorba e sa stie oamenii sa le foloseasca.

https://goo.gl/maps/j8HUD6zE3AN2

Problema dpdv al traficului rutier pentru Husi este faptul ca orasul este strabatut de DN 24 B- E 581 (Drum European care se desfasoara pe distanta Tisita- Tecuci- Barlad- Simila- Crasna- Husi- Albita/Leuseni- Chisinau- Odessa), drum European intens circulat.

In lipsa unei sosele de centura adevarate (ceea ce este cunoscuta printre huseni acum ca "soseaua de centura" doar teoretic poate purta acest nume), tot traficul rutier de pe DN 24 B- E 581 este obligat sa tranziteze orasul, pe strazile Dobrina- 1 Decembrie 1918- Strada Sergent Erou Arhire Stefan - Strada Nicolae Cisman- Strada Sfantu Gheorghe (ultimile 3 strazi compun asa-zisa "centura')- Strada A.I.Cuza- Calea Basarabiei- Soseaua Husi-Albita.

Sigur ca solutia ideala ar fi construirea unei adevarate sosele de centura a Husului. Exista si un proiect in acest sens, viitoarea sosea de centura a Husului urmand a se desprinde din DN 24 B in zona Campingului Dobrina, apoi va urma valea paraului Lohan spre nord, va trece pe la nord de "Piscina Lohan", apoi va intersecta drumul judetean spre Bunesti in zona fostei gropi de gunoi, va traversa dealul si paraul Turbata, va intersecta drumul spre Epureni- Duda la marginea satului Epureni, apoi va traversa dealul Dric, urmand sa reintre in DN 24 B- E 581 in zona "Valea lui Ivan", inainte de satul Valea Grecului.

Din pacate acest proiect nu se afla printre prioritatile CNAIR (Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere), CNAIR de-abia, dupa "lupte seculare', va construi centura de ocolire a Barladului (si el strabatut de DN 24 B- E 581).


Acuma se va vedea cum se vor obisnui soferii din Husi si cei care tranziteaza orasul cu aceste doua sensuri giratorii.


Oricum, in noiembrie 2011, cand s-a montat pana in prezent singurul semafor din Husi (atunci practic motivatia principal a montarii unui semafor in Husi a fost aceea ca proba de traseu pt permisul de conducere auto sa poata fi data si in Husi, deoarece, in lipsa unui semafor in Husi, cei care vroiau sa dea de permis erau obligati sa dea proba de traseu la Vaslui), mai util ar fi fost ca acest semafor sa fie montat la aceea intersectie (dintre strazile A.I.Cuza, Bdul. 1 Mai, Calea Basarabiei, Stefan cel Mare), decat unde a fost montat- la intersectia strazilor A.I.Cuza si Florilor.

Dane, mai ca zici ca incep sa iti placa povestile moldovenesti. Mai e un pic si devenim unionisti....Pfui, pe mine unu' ma doare capu'.

dan tm a scris:

Care este traficul prin Husi?

Unde o sa fie sensurile alea giratorii ,,unice in tara"? mai sint prin tara sensuri giratorii apropiate.Vorba e sa stie oamenii sa le foloseasca.

https://goo.gl/maps/j8HUD6zE3AN2