Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

In perioada 1968- 1989 orasul Husi a fost condus de urmatorii prim-secretari (ai "comitetului executiv al consiliului popular local" si ai "organizatiei orasenesti de partid"): Gheorghe Croitoru (1968- 1978; de loc din comuna Lunca Banului), Aneta Slivneanu (1978- 1987; inainte de a fi numita la Husi a fost secretara organizatiei de partid de la fabrica de confectii Barlad. Desi nu era de loc din Husi a lasat o amintire placuta printre huseni) si Maria Roman (1987- 1989; de loc din comuna Tanacu de langa Vaslui. I s-a reprosat dupa revolutie o anumita atitudine aroganta si dura fata de cetatenii din Husi. Totusi la momentul revolutiei a cedat pasnic puterea si nu a initiat actiuni represive).   Secretarul cu probleme de propaganda era Vasile Munteanu.

 Intre anii 1968- 1989 judetul Vaslui a fost condus de prim-secretarii: Gheorghe Tanase (1968- 1981), Ion Fratila (1981- 1987) si Ioan Pavel (1987- 1989; era de loc din Timisoara).

   In 1989 orasul Husi era reprezentat in organele de partid si de stat a judetului Vaslui de urmatoarele persoane:

-Elena Avadanii- maistru la Filatura de bumbac Husi

-Georgeta Giosu- profesor la Liceul teoretic Cuza-Voda Husi (dupa 1990 un timp consiliera locala)

-Maria Roman- prim-secretara la comitetul orasenesc de partid Husi

-Vasile Munteanu- secretar cu probleme de propaganda la comitetul orasenesc de partid Husi

-Aurel Caciula- rectificator la SUC Husi (dupa 1990- fost deputat si viceprimar)

-Elena Dimitriu- lucratoare comerciala la ICSM Husi

-Ioan Neamtu- director la IAS Husi

-Jana Tiron- controloare de calitate la Intreprinderea de tricotaje Moldotex Husi

-Teodor Loghin- maistru , sef de sectie la SUC Husi

-Maria Mocanu- secretara la comitetul de partid orasenesc Husi

Imediat dupa revolutia din decembrie 1989, prima echipa locala de conducere a orasului Husi a fost asigurata de “Consiliul Orasenesc Provizoriu al Frontului Salvarii Nationale”, format din: in biroul executiv: Vasile Mocanu (presedinte), Marian Aciobanitei (vicepresedinte), Ana Romila (vicepresedinta), Andrei Condurache , Gheorghe Plesa, Dumitru Chenciu (membri), Constantin Donose (secretar)(era bibliotecar).
Alti membri ai consiliului: Romulus Bruma, Ioan Cojan, Vasile Ghiban, Lica Mocanu, Ioan Rizea, Valentin Ranzescu, Mircea Siminica, Maria Strambu, Teodor Tanase, Oct. Trandafir.


Dupa revolutia din 1989 orasul (din 1995 municipiul) Husi a fost condus de urmatorii primari:

-Virgil Aghiorghesei (1990),

-Constantin Barsan (1990- 1991)  

-Mihai Cristea (1991- 1992)

-inginer Mihai Olaru (PDSR) (1992- 1996). In mandatul sau, s-a trecut la aplicarea legii fondului funciar (cu mari intarzieri si nemultumiri) dar tot atunci (dupa 1994) intreprinderile industriale din Husi s-au prabusit. Tot in mandatul sau, in anii 1994- 1995, prin acordarea de terenuri de catre primarie pentru tineri, pentru constructia unei locuinte, apare cartierul de case “Recea”.
 Viceprimar a fost in acei ani ing. Valentin Plesu.

-profesor Ioan Costin (PDSR/PSD)(1996- 2000 si 2000-2004). A fost in general o perioada de stagnare, si datorita blocarii a aproape oricaror investitii in oras, pe fondul lipsei acute de surse de finantare a primariei.
  Viceprimari au fost in acei ani: inginer Constantin Maria si profesorul Giosu.
Secretara a consiliului local Husi era Maria Calestru.
  In 1996 sunt reinfiintate doua importante institutii in Husi: judecatoria si Episcopia Husilor.
 
 In aceea perioada majoritatea institutiilor subordonate primariei Husi (sau unde Consiliul Local Husi era actionar unic sau majoritar) aveeau o situatie financiara foarte dificila (fosta Goscomloc de exemplul), unele din ele chiar falimentand si disparand in aceea perioada (fosta SC Transloc SA Husi, care a falimentat in noiembrie 2002).

-Tudor Stafie (PNL)(2004-2008). Ca primar, a avut o activitate destul de stearsa. In mandatul sau, in 2006, este modernizat serviciul de salubritate.
 Viceprimari au fost in acei ani Liviu Iacob si Constantin Botez.
 
-Ioan Ciupilan (de meserie inginer textilist) (acum PSD, fost PSD, fost PDL, fost independent) (2008- 2012, 2012- 2016 si 2016- in prezent)
 Viceprimari au fost Ioan Valeriu Ciupilan, Aurel Caciula, inginer Catargiu Liliana Ecaterina si in prezent Ioan Valeriu Ciupilan.
 In timpul mandatelor sale s-au facut si sunt in curs de executie investitii edilitare importante, in principal cu fonduri europene sau guvernamentale: asfaltarea majoritatii strazilor, reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemului de apa-canalizare (lucrare derulata de SC Aquavas SA Vaslui, inceputa in 2018 si astazi realizata in proportie de peste 90%), reabilitarea si renovarea cladirii "casei de cultura", reabilitarea/modernizarea/dotarea cinematografului "Dacia" (lucrare aproape finalizata), dotarea cu aparatura medicala a policlinicii spitalului municipal, infiintarea sistemului public de monitorizare si supraveghere video (desi eficienta acestui sistem este una discutabila), modernizarea stadionului (in 2019), constructia noii cladiri a pietei agro-alimentare (inaugurata in 2010), modernizarea parcurilor existente si realizarea altora noi (parcul Recea si parcul din cartierul Corni), acordarea in concesiune de catre primarie de loturi de teren pentru tinerii care doresc sa-si construiasca o locuinta, fapt care adus la aparitia noii zone de case "Dric-2/3",  etc.

 Din pacate tot in timpul mandatelor sale s-a inchis si desfiintat sistemul centralizat de termoficare din Husi si in 2012 Husul a ramas fara trenuri de calatori.

 Se afla in stadiu de proiect si alte investitii: realizarea unei crese si unei baze sportive noi in zona "Dric-2/3", modernizarea transportului in comun urban (prin achizitia a 10 "autobuze" electrice, a unui garaj pentru acestea in zona "Dric-2/3" si amenajarea statiilor si capetelor de linii), constructia unui teatru de vara in zona Recea, renovarea "Casei Moruzi" si infiintarea acolo a unui centru cultural-educativ, renovarea "Casei Ralea" si infiintarea acolo a unui centru medico-social, renovarea cladirii fostei "bai populare", etc.

  De asemenea, in structura de conducere a primariei municipiului Husi, mai sunt: jurist Monica Dumitrascu (secretara), economist Maria Botez (directoare executiva), economist Safta Trofin (directoare economica) si inginer Ailenei Marius (coordonator Directia Urbanism).

  In anul 2014, conform datelor INS, mai existau in Husi doar 5.102 salariati (fata de 13.261 salariati in 1991).

La Husi sau in apropierea Husului s-au nascut mari personalitati ale istoriei, stiintei si culturii romanesti:

-domnitorul Petru Rares (1483- 1546) ,

-domnitorul Dimitrie Cantemir (nascut in satul astazi disparut Silisteni, 1673- 1723),

-domnitorul Alexandru Ioan Cuza (locul de nastere al acestuia este controversat, unii sustinand ca s-a nascut la Husi, altii ca s-a nascut la Barlad, 1820- 1873),

-istoricul de renume Gheorghe Ghibanescu (nascut in 1864 la Gugesti. In 1887 a scris lucrarea “Originea Husilor”),

-Mihai Ralea (om politic, sociolog si filozof, 1896- 1964),

-Nicolae Malaxa (intemeietorul uzinelor cu accelasi nume, ulterior “23 August” si “Faur”, 1884- 1965),

-Alexandru Giugaru (actor comic, 1897- 1987),

-Octavian Cotescu (actor, 1931-1985),

-Stefan Dimitrescu (pictor, 1886- 1933),

-Nicolae Hortolomei (medic chirurg si academician, 1885- 1961 ),

-Cernatescu Radu (chimist, 1894- 1958),

-Paul Popescu Neveanu (psiholog),

-Vasile Aciobanitei (sculptor, nascut la Valea Grecului),

-Valeriu Penisoara (cantaret de muzica folk, nascut la Duda. 1950- 2004),

-Nicolae Lupu (doctor si politician, nascut la Arsura. 1876- 1947)

-etc.

Din pacate la Husi nu exista nici o casa memoriala pentru una din aceste personalitati amintite mai sus!

Tot la Husi s-a nascut si Corneliu Zelea Codreanu, intemeietorul miscarii de extrema dreapta "Liga Apararii National-Crestine" si "Garda de Fier".

In luna octombrie au loc in fiecare an "Zilele Husului" si "Toamna culturala huseana".

Vechea cladire a primariei Husi (fotografie postate de domnul Costin Tilc, care posteaza mai multe fotografii cu cladiri vechi din Husi, pe facebook, pe forumul "Mandru ca sunt husean"):



Cladirea a fost distrusa de bombardamentele aviatiei germane, dupa actul de la 23 august 1944.

Dupa 1950 pe locul ei se va construi fosta policlinica (cladire in care, din 2010/2011, functioneaza serviciul public local de asistenta sociala, un "centru consultativ" si sediul politiei locale).

Coniac produs la fosta IAS Husi



Coniac "Dinat" produs la fosta IAS/SC Vidisamp SA Husi



Nicolae si Elena Ceausescu in vizita la Husi (fotografie facuta pe stadion. Fotografie din cartea monografica 'Judetele patriei- Judetul Vaslui 1980")



Ioan Neamtu- director al GAS Husi (1959- 1964), IAS Husi (1964- 1990) si SC Vidisamp SA Husi (1990- 1993); a contribuit decisiv la modernizarea si extinderea podgoriei Husi , la dezvoltarea fostului IAS Husi si la dezvoltarea orasului Husi.

Interviu cu primarul Ioan Ciupilan, pe facebook, pe forumul "Husi- orasul dintre vii"

https://www.facebook.com/bogdanhusiorasuldintrevii/videos/1540245669765354

Cateva lucruri pe care le-am remarcat in acest interviu:

-In legatura cu viitorul "drum express" Tisita- Tecuci- Barlad- Simila- Crasna- Husi- Albita si cu soseaua de centura a Husului a spus primarul ca se va duce din nou in audienta la Bucuresti la CNAIR si va face public raspunsul pe care il va primi!
Desigur ca este foarte necesar acest drum express si soseaua de centura a Husului, acest oras fiind tranzitat de foarte multe autocamioane "TIR" care trec spre si dinspre Republica Moldova, acestea fiind adevarate "bombe pe roti"!

-In legatura cu asfaltarea strazilor care au mai ramas de asfaltat s-au pus mari sperante in "celebrul" program PNRR "Anghel Saligny", dar din pacate sumele primite de municipiul Husi , prin acest program national sunt mai mici decat cele la care se spera! In plus derularea acestui program national se realizeaza destul de greu.
Acum pentru acele strazi (a caror asfaltare nu poate fi acoperita prin programul "Anghel Saligny") vor trebui cautate alte surse de finantare!

-In legatura cu gradinita din Corni si asfaltarea celor cateva strazi prinse in acest proiect sunt in curs de derulare procedurile de achizitie de lucrari de executie.

-In legatura cu viitorul "teatru de vara" de la Recea sunt in curs de derulare procedurile de achizitie de lucrari de proiectare si executie.

-Din pacate nu s-au identificat inca surse de finantare si se cauta aceste surse pentru cateva proiecte importante: reabilitarea/modernizarea/redeschiderea strandului "Recea", amenajarea iazurilor de la Recea pentru agrement, demolarea fostelor centrale termice de cartier nr. 1 si nr. 3 (din cartierul Stadion) si constructia, in locul lor, a unei parcari etajate (foarte necesara in cartierul "Stadion").
Din bugetul local nu exista suficiente resurse financiare pentru realizarea acestor proiecte, destul de costisitoare.

-In privinta diverselor "magazii", "garaje" si alte "anexe gospodaresti" "construite" de diversi cetateni pe langa blocuri, pe domeniul public, in special in cartierul "Stadion" , pe langa gardul spitalului sau al stadionului, primarul a spus ca nu pot fi demolate foarte repede, deoarece pentru unele din aceste "constructii" (realizate cu zeci de ani in urma) existe unele contracte de concesionare/inchiriere a domeniului public sau pentru faptul ca s-au platit taxe si impozite locale, pentru unele din aceste "constructii"!
Aici totusi cred ca ar trebui luate masuri mult mai drastice: orice astfel de "constructie", realizata pe domeniul public, pentru care nu exista autorizatie de constructie si contract de inchiriere/concesionare a domeniului public sa fie demolata imediat, iar terenul respectiv igienizat si transformat in spatiu verde.

-Proiectul cu preluarea transportului urban in comun de catre primarie (prin: achizitia de 10 "autobuze" electrice, constructia unui garaj nou pentru acestea, amenajarea statiilor si capetelor de linii) se afla in derulare. Deocamdata au inceput sa fie amenajate si montate noile statii pentru transportul in comun urban, iar anul viitor, daca licitatia merge bine, va putea incepe constructia noului garaj si se vor achizitiona si cele 10 "autobuze" electrice!
Pana atunci, pentru ca si locuitorii din zona de case "Dric 2/3" sa beneficieze de transport urban in comun, primaria a solicitat firmei "SC Anta 95 Srl Husi" sa infiinteze un nou traseu de microbuze urbane, pe strada Ciprian Porumbescu.

-Constructia noii baze sportive si a noii crese din zona "Dric-2/3" depinde de "Compania Nationala de Investitii", care asigura finantarea acestor proiecte. A fost atribuit contractul pentru executia lucrarilor pentru aceste obiective.

-Vor incepe lucrarile pentru reabilitarea-modernizarea internatului Colegiului National "Dimitrie Cantemir".
Insa din pacate pentru alte doua obiective importante aflate in administrarea acestei unitati de invatamant (cladirea unde se afla "Muzeul viei si vinului" si "Vinoteca veche"), cu important potential turistic, nu s-au identificat surse de finantare pentru modernizarea, reabilitarea si renovarea lor.

-Se va infiinta o noua societate (unde CL Husi va fi actionar unic) care se va ocupa de piata si de parcari, lucru care ar rezolva oarecum si problema parcarilor!
Pentru aceasta problema a parcarilor s-a propus si solutia introducerii sistemului cu plata!

Insa nu cred ca infiintarea unei noi societati (unde CL Husi sa fie actionar majoritar/unic) este cea mai buna solutie! Tot infiintand astfel de societati se "realizeaza" marirea birocratiei si inmultirea numarului de personal TESA si administrativ, ceea ce duce implicit la cheltuieli mai mari de la bugetul local (chiar daca s-a spus ca viitoarea societate va trebui sa se "autofinanteze").

Aici mai degraba as unifica cele doua societati care exista azi ("SC Ecosalubrizarea Prest srl" si "SC Parcuri Verzi & Urban Trans Srl") intr-o singura societate, care sa se ocupe cu tot ce inseamna: partea din activitatea de salubrizare care a mai ramas in cadrul primariei, intretinerea parcurilor, spatiilor verzi si mobilierului urban, transportul urban in comun, intretinerea fondului locativ al statului (blocurile ANL si locuintele sociale), intretinerea drumurilor si trotuarelor aflate in administrarea primariei Husi.

In anii 70' se putea ca o singura intreprindere oraseneasca (IGO) sa se ocupe de toate aceste activitati (plus ca pe atunci IGO administra si sistemul de apa-canal si sistemul centralizat de termoficare), iar in anii 90' exista o singura societate ("regie autonoma")- Goscomloc Husi- care se ocupa de toate aceste activitati (cu exceptia transportului urban in comun)!

Daca ar fi o singura societatea care sa se ocupe de toate aceste activitati s-ar reduce semnificativ si numarul personalului TESA si administrativ (directori, membri ai consiliului de administratie, etc).

-In schimb cred ca ar fi util ca primaria, in cadrul "biroului tehnic" sau in cadrul unei astfel de societati unice, sa angajeze cativa meseriasi in constructii (electricieni, instalatori apa-canal, sudori) care sa se ocupe cu intretinerea si reparatia instalatiilor electrice, sanitare, termice, din cladirile aflate in administrarea primariei sau a institutiilor subordonate acesteia.
In acest fel aceste lucrari ar puteafi facute in "regie proprie", fara a mai apela la firme private.

Din pacate a fost anulata (pentru a doua oara!) licitatia organizata de primaria Husi pentru "achizitia de lucrari de executie pentru terminal transport public" (viitorul garaj pentru viitoarele "autobuze" electrice)"!

 Nu stiu care sunt motivele anularii licitatiei, dar in "ritmul" asta exista riscul pierderii finantarii , din fonduri europene, pentru aceasta investitie!

Tot respectul pentru majoritatea functionarilor din primaria Husi (mai ales pentru cei de la biroul managementul proiectelor europene- Sarghie Aurora, Damian Valerica, Tatiana, etc.- prin eforturile carora au fost intocmite proiecte importante si au fost atrase fonduri europene), insa poate ar trebui un pic mai multa atentie si responsabilitate atunci cand sunt organizate astfel de licitatii!

"Compartimentul de achizitii publice" este condus de consilier Ailenei Lica iar seful "biroului tehnic" (in subordinea caruia se afla acest compartiment) este condus de inginer Dumascu Emanoel, asa cum apare pe site-ul oficial al primariei Husi, la capitolul "Directii si servicii"!

Un articol din ziarul "Est News" (scris de Danut Ciobanu), articol care demonstreaza din nou (daca mai era cazul!) necesitatea constructiei soselei de centura a municipiului Husi! Sper ca sa se trezeasca si cei de la Ministerul Transporturilor si de la CNAIR si sa aloce fondurile necesare pentru realizarea acestei investitii!

"Municipiul Huși este invadat de tiruri! Orașul are nevoie de o șosea de centură
Realizarea șoselei de centură a municipiului Huși rămâne încă la stadiul de intenție. Autoritățile locale au făcut o interpelare la Compania Națională de Drumuri pentru a face o monitorizare privind numărul de tiruri care tranzitează centrul orașului. Mai mult, cu ocazia acestei cercetări s-ar putea evidenția și câte accidente de circulație au fost produse din cauza acestor tiruri.

Ioan Ciupilan, primarul municipiului Huși, a spus că circa 40% din aceste tiruri care circulă „sunt bombe pe roți”, atât timp cât în oraș s-a răsturnat o cisternă cu motorină, iar riscurile producerii unor tragedii sunt foarte mari.
„Aceste cisterne cu gaz lichefiat, motorină și benzină tranzitează zilnic municipiul Huși. Toți sunt grăbiți, vedeți cum conduc. Efectivele de polițiști sunt puține, cel puțin din punctul de vedere al circulației rutiere. Efectiv stăm cu această frică, vai de mine ce se întâmplă!”, a spus Ioan Ciupilan.

Mai mult, războiul din Ucraina a dublat numărul de tituri care trece prin Huși, astfel încât centrul orașului este plin de tiruri. Din această perspectivă, autoritățile locale susțin că șoseaua de centrură a municipiului Huși este cel mai important obiectiv ce trebuia să se realizeze în infrastructura din România.

După ce a fost scoasă de la finanțare de către Compania Națională de Drumuri, investiția este prevăzută într-o hotărâre de guvern și rămâne de văzut când va avea loc execuția lucrării".

O interesanta filmare (postata pe yutube de user-ul"Te salut Vaslui") din Husi! Filmarea incepe de pe Dobrina, de la intrarea in Husi dinspre Crasna.





Formatia "Acord" din Husi:







Formatia "Trandafir de la Moldova" din Husi:



Mihai Ciobanu- "Asa-i frate pe la Husi"

Cateva date si opinii despre modul cum s-a construit in Husi in perioada comunista.

 Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial gasea orasul Husi cu multe cladiri si constructii distruse de lupte si de bombardamente, cu o viata economica si comercial grav afectata de razboi.
 In plus schimbarile politice si administrativ-teritoriale de dupa razboi au contribuit si ele la declinul orasului, in anii 50 si 60.
 In martie 1949 este desfiintata abuziv cea mai veche institutie- Episcopia Husilor, intemeiata inca din 1598. Ultimul episcop- Grigorie Leu- a fost in audienta inclusiv la primul ministru de atunci- doctor Petru Groza- pentru a-l convinge sa nu desfiinteze Episcopia Husilor, dar nu a reusit.

 In anul 1950, in urma reorganizarii administrativ-teritoriale, fostele judete sunt desfiintate, fiind inlocuite cu "regiuni" si "raioane", dupa "modelul" sovietic.
 Astfel este desfiintat vechiul judet Falciu (cu resedinta la Husi), Husul devenind resedinta "raionului" cu accelasi nume, din cadrul "regiunii" Barlad (pana in 1956) iar apoi din cadrul "regiunii" Iasi.

 In anul 1948 are loc "nationalizarea mijloacelor de productie". La Husi, neexistand pe atunci mari fabrici, au fost "nationalizate" in special micile ateliere mestesugaresti si magazinele, localurile de alimentatie publica, etc.  Inainte de 1948 proprietarii acestora erau in mare parte evrei, care dominau viata comerciala in Husi, ca aproape in toata zona Moldovei.
 Acestia (comerciantii evrei) aveau un "talent" aparte pentru comert, stiind sa-si atraga clientii si sa negicieze preturile de vanzare a marfurilor.
 In momentul in care acestia au devenit din proprietari angajati ai statului (sau ai cooperatiei de consum) si au fost obligati sa vanda marfurile la preturi fixe si-au pierdut interesul pentru promovarea si desfacerea marfurilor si ca urmare a scazut si calitatea serviciilor comerciale.

 Anii 50' au fost o perioada in general de stagnare, cu toate ca au aparut unele mici unitati industriale. In 1951 este infiintata "Intreprinderea de industrie locala" si "Sectia Lemn" (astazi SC Cantemir SA) , iar in 1949 fusesera infiintata "Sectia Metal" (astazi SC Petal Sa).
In domeniul agriculturii, in 1959 este infiintata "Gospodaria Agricola de Stat" (ulterior IAS, SC Vidisamp SA), iar, in anul 1961, cele doua CAP-uri de pe raza orasului Husi (CAP Husi si CAP Corni).

 In anii 50' s-au realizat putine constructii si cladiri edilitare noi. Una din primele cladiri noi construite in Husi, dupa cel de-al doilea razboi mondial, este (fostul) complex mestesugaresc de la intersectia strazilor General Gheorghe Teleman si Stefan cel Mare, construit in anul 1947.

 

 Intre anii 1960- 1962 este construit si complexul mestesugaresc de pe Bdul. 1 Mai



 In aceea perioada sunt infiintate doua cooperative mestesugaresti in Husi- "Zorile" si "Rasaritul"- care au constituit inceputul unei activitati de industrie mica, prin sectiile de productie si de prestari-servicii pe care le aveau (reparatii incaltaminte, haine, radio-tv, ceasuri, electrocasnice, ateliere foto, etc).

 In anul 1960 sunt construite si depozitele cooperatiei de consum din Husi, foarte moderne pentru aceea vreme (prevazute cu: cale ferata proprie, lift pentru marfuri, etc)

 

 Pe plan edilitare nu aparusera inca nici un bloc in Husi iar majoritatea institutiilor aveau sediile in cladiri vechi, nerenovate. Pe locul fostei cladiri a primariei (distrusa de bombardamentele aviatiei germane dupa 23 august 1944) este construita, in anii 50', fosta policlinica pentru adulti. Astazi in aceasta cladire se afla sediile serviciului public local de asistenta sociala, politiei locale si un centru consultativ.



 In anul 1957 se constituie "Intreprinderea de Gospodarire Oraseneasca IGO" si se pun bazele sistemului de canalizare menajera.
In aceea perioada se realizeaza si un prim "sistem" centralizat de aductiune a apei, dintr-o sursa subterana, din zona cartierului Corni.

 Inainte de 1950 pe locul unde se afla acum cartierul de blocuri "Stadion" erau viile preotilor de la Episcopie. Ulterior cea mai mare parte din terenul pe care se aflau aceste vii a fost trecut in proprietatea statului, mare parte din acele vii fiind desfiintate. Prima constructie importanta realizata in aceasta zona a fost stadionul orasenesc (construit in anii 50 si modernizat in 1984 si 2019).

In anul 1964 este intocmit un prim plan de sistematizare a orasului Husi, modificat ulterior. Anii 60 marcheaza si aparitia primelor blocuri de locuinte din Husi.
Primul bloc din Husi a fost construit in anul 1964, fiind situat in cartierul "Stadion", la intersectia dintre Aleea Mihail Kogalniceanu si Strada Mihail Kogalniceanu. A fost prevazut din constructie a fi incalzit cu sobe cu lemne (pe atunci nu exista inca sistemul centralizat de termoficare).



Pe parcursul anilor 60' si la inceputul anilor 70' blocurile se construiesc in cartierul "Stadion", de-a lungul strazii 1 Decembrie (pe atunci "7 Noiembrie") si vis-a-vis de spital, spre gara. Acelea au fost printre primele blocuri din Husi.
Zona centrala inca nu era "atacata", fiind dominata de cladiri vechi.

-Blocurile vis-a-vis de spital (la parterul unuia dintre aceste blocuri aveeasediul si fostul "Sanepid"):



Tot in prima parte a anilor 70' sunt realizate si cateva blocuri mai "deosebite", tot in cartierul "Stadion":

-Primele 3 blocuri proprietate personala construite in Husi inainte de 1989 si anume blocurile nr. 16, 17 si 18 de pe Aleea Stadionului, beneficiind de finisaje mai bune, apartamente cu suprafata mai mare (cu doua si 3 camere) si o anumita suprafata de teren in jur. Cele 3 blocuri "proprietate personala" (cu cate o singura scara si 20 de apartamente fiecare) au fost date in folosinta in 1974. La unul din aceste 3 blocuri am locuit in Husi.



-Cele doua blocuri tip "vila" de pe Aleea Mihail Kogalniceanu, avand doar un singur etaj si 4 apartamente fiecare si teren in jur. Erau tot proprietate personala.



-Cateva case tip "duplex", construite de stat pe Aleea Mihail Kogalniceanu. Au fost si singurele case din Husi, construite inainte de 1989 si racordate la fostul sistem centralizat de termoficare.



Pe parcursul anilor 70 si 80 sunt construite si celelalte blocuri din cartierul "Stadion", de-a lungul Aleii Stadionului si in jurul stadionului.

Din pacate ingramadirea blocurilor in acest cartier si in jurul stadionului, cu distante foarte mici intre blocuri, a avut si are si in prezent efecte negative, prin ingreunarea circulatiei rutiere si pietonale, imposibilitatea amenajarii de parcari in cartierul "Stadion", datorita lipsei spatiilor disponibile, foarte putine spatii verzi in acest cartier si un aspect inestetic si ingramadit al cartierului.



Cand s-au construit cele 3 blocuri "proprietate personala" planul initial era ca terenul dintre acestea si strada 1 Decembrie sa fie lasat liber si sa fie amenajat eventual un parc acolo!  Insa, in anii 80', in goana dupa constructia de blocuri acest plan nu a mai fost respectat si intre blocurile "proprietate personala" de pe Aleea Stadionului si strada 1 Decembrie au fost ingramadite alte blocuri!

Mai mult, in anii 80' aparusera o alta "propunere" aberanta: ca stadionul sa fie desfiintat (chipurile urma sa se construiasca alt stadion "mai mare" in zona Dric, la marginea orasului) iar in locul stadionului sa se faca alte blocuri! Din fericire planul nu a fost aplicat.

Este adevarat ca in zona actualului cartier "Stadion" nu prea erau cladiri vechi, cu valoare istorica si arhitecturala, care sa fi fost demolate, dar ingramadirea blocurilor in acest cartier a fost o greseala evidenta!  Aceste blocuri trebuiau intradevar construite, insa amplasarea lor a fost prost aleasa. Era destul loc de construit blocuri pe terenurile libere de la marginea orasului- de exemplul la iesirea spre Stanilesti- Falciu.

In februarie 1968, in urma noii organizari administrativ-teritoriale , Husul primeste o lovitura importanta. In 1968 s-a format actualul judet Vaslui, cu resedinta in orasul Vaslui.
Desi la aceea vreme orasele Barlad si Husi erau mai dezvoltate si aveau un numar mai mare de locuitori (in 1966 Barladul aveea 41.060 locuitori, Husul aveea 20.715 locuitori iar Vasluiul doar 17.591 locuitori), totusi resedinta noului judet Vaslui a fost stabilita in orasul Vaslui, din doua motive:

-Doi lideri importanti in ierarhia PCR de atunci erau nascuti in apropierea Vasluiului (Virgil Trofin la Lipovat si Petru Enache in apropierea Negrestiului);

-Orasul Vaslui este situat aproximativ in centrul judetului, spre deosebire de Barlad si Husi, care sunt situate la extremitatea judetului.

Stabilirea resedintei noului judet Vaslui in orasul Vaslui a avut ca efect concentrarea investitiilor edilitare si industriale la Vaslui (care este practic reconstruit din temelii dupa 1968) si neglijarea si marginalizarea oraselor Barlad si Husi.

Pana in anul 1971 sediul "Intreprinderii viei si vinului" era la Husi, fiind apoi mutat la Vaslui.

Totusi, datorita politicii de "repartizare justa a mijloacelor de productie pe intreg teritoriul tarii" s-a construit destul de mult si la Husi, mai ales in timpul dictaturii lui Nicolae Ceausescu.

In anii 70 si 80 sunt construite blocurile din zona centrala, dar, in timpul construirii acestor blocuri s-au facut si greseli.
Au fost demolate cateva cladiri cu certa valoare istorica si arhitecturala, cladiri care nu trebuiau demolate. In 1988 este demolata vechea si frumoasa cladire a bibliotecii (autoritatile locale de atunci "motivand" ca "nu gasesc fonduri pentru consolidarea cladirii"), cladirea unde era sediul postei (era situata aproximativ unde acum se afla blocurile de pe Bdul. 1 Mai), casa in care s-ar fi nascut domnitorul Alexandru Ioan Cuza la Husi (demolata "din greseala" in octombrie 1989), unele case de pe strada A I Cuza.

Blocurile de pe Bdul. 1 Mai si bustul lui Dimitrie Cantemir (poza de Google Earth- Vlad Claudiu Pruteanu)



"KM 0" si vedere spre blocul la parterul caruia se afla fostul magazin "Romarta" (poza de pe Google Earth- Sergiu Gabriel Sarbu)



Fostul magazin de jucarii "Motovelo" (astazi sala de jocuri de noroc/pariuri sportive!)



Fostul magazin "Romarta"




In plus proiectarea si constructia blocurilor din zona centrala a dus la modificarea neinspirata a traseului unor strazi, rezultand trasee "ciudate", cu curbe stranse si strazi care se termina brusc si sunt obturate de blocuri (strada General Gheorghe Teleman care, inainte de constructia blocului la parterul caruia se afla cinematograful "Dacia", aveea un traseu mult mai drept, Bdul. 1 Mai, care se termina brusc intr-un bloc, etc).

In special in jurul pietei agro-alimentare blocurile au fost construite mult prea ingramadite si apropiate unele de altele, rezultand un spatiu stramt si inghesuit in jurul pietei, care creeaza dificultati in circulatia rutiera si pietonala.

De asemenea blocul de la intersectia strazilor Alexandru Giugaru si Stefan cel Mare a fost construit mult prea "inaintat" spre strada Stefan cel Mare, ducand la modificarea traseului acestei strazi si la obturarea vederii spre Episcopie.

La parterul blocurilor din zona centrala au fost amplasate magazine, spatii comerciale, cinematograful "Dacia", magazinul "Romarta" (acolo este considerat Km 0 al Husului) , magazinul de jucarii "Motovelo", fosta agentie de voiaj CFR Husi.

Un interesant caz a fost cel al blocului "CEC" de pe strada Stefan cel Mare, construit cu grave vicii de proiectare si de executie. "Legendele urbane" spun ca cel care a proictat blocul s-a dat drept "inginer", pacalindu-i pe sefii de la santierul "Constructorul". Blocul a fost avariat de cutremurul din 1986, fiind apoi consolidat.  La parterul acestui bloc se afla sucursala CEC si agentia loto-prono.

 

Tot in zona centrala au fost construita si cateva blocuri de catre fosta IAS, pentru angajatii IAS si din initiativa renumitului director al IAS Husi, iginer Ioan Neamtu. Aceste blocuri ofereau conditii mai bune de confort si erau prevazute cu centrale termice proprii, pentru a nu depinde de sistemul de termoficare al orasului!

Blocul "IAS" de pe strada Ion Alexandru Anghelus



Bloc "IAS" tip "vila" de pe strada Dimitrie Castroian (cartier Brosteni)




Cateva blocuri (inclusiv de garsoniere) s-au construit si in "zona industriala":

-Bloc din "zona industriala"



-Bloc de garsoniere de langa fabrica "Husana"



-Bloc de garsoniere vis-a-vis de fosta fabrica de conserve

https://i.servimg.com/u/f50/19/64/43/87/bloc_g11.jpg


In afara de blocurile obisnuite s-au mai construit si:

-Cateva "camine de nefamilisti", care erau administrate si se aflau in proprietatea unor unitati industriale sau economice (doua in "zona industriala" apartinand fabricii "Husana", doua pe strada Stefan cel Mare apartinand SUC/astazi SC Petal SA si unul pe strada 1 Decembrie apartinand fostului santier "Constructorul"/astazi SC Recon SA). Astazi aceste foste "camine de nefamilisti" se afla in stadiu avansat de degradare.

-Doua "cantine de intreprindere", apartinand fostei fabricii de conserve si fostei SMA.

Fostele camine de nefamilisti din "zona industriala" care apartineau fabricii "Husana":



Fostele camine de nefamilisti care apartineau SUC/SC Petal SA



Fosta cantina a fostei fabrici de conserve de legume din "zona industriala" (astazi transformata in magazin chinezesc!)




 Din pacate in perioada comunista cladirile vechi din Husi, cu valoarea istorica si arhitecturala, nu au fost renovate si restaurate, degradandu-se. Unele din aceste cladiri vechi au fost afectate de cutremurele din 1977 si 1986.
 Chiar si asa in unele din ele functionau sediile a diverse institutii.

 O situatie mai deosebita o aveau cladirile vechi de pe strada Stefan cel Mare, pe partea stanga, in sensul de mers spre scoala nr. 2, situate intre intersectia cu strada Melchisedec si bazar. Aceste cladiri formau inainte de razboi "centrul vechi" al Husului si apartineau , in mare parte, unor comercianti evrei. In 1948 sunt nationalizate. Ulterior aceste cladiri (cele cu magazine de la strada) sunt trecute in proprietatea ICSM-ului sau a cooperatiei. Insa aceste unitati comerciale nu au restaurat sau renovat aceste cladiri, care deja in 1989 ajunsesera intr-o stare de degradare avansata si ar fi trebuit demolate, lucru care nu s-a mai realizat.

 In 1985 este dat in folosinta blocul din fata intersectiei strazilor General Gheorghe Teleman si Stefan cel Mare, cunoscut ca si blocul "UMPS" si la parterul caruia se afla un complex mestesugaresc si "casa modei".

 


 Dupa 1980 este sistematizata si se construiesc blocuri (ultimile blocuri construite si date in folosinta in Husi inainte de revolutie) zona strazi A I Cuza.

Inainte de 1980 strada A I Cuza era mai ingusta, iar, in apropierea locului unde se afla actuala sala a sporturilor, erau cateva cladiri vechi, care adaposteau un dispensar TBC, sediile pompierilor si militiei. Tot in aceea zona se afla si casa unde s-ar fi nascut la Husi domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Toate aceste cladiri vechi (dar si alte case) au fost demolate, strada A I Cuza fiind largita. Planul era ca strada A I Cuza sa ajunga (cu 4 benzi) in linie dreapta, pana in zona industriala. Dar acest plan nu a mai fost realizat si din cauza pozitionarii bisericii ortodoxe "Sfantul Gheorghe", care este monument istoric si de arhitectura.

Totusi strada A I Cuza a fost partial largita (intre intersectia de la posta si biserica "Sfantul Gheorghe") iar pe partea dreapta s-au construit blocuri, in anii 80'. Aceste blocuri au fost realizate cu spatii mai mari intre ele, fiind realizate si spatii verzi intre ele (parcul "Cercetasilor", etc).

Aceste blocuri au fost finalizate la sfarsitul anilor 80. Tot aici au fost construite si singurele doua scari de bloc din Husi cu 6 etaje si lift.
La parterul acestor blocuri au fost amplasate sediile unor institutii (Agentia Locala de Ocupare a Fortei de Munca, actualul sediu al bibliotecii- inaugurat in decembrie 1989, asociatia vanatorilor si pescarilor sportivi, asociatia crescatorilor de albine) si unele magazine.

Blocurile de pe strada A I Cuza- Piata Tricolorului



Scara de bloc cu 6 etaje si lift- deasupra bibliotecii



Scara de bloc cu 6 etaje si lift- deasupra barului "Rossita"



De mentionatca lifturile de la aceste doua scari de bloc au apucat sa functioneze foarte putin- cativa ani. au fost date in folosinta la sfarsitul anilor 80. Unul a functionat pana in 1994 iar celalalt pana inainte de 1994!

Tot la sfarsitul anilor 80' a fost dat in folosinta si blocul vis-a-vis de biserica "Sfantu Gheorghe". A fost probabil ultimul bloc construit si dat in folosinta inainte de revolutie.



Fusesera demolate si unele case de pe partea stanga a strazii A I Cuza, urmand ca, in locul lor, sa fie realizate blocuri, dar nu au mai apucat sa fie construite.

La momentul revolutiei din decembrie 1989 se aflau in stadiu de constructie 3 blocuri: blocul "I-9" de langa actuala sala a sporturilor, blocul de langa actualul oficiu postal (pentru aceste doua blocuri se turnasera fundatia) si blocul de pe Bdul. 1 Mai (a carei constructie a fost reluata dupa anul 2000 de ANL). Primele doua blocuri nu au mai fost construite dupa revolutie.

De asemenea s-au realizat si cladiri noi si sedii noi pentru cateva institutii:

-Pentru fostul "Sanepid", la parterul unui bloc vis-a-vis de spital;

-Sediu nou pentru "Ocolul Silvic", construit in cartierul Dobrina, in apropierea celei de-a doua bariere de cale ferata, in anii 80

 (foto Google Earth- Alin Roman)

-Autogara Husi, construita in 1981 pe actualul amplasament

(foto Google Earth- Flor Jord)

-District drumuri nationale Husi



-Actuala cladire a primariei, construita in anii 1964- 1965



-Cladirea oficiului PTTR, construita in 1976



-Sediul militiei/politiei



-Sediul pompierilor



-Actualul sediu al bibliotecii, inaugurat in decembrie 1989



-Clubul vanatorilor si pescarilor sportivi



-Cinematograful "Dacia", inaugurat in 1983

(poza preluata de pe facebook- forumul "Husi- orasul dintre vii")

-Hotelul "Dimitrie Cantemir", inaugurat in 1983



-Agentia loto-prono



-Sucursala CEC



-Intrarea in fosta "gradina" (teatru) de vara din parcul A I Cuza



-Statia de salvare



-"Caminul de batrani" din "zona industriala", construit in 1968



-Releul radio-tv din Dobrina ("releul vechi", construit in 1968)




 Din pacate in Husi nu s-a reusit constructia unui local nou pentru casa de cultura (asa cum s-a realizat la Vaslui si la Barlad), unui magazin general nou (asa cum s-a construit la Vaslui si la Barlad) si nici a unui local nou pentru spital (inainte de revolutie)!
 Judecatoria si notariatul de stat au fost desfiintate in 1968, in perioada 1968- 1996 in intregul judet Vaslui existand doar doua judecatorii- la Vaslui si la Barlad.

Pe strada Saca au fost amplasate cateva unitati economice, care trebuiau amplasate in apropierea statiei CFR: o baza de receptie a cerealelor, moara "Ceahlaul", un centru de panificatie si depozitul PECO/Petrom.

Pe strada Garii (in spatele autogarii) au fost construite depozitele de marfuri a fostei ICSM.

In zona industriala au fost amplasate (in afara de fabrici si cateva blocuri) si unele unitati de deservire: statia electrica de transformare de 110 Kv (in 1976), un depozit de legume-fructe, sediul fostului IAS, depozitul de achizitii a cooperatiei de consum, garajul de marfa a ITA Vaslui ("autobaza"), statia de tratare a apei, statia de epurare a apelor uzate, garajul pentru transportul urban in comun, cladirea actualei ANIF, o baza de receptie a cerealelor, SMA, centrul de protectia a plantelor si combatere a daunatorilor.

Baza de receptie a cerealelor de langa gara (construita in 1970, in prezent apartine de SC Comcereal SA Vaslui)



Fosta moara "Ceahlaul" de pe strada Saca



Fostul centru de panificatie de pe strada Saca



Locul unde era fostul depozit PECO/Petrom de pe strada Saca



Statia electrica de transformare de 110 Kv (1976)



Fost depozit de legume-fructe- astazi magazin "Agroland Mega"



Fost depozit de achizitii a cooperatiei de consum



ANIF- Punct de lucru Husi



Baza de receptie a cerealelor din zona industriala (1960)



Fosta SMA



Unitatea fito-sanitara Husi (fostul "Centru de protectia plantelor si combatere a daunatorilor")



Centrul APIA Husi



Fostul garaj pentru transportul urban in comun din Husi (a apartinut de IJTL Vaslui si de SC Transloc SA Husi)



Statia de tratare a apei (construita intre 1970- 1974)



Statia de epurare a apelor uzate (construita intre 1978- 1984 si modernizata in 2019)



Rezervor de apa din Dobrina (1970- 1974)



Rezervor de apa de pe strada Alecu Ghitescu (1970- 1974)



Depozitele de marfuri a fostei ICSM din spatele autogarii (construite in anii 80)

Pentru invatamant s-au construit cateva cladiri noi (cladirile noi a liceelor "Cuza-Voda" si "Agro-Industrial", cladri noi pentru scolile generale nr. 1, nr. 2, nr. 3, nr. 4 si nr. 6, o cresa, 3 internate scolare si cladiri noi pentru 3 gradinite si caminul de copii).
Cu toate acestea spatiile erau absolut insuficiente pentru numarul foarte mare de elevi care exista in 1990, ajungandu-se sa se invete in schimburi.

In privinta asistentei medicale, ca urmare a cutremurelor din 1977 si 1986 cladirile vechi in care functionau sectiile de boli interne (cladire construita in 1897) si pediatrie ("casa Iorgu Berea") a spitalului orasenesc Husi sunt grav afectate si ca urmare aceste sectii sunt mutate la marginea orasului, in incinta "caminului de batrani", in conditii total improprii desfasurarii activitatii medicale.
Astfel a aparut necesitatea stringenta a constructiei unui local nou, modern, pentru spitalul din Husi. Insa, in conditiile politicii de "economie" a anilor 80' alocarea de fonduri pentru astfel de investitii era foarte dificila. Prin diverse "interventii" la Bucuresti ("legendele urbane" spun ca ar fi intervenit si renumitul director al IAS Husi, Ioan Neamtu, inclusiv prin diverse produse agricole "oferite" unor "factori de decizie" de la Bucuresti) se aproba alocarea de fonduri pentru constructia unui local nou pentru spitalul din Husi (printre hartiile date la semnat Elenei Ceausescu ar fi fost "strecurata" si hartia privind aprobarea alocarii de fonduri pentru constructia unui local nou pentru spitalul din Husi).
Lucrarile efective incep in anul 1988, cladirea fiind inaugurata si data in folosinta in anul 1994. Desi conform proiectului trebuia sa adaposteasca numai sectia de pediatrie, din lipsa de spatiu, a fost mutata acolo si sectia de boli interne. Cladirea se afla in cartierul "Stadion".

Cladirea noua a liceului (astazi "Colegiu National") Cuza-Voda, cu profil teoretic (construita in 1969- 1970)



Cladirea noua a liceului (astazi "Colegiu National") Dimitrie Cantemir, cu profil agro-industrial (1963)



Scoala generala nr. 1 "Mihail Kogalniceanu"- cladirea actuala din 1975



Scoala generala nr. 2 "Ion Creanga"- cladirea din 1950 ("corp A")



Scoala generala nr. 3 "Anastasie Panu"- cladirea inaugurata in februarie 1990
Este cea mai noua si moderna cladire a unei scoli din Husi. A fost construita in anii 80' si, pentru a se aproba alocarea de fonduri, autoritatile locale au "pacalit" autoritatile centrale, motivand ca solicita fonduri pentru constructia unei cantine muncitoresti.



Cladirea fostei scoli generale nr. 4 (cladire construita in 1961)



Cladirea fostei scoli generale nr. 6 din Dobrina (cladire construita in 1961)



Bloc de garsoniere si partial internat scolar, dat in folosinta in 1987. A fost utilizat ca si internat scolar de liceul "Cuza-Voda"



Internat si gradinita nr. 2 "Poarta Soarelui". Cladirea a fost utilizata si ca internat de baieti de liceul agro-industrial (astazi Colegiul National Dimitrie Cantemir)



Internatul actual al Colegiului National Dimitrie Cantemir, din cartierul Brosteni



Cantina Colegiului National Dimitrie Cantemir, din cartierul Brosteni



Vinoteca noua (construita intre 1974- 1978), din cartierul Brosteni (apartine de Colegiul National Dimitrie Cantemir)



Cresa actuala (situata in cartierul Brosteni)



Gradinita nr. 1 de pe strada A I Cuza (cladire construita in anii 80)



Caminul de copii de pe strada 1 Decembrie




Cladirea in care au functionat sectiile de pediatrie si boli interne a spitalului Husi. Cladire construita intre 1988- 1994. a fost utilizata pana in anul 2009. In anul 2009, ca urmare a finalizarii constructiei actualei cladiri principale a spitalului municipal Husi, sectiile de pediatrie si boli interne sunt mutate in cladirea principala a spitalului.
Astfel cladirea din imagine este abandonata si lasata prada hotilor, fiind devastata la interior. Nu a fost asigurata nici macar paza cladirii, desi sediul politiei locale este foarte aproape!
In 2018 este trecuta in administrarea Consiliului Judetean Vaslui- Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Vaslui, pentru a fi renovata , reabilitata si modernizata, in ideea de a fi mutat, in aceasta cladire, caminul de batrani.
Din pacate nici pana in prezent Consiliul Judetean Vaslui nu a reusit sa gaseasca fonduri pentru reabilitaea cladirii!



Cladirea principala si noua policlinica a spitalului municipal "Dimitrie Castroian" Husi. Constructia acestei cladiri a inceput in anul 1993 find finalizata abia in anul 2009! Are o capacitate de 250 paturi si policlinica noua are o capacitate de 600 consultatii/zi.



Cladirea unde functioneaza sectia de boli infectioase (construita in 1897 si renovata in 2011)



Cladirea unde functioneaza sectia de psihiatrie (construita in 1937 si renovata in 2012)



In 1990 existau 4 "dispensare medicale teritoriale" in Husi (astazi cabinete ale medicilor de familie), un dispensar medical de intreprindere si un dispensar medical CFR.

Doua din aceste dispensare medicale teritoriale functionau in cladiri vechi, nerenovate (in "Casa Ralea" din cartierul Raesti si in "Casa avocat D. Gociu" in cartierul Stadion), unul functiona la parterul blocurilor de pe Bdul. 1 Mai si pentru unul s-a construit un local nou, in cartierul Corni.

Cabinete ale medicilor de familie din cartierul "Stadion"- astazi functioneaza la parterul unui bloc



Cabinete ale medicilor de familie- Bdul. 1 Mai



Cabinete ale medicilor de familie- cartier Corni




In prezent in Husi exista nu mai putin de 11 farmacii umane (fata de 2 sau 3 farmacii cate erau in 1990), farmacii veterinare si diverse cabinete medicale private.

Cladirea veche a stomatologiei



Clinica veterinara. Cladirea a fost construita in 1924 si a fost renovata. Se afla pe strada Stefan cel Mare, in apropierea sectiei de pompieri.



Singura statie PECO care exista in 1990 in Husi, pe strada Carpati (astazi Calea Basarabiei)