Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

Doua fotografii postate pe forumul "Tramclub" de user-ul "Mariooo", fotografii realizate in februarie 2004 in autogara Husi (a societatii "SC Autobuzul SA" Husi), cand inca mai erau utilizate, de aceasta societate, autobuzele romanesti de mare capacitate (casate in 2008):





Din informatiile gasite pe diverse forumuri ("Tramclub", "Transira", etc) si din ce am retinut la vremea respectiva, in anul 2008 "SC Autobuzul SA Husi" a casat urmatoarele autobuze (romanesti): 12 bucati tip RD-111, 7 bucati tip "RDM-109-Montana" si 3 bucati tip DAC-112-UDM (varianta interurbana cu doua usi). De asemenea doua autobuze tip RDTM-111 au fost vandute.

Dupa 1996 "SC Autobuzul SA Husi" a mai achizitionat si cateva autobuze second-hand de productie straina (3 bucati tip "Mercedes-303" si o bucata tip "IKARUS-260") casate si acestea in 2008.

De asemenea, intre anii 1996- 1998, au fost casate un numar de 3 sau 4 autobuze tip "DAC-117-UD" (varianta interurbana cu doua usi), care erau folosite intens pana la inceputul anilor 90', pe rutele cu un numar foarte mare de navetisti (Husi- Broscosesti, Husi- Stanilesti si Husi- Ghermanesti). Tot atunci a mai fost casata si o autocisterna "Roman".
Casarea autobuzelor articulate s-a facut datorita scaderii numarului de navetisti (pe fondul declinului fabricilor din Husi) si a faptului ca intretinerea lor era mai costisitoare.

In 1991 seful autocoloanei calatori Husi a ITA Vaslui era domnul Duduman Petru.

Conform "Mersului autobuzelor", editia 1989/1991 (probabil ultima), existau un numar de 25 trasee de transport interurban de calatori, in zona Husi:

-Husi-Ghermanesti Consiliul Popular (25 km, 6 perechi curse/zi)
-Husi-Gorban (30 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Gorban-Iasi (94 km, o singura pereche/zi, care circula cu aviz special)
-Husi-Bunesti (25 km, 4 perechi curse/zi)
-Husi-Bunesti-Iasi (80 km, o singura pereche cursa/zi, circula cu aviz special)
-Husi-Rasesti Coop (18 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Rasesti Coop- Arsura (31 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Tataranii de Sus- Baltati (26 km, o singura pereche cursa/zi, circula cu aviz special)
-Husi-Tataranii de Sus- Botesti (26 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Stanilesti-Berezeni-Ranceni (51 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Stanilesti-Berezeni-Falciu Targ (56 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Stanilesti-Berezeni-Falciu Targ- Bogdanesti sat (62 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Stanilesti-Berezeni-Falciu Targ- Bogdanesti sat- Murgeni- Simila- Barlad (114 km, o singura pereche de cursa/zi, circula cu aviz special)
-Husi-Duda Coop (13 km, 5 perechi de curse/zi)
-Husi-Cretesti-Crasna-Vaslui (47 km, 4 perechi curse/zi)
-Husi-Padureni-Hurdugi-Hoceni-Cretesti-Crasna-Vaslui (85 km, o singura pereche cursa/zi, circula cu aviz special)
-Husi-Padureni-Urlati-Grumezoaia (21 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Padureni-Urlati-Grumezoaia-Barbosi (30 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Padureni-Urlati-Hurdugi-Hoceni-Barbosi (41 km, o singura pereche cursa/zi)
-Husi-Stanilesti-Otetoaia (18 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Stanilesti-Otetoaia-Broscosesti (24 km, 6 perechi curse/zi)
-Husi-Stanilesti (11 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Padureni-Urlati-Hurdugi-Gusitei (34 km, doua perechi curse/zi)
-Husi-Stanilesti-Otetoaia-Berezeni-Falciu Targ- Bogdanesti sat- Murgeni- Oancea-Galati (173 km, o singura pereche cursa/zi, circula cu aviz special. Cei 173 km cu 37 de statii se parcurgeau in 5 ore si 5 minute)
-Husi-Poganesti (16 km, o singura pereche cursa/zi).

In anul 1991 are loc separarea si desfiintarea fostei intreprinderi ITA Vaslui, la nivelul orasului Husi constituindu-se doua societati comerciale, initial cu capital de stat: "SC Autobuzul SA" (care se ocupa cu transportul interurban auto de calatori) si "SC Rapidul SA" (carese ocupa in principal cu transportul auto de marfa, dar care, la "impartirea" parcului auto s-a ales si cu cateva autobuze "RDM-109-Montana" cu care a efectuat , un timp, si cateva curse interurbane auto de calatori).

Ulterior aceste doua societati comerciale sunt privatizate. "SC Rapidul SA Husi" a fost cumparata de un "om de afaceri" din Republica Moldova, dar apoi intra in faliment si dispare in 2008. Pe terenul pe care era fosta autocoloana marfa Husi a fostei ITA Vaslui (si dupa 1991 "SC Rapidul SA" Husi) s-a mutat in anul 2019 supermarketul "Lidl".

"SC Autobuzul SA" Husi a fost cumparata in anul 2008 de firma "SC Dogma Impex Srl" Husi.

Din cele aratate pe site-ul oficial de achizitii publice "SEAP/ E licitatie" au fost atribuite contractele pentru doua investitii importante din Husi, finantate cu fonduri de la "Compania Nationala de Investitii":

-Proiectare – faza adaptare la amplasament, executie lucrari si asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor pentru obiectivul de investitii pe baza proiectului tip: ” Construire Cresa Mare”: "Construire Cresa, str. Mihail Sadoveanu, nr. 1, Municipiul Husi, judetul Vaslui”. Data atribuirii: 14 iulie 2022

-Proiectare, executie lucrari si asistenta tehnica din partea proiectantului pentru obiectivul de investitii: CONSTRUCTII DE BAZE SPORTIVE-PROIECT TIP 1-V2 combustibil gaz “Construire baza sportiva TIP 1, Str Ciprian Porumbescu, Nr.44, municipiul Husi, jud Vaslui”. Data atribuirii: 2 mai 2022

Sper sa poata incepe cat mai repede lucrarile propriu-zise de executie la aceste doua obiective!

Pentru achizitia de lucrari de executie pentru viitorul garaj pentru viitoarele "autobuze" electrice de transport urban in comun, data-limita pentru evaluarea-calificarea tehnica si financiara este 5 ianuarie 2023. Sper sa existe firme care sa se prezinte la licitatie, pentru constructia acestui viitor garaj. Daca licitatia merge bine , daca exista ofertanti si daca nu apar contestatii, cel mai probabil in primavara anului viitor ar putea incepe lucrarile propriu-zise de executie.

Si o fotografie cu fosta casa in care istoricii Ion Lupascu, Costin Clit si arheologul Vicu Merlan sustin ca s-ar fi nascut domnitorul Alexandru Ioan Cuza la Husi.
Casa a fost din pacate demolata "din greseala" in octombrie 1989 (probabil prima secretara de atunci a orasului Husi- Maria Roman- nu cunoastea istoricul acestei case)!
Casa era situata pe terenul liber de langa actuala sala a sporturilor.

O scurta retrospectiva a situatiei actuale si a evolutiei municipiului Husi dupa 1990!

1. Agricultura

 -Exista doua baze de receptie a cerealelor (una in "zona industriala" construita in 1960 si alta langa gara construita in 1970). Ambele apartin astazi de firma "SC Comcereal SA Vaslui" (infiintata in 1996) dar din pacate nu mai sunt utilizate!

 -Exista un centru local APIA, un "punct de lucru" a ANIF (s-au facut in ultimii ani unele lucrari de reabilitare si modernizare in cadrul sistemului de irigatii de pe valea Prutului) si o "unitate fito-sanitara" si de protectia plantelor si combaterea daunatorilor.

 -Dintre firmele si societatile private care activeaza in domeniul agriculturii se remarca: "SC Vincon SA Vrancea- punct de lucru Husi (firma care in anul 2007 a cumparat cea mai mare parte dintre viile si sediul fostei "SC Vidisamp SA Husi"), "SC Domeniile Averesti" (firma condusa de Constantin Dulute; in 2019 a cumparat combinatul de vinificatie din Husi, cu promisiunea de a-l moderniza si retehnologiza), asociatiile agricole "R Agro-Corni" si "12-14 Stejarul" (ambele infiintate in 1992, prin reorganizarea fostelor CAP Corni si CAP Husi), "SC Zooprod Srl", etc.

 -Exista doua iazuri pentru irigatii langa Husi, o "gradina de legume", o filiala a "Asociatiei crescatorilor de albine" si "Clubul de vanatoare se pescuit sportiv" (ultimile doua cu sediul la parterul unor blocuri de pe strada A I Cuza).

 -Din pacate unele spatii, dotari si constructii realizate inainte de 1989, legate de agricultura, care in prezent se afla intr-o stare de degradare: "beciurile viticole", fostul "castel dintre vii" (construit in anii 70 si extins si modernizat in 1986; in 1997 este vandut de conducerea fostei "SC Vidisamp SA Husi" firmei "SC Nadia srl" din Barlad), "castelul nou" (construit intre 1988- 1989; in prezent nu stiu cine este proprietarul).

-In halele fostei SMA astazi se afla "sectii de confectii"!

 -De remarcat, in "zona Husului", si societatea agricola "Agroind Berezeni", infiintata datorita eforturilor lui Toader Dima, care, in 1991 (in calitate de presedinte al fostului CAP Berezeni) i-a convins pe oameni sa nu distruga fostul CAP ci sa-l transforme intr-o asociatie agricola- astazi o prospera societate agricola.

2. Industria

 -Din pacate multe din fabricile existente in 1990 in Husi au disparut: fosta fabrica de conserve (in 1997), fosta filatura de bumbac (in 1997), fosta fabrica "Moldotex" (in 2003), fosta ICIL, fostul abator, fosta panificatie de pe strada Saca, fosta moara "Ceahlaul", fostul MAT, fosta "sectie coniac" Recea.

 -Dintre unitatile industriale de dinainte de revolutie care mai exista: "SC Petal SA" (infiintata in 1949 ca "sectia metal" in cadrul intreprinderii de industrie locala), "SC Cantemir SA" (infiintata in 1951 ca "sectia lemn" in cadrul intreprinderii de industrie locala), Fabrica de incaltaminte "Husana" (infiintata in 1975; in prezent apartine grupului de firme italian "Carmens"), moara "Vasuta", panificatia de pe strada Stefan cel Mare (apartine in prezent de firma IRIS Barlad), combinatul de vinificatie (infiintat in 1978).

 -Dupa 1990 au mai aparut unele unitati de productie industriala, dar mai mici: "SC Gartek SA" (2000, cu capital italian, produce incaltaminte), "SC Samotex SA" (1994; textile), "SC Prod Cyp Impex SRL" (1994; industrializarea carnii), "SC Tehnoutilaj SA" (1998), "SC Enache Morarit srl" (1993), "SC Dogma Impex Srl" (1997), "SC Ciblim Prod Srl" (2002; incaltaminte), moara "Lavar", etc.

3. Transporturile si telecomunicatiile

 -Din pacate incepand din 2012 Husul nu mai beneficiaza de transport feroviar de calatori;

 -Transportul interurban auto de calatori este realizat de mai multe firme- in prezent in principal de firmele 'SC Autobuzul SA/SC Dogma Impex srl" si "SC Anta 95 Srl".
  -In Husi exista doua autogari- cea "veche" din Dobrina (construita in 1981) si cea "noua" din spatele garii (construita dupa 2000)

  -Pana in anii 70' a existat un asa-numit "aerodrom" in zona Dric, iar un proiect din anii 80 prevedea amenajarea raului Prut pentru navigatie si construirea unui port la Dranceni.

  -Transportul urban in comun in Husi este efectuat in prezent de firma "SC Anta 95 srl", cu microbuze "Mercedes-sprinter", pe 4 linii "de oras" (Gara- Statia meteo, Cartier Dobrina- Statia Meteo, Blocuri ANL Podgoria- Cartierul Nou, Cartier Corni- Statia meteo)
  -Exista un proiect in derulare ca transportul urban in comun sa fie preluat de societatea "SC Parcuri Verzi & Urban Trans srl", sa fie achizitionate 10 "autobuze" electrice , sa fie construit un garaj nou pentru acestea si sa fie amenajate statiile si capetele de linii.

  -Exista "Districtul drumuri nationale Husi". Se afla in stadiu de proiect realizarea unei sosele de centura a municipiului Husi si a unui "drum express" Tisita- Tecuci- Barlad- Crasna- Husi- Albita.
  -In apropiere de Husi se afla cea mai importanta vama rutiera de la frontiera cu Republica Moldova- vama Albita (inaugurata in 1956 si extinsa si modernizata intre 1996- 1999).

  -Exista si spalatorii auto, service-uri auto , iar in domeniul lucrarilor de drumuri se remarca firma "SC Viacons Rutier srl" (2001)

  -In privinta telecomunicatiilor in 1976 este inaugurata cladirea care a apartinut fostelor unitati PTTR/Rom-Post-Telecom/Romtelecom/Telekom Romania Communications.  Cladirea a fost modernizata si dotata cu o centrala telefonica automata (digitala) tip "Golstar" in anul 2000. Din pacate in anul 2005 fosta "Romtelecom" decide inchiderea sediului comercial din Husi. In 2020 cladirea este vanduta de firma "Telekom Romania Communications".

   -Exista "Oficiul Postal Husi" (cu un sediu modern, construit dupa 1991), puncte de lucru ale operatorilor de telefonie mobila (in anii 1998/1999 zona Husi este acoperita cu semnal de telefonie mobila de operatorii de atunci- "Connex" si "Dialog"), servicii de cablu tv si internet (cel mai extins operator de cablu tv si internet din Husi este "DIGI-RCS-RDS"). In anul 1993 este introdus serviciul de cablu tv in Husi, de catre firma "Conysat" din Galati.

   -Pe dealul Dobrina exista relee de telefonie mobila, dar si doua relee radio-tv (cel vechi construit in 1968, cel nou construit in 2012, care permit receptionarea programelor tv in sistem terestru- digital, apartinand de "Radiocom").

   -De mentionat ca intre anii 1955- 2018 in Husi a existat si un serviciu de radioficare. Statia de radioficare era montata in incinta primariei.

   -Pentru difuzarea presei scrise mai exista in Husi in prezent doar doua chioscuri de ziare!

4. Comertul si serviciile

   -Inca mai exista "Federalcoop Vaslui", de care apartine "Grupul de depozite Husi" si cooperativa de consum Husi. Depozitele cooperatiei de consum din Husi au fost construite in 1960, fiind foarte moderne, pentru aceea vreme (dotate cu: cale ferata proprie, lift pentru marfuri, camera frigorifica, parc auto propriu, diverse magazii, etc).  Astazi acest depozit este inchiriat unor firme private.

   -Tot inainte de 1989 au fost construite si depozitele de marfuri a fostei ICSM, intreprindere care, in 1990, s-a divizat in doua societati comerciale cu capital de stat initial ("SC Olimp SA" si "SC Dobrina SA"), ulterior privatizate.

   -Inainte de 1989 existau in Husi doua cooperative mestesugaresti (apartinand de UCECOM- UJCM Vaslui): cooperativa "Zorile" si cooperativa "Rasaritul", care aveau in Husi 3 complexe mestesugaresti (construite in: 1947, 1960-1962 si 1985).

   -Erau renumite magazinul "Romarta" si cel de jucarii "Motovelo".

   -Dintre firmele private aparute dupa 1990 in domeniul comertului se pot aminti: "SC Bicomplex srl" (1991 infiintata de regretatul Dan Filip- cunoscut ca si "Bitu"), "SC Club-T-Srl" (1991), "SC iulvir Srl" (1992), "SC Original Srl" (1995), "SC Comcidu Srl" (1995), "SC Marsemar SA" (1996), "SC Comercial Marian" (1996), "SC Topledin Srl" (2010), "SC Cleopatra srl", etc.

   -Din pacate dupa 1990 au disparut o serie de unitati comerciale si de alimentatie publica "de traditie": restaurantele "Intim" , "Cina" (desfiintat in 2006), "Carpati", "Recea".

   -In schimb au aparut alte noi. In prezent cele mai cunoscute restaurante, unitati de alimentatie publica , magazine, etc din Husi sunt:

   -Restaurante, pizzerii, baruri, cluburi: "Podgoriile Husului" (cu siguranta cel mai renumit restaurant din Husi, apartinand firmei "SC Bicomplex Srl"), "Stefanel si salon Mariuca",  "Omnia", "Imperial", "Regal", "Empire", "Gin-Tonic", "Rositta", "Marcomi" (pizzerie), terasa "Cina", "Luccafe", "Cafe Noir", cofetaria "Bit cake", Cofetaria "Cina", cofetaria "Dulcinella", clubul "Motoc", etc.

   -In anul 2004 este inaugurat un "magazin general". Unul dintre primele magazine private aparute dupa 1990 in Husi a fost magazinul "Eduart", apartinand firmei "SC Bicomplex srl".  astazi cele mai cunoscute magazine din Husi sunt:

   -Magazine de produse alimentare si de uz casnic: "Cleopatra", "IRIS", "Market Cina", "Vascar", "Ana si Cornel", "Safir", "Prod Cyp Impex", "Top", "La doi pasi", "Olizia", "Milion", etc;

   -Magazine de materiale de constructii, mobila, instalatii sanitare, electrice, aparatura electrocasnica, etc: "Comcidu", "Casa Lux", "Bogdan", "Instalatorul", "Agricultorul", "Elvila", "Dany", etc.

   -Magazine de imbracaminte si incaltaminte: "PPT", "Ambra", "X Man", etc.

-De mentionat ca in Husi exista si un magazin chinezesc (unde era fostul restaurant "Intim"), altul magazin chinezesc fiind in curs de amenajare (unde era cantina fabricii "Husana").

   -Piata agro-alimentara beneficiaza de o cladire noua, moderna (inaugurata in 2010).  Hala agro-alimentara functioneaza intr-o cladire veche, construita in 1885.
   -Exista doua bazar-uri iar in fiecare an, pe 14 septembrie , este organizat balciul.

   -Si in Husi au aparut mai multe supermarketuri. Primul supermarket construit in Husi a fost realizat inainte de 2010 si s-a numit initial "Plus", devenind ulterior "Lidl".
   -In 2018 a aparut al doilea supermarket din Husi- "Profi". Ulterior au mai aparut si: "Flanco", "JYSK" (2019), "Altex", "Kaufland", "Carrefour Express", "TXM", "Noriel", etc.

    -De asemenea au aparut si alte depozite de marfuri (depozitul din Dobrina, depozitul "Cleopatra", depozitul de legume-fructe din cartierul Brosteni), etc.

5. Turismul

Husul dispune de un important potential turistic, general in primul rand de cadrul natural in care este pozitionat orasul dar si de cladirile vechi, cu valoare istorica si arhitecturala , care, daca ar fi renovate si restaurate, ar atrage turisti.
Din pacate astazi acest potential turistic este slab valorificat.

Ca si dotari turistice exista:

-Hotelul "Dimitrie Cantemir", inaugurat in anul 1983, clasificat cu doua stele si avand o capacitate de cazare de 108 locuri in 46 de camere si restaurant-crama. Pana in 1990 a apartinut de fostul OJT Vaslui. Dupa 1990 este cumparat de firma "SC Racova Com agro Pan". In 2019, din cauza datoriilor acumulate de aceasta firma, este scos la licitatie de catre ANAF, fiind achizitionat de firma "SC Vasea srl Husi". Tot atunci este si inchis.
Conform celor mentionate de doamna Diana Caciula a fost intocmit un proiect (cu finantare europeana, in valoare de cateva milioane de euro) pentru renovarea si modernizarea hotelului, dar, din cauza intarzierii primirii unui aviz de la ISU Vaslui, s-au pierdut acele fonduri europene!

-Pensiunea "Dobrina" inaugurata in 2007.

-Campingul "Dobrina", construit in anii 80, fiind prevazut cu: 10 casute din lemn, teren pentru camping si sport, restaurant-bar si pista de popice.
La putin timp dupa 1990 este privatizat, fiind cumparat de grupul de firme "SC Racova Com Agro Pan Grup SA Vaslui", apartinand omului de afaceri Adrian Porumboiu.
In aprilie 2015, autoritatile fiscale (ANAF Vaslui) executa silit aceasta firma, scotand la vanzare si Campingul Dobrina din Husi.
Astfel, acesta este cumparat de firma "SC Ciblim Prod Srl Husi", care realizeaza aici o sala de nunti, demoland vechea cladire in care era bar-restaurantul.

-Fostul popas turistic "Rasesti", care era situat in apropierea vamii Albita.

-Pe "centura", in apropierea bisericii "Sfantul Gheorghe" a existat in trecut un motel.

-Spatiile de cazare din cadrul restaurant-clubului "Omnia"

-In 1994 este deschis motelul "Willy Sc Club T srl" din Dobrina, unde se afla si o piscina si un service auto.

-De mentionat ca in Husi a existat un hotel vechi ("Dobrina"), pe strada Stefan cel Mare. In perioada interbelica era una dintre cele mai frumoasa cladiri din Husi. Dupa inaugurarea hotelului "Dimitrie cantemir" in 1983, fostul hotel de pe strada Stefan cel Mare este abandonat (dar un timp la parterul sau a mai functionat un atelier tamplarie si un magazin "Agrocoop"). A fost cumparat de firma lui Aurel Caciula, fiind demolat in 2010. Acum in acel loc se afla un supermarket "Carrefour Express"



Fostul hotel "Dobrina" de pe strada Stefan cel Mare, in perioada interbelica

-In apropierea vamii Albita se afla asa-numite "Movila Rabaiei", unde unii istorici sustin ca ar fi fie mormantul unei regine scite, fie un fel de loc religios din perioada antica.

6. Relele edilitare si constructiile

-In anul 1937 este data in exploatare "uzina electrica" (grup electrogen) din cartierul Brosteni, dotata cu echipamente germane "Deutz". Aceasta a asigurat alimentarea cu energie electrica a orasului Husi pana in anul 1962, cand Husul este racordat la sistemul energetic national. In 1976 este data in exploatare actuala statie electrica de transformare de 110 Kv de pe Dric.
-In anul 1998 este inaugurat modernul sediu comercial al (pe atunci) CONEL si ulterior al Electrica/Electrica Moldova/EON/Delgaz Grid.
Din pacate in 2005 cei de la EON decid inchiderea sediului comercial din Husi, astfel incat astazi moderna cladire sta mai mult goala (totusi exista un "punct de informare energe electrica" acolo).
-Exista un proiect pentru modernizarea sistemului de iluminat public (care apartine de primarie), dar si un proiect al celor de la EON de modernizare a statiei electrice de transformare din Husi.
-De mentionat ca cel de la RENEL/CONEL/Electrica aveau si un teren de tenis (pentru angajatii lor) in cartierul Brosteni.

-In anii 1996- 1998 incep lucrarile de constructie a conductei de gaze naturale Crasna- Husi, abandonate insa dupa scurt timp. Lucrarile sunt reluate in 2003, iar, la 29 octombrie 2004, sunt alimentate cu gaze naturale primele puncte de consum din Husi.
-Alimentarea cu gaze naturale in Husi este asigurata de firma "SC Gaz Est SA Vaslui"- district Husi, care dispune in Husi de doua statii de reglare-masurare gaze naturale.

-Sistemul de apa-canalizare din Husi este operat de "SC Aquavas SA Vaslui" (operator judetean), din aprilie 2010.
-Intre anii 1970- 1974 se realizeaza alimentarea cu apa a orasului Husi din sursa raul Prut, realizandu-se: statia de pompare apa bruta Poganesti, conducta de aductiune Poganesti- Husi, statia de tratare a apei Husi, doua rezervoare de 2000 mc, reteaua de distributie a apei.
-Sistemul de apa-canalizare din Husi se afla in curs de modernizare si extindere, pana in prezent fiind realizate peste 90% din lucrari.
-Statia de epurare a apelor uzate a fost construita si data in exploatare intre anii 1978- 1984, fiind modernizata pana in 2019.

-In Husi a existat si un sistem centralizat de termoficare, cuprinzand 10 centrale termice de cartier , functionand initial pe baza de CLU (combustibil lichid usor), la care erau racordate in 1989 cca 4000 de apartamente si garsoniere. Dar in conditiile politicii de "economie" a anilor 80 aprovizionarea cu CLU era tot mai deficitara si implicit calitatea serviciului de termoficare tot mai slaba. Apa calda (programata "trimestrial") se dadea din ce in ce mai putin in ultimii ani inainte de revolutie. In 1991 s-a livrat, pentru ultima data, apa calda in sistem centralizat la Husi. In anii 2004- 2006 centralele termice de cartier din Husi sunt trecute pe baza de gaze naturale, dar debransarile masive (dupa inaugurarea aductiunii de gaze naturale tot mai multi locuitori din Husi au preferat sa-si monteze centrale termice individuale de apartament) au dus la inchiderea si desfiintarea sistemului centralizat de termoficare din Husi.

-Activitatea de salubrizare este asigurata de societatea "SC Ecosalubrizarea Prest Srl Husi", infiintata in 2006 (prin desprinderea de fosta regie autonoma "Goscomloc") care dispune de un sediu modern, doua garaje si utilaje specifice.
-Incepand din martie 2020 colectarea deseurilor menajere din Husi a fost concesionata (de "Asociatia de dezvoltare inter-comunitara Vaslui") catre firma privata "SC Urbana SA Bistrita".
-A fost modernizata fosta groapa de gunoi de la iesirea din Husi spre Bunesti.

-Intretinerea spatiilor verzi si in perspectiva si transportul urban in comun este realizata de societatea "SC Parcuri Verzi & Urban Trans srl" (infiintata in 2011, prin desprinderea de fosta regie autonoma "Goscomloc"). Societatea are sediu intr-o cladire veche de langa "clubul elevilor".

-Pe strada Saca a existat un depozit de produse petroliere a Petrom, desfiintat din pacate dupa anul 2000 (la scurt timp dupa ce fusesera modernizat!).
-In prezent in Husi exista 5 statii PECO (doua a firmei "Dac-Petrol" si cate una a "Petrom", "Lukoil" si a firmei "Comercial Marian").

-Pentru lucrari de constructii exista in Husi cateva firme: "SC Recon SA" (sub aceasta denumire din 1991; "urmasa" fostului santier "Constructorul"), "SC Ceracons srl" (2000; are si statie de betoane), "SC Electrosanit srl" (1999).
-Pentru lucrari de executie instalatii electrice exista firmele: "SC Montaj electric Srl", "SC Energoest Srl", "SC EstMoldElectric Srl" si "SC Alcra electric Srl".

7. Fondul locativ si intretinerea acestuia

-In anul 1964 este dat in folosinta primul bloc construit in Husi, de la intersectia strazii Mihail Kogalniceanu cu Aleea Mihail Kogalniceanu.
-Ulterior sunt realizate blocurile vis-a-vis de spital, blocurile din cartierul "Stadion" si cele din zona centrala (in anii 70- 80).
-In anul 1974 sunt date in folosinta si primele blocuri "proprietate personala" din Husi (3 blocuri pe Aleea Stadionului), apoi blocurile tip "vila" de pe Aleea Mihail Kogalniceanu (doua blocuri cu un singur etaj si 4 apartamente) , casele tip "duplex".
-Spre sfarsitul anilor 80 sunt date in folosinta ultimile blocuri construite inainte de 1989 in Husi, cele de pe strada A I Cuza (intre care si doua scari de bloc cu 6 etaje si lift- singurele scari de bloc cu lift din Husi)
-La momentul revolutiei din 1989 mai erau in Husi blocuri aflate in constructie.

-Dupa revolutie s-au mai construit putine blocuri in Husi: blocul "jandarmeriei", blocul ANL de pe Bdul. 1 Mai (finalizat in 2007), blocurle ANL din zona industriala si blocurile ANL din apropierea fostei HM Podgoriile Husului (finalizate in 2017).
-In schimb s-au construit numeroase case noi, in special in noua zona de case "Dric-2/3" (unde primaria a concesionat terenuri pentru tinerii care vor sa-si construiasca o locuinta).

-In 1990- 1991 majoritatea apartamentelor care erau proprietatea statului au fost vandute catre cei care locuiau cu chirie in ele, astfel majoritatea locatarilor devenind din chiriasi ai statului proprietari de apartamente. Insa din pacate acest lucru nu a dus si la schimbarea mentalitatii acestora, care nu au inteles ca au devenit proprietari si pe spatiile comune a blocurilor (subsol, casa scarii, etc) si pe instalatiile tehnice comune a blocurilor, iar intretinerea si reparatia acestor instalatii comune a blocurilor cade in sarcina proprietarilor de apartamente. Acest lucru a dus la degradarea si lipsa de intretinere a instalatiilor comune a blocurilor.
-Din pacate in prezent nu mai exista asociatii de proprietari in Husi, fostele "asociatii de locatari" fiind desfiintate.

-Inainte de 1989 s-au construit in Husi si cateva "camine de nefamilisti" apartinand atunci unor unitati economice (doua "camine" a fabricii "Husana", doua "camine" a SUC/Petal si un "camin" a SC Recon SA). Dupa 1990 acestea au fost vandute de unitatile economice respective. In prezent aceste foste "camine de nefamilisti" se afla in stadiu avansat de degradare, riscand a se transforma in "blocuri-ghetou".

8. Invatamantul

-In 1987 existau in Husi: o cresa, 12 gradinite si camine de copii, 6 scoli generale cu clasele 1-8, un liceu cu profil mecanic, un liceu cu profil agro-industrial, o scoala speciala.

-Astazi (datorita scaderii populatiei scolare) mai exista: 3 scoli generale cu clasele 1-8, un liceu teoretic cu profil real-uman, un liceu agro-industrial, doua licee tehnologice, un seminar ortodox.

-Scoala Generala nr. 1 "Mihail Kogalniceanu" (in 1975 este inaugurat actualul local)
-Scoala Generala nr. 2 "Ion Creanga" (corpul A din 1950, corpul B din 1892)
-SCoala Generala nr. 3 "Anastasie Panu" (corp A din februarie 1990, corpul B din 1893 si corpul C construit dupa 1990)(in prezent directoare este doamna Benchea Oana).

-Fosta scoala generala nr. 4 (din cartierul "Bulgari", desfiintata dupa 2011. Actualul local construit in 1961)
-Fosta scoala generala nr. 5 (din cartierul "Corni", desfiintata in 2011. Actualul local construit intre 1930- 1932)
-Fosta scoala generala nr. 6 (din cartierul "Dobrina", desfiintata la scurt timp dupa 1990. Actualul local construit in 1961.)

-Colegiul National "Cuza-Voda" Husi, considerata cea mai prestigioasa scoala din Husi si inclusiv unul dintre cele mai apreciate licee teoretice la nivel national.
A fost infiintat initial ca si gimnaziu privat, in anul 1889.
-Din 1891 devine gimnaziu de stat.
-1913 este inaugurata cladirea veche si sala de sport.
-Din 1918 devine liceu.
-In 1933 este inaugurata si fosta casa a directorului, astazi biblioteca liceului.
-In urma "reformei invatamantului" din 1948 se uneste cu liceul de fete "Elena Doamna" si devine "Liceul Mixt Cuza Voda Husi".
In 1949 devine "Scoala medie de 10 ani Cuza-Voda Husi".
-In mai 1950 un grup de elevi ai acestui liceu (in frunte cu Valeriu C. Nestianu) este arestat de securitatea comunista.
-Din 9 ianuarie 1959 devine "Scoala medie Cuza Voda Husi".
-In 1959 la cladirea veche se adauga alte doua corpuri.
-La 15 septembrie 1968 se separa "Liceul Mihail Kogalniceanu".
-Intre anii 1969-1970 este construita cladirea noua, in 1970 se introduce incalzirea centrala cu calorifere, in 1972 se construiesc vestiarele langa sala de sport.
-Cladirea veche este grav afectata de cutremurele din 1977 si 1986, fiind ulterior consolidata.
-Pana in 1977 a ramas liceu cu profil teoretic, real-umanist.
-In anul 1977 devine liceu industrial, cu profil mecanic (pregatea strungari, frezori, etc).
-De la 1 ianuarie 1986 trece sub patronajul "Sectiei de utilaj complex Husi" din cadrul intreprinderii "1 Mai Ploiesti".
-In 1987 este dat in folosinta un bloc de garsoniere si internat al acestui liceu
-La 1 ianuarie 1988 "Consiliul Popular Judetean Vaslui" preda acest liceu (devenit "Grup Scolar Industrial") catre "Centrala Industriala de Utilaj Petrolier Ploiesti"- "Intreprinderea 1 Mai Ploiesti"- "Sectia de Utilaj Complex Husi" (reprezentata de maistrul Teodor Loghin).
-Dupa revolutia din decembrie 1989 (la momentul revolutiei director al liceului era Gheorghe Hoha) au loc schimbari majore si in privinta acestui liceu.
-Din mai 1990 liceul redevine unul cu profil teoretic- real si uman.
-Din 18 ianuarie 2009 obtine titlul de "Colegiu National Cuza-Voda Husi", in timpul mandatului doamnei directoare Manuela Iacob.
-In 2017 este inaugurat noul si modernul internat si campus scolar.
-Mult timp liceul a folosit ca si internat si cantina fostul "camin de ucenici", construit intre anii 1929- 1933. Dupa 1990 aceasta cladire ajunsesera in stare avansata de degradare, fiind demolata dupa 2010.

-Colegiul National "Dimitrie Cantemir" Husi, fostul liceu agro-industrial.
Aceasta unitate scolara a fost infiintata in anul 1908, initial sub denumirea de "Scoala de viticultura".
-Intre 1910- 1912 este construita cladirea veche din cartierul Brosteni.
-In 1948 este ridicata la rang de liceu, devenind "Liceu tehnic viticol".
-In 1949 primeste denumirea de "Scoala medie tehnica viticola".
-In 1955 primeste denumirea de "Scoala profesionala de ucenici si maistri viticoli".
-In 1962 devine "Scoala tehnica agricola" avand doua profile: horticultura si contabilitate-merceologie agricola.
-In 1963 este inaugurata cladirea noua
-In 1966 devine liceu cu profil agricol, avand 3 profile: horticultura, contabilitate si imbunatatiri funciare.
-In anul 1970 se unifica cu "scoala profesionala de mecanici agricoli (tractoristi)", care fusesera infiintata in anul 1949.
-In anul 1974 se unifica cu liceu de industrie alimentara si cu liceul teoretic (comercial) "Mihail Kogalniceanu", devenind astfel "Liceul Agro-Industrial Husi" (cu profil de: agricultura, mecanici agricoli, industrie alimentara si economisti).
-Colegiul National "Dimitrie Cantemir" Husi dispune de: crama-pvnita-vinoteca (inaugurata in 1935-1938), statia de avertizare a manei la vii (1937), atelier de dogarie (1936), sufrageria si bucataria de vara (1937), laborator, locuinta directorului- azi "Muzeul viei si vinului" infiintat in 1966 (1942-1943), sera de legume si flori (1967), parcul de tractoare si masini agricole, livada, diverse ateliere, sector zootehnic, vinoteca noua (construita intre anii 1974- 1978, cu sala de degustari), ferma viticola (cu o suprafata de 20 hectare in 1993), cantina, camin-internat, etc.

-Liceul Tehnologic "Ioan Corivan". A fost infiintat initial in 1912, ca "scoala practica de meserii".
A fost desfiintat in 1949, reinfiintat in 1958 (ca "scoala de meserii") si desfiintat din nou in 1966. A fost reinfiintat dupa 1990. Mult timp a utilizat cladirea veche din parcul "Cuza-Voda", construita in 1930. Astazi dispune de un local nou, construit dupa 1990, cu fonduri de la "Banca Mondiala".
În anul şcolar 2015-2016, la Liceul Tehnologic „Ioan Corivan” Husi sunt înscrişi 550 de elevi cu vârste între 14 şi19 ani care frecventează cursurile învăţămâtului tehnologic, cursuri de zi, în domeniile, cu doua tipuri de forme de invatamant:
-Scoala profesionala (3 clase) : Confectioner de articole din piele si inlocuitori, comerciant-vanzator si mecanic auto;
-Liceu tehnologic (industrial) (doua clase): tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii, organizator banqueting.
Fiecare din aceste 5 clase scolarizeaza cate 28 de elevi.

-Liceul Tehnologic "Sfanta Ecaterina"
A fost infiintata la 19 aprilie 1963, in locul fostului penitenciar. Este situata in cartierul Dobrina, dupa prima bariera de cale ferata.
Localul principal cuprinde: 18 Sali de clasa, dependinte si ateliere (fierarie, tamplarie, croitorie si cizmarie).
In 1965 cladirea principal este consolidata.
La inceput a fost scoala mixta (cu cca 100 de elevi), din 1975 fiind numai pentru fete.
Intre 1970- 1980 se construieste: caminul, cantina, sala de sport, sera-lot pentru horticultura, etc.
In 1990 aceasta scoala aveea cca 400 de eleve, care invatau si meseriile de: bucatari-cofetari, croitorie, tesatorie, restauratori manuali de covoare, tapiterie, zugravi-vopsitori, confectii incaltaminte, horticultura.
Conform unui proiect al Consiliului Judetean Vaslui , din anul 2018, se prevad unele investitii care vor fi realizate la “Liceul Tehnologic Sfanta Ecaterina Husi”: reabilitarea, modernizarea si dotarea cladirilor internatului scolar si a cantinei.
Incepand cu anul scolar 2017/2018 “Liceul Tehnologic Sfanta Ecaterina Husi” redevine si scoala profesionala, cu 17 clase si 204 locuri, oferind posibilitatea calificarii in meserii din domeniul industriei textile si constructiilor (zidar, ipsosar, etc).

-Seminarul liceal ortodox "Sfantul Ioan Gura de Aur"
Seminarul husean a fost infiintat si desfiintat de mai multe ori, functionand in perioadele: 1851- 1893, 1919- 1933. A fost reinfiintat in septembrie 1996, cu ocazia reinfiintarii Episcopiei Husilor.
Din anul 2004 beneficiaza de o cladire noua si moderna.

-Pe locul unde se afla actuala cladire a seminarului a existat o cladire veche, construita in 1922, cladire in care au functionat, pe rand: "Liceul de fete Elena Doamna" (intre 1922- 1948), "Liceul comercial si de industrie alimentara Mihail Kogalniceanu" (intre 1948- 1964), pana in 1974, cand este unit cu "Liceul agricol", formandu-se "Liceul agro-industrial" Husi.
-Apoi cladirea trece in administrarea acestui liceu, dar, dupa 1990, nu mai este utilizata si se degradeaza accentuat. In 2003 este demolata, pentru a fi construita actuala cladire a seminarului.

-In Husi exista si "clubul elevilor si copiilor", infiintat initial sub denumirea de "Clubul pionierilor si soimilor patriei". Initial a avut sediu in incinta casei directorului liceului "Cuza-Voda".
Din anul 1970 are actualul sediu, in una din cele mai frumoase cladiri vechi din Husi (construita in 1911), situata langa primarie.

9. Activitatea cultural-artistica

In Husi exista urmatoarele institutii de cultura:

-Muzeul Municipal Husi. Actualul "Muzeu Municipal Husi" a fost infiintat in toamna anului 1956, sub denumirea de “Muzeul raional Dimitrie Cantemir” . La baza infiintarii acestuia au stat colectiile de arheologie si istorie de la Liceul Teoretic Cuza-Voda si de la fostul liceu Mihail Kogalniceanu.
A fost intemeiat în urma iniţiativei unui grup de intelectuali (in frunte cu fostul invatator-arheolog Gheorghe Melinte, de la scoala generala nr. 3), sprijiniţi de autorităţile locale. De asemenea, la organizarea muzeului pe baze stiintifice, au mai contribuit si profesorii: Stefan Bujoreanu, Constantin Enache, Boris Gorceag, Mihai Ciobanu, etc.
Initial a avut sediul in incinta fostei cladiri a scolii generale nr. 3 apoi intr-o cladire veche situata pe strada General Gheorghe Teleman, din centrul orasului (cladire in care dupa 1990 va functiona un timp sediul “Fortelor de munca”).
Incepand din 1960, muzeul (pe atunci denumit “Muzeul Raional Dimitrie Cantemir Husi”) are sediul in incinta Palatului Episcopal, o cladire cu valoare istorica si arhitecturala.
Din 1960 muzeul a avut 3 sectii: istorie-arheologie, stiintele naturii (desfiintata in 1979) si etnografie.
In anul 1981 sediul muzeului orasenesc Husi este mutat in actuala locatie- "Casa Adam Mitache".
Dupa ce in 1990 sediul fostei intreprinderi IGO (devenita "regia autonoma" Goscomloc) este mutat din aceasta cladire, cladirea revine in intregime muzeului.
Cladirea a fost afectata si de cutremurul din 1990.
Dupa 1990 peretii cladirii sunt afectati de asa-numita ciuperca “cancerul cladirilor”.
In 1993 muzeul este inchis publicului vizitator , din cauza faptului ca aceea cladire nu mai prezenta siguranta pentru vizitatori.
Din 1995 poarta denumirea de “Muzeul municipal Husi”.
Colectiile muzeului sunt transferate “provizoriu” la muzeul judetean “Stefan cel Mare” din Vaslui si la parterul unui bloc din Husi, in conditii total improprii pastrarii lor.
Totusi, ani buni dupa 1993, in incinta cladiri au mai functionat cateva birouri administrative.
La 13 octombrie 2000, directoarea de atunci a Muzeului Municipal Husi ( Violeta Veturia Teodoru Bazarciuc) este ucisa in incinta cladirii, autorul sau autorii nefiind descoperiti nici pana azi. Zvonurile vorbeau inclus ca “raketii” de peste Prut ar fi fost autorii acestei crime.
In 2001 muzeul (care nu avea si nu are un sistem de alarma) este jefuit.
Mult timp muzeul a fost condus de muzeograful Paul Salomeea.
Dupa 2005 incep lucrarile de renovare si restaurare a cladirii, cu fonduri de la Ministerul Culturii.
Din pacate , datorita intocmirii gresite a “Studiului de fezabilitate” si proiectului tehnic de renovare a cladirii, de catre reprezentantii Ministerului Culturii, lucrarile de renovare sunt oprite la scurt timp.
In prezent cladirea se afla in administrarea Ministerului Culturii- Institutul National al Patrimoniului, fiind cuprinsa in planul national de restaurare si renovare a cladirilor monument istoric si de arhitectura.

-Muzeul viei si vinului. Este primul astfel de muzeu infiintat in Romania.
Este primul astfel de muzeu din Romania, si a fost infiintat in anul 1966, fiind primul astfel de muzeu din Romania. A fost infiintat prin eforturile lui Avram D. Tudose, C, C. Giurescu si I. C. Teodorescu. Muzeul cuprinde si o interesanta colectie de figure zoomorfe, din butuci de vita de vie, "sculptati in natura".
Tot la Huşi a fost fondată prima vinotecă şcolară din ţară, încă din anul 1908, printre fondatori numărându-se ministrul instruc­ţiei publice de atunci, Spiru Haret.
Functioneaza intr-o cladire veche (construita intre 1942- 1943 pentru a servi initial ca locuinta pentru directorul "Scolii de viticultura") care ar trebui renovata.
Din pacate astazi Muzeul viticulturii din Husi sta mai mult inchis, aflandu-se intr-o stare de degradare. Muzeul se afla in proprietatea "Colegiului National Dimitrie Cantemir".

-Muzeul de arta veche bisericeasca si bibliofil. Este singurul astfel de muzeu din Romania. Apartine de Episcopia Husilor.
A fost infiintat in anul 1926, din initiativa episcopului Husilor de atunci, Iacov Antonovici, sub denumirea initiala de “Muzeu Eparhial”.
Este primul muzeu deschis in Husi.
De la infiintare si pana in 1949 a avut sediul in incinta Palatului Episcopal.
In 1949 este desfiintata, ca si Episcopia Husilor.
Este reinfiintat dupa 1990, cu sediul tot in incinta Palatului Episcopal.
In anul 1999, urmasii familiei Berea (domnul Mihai Ion Berea) doneaza “Casa Iorgu Berea” , aflata atunci in stadiul de degradare avansata, catre Episcopia Husilor.
Prin eforturile episcopului de atunci al Husilor- Ioachim Mares- se obtin fonduri, din sponsorizari (dintre cei care au donat poate fi amintit si fostul arbitru de fotbal Adrian Porumboiu), cu care este renovate “Casa Iorgu Berea”.
Astfel, in anul 2004, la implinirea a 500 de ani de la moartea domnitorului Stefan cel Mare si Sfant, Muzeul Episcopiei este mutat in actual locatie- “Casa Iorgu Berea”, una dintre cele mai frumoasa cladiri vechi din Husi.

-Casa de cultura. A fost infiintata in anul 1952, avand sediul intr-o cladire veche (construita in 1892) , cladire in care, pana in anul 1950, a avut sediul tribunalul fostului judet Falciu si un timp si prefectura fostulu judet Falciu.
In 1952 cladirea trece din administratia Ministerului Justitiei in cea a primariei Husi, care infiinteaza in aceasta cladire "Casa de cultura".
Desi chiar si Gheorghe-Gheorghiu-Dej a promis sprijin pentru constructia unei cladiri noi, moderne, pentru "Casa de cultura" la Husi, acest lucru nu s-a realizat. Nici dupa 1968 Husul nu a beneficiat de o cladire noua pentru "Casa de cultura", asa cum s-a construit la Vaslui si la Barlad.
Timp de cca 30 de ani director al "Casei de cultura" din Husi a fost Emil Pascal.
La "Casa de cultura" Husi au functionat si functioneaza: un cor (a fost sprijinit , de-a lungul timpului, de personalitati precum: C. Arvinte, George Vintila, Sabin Pantza, Mihai Cozmei, Vasile Spatarelul si dirijat de profesori talentanti, precum: Ioan Timus (1954- 1960), Liese-Lotte-Varna (1961- 1980), Maria Moraru, Ion Mereuta si Anton Perca. Din pacate,inca inainte de 1982, corul Casei de cultura Husi s-a desfiintat. Dupa 1990, au aparut si s-au afirmat corurile conduse de profesorii Mihai Balan si Dumitru Andro), ansamblul folcloric "Trandafir de la Moldova" (infiintat in anul 1999, care participa in fiecare an la cele mai renumite festivaluri-concurs din tara si din strainatate (“Pestisorul de Aur”- Tulcea, “Ana Lugojana”- Lugoj, “Cernuso sul Naviglio”- Italia, la care a obtinut cele mai importante premii). Acest ansamblul folcloric este condus de dirijorul Valerica Petraru si maestrul coregraf Virginel Solomon), trupa de teatru "Alexandru Giugaru" (Infiintata in 2006) si tot aici se desfasoara in fiecare an salonul de pictura si grafica satirica "Damigenius". De asemenea, in trecut, a existat si un "cineclub".
La 15 octombrie 1987 "Casa de cultura" din Husi primeste numele actorului husean Alexandru Giugaru.
Dupa 1990 cladirea, nemaifiind bine intretinuta, se degradeaza, iar la subsolul sau este infiintat un "club" - bar!
Dupa 1990 in incinta "Casei de cultura" a functionat firma "Creativ MGS" patronata de Sergiu Gaina.
Cladirea a fost renovata si restaurata in perioada 1998- 1999 si octombrie 2017 - 2021.

-Cinematograful "Dacia".
La inceputul anilor 1930 au loc in Husi primele proiectii cinematografice, in “sala Corlateanu”, cu acompaniament de pian.
Curiozitatea fiind mare, s-a instalat primul cinematograf din Husi in “sala Rodina”, unde a functionat pana in anul 1983. Astazi aceea cladire adaposteste “Casa Armatei”.
In anul 1983 este inaugurat noul si modernul cinematograf “Dacia”, la parterul unui bloc din centrul orasului.
Acesta cuprindea doua Sali: “A” cu 300 de locuri si “B” cu 180 de locuri. Conditiile oferite pentru aceea vreme (anii 80) de cinematograful “Dacia” din Husi erau excelente: Sali capitonate in lemn, fotolii plusate, ecrane absorbante, hol spatios pentru expozitii, etc), lucru care a dus- in anii 80 si 90- la o mare afluienta de public, atingandu-se recorduri pe tara.
De asemenea, in salile fostului cinematograf “Dacia” aveau loc si piese de teatru si alte spectacole artistice.
Dupa 1990, in special din cauza lipsei de educatie a unor spectator, indeosebi tineri, dar si a lipsei unei intretineri corespunzatoare, fostul cinematograf “Dacia” se degradeaza accentuat.
Dupa 1995- 1997, ca urmare a aparitiei internetului, a noilor tehnologii si a posibilitatii de vizionare a filmelor pe internet sau prin alte mijloace, numarul de spectatori a cinematografului scade accentuat, dar si ca urmare a degradarii accentuate a salilor cinematografului.
Dupa 2000 cinematograful husean este inchis.
Un timp a mai functionat acolo o discoteca si o sala de jocuri de noroc, lucru care a dus la degradarea accentuata a cladirii.
In 2018 cladirea este trecuta din administrarea regiei RADEF in cea a primariei Husi.
In prezent sunt aproape finalizate lucrarile de renovare, modernizare si dotare a cinematografului "Dacia" din Husi, care urmeaza a fi redeschis, la standarde moderne.

-Biblioteca municipala "Mihai Ralea"
In 1914 este infiintata biblioteca revistei “Ganduri bune”, in 1916 este infiintata biblioteca societatii “Luceafarul”, iar intre anii 1925- 1940 a functionat biblioteca “Cultura”, care aveea 10.000 de volume si era condusa de directorul doctor Zingher.
O noua etapa in istoria bibliotecii husene incepe in anul 1940, cand avocatul dr. C. Cozma inspira creearea “Palatului Cultural Elena Iamandi” din Husi, donand pentru aceasta suma de 18 milioane lei.
Prin testamentul lasat de Elena Popovici, aceasta doneaza una dintre cele mai frumoase cladiri din oras (era situata langa actualul sediul al postei), pentru “creearea unui palat cultural, care sa serveasca exclusiv la scopul si manifestari cultural”.
In aceasta cladire este inaugurat dupa 1940 “Ateneul Popular Husi”, cu mai multe sectii, care erau deservite de activisti culturali voluntari, multi dintre ei fiind elevi de la clasele mai mari ale Liceului Cuza-Voda.
In 1950 este infiintata "Biblioteca raionala Husi".
Dupa infiintarea "Casei de cultura" in 1952 si mutarea acolo a majoritatilor activitatilor culturale, cladirea donata de Elena Popovici revine in intregime bibliotecii.
In anul 1968 aceasta devine biblioteca oraseneasca Husi, avand in 1970 un numar de 53.498 volume.
Perioada 1986- 1989 a fost una grea pentru biblioteca huseana.
Ca urmare a cutremurului din 1986, cladirea in care functiona biblioteca (donate in 1940 de Elena Popovici) este serios afectata. Astfel, jumatate din fondul de carte se constituie ca “depozit inchis” intr-o ferma a IAS-ului, iar cealalta jumatate este mutate si depozitata in conditii improprii, intr-o cladire situata pe strada A.I.Cuza la numarul 13.
Mai mult, in 1988, autoritatile locale (prim-secretara a orasului Husi era atunci Maria Roman), motivand ca “nu gasesc fonduri pentru consolidarea cladirii”, decid demolarea cladirii donate de Elena Popovici, desi aceasta era una dintre cele mai frumoase cladiri vechi din oras! Pe locul acestei cladiri incepe constructia unui bloc, si acesta abandonat dupa revolutie. Multi ani de zile dupa 1990 pe locul respectiv era o groapa de fundatie. Apoi acolo se aflat terasa in aer liber “La posta”, iar in prezent in acel loc se construieste un supermarket!
Intre anii 1988- 1989/1991 sediul bibliotecii husene a fost in incinta cladirii vechi de la intersectia strazilor A I Cuza si Florilor (“casa Moruzi”).
La momentul revolutie din 1989 biblioteca huseana aveea un fond de carte de 100.542 volume, si tot in preajma revolutiei este inaugurat noul si modernul sediu al bibliotecii, situat la parterul blocului I-1 de pe strada A.I.Cuza. Acest local a fost realizat si inaugurat prin eforturile fostului vicepresedinte al consiliului popular local Husi- Grigore Benchea si inginerului Constantin Maria.
La 15 ianuarie 1991, cu sprijinul fostilor primari Virgil Aghiorghesei si Constantin Barsan, noul local este reinaugurat si sfintit.
In 1995 biblioteca municipal Husi dispunea de: 111.288 volume, peste 500 de discuri, aproape 600 de colectii de ziare si reviste.
Localul a fost modernizat in ultimii ani.

-Fosta "gradina de vara" (teatru de vara) din parcul Cuza-Voda
Inainte de 1989 a existat o "gradina de vara" , cu o capacitate de cca 1000 locuri. Dupa 1990 nu mai este utilizata si se degradeaza accentuat.
In 2010, cu ocazia lucrarilor de modernizare a parcului "Cuza-Voda" este desfiintata.
In prezent exista un proiect de realizarea a unui teatru de vara in zona Recea.

-Din pacate astazi in Husi mai exista o singura librarie!

-Inainte de 1989 in fostul parc "Motoc-1 Mai" exista o scena, pe care erau sustinute concerte si spectacole artistice.

-In Husi exista si cateva monumente:

-Monumentul in cinstea fostului episcop Veniamin Costache (construit in 1893)
-Monumentul ridicat in cinstea eroilor din razboiul de independenta
-Bustul generalului Gheorghe Teleman (1914)
-Monumentul in cinstea eroilor din primul razboi mondial , situat in parcul "Rodina" (1932)
-Monument in cinstea eroilor din primul razboi mondial , situat in cartier Corni
-Monumentul in cinstea "eroilor" sovietici (1946)
-Monumentul in cinstea eroilor romani din al doilea razboi mondial (1964- 1965)
-Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza
-Bustul lui Mihail Kogalniceanu
-Bustul lui Dimitrie Cantemir
-Monumentul in cinstea eroului revolutiei romane general-maior Ion Patras
-Monumentul din Dobrina, in cinstea soldatilor romani asasinati de trupele sovietice in 1944

10. Institutii de cultura spirituala- biserici

-Cea mai prestigioasa institutie din Husi este fara indoiala Episcopia Husilor, care a fost infiintata in anul 1598, in timpul domniei lui Ieremia Movila, fiind a patra episcopie ortodoxa infiintata in zona Moldovei, dupa cele din Iasi, Radauti si Roman.
Desi ultimul episcop de Husi de atunci, Grigorie Leu, a fost in audienta inclusiv la primul ministru de la aceea vreme (doctor Petru Groza), pentru a-l convinge sa nu desfiinteze Episcopia Husilor, din pacate, la data de 1 februarie 1949, Episcopia Husilor este desfiintata, decizia intrand efectiv in vigoare la 1 martie 1949.
Fostele judete de atunci- Vaslui si Falciu- au intrat in jurisdictia Episcopiei Romanului, redenumita “Episcopia Romanului si Husului”, cu sediul in orasul (din 1968 municipiu) Roman.
In februarie 1968 intreg actualul judet Vaslui trece in jurisdictia acestei episcopii.
Aceasta situatie s-a mentinut pana dupa 1990.
La 14 februarie 1996, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reactivarea Episcopiei Huşilor. La 4 iulie acelaşi an, Colegiul Electoral Bisericesc a ales ca episcop pe Prea Sfinţitul Ioachim Mareş, fost arhiereu vicar la Episcopia Romanului şi Huşilor.
Episcopia Husilor este oficial reinfiintata la 6 septembrie 1996, fiind condusa de urmatorii episcopi: Ioachim Mares (1996- 23 aprilie 2009, când s-a mutat la cele veşnice după o slujire rodnică în cadrul acestei eparhii), Corneliu Onila (23 aprilie 2009- august 2017) si Ignatie Trif (din august 2017).
Jurisdicția episcopiei este peste tot județul Vaslui. Are în subordine 304 parohii, 500 lăcașe de cult, 19 mănăstiri, 254 de preoți, 250 călugări, un seminar teologic și așezăminte sociale si 3 protopopiate (la: Husi, Vaslui si Barlad).

-Ansamblul Episcopiei Husilor cuprinde: biserica episcopala "Sfintii Petru si Pavel", turnul-clopotnita (1938), Palatul Episcopal (construit intre 1771- 1792), vinoteca (adapostita in doua camere subterane, care sunt si cele mai vechi constructii pastrate in Husi, realizate in anii 1494- 1495), zidul de incinta (construit intre 1826- 1849, dar care se afla astazi intr-o stare de degradare avansata), chiliile manastirii "Sfintii Petru si Pavel" si o plantatie de vita de vie.
De asemenea Episcopia Husilor mai dispune si de alte cladiri din oras: cladirea de birouri de pe strada Stefan cel Mare, protopopiatul Husi (adapostit intr-o cladire veche, construita in 1860, dar renovata) , casa avocat D. Gociu (construita in 1899; in 2018 este trecuta in administrarea Episcopiei Husilor. In prezent se afla in stare de degradare accentuata) si muzeul de arta veche bisericeasca si bibliofil.

-In prezent in Husi exista 11 biserici ortodoxe si inca una in constructie: Biserica Episcopala "Sfintii Petru si Pavel", biserica “Sfantul Dumitru” (1834- 1846), biserica “Sfintii Voievozi” (1852- 1855), biserica “Sfantul Nicolae” (1832- 1834), biserica “Sfantul Gheorghe” (1866- 1868), biserica “Sfantul Ioan” (1849- 1850), biserica “Sfantul Toma” (1909- 1912), biserica “Inaltarea Domnului” (1831- 1833), biserica ortodoxa din Dobrina (1949), biserica “Sfintii Ioachim si Ana si Sfanta Ecaterina” (1990), biserica “Sfantul Ilie” (2004- 2012) si biserica "Sfantul Andrei" (in constructie).

-Exista si doua manastiri ortodoxe: "Sfintii Petru si Pavel" (1996) si "Schimbarea la Fata" (in Dobrina; A fost infiintata in 1996, intr-un cadru natural deosebit de frumos, langa padurea Dobrina si in imediata apropiere a fostei halte CFR Dobrina hc.
A fost ridicată în anul 1996, prin grija PS loachim Băcăuanul. Iniţial s-au amenajat câteva chilii în casa filozofului Mihail Ralea.
Paraclisul s-a zidit între 1997 şi 1998, biserica mare înălţându-se între anii 1999 şi 2004. Casa Ralea din Dobrina a intrat în proprietatea publică a statului român şi totodată în administrarea Episcopiei Huşilor printr-o hotarâre de Guvern, publicată în Monitorul Oficial pe 29 iunie 1995. De atunci, oamenii Bisericii au făcut modernizări care au schimbat aproape în totalitate imobilul vechi, cu ajutorul sponsorilor .
Beneficiaza si de casele si cladirile care au apartinut filozofului si omului politic Mihai Ralea).

-In trecut a exista schitul ortodox "Vovidenia", cu o istorie zbuciumata. Initial a fost construit in 1850 fiind apoi distrus de calamitati natural. A fost refacut in 1939, cu scopul de a infiintat acolo o manastire. Acest lucru nu s-a mai realizat datorita izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial. In anii 70 cladirea este grav afectata de alunecarile de teren si infiltratiile de apa. Astazi este intr-o stare de degradare avansata. Ar trebui renovata.

-In Husi exista si o importanta comunitate catolica , in special in cartierul Corni. Exista doua biserici catolice si inca una in constructie: biserica "Sfantul Anton" , biserica "Sfanta Maica Maria" si biserica catolica din zona "Dric -2/3" (in constructie).
In apropierea bisericii catolice "Sfantul Anton" s-au construit si unele cladiri cu rol social, de catre comunitatea catolica: un orfelinat , o casa pentru copii si centrul "Divinei Indurari".
In cartierul Corni exista si o manastire catolica.

-Dupa 1990 au aparut in Husi si alte culte religioase, care si-au construit diverse "biserici" si "case de rugaciuni": biserica adventista "Jan Hus", casa de rugaciune a 'martorilor lui Iehova", etc.

-In Husi a existat si o importanta comunitate evreiasca. Dupa anul 1960, ca urmare a emigrarii evreilor in statul Israel, au mai ramas foarte putini evrei in Husi.
In 1994 mai exista o singura sinagoga in Husi.

-Exista 4 cimitire in Husi: doua ortodoxe (cimitirul "Eternitatea", infiintat in anul 1879 si din anul 1903 devine principalul cimitir al orasului si cimitirul din Dobrina,infiintat in 1918), unul catolic (in cartierul Corni, infiintat in 1880) si unul evreiesc (infiintat in 1881, in actuala zona industriala).

Prin hotararea Consiliului Local nr. 59 din data de 27 aprilie 2006 este infiintat “Serviciul Public Local de Administrare a Cimitirelor”, ca o structura specializata , constituita in subordinea Consiliului Local Husi. Acest serviciu a preluat administrarea principalului cimitir (ortodox) din Husi- cimitirul “Eternitatea”. In prezent acest serviciu este condus de domnul Paul Sapca.

11. Asistenta medicala

Primul spital din oras a fost inaugurat la 1/13 octombrie 1863, in casa donata de Dimitrie Castroian.

Astazi Spitalul Municipal "Dimitrie Castroian" Husi cuprinde urmatoarele cladiri si dotari:

-Corpul principal cu policlinica, a carui constructie a inceput in anul 1993 si a fost finalizata dupa foarte mult timp, in anii 2010- 2011. Aceasta cladire a fost prevazuta initial cu o capacitate de 250 paturi, cuplata cu o policlinica noua, cu o capacitate de 600 consultatii/zi.
Dupa 2020 policlinica a fost dotata cu noi echipamente medicale.

-Cladirea care astazi adaposteste "sectia de boli contagioase", construita in 1897 si renovata.

-Cladirea care astazi adaposteste "sectia de psihiatrie", construita in 1937 si renovata.

-Cladirile care adaposteau fostul "pavilion arhiva" si fostul "pavilion administrativ", ambele construite in 1897, aflate astazi in stadiu avansat de degradare.

-In anii 50 este construita fosta policlinica. In 2010- 2011, ca urmare a inaugurarii actualei cladiri principale cu noua policlinica a spitalului Husi, cladirea fostei policlinici este trecuta in administrarea primariei Husi, care o renoveaza si muta acolo sediul "serviciului public local de asistenta sociala", un centru consultativ si sediul politiei locale.

 -In 1990 existau in Husi 4 dispensare medicale teritoriale (devenite ulterior cabinete ale medicilor de familie) , un dispensar medical de intreprindere si un centru "Sanepid".

 -Astazi exista in Husi: 12 farmacii umane, cateva farmacii veterinare, 3 laboratoare de analize medicale ("Biolog Test", "Eurosan", "Clinica Sante"), cabinete si clinici stomatologice, cabinet ORL, cabinete oftalmologice, o clinica veterinara (care functioneaza intr-o cladire veche din 1924, dar renovata) , cabinete psihologice si o statie de salvare (apartinand SJA Vaslui).

-De mentionat ca exista un proiect privind constructia unei noi crese in zona "Dric-2/3", care va aveea o capacitate de 110 locuri si care are asigurata finantarea prin "Compania Nationala de Investitii".

12. Asistenta sociala

-Serviciul public local de asistenta sociala, din cadrul primariei Husi, cu sediul in fosta policlinica

-Cantina de ajutor social, care functioneaza intr-o cladire veche de pe strada 1 Decembrie

-Caminul de batrani, apartinand de Consiliul Judetean Vaslui- Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Vaslui (DGASPC), care functioneaza intr-o cladire construita in 1968, in zona industriala.

 Deoarece, ca urmare a cutremurelor din 1977 si 1986, cladirile vechi a spitalului Husi, in care functionau sectiile de pediatrie si boli interne sunt grav afectate, aceste sectii sunt mutate, in conditii total improprii desfasurarii activitatii medicale, in incinta "caminului de batrani", la marginea orasului.
 Astfel apare necesitatea constructiei unui local nou, modern, pentru spitalul din Husi.
 Insa, cum datorita politicii de economie a anilor 80, alocarea de resurse pentru asemenea constructii se restrange drastic, începerea lucrarilor se taraganeaza.
 Prin diverse metode- inclusiv cu produse agricole carate la Bucuresti- in final se obtine aprobarea constructiei unui nou local pentru spitalul din Husi, Elena Ceausescu semnând decretul pentru aprobarea inceperii lucrarilor.
 In 1988 incep lucrarile efective de constructie a noii cladiri, in 1994 aceasta fiind data in folosinta. Pe atunci seful sectiei de pediatrie era doctorul Puiu Viorel. Desi cladirea fusesera proiectata si construita strict pentru a adaposti sectia de pediatrie, din lipsa de spatiu, aici este mutata si sectia de boli interne.
 Insa, in 2011, când se termina lucrarilor la cladirea spitalului situata pe strada 1 Decembrie, aceasta cladire este abandonata, sectiile de pediatrie si boli interne fiind mutate in noua cladire (de pe Strada 1 Decembrie) a Spitalului Municipal Husi.
 Intre anii 2011- 2018 cladirea este lasata sa se degradeze de conducerea Spitalului Municipal Husi, nemaifiind nici intretinuta si nici pazita.
 In 2018 cladirea este transferata din administrarea Spitalului Municipal Husi in administrarea Consiliului Judetean Vaslui- Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Vaslui, in ideea de a fi renovata si de a fi mutat aici caminul de batrani.
 Insa pana in prezent (2022) nu s-au inceput lucrari de reabilitare si renovare a cladirii, care continua sa se degradeze.

-Exista diverse fundatii si asociatii (unele apartinand bisericii ortodoxe si bisericii catolice) private, care se ocupa de asistenta sociala in Husi.

13. Activitatea sportiva

-Stadionul municipal Husi a fost construit in anii 50 si modernizat in 1984 si 2019. Dintre echipele de fotbal care au existat in Husi amintesc: "ACS Husana Husi", "Pajura Husi", "Steaua Mecanica Husi" (echipa care realizeaza si cele mai bune performante din istoria fotbalului husean, fiind sustinuta material in anii 80 de "Sectia de Utilaj Complex Husi", sub conducerea maistrului Teodor Loghin)

-Sala sporturilor, construita in 2004 (in cadrul unui program national de constructie de sali de sport, in timpul guvernului condus de Adrian Nastase)

-Inainte de 1989 exista strandul "Recea", astazi inchis si in stadiu avansat de degradare. Exista intentii din partea primariei de renovare si redeschidere a strandului "Recea".

-Exista cateva piscine private: "Aqua Fun", "Lohan", "Club T".

-Toate parcurile din Husi au fost modernizate: parcul "Cuza-Voda" (modernizat in 2010), parcul "Rodina" (modernizat in 2010), parcul "Cercetasilor" (modernizat in 2020), parcul "Recea", parcul "Corni" (realizat pe loculunde era fostul poligon auto), parcul din Brosteni.

-Dintre locurile preferate de huseni de petrecere a timpului in aer liber se poate aminti padurea Dobrina.

-Inainte de 1989 exista parcul "Motoc-1 Mai", care era locul preferat de iesire la "iarba verde" de 1 Mai sau 23 August pentru huseni. Insa dupa 1990 suprafetele de teren pe careera situat acest parc au fost retrocedate de primarie catre fostii proprietari.

-Exista un proiect privind constructia unei noi baze sportive in zona "Dric-2/3", cu finantare asigurata prin "Compania Nationala de Investitii".

14. Institutii ale ministerului apararii nationale, ministerului administratiei si internelor si ministerului justitiei

-Politia si Jandarmeria Husi, care dispun de un sediu modern, construit dupa 1965.
 In timpul revolutiei din decembrie 1989 militia si securitatea din Husi nu s-au implicat in nici o actiune represiva, trecand, din primul moment, de partea revolutiei. In acele zile, la sediul militiei Husi s-au prezentat mai multi cetateni din localitate, solicitand eliberarea “detinutilor politici”. Cu mult tact, comandantul de atunci al militiei Husi, Constantin Grigoras, i-a convins pe acei cetateni ca nu exista “detinuti politici” in arestul militiei Husi.
 S-au evitat astfel posibile situatii dramatice (cum au fost la Cugir), nici un cadru de militie sau securitate din Husi nu a fost agresat in timpul revolutiei din 1989 si nu s-au produs distrugeri sau vandalizari a sediului sau a tehnicii operative.
 In ziua de 22 decembrie 1989, comanda cadrelor de militie , securitate si garzi patriotice din Husi a fost preluata de cadrele militare de la UM Chimie.
 Prin decret CFSN din 27 decembrie 1989 este desfiintata securitatea (DSS), iar militia devine politie.
 La inceputul anilor 90, a avut loc o crestere a infractionalitatii in Husi, in special in cartierul Corni, unde aveau loc dese batai sau scandaluri.
 In 1998, comandant al politiei Husi era Vasile Puflea.
 In anul 2013, la politia Husi lucrau 59 de politisti. In ultimii ani politia Husi a fost dotata cu autoturisme de interventie noi, de tip “Dacia-Logan”, “Woksvagen” si o autoduba “Wolksvagen-transporter”.
 Astazi rata infractionalitatii in Husi este una destul de redusa, Husul fiind cunoscut ca un oras destul de sigur si linistit.
 In prezent comandantul politiei Husi este comisar-sef David Liviu.

-Serviciul Teritorial al Politiei de Frontiera Vaslui, cu sediu la Husi.
  In 1989 paza frontierei de stat a Romaniei era asigurata de unitatile militare de graniceri (cu militari in termen), din subordinea Ministerului de Interne.
 In Husi exista o unitate militara de graniceri , in cartierul Dobrina, dupa a doua bariera de cale ferata.
 In 1987 comandant al unitatii militare de graniceri din Husi era Sarghie Ionel (care a contribuit la restaurarea osuarului “Monumentului eroilor” din Husi si a unor biserici).
 In anul 1998 trupele de graniceri se transforma in institutia politiei de frontiera, prin O.U.G. nr. 80 din 4 iunie 1999 s-a infiintat Politia de Frontiera Romana, infiintandu-se Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Romane.
 Astfel se constituie Inspectoratul Judetean Vaslui al Politiei de Frontiera, cu sediul la Husi.
 Dupa 2007 politia de frontiera din judetul Vaslui beneficiaza (cu sprijinul UE) de dotari tehnice moderne.
 In decembrie 2011, in urma reorganizarii politiei de frontiera, se constituie “Inspectoratul Teritorial al Politiei de Frontiera Iasi”, in subordinea caruia intra si “Serviciul Teritorial al Politiei de Frontiera Vaslui” (cu sediul la Husi), avand in subordine un numar de 3 “sectoare a politiei de frontiera” (la: Dranceni/Vama Albita, Berezeni si Falciu).

-ISU Vaslui- sectia de pompieri Husi
  Infiintarea unitati de pompieri din Husi are loc in anul 1850, cand se infiinteaza in Husi “roata de pojarnici”.
In perioada interbelica, unitatea de pompieri din Husi era subordonata “Grupului 3 de pompieri Galati”.
Dupa reorganizarea administrativ-teritoriala din 1950, unitatea de pompieri din Husi trece in subordinea Grupurilor de pompieri regionale din Barlad si apoi din Iasi.
 Dupa reforma administrativ-teritoriala din 1968, se constituie “Grupul de pompieri a judetului Vaslui”, sub a carui subordonare trece “Compania de pompieri Husi”.
 Dupa 1968 aceasta are sediul pe strada Stefan cel Mare, beneficiind de o dotare materiala adecvata pentru anii 70- 80: cladire noua pentru sediu, garaj, 6 autospeciale “Roman-12215 DFA”, o autospeciala “TV”, etc.
 La 15 decembrie 2004, prin HG 1490, este creat “Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta”, prin fuzionarea “Comandamentului Protectiei Civile” ci “Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari”.
 Astfel, se constituie si “Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta” a judetului Vaslui, sub a carui subordonare trece si sectia de pompieri din Husi.
 In ultimii ani, aceasta primeste unele dotari noi, intre care doua autospeciale noi “Volvo” si “Renault”.
 In prezent “sectia de pompieri Husi” este condusa de maior Bogdan Apetrei si sublocotenent Claudiu Tatarusanu.
 In Husi exista si o autospeciala de interventii a SMURD.

-Batalionul 202 Aparare Nucleara, Biologica si Chimica General Gheorghe Teleman (1950)(fosta UM Chimie)
  In anul 1950 este infiintata “UM Chimie Husi”, sub denumirea de "Batalionul 42 Chimic".
  In anul 1965 isi schimba denumirea in "Batalionul 202 Protectie Antichimica".
  In 1986 cadrele de aici participa la luarea unor masuri privind evaluarea si combaterea urmarilor accidentului de la centrala nucleara de la Cernobal.
  In 1989 comandantul UM Chimie Husi era colonelul Ion Rizea.
  Incepand din anul 2009 unitatea militara din Husi poarta denumirea de “Batalionul 202 Aparare Chimica, Biologica, Radiologica, Nucleara General Gheorghe Teleman”.
  In ultimii ani unele cadre militare de la UM Chimie Husi au participat inclusiv la misiuni de lupta pe teatre de operatiuni externe, in Irak si Afganistan.

-In Husi MAPn mai dispune si de: "Casa armatei si comenduirea garnizoanei Husi" (care din 1996 are sediul in cladirea veche din parcul "Rodina"), un "camin de garnizoana" (pe strada I L Caragiale, aflat in stadiu avansat de degradare), poligonul militar si depozitul de munitii vechi din zona "Recea"

-Judecatoria Husi. Functioneaza intr-o cladire veche, construita in 1892.
 In 1968, in urma reorganizarii administrativ-teritoriale, judecatoria Husi este desfiintata, astfel ca, pana in 1996, in intregul judet Vaslui erau numai doua judecatorii, la Vaslui si la Barlad!
 In 1996 este reinfiintata judecatoria Husi.

-Politia locala Husi. Este condusa astazi de domnul Nastase Viorel. Are sediul in fosta policlinica.
  În anul 1994, conform Legii nr. 26/1993 şi a Hotărarii de Guvern nr. 518/1993, se reînfiinţează Corpul Gardienilor Publici, ca o instituţie publică prestatoare de servicii de pază şi ordine publică precum şi pentru transportul de bunuri şi valori.
  Prin Legea nr. 371/2004, se înfiinţează Poliţia Comunitară în Romania.
  Ulterior, publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 155/2010 şi a Hotărarii Guvernului României nr. 1332/2010 a constituit baza legală pentru înfiinţarea Poliţiei Locale în România.
  Din pacate dotarea politiei locale din Husi este destul de slaba.

-Serviciul Voluntar Local pentru Situatii de Urgenta. Are sediul in incinta primariei. Aveea doi angajati, fiind condus de domnul Nitica.

-De asemenea in Husi exista 3 birouri de notari publici : birou notar public Macovei Radu Ticu (in incinta bloc UMPS)(infiintat in 2007), birou notar public Armasu Mihai Ionut (2015) si birou notar public Cioroiu George Ludovico.  Exista de asemenea si birouri de mediatori.

15. Institutii de protectie a mediului

-Fosta statie meteo (de la iesirea din Husi spre Albita) a fost desfiintata, cladirea respectiva apartinand astazi celor de la "Apele Romane". Cladirea a fost modernizata.

-Ocolul Silvic Husi, care dispune de un sediu modern, construit in anii 80, in apropierea celei de-a doua bariere de cale ferata.
 Astazi “Ocolul Silvic Husi” este condus de Gutu Daniel (sef) si de Tonegaru Viorica (contabil-sef).

-Inainte de 1989 Ocolul Silvic Husi mai dispunea si de: sectorul de exploatare forestiera, o plantatie de zmeura, o sectie de impletituri de rachita (la Lunca Banului) si de fosta crescatorie de fazani din Dobrina (care erau exportati).

-La iesirea din Husi spre Tatarani exista cantonul silvic "Valea Teiului', care era utilizat inainte de 1989 si pentru diverse intalniri, evenmente si petreceri a angajatilor ocolului silvic Husi.

16. Institutii financiar-bancare

-In mai 2007 este inaugurat actualul si ultramodernul sediu al ANAF din Husi, situat pe strada General Gheorghe Teleman

-Sediul finantelor publice locale se afla in incinta primariei

-In Husi exista doua agentii CEC (una situata la parterul "blocului CEC" de pe strada Stefan cel Mare si una la parterul blocului de la strada Mihail Koganiceanu). A mai existat si o a treia agentie CEC in Husi (pe Bdul. 1 Mai) astazi desfiintata.

-Exista 3 agentii loto-prono.

-In Husi exista si filiale a celor mai importante banci din Romania:

-"Raiffeisen Bank" care mult timp (pana in 2021) a avut sediul in cladirea veche, monument istoric si de arhitectura (una dintre cele mai frumoase cladiri vechi din Husi), situata pe strada General Gheorghe Teleman, in apropierea oficiului posta.
In aceasta cladire (construita in anii 1939- 1940) au avut sediu, de-a lungul timpului, mai multe institutii bancare:
-Banca Nationala a Romaniei- Agentia Husi
-Banca Agricola
-BNR , intre 1948- 1952
-Banca Agricola, din cadrul BNR , intre 1952- 1960
-"Directia de creditare a agriculturii de stat si cooperatiste" din cadrul BNR, intre 1960-1968
-Banca pentru agricultura si industrie alimentara, intre 1968- 1973
La nivelul orasului Husi, incepand cu 1 martie 1968, a luat fiinta “Banca pentru agricultura si industrie alimentara”, filiala Husi, condusa de Cojan Alexandru (director), Moisanu Constantin (sef serviciu creditare) si Ludovic Frentescu (contabil-sef).
-"Banca pentru agricultura si industrie alimentara", intre 1973- 1990

La 1 decembrie 1990 este reinfiintata, la nivel central, prin hotarare de guvern, “Banca Agricola”, ca societate pe actiuni, initial cu capital integral de stat, prin preluarea activelor si pasivelor fostei “Banci pentru agricultura si industrie alimentara”.
In perioada 1990- 1993 , peste 50% din capitalul “Bancii Agricole” este privatizat, principalii actionari devenind clientii bancii si toti salariatii sai.
In 1993, filiala din Husi a Bancii Agricole era condusa de Moisanu Constantin (director) si Popa Catalina (contabila-sefa).
In 2001, “Banca Agricola” este cumparata de grupul bancar privat din strainatate “Raiffeisen Bank”.
Apoi acest grup a modernizat si sediul filialei sale din Husi.
In 2021 conducerea "Raiffeisen Bank" decide sa-si mute sediul din Husi, din aceasta cladire, la parterul unui bloc de pe Bdul. 1 Mai!

-Banca "Transilvania"

-BCR (care in 2000 inaugureaza actualul si ultramodernul sediu din Husi)
A fost infiintata in 1990. Din 2003 este privatizata, in anul 2006 majoritatea actiunilor sale fiind cumparate de grupul strain “Erste Bank” (din Austria).

-BRD
A fost infiintata in 1990. In anii 1998- 1999 este privatizata, majoritatea actiunilor sale fiind cumparate de grupul “Societe Generale” (din Franta).

-"Alpha Bank"

-In Husi exista filiale ale principalelor societati de asigurare din Romania: "Asirom", "Unita", "Omniasig", "Alianz Tiriac", etc.

-Exista si doua societati de insolventa si lichidari judiciare: "SC LD Expert Grup IUPRL Srl” (infiintata in 2007) si "SC Finerocont Srl" (infiintata in 2000)

-De asemenea exista si case de pariuri sportive, sali de jocuri de noroc si CAR-uri (intre care "CAR Aerostar" cu sediul pe Bdul. 1 Mai), etc.

17. Alte institutii

-Primaria Husi, actualul sediu fiind construit in anii 1964- 1965. Cladirea se afla in curs de modernizare si izolare termica. Dispune si de o sala de sedinte incapatoare.

-in cadrul cladirii fostei policlinici (cladire construita in anii 50 si modernizata), in anii 2010- 2011, au fost mutate: sediul "serviciului public local de asistenta sociala", sediul politiei locale si un centru consultativ.

-Sediul "Serviciului Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanei" Husi se afla intr-o cladire veche- "Casa Chiritoiu", construita in 1909.

-De asemenea in Husi exista si: o filiala a ITM Vaslui, o filiala a AJOFM Vaslui si un "club al pensionarilor".

18. In Husi exista si filiale ale principalelor partide politice: PSD, PNL (cu sediile pe Bdul. 1 Mai), PMP, USR, PRM (cu sediul in incinta cantinei de ajutor social), etc.

19. In Husi au mai ramas si un numar relativ important de cladiri vechi, monumente istorice si de arhitectura, care, daca ar fi renovate si restaurate, ar atrage un numar important de turisti:

-"Casele Ralea" din Dobrina, astazi fac parte din ansamblul Manastirii ortodoxe "Schimbarea la Fata"

-Cladirea fostei statii CFR Husi (1890);

-"Casa Balbuzan" de pe strada 1 Decembrie;

-Cladirea sectiei de boli contagioase a spitalului municipal Husi (construita in 1897; a fost renovata)

-Cladirea sectiei de psihiatrie a spitalului municipal Husi (construita in 1937 in stil cubist; a fost renovata)

-Casa avocat D. Gociu (construita in 1899. Din 2018 se afla in administrarea Episcopiei Husilor. Se afla in stadiu avansat de degradare)

-Casa Chiritoiu (1909), astazi sediul "Serviciului Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanei". A fost partial renovata

-Casa Iorgu Berea (1889). Din 2004 este sediul "Muzeului de arta veche bisericeasca si bibliofil". A fost renovata in perioada 1999- 2004. Se afla in administrarea Episcopiei Husilor.

-Cladirea veche a "Colegiului National Cuza-Voda". Construita in 1913. A fost renovata.

-Biserica ortodoxa episcopala "Sfintii Petru si Pavel"

-"Palatul Episcopal" (1771- 1792)

-Zidul de incinta al ansamblului Episcopiei Husilor (1826- 1849). Se afla in stadiu avansat de degradare.

-Turnul-clopotnita a ansamblului Episcopiei Husilor (1938)

-Camerele subterane unde se pastreaza vinoteca Episcopiei Husilor. Sunt cele mai vechi constructii din Husi. Au fost realizate in anii 1494- 1495.

-Cladirea unde se afla birourile Episcopiei Husilor. A fost renovata.

-"Caminul de garnizoana" al MAPn de pe strada I L Caragiale. Se afla in stadiu avansat de degradare.

-Hala agro-alimentara (1885)

-Biserica ortodoxa "Sfintii Voievozi" (1849- 1855)

-Turnul-clopotnita al acesteia (1850- 1857)

-"Clubul elevilor" (cladire construita in 1911)

-Ansamblul de arhitectura "1 Decembrie", astazi cantina de ajutor social, locuinta sociala si sediul filialei PRM

-Sediul protopopiatului Husi (1860). A fost renovat.

-Cladirea veche a "Colegiului National Dimitrie Cantemir" Husi, din cartierul Brosteni. Construita intre 1910- 1912. A fost renovata.

-Vinoteca veche a "Colegiului National Dimitrie Cantemir" (1935- 1938)

-Muzeul viei si vinului (cladirea a fost construita in anii 1942- 1943)

-Cladirea in care functioneaza astazi biblioteca si serviciul contabil al Colegiului National Cuza-Voda Husi. Cladirea a fost construita in 1933. A fost renovata.

-Casa "Teodoru" azi "Casa Opris" (1932, a fost renovata)

-Casa "Sotir-Zaharia" azi casa parohiala a bisericii ortodoxe "Sfantul Nicolae" (1915- 1919)

-Casa "Jenica-Mitache" azi gradinita (1910)

-Casa "Adrian si Linde" azi casa particulara si birou avocat Veselu Tudora (1910)

-Sediul Judecatoriei Husi (1892. Cladirea a fost renovata in anii 1996- 1999)

-Casa de cultura (1892. Cladirea a fost renovata in anii 1996- 1999 si octombrie 2017- 2021)

-Fostul sediul al bancii "Raiffeisen" din Husi (1939- 1940)

-Casa profesor V. Gociu- azi sediul filialei ALDE

-Casa "Mitache" azi casa "Chiriac si Neiciu" (1890)

-Casa "Enache" azi farmacie si cabinet de analize medicale (sfarsitul secolului XIX. A fost renovata)

-Casa "Faierstein" azi casa "Palcu" (1902)

-Casa "Monasterianu" azi restaurantul "Podgoriile Husului". A fost renovata.

-Casa "Adam Mitache" (1880), din 1981 sediul Muzeului Orasenesc (Municipal din 1995) Husi. Considerata cea mai frumoasa cladire veche din Husi.

-Casa "Rodina" , din 1996 sediul "Casei armatei" si "comenduirea garnizoanei Husi"

-Casa unde se afla floraria "Ikebana"

-Casa "Porosnicu" (1934). Mult timp aici a fost o cofetarie celebra in Husi- "Macul Rosu"

-Casa "Moruzi". Aici a fost sediul uneia din primele banci din Husi- banca "Albina", infiintata in 1914. Mult timp a fost un atelier a scolii generale nr. 1. In prezent exista un proiect de renovare si restaurare a cladirii, urmand a fi infiintat aici un centru cultural-educativ.

-Casa "Lorenzo-Collavini" azi "casa Buzdugan" (1924)

-Casa "Singer" azi casa "Tarziu" (1930)

-Casa "Murgulescu"

-Casa "Bugeac" azi "casa Darie si Tocu"

-Casa "Goldenberg si Reiter" (1921)

-Casa "Popov-Frunzeti" azi locuinta Tilea si a primariei (1894). Se afla in stadiu avansat de degradare.

-Cladirea unde se aflau in 1990 birourile cooperatiei de consum, de pe strada A I Cuza. In prezent aici se afla salonul "Mira". Cladirea a fost renovata.

-Cladirea veche de pe Bdul. 1 Mai (1931). In prezent aici se afla o sala de jocuri de noroc.

-Biserica ortodoxa "Sfantul Gheorghe" (1866- 1868)

-Casa "Ralea" din cartierul Raesti.
Casa a fost construita, intre anii 1864- 1867, de parintii socilogului, filozofului si omului politic Mihai Ralea (1896-1964).
Imobilul preia arhitectura populară, specifică moldovenească. Este prevăzut cu un parter supraînălţat pe un beci din cărămidă, ramificat (în parte surpat), cu cerdac pe latura lungă şi fronton neoclasic care marchează intrarea, sprijinit pe şase coloane; prispă cu balustradă din fier forjat şi grilaj cu data „1864” (pe oberlihtul uşii de la intrare).
In 1948 cladirea a fost "nationalizata", in ea functionand apoi "Directia Gostat" (din 4 mai 1949) si un dispensar medical teritorial.
Astazi in aceasta cladire sunt cabinete ale medicilor de familie.
Cladirea apartine primariei, care are un proiect pentru renovarea ei si transformarea intr-un centru medico-social.

-Cladirile vechi de pe strada Stefan cel Mare; multe din ele au apartinut cetatenilor evrei, inainte de al doilea razboi mondial. In prezent majoritatea din aceste cladiri se afla in stadiu avansat de degradare.
Totusi in ele functioneaza unele magazine si spatii comerciale: Magazinul "Aurelia", Pizzeria "Marcomi", Magazinul "Dany", Magazinul "Divertis", etc.

Din pacate unele cladiri cu valoare istorica si arhitecturala din Husi au fost demolate in timpul regimului comunist:

-Vechea cladire a bibliotecii, demolata in 1988;

-Fostul sediu al postei, construit in 1934. A fost demolat in anii 70, pentru constructia blocurilor din zona centrala.

-Casa in care istoricii Ioan Lupascu, Costin Clit si arheologul Vicu Merlan sustin ca s-ar fi nascut la Husi domnitorul Alexandru Ioan Cuza. A fost demolata in octombrie 1989, "din greseala".

In anul 1964 este adoptat un prim "plan de sistematizare" a orasului Husi, modificat ulterior.

20. Cateva date istorice despre Husi.

Intr-un act din anii 1414- 1419, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun, acesta daruieste zugravilor Nichita si Dobre doua sate pe Draslavita - “Crainicesti” si “Lecusesti”.

Stefan Barsanescu a gasit intr-o lucrare scrisa de Antoni Karbowiack in 1910, o referita la registrele Universitatii Jagellone din Cracovia (Polonia), faptul ca in anul 1441, la aceasta universitate era inregistrat si un student din Husi, pe nume Johannes Mathie, care ar fi urmat cursurile “Facultas Artium”.

Insa, cum acest document nu este sigur, primul document sigur , in care apare prima mentionarea documentara a localitatii Husi, este cel din data de 17 decembrie 1487, intr-o scrisoare a domnitorului Stefan cel Mare si Sfant catre brasoveni.

A doua pomenire a localitatii, in documente interne, este la data de 15 octombrie 1490, intr-un hrisov care fixa ocolului targului Vaslui.
In 1495 tot in timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant este ridicata biserica episcopala “Sfintii Petru si Pavel”. Legenda spune ca Stefan cel Mare si Sfant a tras cu arcul de pe dealul Cotoi, si pe locul unde a cazut sageata a construit biserica “Sfintii Petru si Pavel”.

Trecerea de la statutul de sat la cel de “targ” s-a facut in perioada domniei lui Stefan cel Mare si Sfant, la sfarsitul secolului XV.

In 1834, prin aplicarea "Regulamentelor organice", Husul devine "oras" si resedinta "tinutului Falciu".

Conform constitutiei din 1923 orasul Husi era resedinta judetului Falciu si aveea o populatie de 17.130 locuitori (in 1930). In 1930 judetul Falciu aveea o suprafata de 2120 kmp, o populatie de 115.055 locuitori si era impartit in 3 "plasi": Plasa Raducaneni, Plasa "Mihail Koganiceanu" (cu centru la Husi) si Plasa "Dimitrie Cantemir" (cu centrul la Falciu).

In urma reformei administrativ-teritoriale din 1950, este desfiintat fostul judet Falciu, Husul devenind centrul "raionului" cu accelasi nume, din cadrul regiunii Barlad (pana in 1956) apoi din cadrul regiunii Iasi.

In urma reformei administrativ-teritoriale din februarie 1968 se constituie actualul judet Vaslui, cu resedinta in orasul (din 1979 municipiul) Vaslui, orasul Husi fiind inclus in noul judet Vaslui.

Desi la aceea vreme orasele Barlad si Husi erau mult mai dezvoltate economic , social si istoric decat orasul Vaslui, totusi resedinta noului judet Vaslui a fost stabilita in orasul Vaslui, din doua motive:
-Doi importanti membri ai PCR erau nascuti in apropierea Vasluiului (Virgil Trofin la Lipovat si Petru Enache in apropierea Negrestiului)
-Vasluiul era/este situat aproximativ in centrul noului judet.

Acest fapt a avut ca urmare concentrarea investitiilor economice, industriale si edilitare la Vaslui (oras care este practic reconstruit din temelii dupa 1968) si neglijarea oraselor Barlad si Husi.

Acest fapt reiese si din numarul locuitorilor celor 3 orase: Vasluiul aveea 17.591 locuitori in 1966 , ajungand la 80.614 locuitori in 1992, Barladul aveea 41.060 locuitori in 1966, ajungand la 77.518 locuitori in 1992 si Husul aveea 20.715 locuitori in 1966, ajungand la 32.673 locuitori in 1992.

Totusi, in anii 70- 80, si orasul Husi inregistreaza o anumita dezvoltare, datorita politicii de “repartizare justa a mijloacelor de productie pe intreg teritoriul tarii”.

S-a construit destul de mult si la Husi, mai ales sub dictatura lui Nicolae Ceausescu. In anii 1974-1980 sunt realizate 4 intreprinderi industriale “de subordonare republicana”, se dezvolta si agricultura (cu o unitate reprezentativa-IAS Husi), cooperatia mestesugareasca si de consum, se realizeaza reteaua de apa si canalizare si conducta de aductiune a apei din raul Prut, se construiesc peste 4000 de apartamente si garsoniere, etc.

In anul 1991 existau in Husi un numar de 13.261 de salariati.

S-au construit localuri noi pentru scoli, gradinite, vinoteci, s-a realizat modernul combinat de producere si imbuteliere a vinului, podgoria Husi (IAS) s-a extins la peste 2000 hectare, etc.
S-a reusit sa se construiasca un cinematograf nou, un hotel nou si un nou local pentru biblioteca. De asemenea si o autogara noua.

In schimb, Husul nu a beneficiat de o casa de cultura moderna si nici de un local nou pentru spital. Judecatoria si notariatul au fost mutate in centrul Vasluiului, ajungand ca oamenii sa fie pusi pe drumuri si sa piarda timp.

Nu au fost renovate cladirile vechi, de mare valoare istorica si arhitecturala din oras, unele din ele fiind chiar demolate.

La blocuri, a lipsit – dupa 1982- apa calda (programata trimestrial!) si deseori in anii 80 si apa rece! Nu au fost valorificate suficient sursele de apa locale (subterane), iar conducta de aductiune a apei de la Prut s-a dovedit a fi insuficienta.

In plus, totdeauna calitatea apei distribuita prin reteaua publica a lasat de dorit, practice locatarii aducand la bloc apa cu bidioanele de plastic, din fantanile si ciusmelele orasului. Husenii au facut haz de necaz, afirmand ca Husul este singura localitate din Romania pe cale de trecere de la oras la sat!

In anii 80 (dupa 1981- 1982) restrictiile si lipsurile in aprovizionarea cu produse alimentare (carne, lactate, ulei, zahar, etc) s-au facut mai putin resimtite la Husi decat in alte orase. Asta datorita faptului ca Husul era situat intr-o zona agricola importanta, dar si datorita relatiilor si interventiilor a doi oameni in principal: Ioan Neamtu (directorul IAS Husi) si Hristea (seful magazinelor ICSM din Husi, care, printr-o relatie puternica pe care o aveea la Ilie Ceausescu, reusisera sa asigure, chiar si in anii 80, aprvizionarea corespunzatoare cu produse alimentare din Husi a ICSM). Legat de aceasta, erau situatii cand oameni care locuiau in Brasov, Bucuresti, Iasi, etc., veneau la Husi sa cumpere carne si lactate!

Totusi, si in Husi s-au facut simtite in anii 80 restrictiile in aprovizionarea cu energie electrica, cu energie termica (centralele termice de cartier din oras a IGO functionau pe baza de CLU, iar aprovizionarea cu acest tip de combustibil petrolier se realiza cu mari greutati si restrictii in anii 80. Astfel, la blocuri caldura era furnizata in anii 80 in conditii total nesadisfacatoare, iar apa calda ajunsesera sa fie livrata numai de doua ori pe an- de Paste si de Craciun. In aceste conditii multi din cei care locuiau la blocuri isi construisera sobe cu lemne in apartamente si garsoniere, iar baia se facea in nelipsitele lighene si cazi din plastic.), cu butelii de aragaz (care se dadeau pe baza de tabel, iar la fostul depozit PECO de pe strada Saca cozile la butelii se formau de la primele ore ale zilei) si cu motorina si benzina pentru autovehicule.

Dupa revolutia din decembrie 1989 (desfasura pasnic la Husi), a urmat- in anii 1994- 1997- o perioada de decadere economica si de abandonare a unor investitii edilitare incepute inainte de 1990, multe dintre fabricile si unitatile economice dand faliment si disparand.

Din aceasta cauza a scazut si populatia orasului (declarat municipiu in mai 1995), de la 32.673 locuitori in 1992, la numai 26.266 locuitori, in 2011.

Astazi Municipiul Husi este condus de primarul inginer Ioan Ciupilan (din 2008), este o localitate de rang III, municipiu din cadrul judetului Vaslui, din zona Moldovei, a Romaniei.

Sursa: cartea "Istoria Husilor", editata in anul 1994.

Municipiului Husi i sunt "arondate" un numar de 15 comune: Oltenesti, Cretesti, Tatarani, Botesti, Bunesti-Averesti, Duda-Epureni, Dranceni, Dimitrie Cantemir, Padureni, Hoceni, Arsura, Stanilesti, Lunca Banului, Vetrisoaia si Berezeni.

Stema municipiului Husi

Municipiul Husi este format din urmatoarele cartiere:

-Cartierul de case "Dobrina"
  Casele din acest cartier incep sa apara dupa 1890, cand s-a inaugurat linia de cale ferata Crasna-Husi.

-Cartierul "Gara-Saca"
   Cuprinde blocurile situate vis-a-vis de spital (pe strada 1 Decembrie) si casele de pe strazile Garii si Saca.

-Cartierul "Stadion"
   Este un cartier predominant de blocuri, dar exista si cateva case (pe Aleea Mihail Kogalniceanu si pe strada Scolii).
   Inainte de 1950 in aceasta zona erau viile Episcopiei Husilor.
   In anii 50' este construit stadionul.
   Incepand din anul 1964 se construiesc blocurile din acest cartier.
   Cartierul este limitat de: Strada 1 Decembrie (la sud) , Strada Mihail Kogalniceanu (la est), ansamblul Episcopiei Husilor (la nord) si ansamblul spitalului municipal Husi (la vest).

-Cartierul de case "Brosteni"
   Este limitat la nord de: Strada 1 Decembrie, Strada Schit, Strada Sfantul Gheorghe, Strada Capitan Carp.
   Satul Brosteni, care a existat in perioada medievala, inca inainte de 1681, aveea propria sa administratie- propriul “ureadnic” si “vataman”.
   Intr-un act din 1681 este mentionat un preot din acest sat.
   In secol 17, satul si “mosia” Brosteni, cu vii, mori si gradini este daruita de domnitorul Moldovei catre Episcopia Husilor, locuitorii de pe aceea “mosie” avand obligatii materiale si fiscale catre Episcopie.
   In 1875 Brostenii inca mai erau parte din mosia episcopiei.
   Prin rascumpararea locurilor de case de catre locuitori, si prin inmultirea populatiei in aceea zona, aceasta se extinde, unindu-se (spre sfarsitul secolului 19) cu orasul Husi , devenind un cartier al acestuia.
   Desi un cartier predominant de case, la limita sa nordica (de-a lungul strazii 1 Decembrie) s-au construit si cateva blocuri. De asemenea s-au construit si doua blocuri tip "vila", de catre fostul IAS, pe strada Dimitrie Castroian.

-Cartierul de case "Plopeni"
    Este limitat la nord de: Strada Capitan Carp, Strada Sfantul Gheorghe, Strada A I Cuza, Calea Basarabiei si paraul Raesti.
    Initial Plopeni a fost un sat distinct, avand administratie proprie, cu “uriadnicul” si “vatamanul” sau. Acest lucru este mentionat si intr-un document din 1662.
    In 1620 satul Plopeni era unul dintre satele care faceau parte din mosia Episcopiei.
    In 1662 domnitorul Moldovei Eustratie Dabija permite Episcopiei Husilor sa aduca colonisti din alte zone (sarbi si bulgari in special) sis a le permita sa se aseze pe “mosia” Episcopiei, deci si in satul Plopeni.
    Astfel, in acest sat se constituie cu timpul o colonie importanta de sarbo-bulgari, mare parte din acestia fiind folositi de Episcopie ca si meseriasi.
   Dupa tratatele de pace de la Svistov (1792), Bucuresti (1812) si Adrianopol (Edirne)(1829) multi bulgari din sudul Dunarii, pentru a scapa de asuprirea otomana, se refugiaza in Principatele Romane, mai ales dupa 1829. O parte din acestia s-au asezat si in satul Plopeni de langa Husi.
  In prima parte a secolului 19 se produce o reducere a spatiului nelocuit dintre satele Brosteni si Plopeni si respectiv centrul orasului.
  In 1847 satul Plopeni se uneste cu orasul Husi, devenind un cartier al acestuia.
  Dupa 1864, prin “Legea secularizarii averilor manastiresti”, locuitorii din cartierul Plopeni rascumpara terenurile detinute de Episcopie.

-Cartierul de case "Bulgari" si zona "Gradinari"
   Este cuprins intre: Calea Basarabiei, Strada Ana Ipatescu, Strada Toma Kisacoff.
   Bulgarii s-au stabilit in Husi inca din secolul 17, dar mai ales dupa 1829.
   Initial s-a asezat intre paraiele Draslavat si Turbata, apoi si spre Dric.
   Aveau gospodarii modeste si se ocupau cu legumicultura.
   Cu timpul s-au romanizat, astazi foarte putini dintre urmasii colonistilor bulgari mai cunosc si vorbesc limba bulgara.
   Zona "Gradinari" este cuprinsa intre: Calea Basarabiei, Strada Moldovei, paraul Raesti.

-Cartierul de case "Raesti"
   Este cuprins intre: Aleea pietonala care face legatura intre strada Stefan cel Mare si Strada Paul Barais, Strada Paul Barais, Strada Lacramioarelor, scarile "de la Inaltare", Strada Gheorghe Frent, Strada Ana Ipatescu, Strada Toma Kisacoff, Calea Basarabiei, Strada Stefan cel Mare.
  Acest cartier a aparut mai tarziu, in a doua parte a secolului 19, prin asezarea de agricultori pe valea paraului Raesti (care strabate cartierul).

-Cartierul de case "Corni"
   Este cuprins intre: Dealul Turbata, Strada Corni, Strada Stefan cel Mare, aleea pietonala care face legatura intre strada Stefan cel Mare si Strada Paul Barais, Strada Paul Barais, Strada Lacramioarelor, scarile de la "Inaltare", Strada Gheorghe Frent, Dealul Dric.
   Dupa cele afirmate de episcopul Melchisedec Stefanescu, pe locul actualului cartier Corni, ar fi existat un sat vechi- “acolo a fost silesce (siliste) de satul vechi la o departare de targ ca la un ceas”, probabil la inceputul secolului 15.
   Nu se stie in ce imprejurare acest “satul vechi” a disparut.
   Apoi, pe acel loc (“sliste”) s-au asezat asa-numiti “husiti” (adepti ai reformatorului religios Jan Hus, condamnat de biserica catolica ca “eretic” si ars pe rug in 1415), care se refugiasera din Ungaria.
  “Husiti” au venit in zona Moldovei in perioada 1420- 1460 si in 1460 s-au asezat sin in zona actualului cartier Corni, dupa unii istorici numele localitatii Husi ar fi fost dat de dansii.
   Acestia s-au asezat initial pe locul numit “Benta”, mai jos de actualul sat Epureni si pe acceiasi vale, dar, datorita unei molime cumplite, s-au mutat apoi spre vaile paraielor Turbata si Sara.
   Initial asezarea lor s-a numit “Ieronim”, ulterior schimbandu-si numele in Corni.
   Asezarea “husitilor” in apropierea curtii domnesti si a episcopiei a fost permisa de Stefan cel Mare si Sfant, de episcopii Husilor si de alti domnitori, pentru a fi folositi ca mana de lucru de catre episcopie. Dupa stabilirea “husitilor” in aceste locuri, se intensifica si cultura vitei de vie.
   Propaganda catolica din secolul 16 a avut success, “husiti” fiind nevoiti, de voie de nevoie sa revina la catolicism.
   La 20 august 1571 episcopul catolic Georgio Vasari informeaza autoritatile papale despre readucerea la catolicism a 2000 de “husiti” din targurile Husi, Roman si din satele invecinate acestora.
   Ulterior cartierul Corni se extinde spre vest.
   Pana in anii 1926- 1927 acesta a facut parte din comuna Epureni, nu din orasul Husi.
   In 1926- 1927 fostul sat Corni devine un cartier a orasului Husi.
   Majoritatea locuitorilor din acest cartier sunt de religie catolica, astfel incat in acest cartier se afla si cele doua biserici catolice din Husi: "Sfantul Anton" si "Sfanta Maica Maria" si cimitirul catolic (din 1880).

-Cartierul de case "Cotroceni"
   Este cuprins intre: paraul Sara, ansamblul Episcopiei Husilor, paraul Sara, Strada Corni, Dealul Turbata.
   A aparut dupa 1600, prin asezarea in aceasta zona a unor “colonisti” adusi ca mana de lucru pentru nevoile curtii domnesti si ai Episcopiei (denumiti in aceea vreme “poslusnici”).

-Cartierul de case "Dric"
  Limitat la sud de strada Toma Kisacoff (in zona statiei electrice de transformare) si la vest de Strada Ana Ipatescu.
  Cartierul a aparut dupa 1946.
  In ultimii ani, prin acordarea de catre primarie a unor loturi de teren pentru tinerii care vor sa-si construiasca o casa, au aparut zonele "Dric-2" si "Dric-3", in mare parte pe locul unde in 1990 era terenul cultivat cu legume a fostei fabrici de conserve.

-Cartierul de case "Recea" ("Cartierul Nou")
  Constructia acestui cartier incepe din anii 1994-1995, când primaria a concesionat aici locuri pentru constructia de case, in suprafata de 300 mp/loc de casa.

-Zona industriala
   Constructia zonei industriale a orasului (din 1995- municipiu) se realizeaza intre anii 1974- 1980, când aici sunt construite 4 intreprinderi industriale de subordonare republicana: Fabrica de incaltaminte Husana, Fabrica Moldotext, Fabrica de conserve din legume si Filatura de bumbac.
   La acestea se adauga si alte unitati mai mici: MAT-ul, ICIL-ul, Sectia lemn.
   Tot aici sunt amplasate si unele unitati de gospodarire comunala si locativa, de transport, de prestari-servicii, agricole, etc: Statia de tratare a apei si de epurare a apelor uzate, fostul garaj al IJTL-ului, fostul garaj de marfa a ITA, un depozit de legume-fructe, o baza de receptie a cerealelor, fostul SMA, sediul fostului IAS, depozitul de achizitii produse agricole a cooperatiei de consum, etc.
  De asemenea, aici sunt realizate si cateva blocuri, camine de nefamilisti, cantina Husana, cantina SMA.
  Din pacate, dupa anii 1994-1997, unele intreprinderi de aici fie falimenteaza (fosta fabrica de conserve, fosta filatura de bumbac) fie isi reduc drastic activitatea (Moldotext, Husana).
  Disparitia sau restrângerea activitatii acestor intreprinderi a fost principalul motiv al reducerii semnificative a populatiei din Husi.
  In ultimii ani in aceasta zona au aparut mai multe supermarketuri si magazine: "Lidl" (2019), "Altex", "Kaufland", "Flanco", "Profi", "TXM", "Noriel", etc.

-Zona centrala
  Este cuprinsa intre: Strada Stefan cel Mare, Strada Mihail Kogalniceanu, Strada 1 Decembrie, Strada Schit, Strada Sfantul Gheorghe, Strada A I Cuza.

 Municipiul Husi este strabatut de paraurile: Sara si Turbata (dupa unirea lor formeaza paraul Raesti), Draslavat (dupa unirea cu paraul Raesti formeaza paraul Husi, care se varsa in lacul "Gura Vaii", conectat la sistemul de irigatii de pe valea raului Prut).

Aceste parauri sunt traversate de un numar de 27 poduri rutiere si pietonale in interiorul municipiului Husi.

tocmai ce a fost o crima la Husi. Nu o treci in monografia asta?

Din pacate nebuni se mai gasesc si pe la Husi! Oricum, este doar un caz izolat, in general Husul fiind un oras linistit si sigur.

Probleme mai deosebite in privinta infractionalitatii au fost pe la inceputul anilor 90', cand, pe fondul schimbarilor post-revolutionare si poate a unei reactii mai slabe a politiei de atunci, se mai intamplau diverse infractiuni stradale- scandaluri, batai, agresiuni, etc, in special in zona cartierului Corni sau pe la discoteci si baruri!