Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

Si partea a doua

Si un articol din ziarul "Vremea Noua de Vaslui" despre aceste doua filmulete:

FILE DE ISTORIE


ADEVÃR SI EMOTII… La 30 de ani de la Revolutia din decembrie 1989, husenii primesc un dar nesperat! Fiul regretatului om de afaceri Dan Filip, a decis sã dea publicitãtii imaginile-document, filmate de tatãl sãu, chiar în ziua de 22 decembrie 1989, la Husi. Fãrã focuri de armã, fãrã sânge vãrsat, ci doar cu entuziasmul de a fi pãrtasii unei asemenea întorsãturi dramatice a destinului acestei tãri, husenii se vãd strigând “libertate” pe treptele Primãriei, apoi, în tumultul greu de gestionat, acestia fac primul exercitiu democrativ si îsi aleg reprezentantii orasului. Imaginile sunt cu atât mai emotionante pentru huseni, cu cât, în fiecare cadru, ei îsi recunosc fratii, pãrintii, bunicii… La un moment dat, cineva scoate si aratã adunãrii din sala mare a Primãriei Husi, primul numãr al ziarului Adevãrul, astãzi numit “Vremea Nouã”, iesit de sub lumina tiparului pe 21 decembrie 1989. Asadar, istoria libertãtii postdecembriste a Vasluiului a fost scrisã prima datã în acest ziar care împlineste astãzi 30 de ani

În povestirile rudelor si ale cunoscutilor, Revolutia de la Husi, din decembrie 1989, a însemnat, de fapt, curajul de iesi din case si de a merge la Primãrie, pentru a prelua conducerea orasului. În imaginile surprinse de Dan Filip se vede multimea adunatã în fata institutiei si încercãrile ei de a se organiza, peste toatã agitatia si tot enziasmul, greu de stãpânit. Fãrã microfon, husenii care luau cuvântul strigau din rãsputeri si, în coplepsitoarele momente de libertate încã nesigurã, acestia voiau parcã sã spunã tot ceea ce ani la rând nu au avut voie. Numele fostilor lideri ai orasului erau întâmpinate cu un “huooo” vehement, iar numele oamenilor noi, ai celor pe care multimea îi voia la conducere, erau aplaudate. Se vãd apoi cadre din sala de sedinte a Primãriei, de la etajul 1, unde fosta primãritã a orasului, Maria Roman, încojuratã de husenii solidari Revolutiei, pare speriatã si pusã cumva la colt. I se spune cã oamenii s-au sãturat si cã vor ca toate alimentãrile si fabricile sã iasã de sub dominatia comunistilor. Cineva spunând “coruptia a ajuns la cote de neînchipuit”, o frazã care îsi gãseste un ecou atât de cunoscut si în prezent.


Primul comitet de la Husi…

În imaginile surprise în sala mare a Primãriei, în fata multimii adunate, s-a constituit primul comitet de conducere al orasului Husi. Tensiune, tumult, propuneri sustinute frenetic sau contestate, la fel de vehement – toate erau, practic, exprimarea unei libertãti pe care acesti oameni o primeau cu emotii si stângãcii perfect explicabile. Cu voia adunãrii, s-a format primul comitet de salvare nationalã, de la Husi. Hariton Victor, Baietelu Mihai, Rânzescu Valentin, Catrinescu Vasile, Mocanu Gica, Cojan Ion, Aciobanitei Marian, Diaconu Romeo, Constantin Donose, Maioru Catrinescu – au fost numele aplaudate de huseni, semn cã le inspirã încredere si meritã sã îi reprezinte. “Mã bucur din inimã cã sunteti aici. Cã vreti sã pãsim ferm pe drumul reformelor si sunt convins cã o sã dati tot concursul acestui comitet provizoriu de salvare nationalã din orasul Husi”, a spus unul dintre vorbitori. Acesta le-a arãtat oamenilor primul numãr al ziarului Adevãrul, scos în focul Revolutiei, chiar pe 21 decembrie 1989. “Uitati, aici scrie cã Vasluiul e foarte bine organizat, cu vreo 40 si ceva de tovarãsi. De aceea sã ne organizãm si noi. Propun sã se aleagã din comitetul de fatã doi cetãteni, care sã redacteze un proces verbal”, a cerut cel de la microfon. Avocatul Marian Aciobãnitei s-a oferit sã fie cel care sã consemneze în detaliu ceea ce se decidea iar oamenii din salã l-au sustinut. Rând pe rând, fiecare unitate din oras (Filatura, Moldovtex-ul, Husana, CAP-ul, IAS-ul, SMA-ul, Autobaza, etc) si-a ales câte trei reprezentanti, care sã vinã sã vorbeascã despre problemele muncitorilor, reprezentându-i.

Mãrturia huseanului Dumitru Moraru


DEZVÃLUIRI… “Mã vãd si eu în aceste imagini. Era o fricã mare atunci, dar si un curaj si mai mare. Erau zvonuri multe. Unii spuneau cã teroristii au otrãvit fântânile. Noi credeam. Am stat 3 sau 4 zile la Primãrie, dormind pe jos. Cei care erau sustinuti ca sã fie viitorii conducãtori, erau suiti pe o masã, sã fie vãzuti de oameni. Cine era huiduit, era dat jos, cine era aplaudat, era lãsat. Da, ne era fricã în acele momente. Dar ne gândeam cã dacã la televizor aratã cum mor fratii nostri din tarã, noi nu putem sta în casã. Din fericire, la noi nu a fost vãrsare de sânge. Filmuletele lui Dan Filip, Bitu, cum îl stim noi, sunt foarte importante. Nu am stiut cã existã. Cum de i-a venit lui sã facã filmare atunci, e de necrezut. Un bãiat foarte istet! Nu avea lumea camerã de filmat, dar uite cã el avea. M-am emotionat când am privit, pentru cã în imagine l-am vãzut pe fratele meu, Costel Moraru, care s-a stins. Multi de acolo au murit, dar mãcar au murit liberi”, spune huseanul Dumitru Moraru, 68 de ani.

Si a treia parte cu filmarea revolutiei la Husi (filmare din sala de sedinte a primariei)




Si articolul din ziarul "Vremea Noua de Vaslui" , articol in care apare aceasta filmare:


INCENDIAR… Dacã primele douã filmulete, realizate la Husi de regretatul om de afaceri, Dan Filip, chiar în zilele Revolutiei din ‘89, au reprezentat o surprizã totalã, iatã cã azi, Cosmin, fiul acestuia, scoate la ivealã cel de-al treilea material video, de-a dreptul exploziv! În sala mare a Primãriei, în fata unei multimi destul de burversate de vestile contradictorii si imaginile însângerate din orasele unde se murea de-a dreptul, apare comandantul Unitãtii Militare de la Husi, colonelul Ion Rizea, care le cere oamenilor sã iasã pe strãzi si sã prindã… teroristii. Spune despre acestia cã sunt mari, solizi si ar umbla îmbrãcati chiar în haine militare. Imaginile cu discursul colonelului Rizea, privit acum, la 30 de ani de la Revolutie, nu mai au nevoie de niciun comentariu. Bine cã husenii au fost cumpãtati si nu s-au apucat sã “vâneze” teroristi prin oras, cãci cine stie la ce se putea ajunge…

La un moment dat, în fata adunãrii din sala mare a Primãriei, în data de 23 decembrie 1989, inginerul Mocanu dã cuvântul colonelului Ion Rizea, comandantul Unitãtii de Chimie din Husi. Cu autoritate, acesta le transmite celor prezenti în salã, un mesaj care azi ar putea pãrea de neînchipuit. În presiunea acestor evenimente însã, lucrurile se vedea cu totul altfel: “Dumneavoastrã v-ati uitat la televizor. Ati vãzut ce se întâmplã cu armata, cu poporul, în marile orase ale patriei, îndeosebi în capitalã. Doresc sã vã înformez cã suntem la curent cu toatã situatia, din capitala patriei. În cursul acestei nopti, pentru multi dintre dumneavoastrã, spre surprinderea noastrã, a militarilor, a fost o noapte obisnuitã. Pe strãzi nu erau decât Armata si cei 15 luptãtori de gãrzi patriotice, care v-au reprezentat. Eu vã rog în mod foarte insistent, sã întelegeti cã suntem într-o situatie foarte deosebitã. Nu s-a obtinut încã definitiv victoria. Se luptã Armata, gãrzile patriotice din Bucuresti, cetãtenii si îndeosebi tinerii, se luptã în mod insistent, dramatic, cu elemente deosebit de puternice. În mod suprinzãtor pentru noi, aceste elemente sunt înzestrate cu blindate, cu fel de fel de armament. Dupã cum ati auzit, s-a fãcut apel la elemente de comandouri. Dumneavoastrã nu stiu cât de mult stiti ce reprezintã aceste elemente, sunt grupuri, formate numai din 5 sau 6 oameni, dar care reprezintã cât o bombã nuclearã”, a spus comandantul. În salã, oamenii, usor de influentat în acele momente bulversante, au început sã arate neliniste.

Husenii, speriati cu zvonuri: “A început sã fie destabilizatã situatia în toatã tara. Din nou aceste grupuri revin. Au fost prinse când mergeau spre munti”

“Eu nu doresc sã sperii pe nimeni! Stimati tovarãsi, vã rog foarte mult, aceastã adunare a noastrã sã n-o lungim, cã o lungim poate în mod fatal. Eu stau si-mi tremurã inima-n mine, pentru cã, din moment în moment, putem lupta si-n orasul Husi. Sã nu se considere cã noi suntem ocrotiti de nu stiu ce tirani, criminali, ticãlosi, care nu pot veni si aici. A început sã fie destabilizatã situatia în toatã tara. Se restabilizeazã. Din nou aceste grupuri revin. Au fost prinse când mergeau spre munti. În Bucuresti se luptã puternic. Vor, sub orice tip si pret, sã punã stãpânire din nou pe radioteleviziune, adicã pe acele puncte cheie, prin care acest Front al Salvãrii Nationale tine legãtura cu noi, ne îndeamnã, ne conduce. Pentru cã a venit vorba despre Frontul National al Salvãrii Nationale, vã rog foarte mult sã tinem seama de ordinele pe care le primim de la acest esalon, care conduce România. Armata va lupta numai alãturi de popor pânã la victorie. Victorie sau moarte”, a spus ofiterul, iar sala a început sã aplaude, în urale frenetice. (….)


“Sunt multi tovarãsi, care nu suportã culoarea albastrã, a militienilor”

Colonelul Rizea a spus cã are nevoie de “o companie formatã dintr-o subunitate de gãrzi patriotice, formatã din 100 de luptãtori”, alãturi de care sã actioneze Armata din aceastã Garnizoanã. Sunt multi tovarãsi, care nu suportã culoarea albastrã, a militienilor. Nu suportã securistii. Eu vã informez: militienii acestui oras, securistii, imediat ce s-a lansat apelul patriotic, de la radio-televiziune, au venit de bunã-voie, au intrat în subordinea mea, au predat armamentul, si-au pus banderola de tricolor si sunt hotãrâti sã lupte alãturi de popor”, a mai spus Ion Rizea.


Sprijin si mai putinã gãlãgie”

“Vã solicitãm sprijin, mai putinã gãlãgie, dacã se poate. Sã ne concentrãm atentia cãtre toti suspectii orasului, acesti ticãlosi, criminali ai poporului. Au început sã se îmbrace, inclusiv în tinutã militarã! Ei sunt îndeosebi foarte mari, robusti, solizi, puternici, bine crescuti , cã au avut timp sã mãnânce 25 de ani. (…) Domnilor, s-a primit ordin de la Consiliul Militar si de la FSN, tot omul, tot românul, care poate sã tinã o armã în mânã si stie sã tragã cu ea, dacã nu, sã învete cât de repede, sã i se dea armã si munitie, cãci altfel este o crimã. Este o crimã sã nu-i înarmãm pe cei care sunt cu noi (…) Mergem la intreprinderi, patrulãm în oras, niciun terorist nu trebuie sã ne scape. Inclusiv vânãtorii, cã mi-a spus cineva cã sunt multi vânãtori în oras, îi rog sã vinã la punctul de control al Unitãtii Militare, sã-i organizez”, a cerut Ion Rizea.


"Ciudata" initiativa colonelului Ion Rizea (comandantul de atunci al UM Chimie Husi), de a se "lupta" cu "teroristii" si la Husi! Unde vedea el "teroristii" la Husi nu-mi dau seama!

Si alte amanunte mai putin cunoscute despre desfasurarea revolutiei la Husi:

-Unii dintre revolutionari s-au indreptat spre blocul (din apropierea stadionului) in care locuia prima secretara Maria Roman, scandand lozinci impotriva acesteia sau chiar incercand sa intre in apartament.

Insa, datorita faptului ca sotul acesteia- domnul Roman- era pe atunci seful statiei CFR Husi, un om respectat si apreciat in oras, pe care am avut onoarea sa-l cunosc (era si bun prieten cu tata) , acesta le-a vorbit revolutionarilor si acestia s-au linistit.


-Alti revolutionari s-au adunat in fata sediului militiei Husi, cerand eliberarea "detinutilor politici". Dand dovada de mult tact si retinere, comandantii de atunci ai militiei (Constantin Grigoras) si securitatii (Rumbet) din Husi I-au convins pe revolutionari ca nu exista "detinuti politici" in arestul militiei din Husi. Apoi comanda cadrelor de militia si securitate din Husi a fost preluata de cadrele militare de la UM Chimie Husi.

Un articol din ziarul "Vremea Noua de Vaslui", cu privire la "Oamenii Husului", care s-au remarcat in 2019:



BILANT…. Putine zile au mai rãmas pânã la finele lui 2019, un an în care multe s-au întâmplat în urbea Husilor! Cu bune si cu rele, viata cetãtii si-a mai scris o paginã din istoria localã, iar faptul cã numele ei a avut ecou, se datoreazã oamenilor sãi.

Omul momentului este, fãrã îndoialã, Dr. Nelu Tãtaru. În 2019, acesta a reusit ceea ce multi nu credeau cã va fi posibil la Vaslui: sã strice masinãria de vot a PSD-ului si sã îl înfrângã la urne tocmai pe… invincibilul Dumitru Buzatu. Chirurgul husean a fost numit de curând secretar de stat în Ministerul Sãnãtãtii, devenind “mâna dreaptã” a ministrului Victor Costache.

Preasfintitul Ignatie, Episcopul Husilor, la rândul sãu, de asemenea, a reusit lucruri aparent imposibile: sã refacã imaginea zdrobitã a Bisericii locului, sã readucã oamenii în lãcasele de cult si sã punã bazele unei adevãrate infrastructuri, prin care copiii si bãtrânii sãrmani, sã fie ajutati.

Scriitoarea Lina Codreanu, olimpica Adelina Ralea, profesoara sa, Elena Talasman, învãtãtoarea Corina Sujdea sau huseanul Sergiu Suhãreanu sunt si ei o parte dintre oamenii care au contribuit, fiecare în felul sãu, la imaginea pozitivã a Husului.

Primarul Ioan Ciupilan nu putea lipsi de pe aceastã listã, fie si pentru faptul cã, pe lângã treburile edilitare, are meritul ca în uriasul scandal cu “antisemitii”, sã îi fi înfruntat pe toti cei care au acuzat Husul cã ar fi “un leagãn al legionarilor”. “Nu avem antisemiti la Husi! Nu-mi faceti orasul de rusine”, le-a strigat Ciupilan.

Pe lista merituosilor din 2019, un vasluian, nãscut la Vetrisoaia, dar cu care husenii se mândresc, George Cãtãlin Grosu, reuseste chiar în aceste zile sã bucure un judet întreg. A absolvit Institutul National pentru Pregãtirea si Perfectionarea Avocatilor cu “Magna Cum Laudae”, fiind unul dintre cei mai buni din tarã.

2019 a fost un an destul de încãrcat pentru Husi. Marcat de alegeri – europarlamentare, referendum si douã tururi pentru prezidentiale, viata urbei, de voie, de nevoie, s-a raportat mai mult la aceste evenimente. Câstigãtorul acestor confruntãri electorale, nu doar acasã, la Husi, ci si pe plan judetean, a fost huseanul Nelu Tãtaru, din postura de presedinte al PNL Vaslui. Unii au fost tentati sã spunã cã victoria PNL-ului s-ar datora mai mult valului national anti-PSD, însã adevãrul aratã cã în judetele unde social-democratii au mai avut câte un “greu al partidului”, formatiunea a câstigat. Numai cã la Vaslui, Dumitru Buzatu, desi un lider de bazã al social-democratilor, nu a izbutit sã înfrângã PNL-ul, acesta fiind semnul cã liberalii condusi de Tãtaru, au avut o strategie politicã eficientã. Cu aceastã ocazie, cei care s-au tot tânguit cã doctorul de la Husi nu ar fi un politician abil, nu prea au mai avut ce comenta… Doctorul Tãtaru a mai înregistrat un succes notabil, pânã sã se termine anul: a fost numit secretar de stat în Ministerul Sãnãtãtii, devenind un om de bazã al Ministrului Sãnãtãtii. O dovedeste faptul cã, desi are doar câteva zile în functie, huseanul este trimis deja în misiuni grele de cãtre ministrul Sãnãtãtii, Victor Costache. Una dintre ele este recenta întâlnire dintre secretarul de Stat, Nelu Tãtaru, si reprezentatii Uniunii Sindicatelor TESA, îngrijorati si nervosi cã li se vor tãia sporurile. Huseanul Tãtaru, un specialist incontestabil în domeniul medical, a stiut sã dialogheze cu sindicalistii care, dupã întrevedere, l-au lãudat pe Dr. Tãtaru pe pagina lor de Facebook.



Omul care a readus vasluienii în Biserici

Chiar dacã este la Husi de doar doi ani, Preasfintitul Ignatie, Episcopul locului, asumat îndatã de huseni si considerat, cu entuziasm, drept unul de-al lor, este cel care a fãcut ca, de foarte multe ori, în cursul acestui an, sã se vorbeascã admirativ despre Vaslui si, implicit, despre Husi. A înfiintat si dezvoltat centre sociale, pentru copiii necãjiti si vârstnici, a readus enoriasii în lãcasele de cult, a organziat evenimente ample, în care credinta, bucuria dãruirii si, foarte important, sentimentul de patriotism au fost elementele constante si necesare. A mers peste hotare sã slujeascã, unde a fost invitat în diferite tãri europene. Le-a vorbit strãinilor frumos despre Vaslui. A organizat tabere pentru copiii din familii nevoiase, le-a fãcut micutilor din tot judetul o zi de 1 Iunie cum rar s-a vãzut în curtea unei Catedrale, iar toate aceste evenimente au avut vizibilitate nationalã, în presa care a vorbit adesea admirativ, despre schimbãrile de la Episcopie. PS Ignatie nu a uitat de respectul cuvenit înaintasilor Episcopiei, cãrora le-a acordat atentia cuvenitã. A înfiintat o editurã a Episcopei, Horeb, si lista faptelor ar putea continua. A rãmas, în acelasi timp, un episcop modern, conectat la retelele de socializare unde comentariile sale fatã de evenimentele importante din societate au stârnit câteodatã discutii ample, la nivel national. În final, Mos Crãciun a fost invitat în curtea Catedralei, pentru a le face o searã magicã celor peste 1600 de copii din tot judetul. Acestia au primit pachete cu hainute si încãltãri pentru iarnã.



Câtiva dintre husenii care meritã evidentiati! Lista rãmâne deschisã…

Sigur cã lista husenilor care s-au remarcat în 2019 este una mult mai mare. Scriitoarea Lina Codreanu, o profesoarã atât de iubitã de copii, care a ales calea scrisului, a împlinit 70 de primãveri, moment în care a lansat alte trei cãrti, care sã încânte cultura localã. Sergiu Suhãreanu este unul dintre husenii simpli, dar plini de pasiune pentru orasul natal. A realizat un grup pe Facebook, numit “Mândru cã sunt husean”, fãcând aici o adevãratã colectie de lucruri frumoase despre orasul sãu. Olimpica Ioana Adelina Ralea, acum studentã la Facultatea de Drept din Bucuresti, a fost si în 2019 un model pentru toti copiii acestui oras, la fel cum un model între dascãli este si profesoara sa de francezã, Elena Talasman. Învãtãtoarea Corina Sujdea este huseanca ce, de câtiva ani, reuseste sã realizeze proiecte europene, care pun Husul si Vasluiul pe harta Europei, în domeniul educatiei, al cooperãrii interculturale între tãri. Strãdania sa este una evidentã, care meritã remarcatã. Anul acesta, datoritã proiectelor învãtãtoarei Sujdea, zeci de copii din mai multe tãri au venit la Husi, unde s-au simtit extraordinar, lãudând tara, judetul si, implicit, orasul-gazdã.

Pentru anul 2020 sa speram ca vor fi derulate si/sau finalizate proiectele incepute, importante pentru municipiul Husi:


-Continuarea lucrarilor de modernizare si extindere (in special in zonele noi de case "Dric-2" si "Dric-3") a sistemului de apa-canalizare, proiect aflat in faza de executie;


-Realizarea asfaltarii strazilor care mai sunt neasfaltate;


-Continuarea proiectului de "reabilitare, modernizare si dotare a cinematografului "Dacia" , proiect derulat si finantat prin "Compania Nationala de Investitii", contributia primariei Husi urmand a fi de 2% din valoarea proiectului , care este in total de aproape 12.000.000 RON. Pe site-ul oficial al CNI acest proiect apare cu "indicatori aprobati". Sa speram ca actualul guvern va aloca catre CNI resursele financiare necesare pentru continuarea acestui proiect si ca se va putea publica cat mai repede pe sistemul de achizitii publice SICAP anuntul privind organizarea licitatiei pentru desemnarea firmei care va executa lucrarile propriu-zise de reabilitare si modernizare a cinematografului husean.


-Continuarea proiectului de renovare si punere in valoare a cladirii de patrimoniu "Casa Adam Mitache" (azi sediul Muzeului Municipal Husi, inchis publicului vizitator din 1993), lucrare derulata de catre Ministerul Culturii . In raspunsul oficial primit de la acest minister se mentioneaza faptul ca in luna septembrie 2019 a fost incheiat "contractul de prestari servicii de proiectare pentru elaborarea de studii si investigatii DALI, PTE, PAC, DE, POE si asistenta tehnica pentru lucrari de restaurare, consolidare si punere in valoare a monumentului istoric "casa Adam Mitache", cu asocierea "SC Arc Design Srl, SC Mihul Srl si SC Elma Stil Srl, sef de proiect arhitect Corneliu Ciobanasu".


-Primaria a acordat teren la doua firme private, care urmeaza sa realizeze la Husi o fabrica de borduri si o fabrica de corpuri de iluminat.


-In privinta hotelului "Dimitrie Cantemir" din Husi (hotel inaugurat in 1983) situatia este mai complicata. Dupa ce a fost cumparat de firma fiicei deputatului PSD de Husi- Aurel Caciula (cu cu suma de 700.000 euro), acesta a spus public ca intentioneaza sa modernizeze hotelul!

Insa, din alte surse , am aflat ca de fapt Aurel Caciula ar intentiona sa demoleze hotelul, pentru a vinde terenul , teren pe care ar putea lua cca un milion de euro!

De asemenea, Aurel Caciula (conform unui articol publicat in ziarul "Vremea Noua de Vaslui") ar fi solicitat autorizatie de demolare a hotelului, autorizatie pe care insa nu a obtinut-o, deoarece in imediata apropiere a hotelului se afla o cladire veche, de patrimoniu!

De aceea am inteles de la o persoana ca hotelul este lasat in mod intentionat sa se degradeze (de cca doua- trei luni de cand a fost cumparat de Aurel Caciula , in afara de faptul ca au fost scoase din hotel toate covoarele, etc, nu s-a mai vazut nici o miscare) pentru ca apoi sa ajunga intr-un stadiu asa de degradat, incat sa nu mai poata fi modernizat!

Acuma sper ca aceste informatii din presa sa nu fie reale, si sper ca Aurel Caciula sa nu demoleze totusi hotelul, ci sa-l modernizeze si sa-l redea circuitului turistic!

Oricum, la hotel, tinand cont de faptul ca din 1983 (de cand a fost inaugurat) nu s-au mai facut modernizari, sunt necesare lucrari destul de importante de modernizare: schimbarea totala a instalatiilor electrice, de termoficare, sanitare (apa-canalizare), refacerea finisajelor interioare, a fatadei, a scarilor de acces, schimbarea geamurilor si usilor, a mobilierului, repunerea in functiune a liftului, etc.

-Continuarea proiectului de achizitionare de autovehicule electrice pentru transportul urban in comun, amenajarea statiilor si infiintarea unor noi trasee de transport urban in comun , trasee care sa deserveasca si cartierul Dric.
Proiectul se afla in stadiul de analiza si aprobare la organele UE.


-Continuarea proiectului de amenajare a unui teatru de vara in zona Recea si de amenajare a iazului Recea, ca o baza de agreement nautic si de canotaj. Proiectul se afla in stadiul de analiza si aprobare la organele UE.

In anul care tocmai se incheie au fost finalizate unele proiecte importante:


-Terminarea renovarii si reabilitarii cladirii Casei de Cultura "Alexandru Giugaru" Husi, cladire veche, de patrimoniu (cu finantare din bugetul local). Lucrarea a inceput in octombrie 2017.


-Renovarea stadionului municipal Husi si sprijin acordat echipei de fotbal Husana Husi, care s-a calificat in divizia C (cu finantare din bugetul local)

In schimb stam "bine" la Husi la capitolul comert: anul acesta, pe langa magazinele existente, au mai aparut:


-In zona industriala, in locul fostului ICIL, au aparut cateva magazine noi: "Pepco", "Profi", "Noriel", "Zoomania", "Flanco", "Kik" si "CCC".
Din pacate in locul unei unitati de productie industriala (cum era fostul ICIL in industria prelucrarii laptelui) au aparut magazine, dar macar constructia si amenajarea acestor magazine a imbunatatit imaginea zonei!



-Pe terenul liber unde era o cladire a fostului IAS urmeaza sa se construiasca un supermarket "Kaufland";


-Supermarketul "Lidl" a fost mutat din centru in zona industriala (pe locul unde in 1989 era autocoloana marfa Husi a ITA Vaslui), iar in locul "Lidl" au aparut un magazin "Jysk".


-De asemenea, pe terenul liber de langa Oficiul Postal (din zona centrala) se construieste tot un supermarket!

Pe site-ul oficial al primariei Husi, la capitolul “ PROIECTE CU FINANTARE EUROPEANA NERAMBURSABILA IN CURS DE EVALUARE”, apare si urmatorul proiect:
“Reducerea emisiilor de carbon în municipiul Husi bazata pe Planul de Mobilitate Urbana Durabila” SMIS 12356
Axa prioritara 3: Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon . Perioada de implementare: 61 luni
Valoarea totala euro: 8.830.755,73, martie 2018
Obiective: Obiectivul general al proiectului propus spre finantare este de îmbunatatire a infrastructurii necesare pentru utilizarea modurilor nepoluante de transport public, cu masinile electrice sau hibride, cu scopul reducerii numarului de deplasari cu transportul privat (autoturisme personale) si, implicit, reducerea emisiilor echivalente CO2 din transport.
Rezultate: Scaderea anuala estimata a gazelor cu efect de sera;

- Cresterea anuala estimata a numarului de pasageri transportati în cadrul sistemelor de transport public de calatori construite /modernizate/ extinse;

-“Autobuze” electrice achizitionate -10 bucati

-Statii de reincarcare electrica achizitionate/instalate/construite pentru “autobuzele” alimentate electric -1 statie

-Statii de transport public construite/modernizate/reabilitate -55 statii

-Sisteme de e-ticketing create/modernizate/reabilitate – 1sistem

-Lungimea/Suprafata infrastructurii rutiere (cu statut de strada urbana) configurate/ reconfigurate pe care se suprapun benzi separate ale transportului public de calatori construite/ extinse/ modernizate ( km)-27.000 mp

-Lungimea pistelor/traseelor de biciclete construite/ modernizate/ extinse (km), dupa caz- 1.9 km

-Cresterea anuala estimata a numarului de persoane care utilizeaza pistele/traseele pentru biciclete construite-20 persoane

Observatii/stadiul priectului: Admis dupa verificarea administrativa si a eligibilitatii.

O veste buna la inceput de an pentru Husi:

Citez un articol din ziarul "Vremea Noua de Vaslui":

Intrã soseaua de centurã a Husului la finantare, în guvernarea PNL?

TELENOVELÃ… Vechea poveste a soselei de centurã a Husului ar putea sã-si gãseascã un final fericit, dupã ani de zile de bâlbâieli, promisiuni si calcule refãcute non-stop. Asearã, premierul Ludovic Orban a aprobat „Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Varianta de ocolire Husi”, judetul Vaslui”, semn cã husenii pot visa la o sosea de centurã. Am aflat, tot seara trecutã, cã „Finantarea obiectivului de investitii se realizeazã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii”.

„Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor, prin Compania Nationalã de Administrare a Infrastructurii Rutiere, rãspunde de modul de utilizare a sumei prevãzute în anexã, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, mai scrie în hotãrârea de Guvern.

Nu este pentru prima datã când aceastã sosea este discutatã de cãtre politicienii aflati la Putere, în diverse perioade de timp.

Pe 7 octombrie 2019, în perioada guvernãrii PSD, a fost propusã o altã hotãrâre de Guvern, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai soselei de centurã a municipiului Husi. „Varianta de traseu avizatã (varianta rosie) are lungimea totalã de 14,4 km si se desprinde din DN 24 B, în partea de sud-vest a municipiului Husi, se desfãsoarã pe Valea Lohan, pânã în dreptul iazului cu acelasi nume, de unde urcã pe coasta vesticã a Dealului Lohan, pânã la traversarea Vãii Popii, de unde coboarã continuu pânã în Valea Recea, ocolind pe la nord nord-est localitatea Epureni; din Valea Recea traseul traverseazã Dealul si Valea lui Ivan, racordându-se la DN 24 B, în partea de nord-est a municipiului Husi. (…) Pentru toate cele trei variante de amplasament traseele au fost studiate si definitivate avându-se în vedere cerintele STAS 863/1985. (…) Varianta de ocolire Husi prevede douã parcãri, acestea au fost proiectate la Km 7+562, pe partea stânga si la Km 10+280, pe partea dreaptã, suprafata acestora fiind de 6.000 mp fiecare. (…) Pentru traversarea vãilor intersectate de varianta de ocolire au fost prevãzute poduri sau viaducte dupã cum urmeazã: Pod peste Valea Lohanului; Pod peste Lohan, pe breteaua Tãtãrani-Husi; Viaduct Valea Tainei; Viaduct Valea Bobesti; Viaduct Valea Popii; Viaduct Valea Recea; Pod Gherghel; Viaduct Coser; Pod Valea lui Ivan. Pentru traversarea Variantei ocolitoare de cãtre atelajele agricole, animale etc. s-au prevãzut subtraversãri. Aceste subtraversãri sunt prevãzute a se executa din beton armat cu suprastructura alcatuitã din grinzi din beton precomprimat, cu lungimea de 8 m. Acolo unde este necesar subtraversãrile respective au si rol de podete pentru descãrea apelor colectate de santurile din lungul drumului sau de pe vãile adiacente”, acestea erau datele prezentate în sedinta de Guvern din octombrie 2019. Per total, sunt 11,5 km de drum european, care vor ocoli municipiul Husi, drum care ar putea fi interconectatã cu Autostrada Vasluienilor, asa cum este cunoscut proiectul initiat si sustinut de cãtre deputatul ALDE de Vaslui, Daniel Olteanu.

Din cauza problemelor pe care traficul greu le creazã în oras, în 2018 se discuta chiar si de o limitare a traficului de TIR-uri pe timpul zilei, dar si pe perioada noptii, lucru care ar fi creat mari probleme în trafic. Soseaua de centurã a fost mereu o mare problemã pentru Executiv, mai ales cã, zi si noapte, sute de camioane încãrcate cu mii de tone de mãrfuri si produse, din sau spre Moldova, trec prin Husi.

Pe 25 septembrie 2009, Compania Nationalã de Drumuri din acel moment a semnat contractul de “Asistentã Tehnicã pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire pentru varianta de ocolire Husi”. A fost primul pas în realizarea acestui drum mult dorit de cãtre huseni. Valoarea totalã a contractului a fost de 1.258.170 de lei, iar firma care a cîstigat licitatia a fost TRAPEC SA. Proiectul urma sã primeascã finantare pentru executie, bani europeni, însã totul s-a nãruit pe neasteptate. Acum, iatã, proiectul este repus din nou pe masa Guvernului si se anuntã, cu mare pompã, cã va fi finantat.

„Vom vedea dacã vor începe lucrãrile”, a fost singura declaratie obtinutã de la primarul Husului, Ioan Ciupilan".



Urmatoarea etapa ar fi (dupa aprobarea indicatorilor tehnico-economici) realizarea studiului de fezabilitate pentru soseaua de centura a Husului (utilitatea realizarii ei fiind evidenta, municipiul Husi fiind strabatut de foarte multe autocamioane dinspre si spre vama Albita- Leuseni).

Un reportaj tv (realizat de televiziunea "TV Total Vaslui") cu primarul Ioan Ciupilan, despre proiectele aflate in derulare si despre problemele intampinate in realizarea acestor proiecte!

Reportajul a fost realizat la sfarsitul lunii noiembrie 2019.

Sa inteleg ca Husiul s-a intors in comunism in zilele noastre? Eu asta inteleg din titlul topicului.

Titlul topicului ar trebui modificat!