Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

Raspunsul primit recent (la un mesaj pe care l-am adresat pe facebook), de la "Institutul National al Patrimoniului":

"Bună ziua și mulțumim pentru interesul dvs. pentru patrimoniu. Casa Adam Mitache din Huși, jud.Vaslui este un obiectiv inclus în Programul Național de Restaurare (PNR) gestionat de Institutul Național al Patrimoniului. În acest moment, ne aflăm în stadiul de realizare a documentației tehnico-economice pentru intervenția viitoare, proiectarea fiind acoperită de asemenea prin PNR.
După finalizarea documentației vom putea deschide achiziția de lucrări de execuție.
Dacă mai doriți și alte detalii despre acest obiectiv inclus în PNR, ne puteți scrie și pe secretariat@patrimoniu.ro. Vă mulțumim!".

Din ziarul "Vremea Noua de Vaslui" (articol scris de Alina Darie):

https://www.vremeanoua.ro/planuri-la-husi-teatru-de-vara-la-recea-si-un-club-pentru-bunici/

ÎNTRUNIRE… Aleșii de la Huși au de gând să vină săptămâna viitoare cu proiecte interesante, pe care să le dezbată într-o ședință matinală, luni, 8 noiembrie. Consilierii vor avea de votat inițiative privind mult discutatul „Teatru de Vară” care este plănuit a fi nou construit la Huși, dar și despre înființarea unui Club al Seniorilor la nivel local. De asemenea, interesant este și proiectul care vizează stabilirea reprezentantului Consiliului Local în comisiile de evaluare a probei de interviu la concursurile organizate la nivel de ISJ, pentru funcțiile de director și director adjunct, în unitățile de învățământ locale.

La câteva zile de la ședința ordinară din 28 octombrie, iată că executivul vrea să se prezinte în fața consilierilor cu chestiuni urgente pe ordinea de zi, motiv pentru care a convocat o ședință extraordinară pe 8 noiembrie, de ziua Sfinților „Mihail și Gavriil”. Pe lângă o nouă rectificare de buget – etapa noiembrie, sunt mai multe proiecte chiar interesante. Cel care atrage atenția este proiectul care vizează construirea unui Teatru de Vară în municipiul Huși, obiectiv pe care hușenii l-au considerat dintotdeauna important pentru activitățile recreative, care ar putea aduce bucurie oamenilor. Față de acest obiectiv, în ședința matinală de luni, 8 noiembrie, ora 09,00, sunt menționate două proiecte de hotărâre, unul vizând aprobarea studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico-economici ai acestei investiții, document necesar în vederea depunerii fișei de proiect în cadrul apelului de proiecte POR/GAL Huși, dar și un proiect privind aprobarea efectivă a investiției, precum și a valorii acesteia. Practic, mai pe înțelesul tuturor, abia se pune la cale o finanțare pentru Teatrul de Vară, care va fi construit la Recea, vis-à-vis de parcul amenajat în această zonă a orașului. Față de locația aceasta, în Consiliul Local au fost mai multe discuții, care spuneau că un Teatru de Vară ar fi potrivit într-un loc mai apropiat de centrul municipiului, nu într-o margine, unde locuitorii vor ajunge doar cu un mijloc de transport, însă reprezentanții Primăriei au explicat că s-a ținut cont nu doar de spațiul generos din zona Recea, ci și de normele care impun ca asemenea obiective în care se adună mulți oameni, să nu fie între blocuri, în spații mici, de unde evacuarea, în caz de necesitate, să se facă cu dificultate.

Vor să facă un Club al Seniorilor la Huși, iar ideea nu e rea deloc

Un alt proiect de hotărâre care, de asemenea, își caută finanțare, este cel legat de Înființarea unui „Club al Seniorilor” din municipiul Huși. Aici, Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Huși vrea să facă un parteneriat cu Asociația Filantropia Ortodoxă, pentru realizarea acestui obiectiv local. S-a mai luat în discuție și anterior un asemenea proiect, care, fără îndoială, ar fi benefic unora dintre bunicii care au nevoie de socializare într-un spațiu civilizat, de evenimente dedicate lor, care să îi motiveze și să le facă viața mai senină. Tot în această ședință va fi ales și președintele care va conduce întrunirile dintre consilierii municipali de la Huși, pentru următoarele trei luni."

Sa speram ca se va aproba finantarea pentru constructia "teatrului de vara" de la Recea. Zona respectiva este potrivita pentru a fi amenajata pentru petrecerea timpului in aer liber, deoarece, pe langa parcul existent si acest "teatru de vara" propus, acolo s-ar putea amenaja si iazul Recea (care poate fi decolmatat, dragat si dotat cu barci, hidrobiciclete, etc) si s-ar putea reconstrui/moderniza fostul strand "Recea" (inchis de foarte multi ani si in prezent aflat in stadiu de ruina)!
De asemenea, pentru a usura accesul cetatenilor din Husi care nu au automobil personal si vor sa ajunga la Recea, ar fi util de prelungit traseul microbuzelor "de oras" de la actualul capat de linie de la fosta statie meteo, pana la parcul Recea (o propunere in acest sens am trimis firmei "SC Anta 95 Srl" care detine microbuzele "de oras" (urbane) din Husi!

In urma unei vizite la Husi am vazut ca s-a terminat (in sfarsit!) asfaltarea (+trotuare) strazilor: Aleea Mihail Kogalniceanu (din cartierul "Stadion"), Alecu Ghitescu (intre intersectia cu strada Petru Filip si intersectia cu strada Dumitru Hodea), Dumitru Hodea (intre intersectia cu strada Alecu Ghitescu si intersectia cu strada Sara) si Iojup Radu.

In acest fel, prin terminarea lucrarilor de asfaltare a acestor strazi (Alecu Ghitescu, Dumitru Hodea si Iojup Radu) se creeaza o legatura rutiera directa, moderna, intre zona "Gara-Saca" si cartierele Cotroceni si Corni.

Si doua fotografii facute in zona strazii Stefan cel Mare:



Noul spatiu comercial ce se construieste pe strada Stefan cel Mare, pe locul unde era fostul hotel "Dobrina" (demolat prin 2010). Spatiul apartine firmei "SC Vasea Srl". Ar fi fost bine daca terenul respectiv ar fi fost expropiat si trecut in proprietatea primariei, pentru amenajarea acolo a unei parcari, foarte necesare in apropierea pietei!



Casa veche din apropierea intersectiei strazilor Stefan cel Mare si Paul Barais. Casa se afla in stare de degradare, este proprietatea primariei si este utilizata ca si "locuinta sociala".

Am trimis mesaje catre majoritatea parlamentarilor care reprezinta judetul Vaslui (domnilor Adrian Solomon, Eduard Popica, Mihai Botez, Iulian Mihail Baca, Tudor Polak , doamnelor Gabriela Cretu, Raisa Enachi) si domnului Nelu Tataru, cu rugamintea de a intreprinde demersurile legale necesare, catre : Ministerul Transporturilor, Compania Nationala de cai ferate "CFR-SA", Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori SNTFC-CFR-Calatori si Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere din Romania, pentru proiectarea si executia unor obiective de infrastructura rutiera si feroviara, fara de care nu este posibila atragerea de investitori puternici in municipiul Husi in special si in judetul Vaslui in general si implicit dezvoltarea economica si sociala a municipiului Husi si a judetului Vaslui:

1. Modificarea proiectului "drumului express" Tisita- Husi- Albita intr-un proiect pentru o autostrada si realizarea lui;

2. Proiectarea si executia soselei de centura a municipiului Husi;

3. Proiectarea si executia unei autostrazi Albita- Raducaneni-Iasi, pentru conectarea judetului Vaslui la viitoarea autostrada Targu Mures- Iasi si implicit cu centrul si vestul Europei;

4. Realizarea lucrarilor de reparatie si redare pentru traficul feroviar, in conditii de siguranta a circulatiei, a caii ferate Crasna- Husi;

5. Reintroducerea, de catre SNTFC-CFR-Calatori a unor trenuri de calatori directe Husi-Vaslui si Husi-Iasi

Fara realizarea acestor investitii in infrastructura rutiera si feroviara nu se pot atrage investitori puternici si implicit nu se poate vorbi de posibilitatea de dezvoltare economica si sociala a municipiului Husi in special si a judetului Vaslui in general!

Pe baza anexelor din unele hotarari a Consiliului Local Husi, din anul 2019 (hotarari care pot fi vazutepe site-ul oficial al primariei Husi), am facut un calcul si a rezultat ca lungimea retelelor fostului sistem centralizat de termoficare (retele care erau arondate celor foste 10 "centrale termice de cartier") era de aproape 120 km retele de termoficare (tur-retur) si de aproape 60 km retele de apa calda menajera (tur-retur).

Si legat de politica UE , de eliminare a centralelor termice de apartament (individuale) pe baza de gaze naturale si de "promovare" a sistemelor centralizate de termoficare: ar fi UE dispusa sa ofere intreaga finantare necesara pentru reconstructia, cu tehnologii moderne, a fostului sistem centralizat de termoficare din Husi (10 centrale termice de cartier pe baza de gaze naturale + cca 120 km retea de termoficare + cca 60 km retea de apa calda menajera + echipamente de automatizare si control de la distanta) ? Ar fi vorba de o suma de ordinul sutelor de milioane de euro, pentru astfel de investitii, suma de care evident bugetul local al municipiului Husi nu dispune!

Chiar daca prin absurd UE ar fi dispusa sa ofere asemenea suma municipiului Husi, pentru reconstructia sistemului centralizat de termoficare, ar aparea si o problema juridica: cine ar trebui sa suporte costurile refacerii conductelor de termoficare din interiorul blocurilor ? Blocurile (si implicit si retelele tehnice interioare) sunt proprietate privata, iar primaria nu poate investi intr-o proprietate privata!
Iar ca toti vecinii dintr-un bloc sa se inteleaga si sa puna toti bani pentru o eventuala reconstructie a retelelor termice comune a blocurilor este foarte putin probabil- sunt situatii in care cel care locuieste la parter nu vrea sa puna bani pentru reparatia acoperisului blocului (dupa mentalitatea ca "ce, imi ploua mie in casa ?!") iar cel care locuieste la ultimul etaj nu vrea sa puna bani pentru reparatia tevilor de apa sau de canalizare de la subsolul blocului!
In plus in Husi nu mai exista demult "asociatii de proprietari" la blocuri (in 1990 erau 13 "asociatii de locatari" in Husi).

Asadar, daca UE nu este dispusa sa ofere sume foarte mari de bani autoritatilor locale (si nu este numai cazul Husului) pentru o eventuala reconstructie a fostelor sisteme centralizate de termoficare, sa accepte ca singura solutie viabila pentru asigurarea energiei termice in aceste orase mici sunt centralele termice de apartament (individuale), pe baza de gaze naturale si sa se renunte la orice fel de masuri restrictive propuse, in viitor, pentru cei care utilizeaza astfel de centrale termice de apartament, pe baza de gaze naturale!

O veste buna: s-a aprobat finantarea pentru renovarea si restaurarea "Casei Moruzi", din Husi! Articolul din ziarul "Monitorul de Vaslui":
Municipiul Huși primește 1,9 milioane pentru reabilitarea Casei Moruzi și înființarea unui centru cultural-educațional
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a semnat 25 de contracte de finanțare prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, în valoare eligibilă totală de 105.019.956,74 lei. Printre proiectele finanțate se află și cel pentru reabilitarea Casei Moruzi şi înfiinţarea unui centru cultural-educaţional din Huși în valoare de 1.900.599,70 lei.
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a semnat 25 de noi contracte de finanţare prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, în valoare eligibilă totală de 105.019.956,74 lei.Potrivit unui comunicat transmis luni de minister, din cele 25 de contracte, şase vizează modernizarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de transport. Alte 19 proiecte au ca obiectiv susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, prin dezvoltarea capacităţii de producţie, achiziţia de utilaje şi diversificarea activităţilor.
Printre aceste proiecte care vor primi finanțare se numără și proiectul „Reabilitare clădire – Casa Moruzi și Înfiintare centru cultural-educațional”, depus de către Primăria municipiului Huși în cadrul apelului de proiecte POR/GAL HUSI – CI/2019/9/9.1/OS9.1 „Axa prioritara 9 – Sprijinirea regenerarii economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban; Prioritatea de investiții 9.1 – dezvoltare locală sub responsabilitatea comunității (DLRC)”.
In cadrul proiectului, în ianuarie 2020, Primăria Huși a decis și Consiluiul Local Huși a aprobat ca municipalitatea să aibă ca partener Asociația Filantropia Ortodoxă Huși de sub egida Episcopiei Huși.
Articol scris de Cristian Patrascu.
http://www.monitoruldevaslui.ro/.../municipiul-husi.../

Dintre toti parlamentarii de Vaslui la care le-am trimis mesaje pe facebook , cu privire la "drumul express" Tisita- Husi- Albita, proiectul soselei de centura a municipiului Husi si calea ferata Crasna- Husi, mi-a raspuns numai domnul Mihai Botez, astfel:

"Bună ziua si multumesc pentru mesaj

1. Traficul existent nu justifica transformarea drumului express in autostrada. Diferenta nu este atat de mare. Momentan proiectul este in stadiul de efectuare a studiului de fezabilitate.

2. Ma voi interesa referitor la proiectul de construirea a centurii ocolitoare Husi.

3. E o idee interesanta

4 si 5. O sa ma interesez, insa in acest moment nu stiu sa existe vreun proiect de reluare a circulatiei pe tronsonul feroviar către Husi".

De asemenea am trimis un mesaj, pe site-ul oficial al "Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR", cu privire la stadiul acestui proiect al "drumului express" Tisita- Tecuci- Barlad- Crasna- Husi- Albita si cu privire la stadiul proiectului privind soseaua de centura a municipiului Husi, dar din pacate nu am primit un raspuns din partea CNAIR!

In contextul propunerilor si discutiilor care au aparut , cu privire la prelungirea viitoarei autostrazi Targu Mures- Iasi pana la frontiera dintre Romania si Republica Moldova si de acolo pana la Chisinau, cea mai potrivita solutie ar fi prelungirea viitoarei autostrazi de la Iasi spre vama Albita (via Raducaneni) si de la vama Albita/Leuseni la Chisinau, deoarece:

-Vama Albita are facilitati moderne si o capacitate destul de mare de procesare a autovehiculelor (vama Albita a fost extinsa si modernizata aproximativ in anii 1996- 1999) , fiind cea mai mare vama rutiera, de pe frontiera de est a Romaniei (intradevar, unele dotari si facilitati din vama Albita necesita a fi reparate si repuse in functiune);

-In apropierea Iasului exista doar vama rutiera Sculeni, cu o capacitate de procesare a autovehiculelor mult mai mica decat vama Albita;

-Intre vama Leuseni si Chisinau exista deja un fel de "drum express" (M1), care nu trece aproape prin nici o localitate, drum care, cu unele investitii, poate fi transformat in autostrada (nu ar fi necesara constructia unei autostrazi noi de la 0, asa cum ar trebui construita intre Sculeni si Chisinau)

-La Albita/Leuseni exista pod rutier peste raul Prut, care se afla intr-o stare destul de buna. Are intradevar numai doua benzi de circulatie (pentru un pod pentru o autostrada ar trebui sa aibe cel putin doua benzi pe sens).

Acuma Albita e miezu relatiei cu Moldova.

O dai pe rutier ?

Nu ne trebuie noua autostrada cu Moldova, ce sa circule pe ea?

noua ca tara ne trebuie autostrazi prin Moldova noastra ca sa o dezvoltam si sa o legam de restul tarii si apoi tara sa o legam de restul Europei civilizate.

La ce ar trebui Romania sa ingroape banii intr-o autostrada spre Republica Moldova?

nu iti revii deloc

Credeti ca ar fi un lucru rau realizarea unei autostrazi care sa lege Romania de Republica Moldova ?!

Eu cred ca ar fi un lucru bun, care ar atrage investitori si in partea de est a Romaniei (zona Moldovei), dar si in Republica Moldova!

Principalul motiv pentru care judetul Vaslui si inclusiv municipiul Husi este ocolit de investitori este lipsa infrastructurii moderne de transport (atat feroviare cat si rutiere), care sa lege judetul Vaslui si Husul cu zona de vest a tarii si cu frontiera cu Ungaria.
De asta sustin ideea unei autostrazi Iasi- Albita, autostrada care ar lega judetul Vaslui de viitoarea autostrada Iasi- Targu Mures si implicit de frontiera de vest a tarii.

In prezent, atat pe cale rutiera (pe traseul Husi- Albita- Raducaneni- Iasi- Motca- Suceava- Dej- Cluj Napoca- Oradea) cat si pe cale ferata (daca linia Husi- Crasna ar fi functionala si apoi prin Crasna- Iasi- Pascani- Suceava- Dej- Cluj Napoca- Oradea) un transport de marfa de la Husi pana la frontiera cu Ungaria ar face foarte mult si in aceste conditii este evident ca nici un investitor puternic nu ar veni sa faca la Husi o unitate de productie industriala si apoi sa trebuiasca sa-si transporte marfa produsa pana la frontiera cu Ungaria!

Ce ar avea o autostrada peste Prut cu transportul productiei din Husi in Ungaria?

te contrazici singur.
DA ar fi rau sa se construiasca o autostrada spre Republica Moldova, ar fi bani aruncati.Moldova de peste Prut nu este a noastra si nici nu trebuie sa ne tocam banii pe acolo.
Trebuie sa se construiasca autostrazi, sosele, sa se asfalteze strazile din satele Moldovei noastre, sa se repare caile ferate etc etc.
Sa dezvoltam Moldova noastra , sa o legam mai usor de restul tarii, nu sa tocam banii cu Republica Moldova.

doar asta s-a mai discutat.

De bine, de rău, se va construi autostrada Bucureşti - Suceava cu ramură de Iaşi. Să zicem că va rezolva o parte din trafic, dar nu pe tot, câtă vreme trecerea peste Carpaţi lipseşte.

Frontiera cu Moldova nu o să o ,,rezolve" o autostradă sau mai multe, controlul de frontieră în sine e de durată, vezi şi Nădlac II unde sunt nişte coloane de te doare capul (bine, cu maşina mică te duci frumuşel pe la Turnu sau Cenad, dar cu camionul nu prea ai de ales). La astea se adaugă şi controlul vamal (care nu se face la frontiera cu Ungaria, dar va fi necesar la cel cu R. Moldova), care în ipoteza în care România va intra vreodată în Schengen va deveni şi mai drastic decât e acum şi va mai adăuga lejer câteva zeci de minute de staţionare la un autoturism şi câteva ore la un autobuz sau camion.

În plus, dacă vrei un ipotetic trafic fluent între Chişinău şi Viena (să zicem), ar trebui ca şi Republica Moldova să aibă autostradă, nu?

Păi el zice s-o facem noi.

noi să-i tinem in brate si pe ei.

Problema e ca ei peste Prut nu se simt in totatlitate romani ca maghiarii din Romania.
Aici Ungaria pompeaza bani pe noua abordare a natiunii maghiare.

Dar dincolo de Prut numai români nu sînt sa ne tocam noi banii acolo.

Hai sa facem o linie nouă care e tot pomenita pe aici, sa le normalizam caile ferate, sa le facem sosele, să, să să..

Dar na, e si asta o metoda de a mai tine topicu ăsta activ.

:

Dr2005 a scris:

De bine, de rău, se va construi autostrada Bucureşti - Suceava cu ramură de Iaşi. Să zicem că va rezolva o parte din trafic, dar nu pe tot, câtă vreme trecerea peste Carpaţi lipseşte.

Frontiera cu Moldova nu o să o ,,rezolve" o autostradă sau mai multe, controlul de frontieră în sine e de durată, vezi şi Nădlac II unde sunt nişte coloane de te doare capul (bine, cu maşina mică te duci frumuşel pe la Turnu sau Cenad, dar cu camionul nu prea ai de ales). La astea se adaugă şi controlul vamal (care nu se face la frontiera cu Ungaria, dar va fi necesar la cel cu R. Moldova), care în ipoteza în care România va intra vreodată în Schengen va deveni şi mai drastic decât e acum şi va mai adăuga lejer câteva zeci de minute de staţionare la un autoturism şi câteva ore la un autobuz sau camion.

În plus, dacă vrei un ipotetic trafic fluent între Chişinău şi Viena (să zicem), ar trebui ca şi Republica Moldova să aibă autostradă, nu?

Proiectul autostrazii A8 cuprinde traseul: Targu Mures- Targu Neamt- Iasi- frontiera cu Republica Moldova (deci va cuprinde si trecerea peste muntii Carpati), rolul acestei autostrazi fiind acela de a lega zona Moldovei si Iasul cu zona de vest a tarii si cu frontiera cu Ungaria.

Despre necesitatea si utilitatea prelungirii A8 pana la Chisinau s-a pronuntat si presedintele Consiliului Judetean Iasi, Costel Alexe, care a declarat: „Am vorbit despre proiectul autostrăzii A8 Iași – Ungheni, date fiind ultimele inițiative ce privesc prelungirea autostrăzii de la Ungheni spre Chișinău. Acest lucru va aduce dezvoltare comunităților noastre. Și pentru România, și pentru Republica Moldova conectarea prin autostradă va însemna dezvoltare economică, socială, culturală și întărirea legăturilor profunde dintre comunitățile noastre. Faptul că se discută de prelungirea autostrăzii de la Ungheni spre Chișinău este un pas uriaș, nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru România, în special pentru județul Iași pentru că noi avem foarte multe planuri de cooperare transfrontalieră, iar posibilitatea de a avea acces la infrastructura unei autostrăzi ar favoriza și mai mult posibilitățile noastre de colaborare și dezvoltare în același ritm”, a spus președintele CJ Iași în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.
Autostrada va lega România de R. Moldova printr-un pod peste Prut, la Ungheni, ce urmează a fi construit între Zagarancea și Semeni, cu lungimea 1 km. Potrivit lui Costel Alexe, se fac progrese în privința construirii podului, chiar săptămâna trecută având loc o dezbatere asupra unui raport privind proiectul.
„Se fac progrese și pentru proiectul Podul de peste Prut realizat în zona de graniţă dintre România şi Republica Moldova, pe teritoriul administrativ al comunei Golăiești în județul Iaşi, în România şi în raionul Ungheni pe teritoriul Republicii Moldova. Chiar săptămâna trecută a avut loc dezbaterea publică a „Raportului privind impactul asupra mediului” și a „Studiului de evaluare adecvată” pentru proiectul „Pod peste Prut la Ungheni”. Podul peste râul Prut va asigura conexiunea autostrăzii Paşcani – Iaşi – Ungheni (inclusă în reţeaua prioritară TEN-T a Uniunii Europene) cu drumul M14 Criva – Briceni – Chişinău – Tiraspol şi va micşora distanţa dintre Chişinău şi Iaşi cu aproximativ 25 km. Totodată podul va conecta autostrada Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni prin partea de nord a localităţii Ungheni din România cu varianta de ocolire a oraşului Ungheni din Republica Moldova. Sper ca planurile de a merge mai departe cu autostrada până la Chișinău să se concretizeze, iar așa cum vom trece Carpații pe A8, să trecem și Prutul”, a explicat Alexe.

Desigur ca , Costel Alexe, in calitatea sa de presedinte al CJ Iasi, observa si cauta sa valorifice avantajele care vor fi oferite de aceasta autostrada pentru judetul Iasi.

Din pacate, ca o comparatie, nu acceiasi implicare se poate observa din partea presedintelui Consiliului Judetean Vaslui, Dumitru Buzatu, care nu a intreprins vreun demers la guvern pentru proiectarea si executia unei autostrazi care sa lege viitoarea A8 si de judetul Vaslui!

Doar nu vrei sa scoata Vasluiul din saracie ca sa se destepte si aia si sa nu mai aiba ce prosti sa pastoreasca?

celalalt normal ca da din gura sa facem noi, ca proiecte transfrontaliere, pai unde e Chisinaul de frontiera?

dar ce proiecte nu poate face el acuma ca n-are autostrada peste Prut?

vorbe goale...

daca facem trebuie discutat maxim un pod peste Prut si ei sa-si faca rampele de acces daca vor daca nu treaba lor.
Au alte metode sa aduca tigarile si vinul in Romania.