Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

Cateva poze cu fosta centrala termica "de cartier" de pe "centura", care urma a fi transformata intr-un "CET" (pe baza de carbune) care sa alimenteze cu energie termica intregul oras Husi.

Fosta centrala termica de pe "centura". Initial a functionat pe baza de CLU (combustibil lichid usor- un fel de pacura). Alimenta cu energie termica blocurile de pe strada A I Cuza si blocurile de pe 'centura". Inainte de 1989, in contextul politicii de "economisire" a combustibililor petrolieri (intre care si a CLU), s-a facut o incercare de trecere a acestei centrale termice pe baza de carbune inferior- lignit. Mai mult, aparusera un plan care prevedea ca aceasta centrala termica sa fie transformata intr-un "CET", functionand pe baza de lignit, care sa alimenteze cu energie termica intregul oras. Se prevedea ca o ramificatie a caii ferate care urma a fi construita spre zona industriala sa ajunga si la aceast "viitor" CET, iar carbunele sa fie adus pana aici cu vagoanele! Insa trecerea pe carbine a acestei centrale termice a avut rezultate nefavorabile: datorita puterii calorice reduse a carbunelui inferior- lignit, centrala nu a putut functiona corespunzator, randamentul ei a scazut, iar fumul degajat de la arderea carbunelui a generat si o poluare in zona (funinginea degajata de la arderea carbunelui se aseza inclusiv pe rufele puse la uscat de locatarii de la blocurile de pe "centura") iar fochistii care lucrau la aceasta centrala termica au poreclit-o "Cernobal"! A fost cred prima centrala termica "de cartier" inchisa dupa revolutie! Astazi aici mai exista ruinele unor constructii a ceea ce trebuia sa fie "CET"- ul din Husi, pe carbune!

De unde aduceau cărbunele?

De unde era adus si carbunele pentru fostul CET Vaslui- din bazinul minier din zona Olteniei.

Din ziarul "Vremea Noua de Vaslui":

Primarul Ciupilan, fălos cu finantările europene obtinute!

VESTI… La cea mai recentă sedintă de Consiliu Local, primarul municipiului Husi, Ioan Ciupilan, nu a ratat prilejul să se mândrească în fata liberalilor din CL, cu proiectele pentru care a obtinut, de curând, finantări consistente. A prezentat situatia proiectului privind autobuzele electrice, a proiectului de reabilitare termică a Primăriei, cel pentru informatizarea institutiei, ba a amintit si de finantarea pentru refacerea cinematografului “Dacia”. “Cu alte cuvinte, cam tot ce ne-am propus, am realizat”, a spus, sigur pe sine, Ciupilan, privind, sugestiv, către opozanti. Acesta a mai adăugat, bucuros, că tocmai ce a intrat în discutie cu CNI, pentru introducerea Husului în lista oraselor care vor finantare pentru constructia de baze sportive. Mai mult, primarul a venit cu un proiect prin care să se tipărească pliante si hărti, pentru promovarea Husului în fata potentialilor turisti.





Primarului Ciupilan îi merge bine! În ultimele două luni a făcut vâlvă cu succesul său la fondurile europene, reusind să atragă fonduri consistente, pentru câteva proiecte locale mult discutate. În ceea ce priveste proiectul cu autobuzele electrice, primarul a precizat, la sedinta de joi: “Trebuia să semnăm contractul până astăzi, dar am depus noi, Primăria, o contestatie pentru scoaterea unei sume neeligibile. Eu sper că vom avea câstig de cauză. Oricum, indiferent de situatie, proiectul se va derula. Este vorba despre dotarea cu mijloace auto a transportului în comun, cu autobuze electrice, construirea statiei de încărcare la capetele de traseu, asfaltarea a două străzi, care duc de la drumul european (DE 581) la statia de tratare si înapoi, modernizarea trotuarelor care sunt în zona statiilor de autobuz si tot ce cuprinde acest proiect. Singura problemă pe care o avem aici este că, la statiile de autobuz, au considerat unii că domeniul respectiv nu este public sau privat al municipiului Husi. Am depus contestatia cu toate documentele necesare si sper să fie admisă. Dacă nu, proiectul oricum are 8,7 milioane de euro si vor începe anul acesta procedurile de achizitie cu certitudine. DE asemenea, am semnat ieri proiectul privind modernizarea Primăriei, reabilitarea termică. Mai este proiectul cinematografului, despre care stiti deja cu totii. Cu alte cuvinte, cam tot ce ne-am propus, am realizat”, a spus primarul Ciupilan.

“Echipa de fotbal a Husului merită felicitată si sustinută”

“Si dacă tot vorbim despre realizări si de proiecte, vreau să vă spun că astăzi ne-am permis, în urma unei adrese pe care am primit-o de la Compania Natională de Investitii, să trimitem cum că suntem de acord pentru includerea unui program de construire de terenuri sportive, stadioane, cu mini-fotbal, mini-tenis, bază materială. Am identificat un teren, acolo lângă zona Obor. Sperăm că vom fi inclusi în lista oraselor care vor primi finantare”, a spus primarul. Acesta nu a omis să sublinieze meritul echipei locale de fotbal, care, de curând, a înregistrat un succes notabil. “Cred că trebuie să felicităm si să discutăm în sedinta viitoare, o posibilitate de a sustine echipa de fotbal a municipiului Husi. Ei au ajuns în Divizia C. Cred că au ajuns mai mult pe forte proprii”, a sustinut Ioan Ciupilan.

Ciupilan si liberalii, despre hărtile turistice!

REPLICI...Primarul Ciupilan si-a reamintit de un proiect mai vechi, acela de a transforma urbea într-o zonă turistică. A venit în sedintă cu ideea realizării unor materiale promotionale, astfel ca turistii să găsească mai repede obiectivele de interes sau să nu se rătăcească pe străzile orasului. “Am încercat de când sunt primar să promovez orasul Husi. Noi putem să atragem turisti în Husi. Uitându-mă si la celelalte orase din tară, uitându-mă peste tot, am văzut că fiecare oras dispune de pliante, de hărti, cu ajutorul cărora turistii pot sti unde se găsesc obiectivele. Si atunci am zis ca ceea ce am început în 2012, când am realizat acel proiect, prin care am promovat cât de cât Husul, cred că cu realizarea acestor hărti, panouri, putem să facem mai atractivă si mai facilă deplasarea prin municipiul Husi”, a spus primarul. Consilierul Bobârnat, părând că rămâne tot sceptic în privinta planurilor primarului, a intrebat, nu fără o usoară undă de ironie: “Si unde vor fi amplasate hărtile?!”. Ciupilan nu a stat pe gânduri: “Probabil, în fata sediilor PNL si PSD”!

Din pacate vad ca si la Husi bantuie aceasta adevarata boala nationala cu autobuze/minibuze electrice!

Multe primarii din tara (acum vad ca si primaria Husi!) se intrec care mai de care pentru achizitionarea de autobuze/minibuze electrice, fara a se studia si cunoaste dezavantajele unor astfel de vehicule! Din ce am citit pe diverse forumuri de specialitate (Transira, Tramclub, etc) marele dezavantaj al acestor vehicule electrice este costul mare si durata de viata redusa a bateriilor de acumulatori!

Daca de exemplul un autobuz urban electric (vorbesc de un autobuz urban in adevaratul inteles al cuvantului, cu o lungime de minim 12 m si cu o capacitate de transport de cca 100 pasageri pe scaune si in picioare) ar costa cca 400.000 euro, pretul bateriilor ar fi de cca 200.000 euro (deci jumatate din costul vehiculului!) si in plus dupa 2-3 ani acestea ar trebui inlocuite cu altele noi!

Deci sunt necesare importante resurse financiare in timp si in plus astfel de vehicule electrice necesita si o intretinere pretentioasa si personal specializat pentru asta (nu mai merge ca la DAC-112-UDM sa-l repari cu mijloace mai modeste).

Asa suna frumos- "autobuze electrice"- dar trebuie gandit si in perspectiva.

Pentru un oras mic ca Husul (unde nu poate fi vorba de constructia de retele de tramvaie sau troleibuze) mult mai potrivite ar fi (chiar achizitionate din fonduri europene), pentru transportul urban in comun, un numar de 15 minibuze noi, echipate cu motoare diesel adaptat normelor de poluare Euro-6, care oricum ar fi mult mai usor de intretinut (si mai ales ar putea fi folosite mult mai mult timp) decat orice fel de "autobuze" (sau minibuze) electrice!


Apoi mai este o problema:

-Incepand din primavara anului 2005 transportul urban in comun din Husi a fost concesionat firmei private "SC Anta 95 Srl Husi" (care-l efectuiaza cu microbuze "Mercedes-Sprinter" azi).

Ca primaria sa preia din nou serviciul de transport urban in comun (asa cum era pana in noiembrie 2002, cand a falimentat si disparut fosta SC Transloc SA Husi), ar insemna ca primaria sa dispuna de sume importante de bani pentru exploatarea si intretinerea unui astfel de serviciu: achizitionarea de vehicule noi de transport urban in comun (asta sa zicem ca se poate face din fonduri europene), constructia si mai ales dotarea unui garaj complet nou pentru intretinerea si reparatia acestor vehicule, plata utilitatilor, a salariilor soferilor, taxatorilor, dispecerilor si a personalului specializat pentru intretinerea si reparatia vehiculelor.

Ori nu stiu daca la ora actuala primaria Husi dispune de resurse financiare pentru astfel de cheltuieli.

Pai in multe orase ar trebui autobuze electrice sau pe baza de hidrogen
La Hunedoara cand firma de transport functiona pe langa primarie avea o gramada de directorasi iar autobuzele aveau consumuri astronomice 65l/100 km

Dezavantajul acestor autobuze/minibuze electrice este costul mare al bateriilor de acumulatori (cost care poate ajunge si la jumatate din costul vehiculului in sine), faptul ca dupa 2-3 ani aceste baterii trebuie inlocuite cu altele noi si necesitatea realizarii de "statii de incarcare" a bateriilor - si aceste statii sunt scumpe!

In orasele mari (Bucuresti, Iasi, Timisoara, Constanta, etc) solutia ideala o reprezinta retele de tramvaie si troleibuze.

In orasele mijlocii (Suceava, Vaslui, etc) Solutia ideala o reprezinta retelele de troleibuze! Troleibuzul prezinta mari avantaje ca mijloc de transport: este silentios, nepoluant iar constructia/reconstructia retelelor de troleibuze se poate face din fonduri europene. Insa din pacate multe primarii si multi primari fug ca dracu de tamaie cand vine vorba de retele de troleibuze!



Problema este in orasele mici precum Husi, unde nu este fezabila realizarea de retele de tramvaie sau troleibuze!

In aceste orase mici cred ca solutia sunt autobuzele sau minibuzele noi echipate cu motoare diesel Euro-6.


Asa un autobuz sau minibuz nou echipat cu motor diesel clasic adaptat normelor de poluare Euro-6 costa mai putin si mai ales poate fi utilizat mult mai mult timp!

La consumuri, cata motorina consuma un autobuz urban nou de 12 m , echipat cu motor diesel Euro-6, circuland plin cu 100 pasageri si cu aerul conditionat pornit ? Ma refer la autobuzele urbane noi produse in UE- Mercedes-Citaro, Iveco Urbanway, Solaris, MAN Lyon's City, Eurobus-Diamond (l-am mentionat ca este autobuz romanesc), nu la turcisme !

Si cate motorina consuma un minibuz nou produs in UE, echipat cu motor diesel Euro-6, circuland plin (cu 60- 70 de pasageri) si cu aerul conditionat pornit ?

Din "Vremea Noua de Vaslui":

Drumul de aur din coasta Husiului prezintă interes pentru Buzatu, dar îl lasă rece pe primarul Ciupilan

SEMNE…Pentru investitorii huseni apar si primele semne bune pentru drumul care face legătura între municipiul Husi si Pogănesti. Cei câtiva kilometri de drum care pot scoate din noroi investitii de milioane de euro au sanse să intre în reabilitare. Deocamdată, conducerea Consiliului Judetean Vaslui asteaptă ca administratorul drumului (primăria comunei Stănilesti – n.r.) să facă primii pasi. Mai exact, este nevoie de cadastru pentru acel drum ca acesta să fie apoi preluat de către CJ Vaslui si reabilitat. “Dacă primăria comunei Stănilesti va face acest lucru, atunci Consiliul Judetean va avea suportul legal necesar pentru ca noi să găsim o solutie pentru a-l reabilita. Noi sprijinim primăriile fie la echilibrare, fie în identificarea unor surse de finantare pentru reabilitarea unor drumuri care deservesc investitii de milioane de euro. Stiu problema de acolo si dacă si primăria Stănilesti se va implica o să vedeti că măcar prima parte a drumului, vreo patru kilometri vor fi făcuti. Ei sunt necesari, fiindcă sunt niste oameni de afaceri acolo care au investit si zona devine una atractivă”, dă asigurări Dumitru Buzatu, presedintele CJ Vaslui.

Lucrurile par să se miste si au apărut si primele vesti bune pentru investitorii huseni care cheltuiesc milioane de euro pentru a-si dezvolta afacerile, dar care au nevoie si de sprijinul autoritătilor pentru câtiva kilometri de drum. Contactati telefonic, cei din conducerea Consiliului Judetean Vaslui spun că primii pasi trebuie să-i facă administratorul drumului, în spetă, Primăria Stănilesti. Mai exact, este nevoie de cadastru pentru acel drum ca apoi acesta să poată fi preluat de către CJ Vaslui sau institutia să găsească surse de finantare pentru a face în prima parte o portiune de patru kilometri vitali pentru investitiile din zonă. De partea cealaltă, primarul Liviu Zaharia spune că va apela la serviciile unei firme de specialitate care să rezolve această problemă. “Am avut o discutie cu presedintele Consiliului Judetean Vaslui si am hotărât să ne întâlnim pentru a stabili, împreună cu juristii institutiei, modalitatea legală de a face transferul. Vom da apoi o hotărâre de Consiliu Local si apoi drumul va trece în patrimoniul CJ Vaslui”, spune primarul Zaharia. Aici mai trebuie spus si faptul că o mână de oameni de afaceri au făcut imposibilul cu câteva zeci de hectare de teren din coasta Husiului, creînd o adevărată “mină de aur”. Au plantat peste 50 de hectare de struguri de masă, dintre cele mai renumite soiuri, au făcut livezi de alun si prun si peste 450 de hectare de vie pentru vinificatie, de unde se obtin celebrele vinuri. Însă totul stă împotmolit si zona nu înfloreste cum ar trebui din cauza acestui drum care este într-o stare jalnică, aproape necirculabil. Fermierii au investit milioane de euro si asteaptă de la autorităti un semn. Să le facă acel drum. De ce este atât de important drumul? Ne explică Ioan Nechifor, proprietarul a 25 de hectare de struguri de masă: “Nu putem intra cu camioanele mari să ne scoatem marfa de acolo, mai ales când plouă. Gânditi-vă că producem în jur de 1.000 de tone de struguri pe an, asta înseamnă cel putin 50 de tiruri. Si nici aprovizionarea n-o putem face primăvara când aducem îngrăsăminte sau alte materiale. Si utilajele intră cu greutate acolo”. Un alt fermier, Emil Enache, a cumpărat fosta fermă a partidului pe care a reprofilat-o, plantând struguri de masă si aluni. A aplicat ultima tehnologie, folosind butasi de vie certificati, a investit în sistemul de sustinere a butucilor de vie si chiar a realizat un sistem antigrindină. Are inclusiv irigatie prin picurare. Deci o investitie ca la carte. În curând îsi va face un depozit frigorific pentru parcarea strugurilor si a fructelor. Iată ce spune fratele fermierului, Ovidiu Barbu, cel care are în grijă această fermă: “Degeaba facem noi investitii. Avem alei betonate în vie, iar cei sase kilometri de drum până la fermă sunt praf. Gânditi-vă când vom da drumul la depozitul de frig, vor trebui să vină tirurile să ne ia marfa. Pe unde le băgăm? Ne cumpărăm elicoptere”.

Vicele Trifan dă asigurări că drumul se va face

Problema acelui drum este cunoscută si de către cei din conducerea Consiliului Judetean Vaslui. Atât presedintele Dumitru Buzatu, cât si vicepresedintele Ciprian Trifan sustin că, în cel mai scurt timp posibil, drumul fie va trece în patrimoniul CJ si apoi va intra în reabilitare, fie va rămâne la Primărie iar CJ va găsi o sursă de finantare. “Problema drumului DC 32 este în lucru si căutăm cea mai bună solutie pentru rezolvarea acesteia. Sunt necesare unele documente pentru ca noi, Consiliul Judetean Vaslui, să putem prelua drumul. Este nevoie de reabilitarea urgentă a măcar 3,2 km de drum, până la ferme, într-o primă etapă, pentru a veni în sprijinul fermierilor. De asemenea, si primarul municipiului Husi, Ioan Ciupilan, s-ar fi putut implica în această problemă mai ales că, o bună bucată din drum este pe teritoriul orasului. Am căutat si vom căuta solutii pentru că acei oameni au dreptate. Au milioane de euro investite si au nevoie si de ajutorul autoritătilor”, spune Ciprian Trifan.


Numai in Romania se poate intampla asa ceva: sa vina investitori si sa bage milioane de euro intr-o anumita zona, in investitii absolut necesare si utile, iar autoritatile locale (in speta primaria comunei Stanilesti, de care apartine acest drum comunal care leaga Husul de satul Poganesti) sa nu fie in stare sa asfalteze cativa kilometri de drum!

Tot din "Vremea Noua de Vaslui":

Secretul micilor capitalisti, gătiti după reteta comunistă, de la Husi!

GRĂDINAR SI MĂCELAR…Când nu este mos Crăciun, seful cel Mare de la Prodcyp, Nicu Ciupilan, se ocupă de grădinărit. Sutele de mii de becuri care transformă abatorul în casa lui Mos Crăciun sunt schimbate cu zeci de ghivece de flori, iar în grădina de legume începe forfota. Pe un hectar de teren, bine îngrijit, nea Nicu îsi pregăteste condimentele pentru celebrii săi mici si cârnati Boneo, creati după celebrul retetar comunist din anul 1973. Mai în glumă, mai în serios, micii capitalisti creati cu retete comuniste nu “pupă” aditivi care sunt acum la modă si nici condimente de import. Usturoiul, cimbrul, rosmarinul, busuiocul, ceapa, ardeiul iute, mărarul, pătrunjelul, telina, morcovul sau alte mirodenii, cu exceptia piperului sau a sării sunt produse în grădina din spatele abatorului si acesta este unul din secretele gustului deosebit al produselor din carne marca Bonea, fabricate la Prodcyp. “Stiti că noi ne tragem din neamuri de bulgari care ne ocupam în trecut cu grădinăritul. Cum să cumpăr eu usturoi din China sau mirodenii de la Metro, când pot să mi le fac în grădina mea, mai ales că avem si traditie? Când eram la tata acasă cu asta ne ocupam. Haideti să vă arat ce productie de ceapă si usturoi am făcut anul acesta”, îsi începe povestea nea Nicu, un patron care nu vrea nici în ruptul capului să se pensioneze, desi ar putea.

Mândru nevoie mare, Nicu Ciupilan ne prezintă grădina sa care se întinde mai bine de un hectar. Are două solarii mari unde cultivă rosii, castraveti si ardei Kapia, pe care-i transformă în boia dulce. Afară are o cultură impresionantă de ardei iuti, care dacă ai curiozitatea să-i încerci, te trec lacrimile de la usturime. După cultura de ardei iuti, vin rândurile de mărar, cimbru si alte mirodenii, iar în capătul tarlalei este usturoiul si ceapa. “Sunt foarte multumit de productia de ceapă si usturoi. La usturoi încă n-am socotit cât a iesit fiindcă mai avem de scos, dar la ceapă avem cam vreo două tone. O lăsăm acum să se usuce pe tarla si apoi o băgăm pe paleti în depozit. În curând trebuie să degajăm terenul, fiindcă pregătim cultura a doua. Plantăm varză de toamnă. Noi pentru restaurant sau pentru salonul de nunti <> nu cumpărăm nimic din piată, cum ar fi varză pentru sarmale, zarzavaturi, bulion sau murături. Rosiile le transformăm în bulion, ardeii, care boia, care merg la zarzavat, varza o murăm si tot asa. Păi cum ne-ar sta nouă, bulgarilor, să cumpărăm legume, usturoi sau cimbru când avem în sânge grădinăritul?” a mai spus Ciupilan.



Celebrii mici de Husi, Boneo, făcuti cu usturoi si ardei iuti din grădină

Secretul cârnatilor, a micilor de la Husi sau a produselor de carne Boneo, care au ajuns să fie comercializati si în Anglia, stau în faptul că Prodcyp taie porci în abatorul său din productie autohtonă, iar condimentele si le produce în grădină. “Cred că suntem singurul abator care mai tăiem porci în judet. N-am mai auzit pe nimeni. Noi facem si achizitie de la oameni în special carnea de vită. Una e când tai tu porcul si îl prepari proaspăt si una e să aduci carcase congelate. Noi nu aducem nimic de la import, procesăm doar carne românească si de la fermieri. Poate de asta si gustul este unul pe care nu-l poti uita. Trimitiem pachete în Anglia, fiindcă husenilor plecati le este dor de produsele noastre. Iată că acum vin acasă si noi trebuie să ne pregătim cum se cuvine. Deja mâine intră la tăiat 40 de porci, fiindcă dacă nu avem mici, cârnăciori si fleici pentru grătar e jale”, a mai spus Nicu Ciupilan, care ne-a vândut un pont: cu exceptia piperului, alt condiment nu cumpără din import si nici aditivi sau arome.

La ferma lui nea Nicu, vacile sunt la mare pret



GOSPODAR…În magazinele Prodcyp de la Husi si la cel din Vaslui se găseste în permanentă lapte si brânză proaspătă de vaci. Laptele, ambalat în sticle de unică folosintă, este foarte căutat fiindcă este un produs natural, din care nu se scot grăsimile. “Noi avem circa 93 de bovine cu tot cu vitei, dintre care 15 vaci sunt de rasă, Holstein. Restul sunt vaci metis si facem pe zi o productie de 400 litri de lapte. Îl distribuim în magazinele noastre, restul îl facem brânză. Mai avem si vreo două sute de găini care sunt crescute la sol, nestresate. În restaurantul nostru <> sau salonul de nunti <>, noi folosim în mare parte numai produse din ferma noastră, fiindcă vrem ca, si în cazul preparatelor de carne Boneo, produse de noi la Prodcyp, totul să fie cât mai natural. Noi nu că ne respectăm clientii, dar îi si iubim si atunci încercăm să venim în întâmpinarea lor cu produse si mâncăruri cât mai naturale”, a mai spus Nicu Ciupilan. (Lucian TIMOFTICIUC)


De mentionat ca in 1989 domnul Nicu Ciupilan lucra in cadrul cooperatiei de consum, la carmangerie. Firma "Prod Cyp Impex Srl Husi" a fost infiintata in 1994 si in prezent cred ca, detine singurul abator functional din Husi!

De asemenea aceasta firma detine si restaurantul "Stefanel" si salonul de nunti "Mariuca".

Un timp fiul domnului Nicu Ciupilan a fost si viceprimar al municipiului Husi.

In prezent s-au finalizat recent ori se afla in stadiul de proiect urmatoarele lucrari edilitare mai importante in Husi:


-Se afla in curs de finalizare renovarea stadionului municipal. S-au refacut si vopsit gardurile si tribunele, s-au montat scaune din plastic, s-a refacut pista de atletism si aleile si portile de acces. Se afla in curs de constructie o toaleta noua, racordata la sistemul de apa-canal public.
Cladirea unde se afla vestiarele, birourile si centrala termica a fost reabilitata in urma cu cativa ani.
Incepand din sezonul competitional 2019/2020 echipa de fotbal "Husana Husi" va evolua in Divizia C.



-Se afla in curs de intocmire documentatia si caietul de sarcini privind "reabilitarea si modernizarea cinematografului Dacia din Husi", proiect finantat prin Compania Nationala de Investitii. Conform declaratiilor primarului Ioan Ciupilan se spera ca pana la sfarsitul anului sa fie terminata toata documentatia, astfel incat sa poata fi publicat anuntul de achizitii publice pe SICAP, ca sa poata fi organizata licitatia pentru desemnarea firmei care va realiza proiectarea si executia efectiva a lucrarilor.



-Tot anul acesta se spera vor fi incepute si procedurile de achizitie pentru proiectul (in valoare de cca 8 milioane euro, cu finantare europeana) pentru achizitionarea de catre primarie de vehicule electrice de transport urban in comun, amenajarea si modernizarea statiilor acestora si realizarea unui garaj nou pentru acestea.



-Mai sunt unele strazi care trebuiesc asfaltate (Garii, Alecu Ghitescu-Deal Cotroceni, Pavel Tacu si in special cele din zona de case "Dric-2" si "Dric-3"), dupa terminarea modernizarii sau introducerii sistemului de apa-canalizare pe strazile respective.


-Statia de epurare a apelor uzate (construita initial intre anii 1978- 1984) a fost modernizata, la data de 18 februarie 2019 a fost semnat procesul-verbal de receptie finala privind reabilitarea statiei de epurare din Husi.


-Lucrarile de reabilitare , modernizare si extindere a sistemului de apa-canalizare din Husi sunt in curs de executie. A fost emis ordinul de incepere a lucrarilor, cu data de incepere a lucrarilor 19 noiembrie 2018, pentru “retele de apa si canalizare, statii de pompare, statii de pompare ape uzate in Husi”, lucrarile fiind in desfasurare. Executantul este “Asocierea S.C. EUSKADI S.R.L. – S.C. INSTAL SERVICE TECHNOLOGY S.R.L”.


-Cu finantare prin Compania Nationala de Investitii se doreste realizarea unei baze sportive noi in apropierea fostei statii meteo, de la iesirea din Husi spre vama Albita.



-De asemenea in parcul Recea se doreste amenajarea unui teatru de vara.


-Cladirea in care functioneaza Casa de cultura (cladire veche, monument istoric si de arhitectura) este in curs de renovare.


-"Casa Adam Mitache"- sediul Muzeului Municipal Husi (inchis publicului vizitator din 1993), considera cea mai frumoasa cladire veche din Husi: pentru reluarea lucrarilor de reabilitare si renovare a cladirii este necesar ca Ministerul Culturii sa intocmeasca un nou studio de fezabilitate si un nou proiect tehnic de reabilitare/renovare a cladirii.


-Se afla in curs de intocmire documentatia pentru reabilitarea termica si modernizarea cladirii primariei (cladire construita in anii 60).


-S-a finalizat proiectul privind informatizarea activitatii primariei Husi.




Hotelul "Dimitrie Cantemir" din Husi (inaugurat in anul 1983, prevazut cu: 3 etaje, cu o capacitate de 108 locuri de cazare, cu restaurant, lift si clasificat cu doua stele) a fost recent cumparat de firma "SC Vasea SRL Husi" (firma apartinand doamnei Diana Georgiana Caciula, fiica deputatului PSD si fost viceprimar al Husului, Aurel Caciula), contra sumei de 770.000 euro.
Aceasta si-a exprimat intentia de a investi si de a moderniza hotelul din Husi, pentru a putea fi clasificat la 4 stele (fata de doua stele in prezent).

Stimabile domn, de o bună bucată de vreme sunt cu ochii pe postările dvs și vreau să te mai trezesc din letargia în care ai căzut, să te mai aduc la realitatea vremurilor actuale. Pe partea de feroviar, d-l primar, vice, consiliul județean, nu întreprind nimic în a readuce trenul la Huși? Sau interesul lor se rezumă doar la varianta auto ?
Știai că remiza e vândută demult și că liniile care duceau spre ea sunt scoase din teren ?
Spitalul din Huși e ok ? Se ridică la nivel de 2019 țară încadrată în UE ?
Ce potențial economic mai are orașul ?
Florinelu tată trezește-te odată, prea ești visător măi băiatule !
Și apropo, le-ai scris ministrului transporturilor, parlamentului țării, să îți schimbe master planul de transport feroviar ? Că dacă scrii doar aici nu rezolvi nimic, dar chiar nimic. Și ia să te văd că-i scri lui Răzvan Cuc pe pagina lui de feisbuc, că vorba aia e pornit pe fapte mari
https://www.money.ro/cuc-recunoaste-dezastrul-din-companiile-de-stat-cu-pile-amante-nepoate-nu-poti-sa-generezi-plus-valoare/

-Linia 5 (care in trecut) asigura accesul spre remiza a fost desfiintata (demontata din teren) prin 2015, fiind taiata imediat dupa macazul nr. 15. Dar cele doua linii care se desprind din linia fosta linie 5 (prin macazurile nr. 13 si nr. 15) si intra in incinta fostei remize exista in teren- liniile exista si in interiorul remizei, pe canalul de vizitare!


-Spitalul Municipal Husi beneficiaza de 4 cladiri- din care cladirea principala construita intre 1993- cca 2010. Intradevar, dotarea cu aparatura medicala este mai precara si este nevoie de mai multi medici specialisti.


-Husul ar aveea potential in agricultura, viticultura, zootehnie, industria alimentara, industria textile-incaltaminte, eventual prelucrarea lemnului.

Ca unitati economice si firme mai mari mai sunt: SC Petalul SA (produce utilaj petrolier si industrial), SC Husana SA (incaltaminte), SC Gartek SA, SC Cantemir SA (prelucrarea lemnului, cu export de piese de mic mobilier in Olanda), SC Tehnoutilaj, SC Prod Cyp (industria alimentara- prelucrarea carnii), SC Vincon Vrancea (care a luat cea mai mare parte din viile fostului IAS/Vidisamp), etc.