Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

Nu este un lucru neaparat rau ca vor exista si cele doua biserici in acest cartier!

Apa si canalizare au, asfalt pe toate strazile din acest cartier vor aveea -conform celor mentionate de primarul Ioan Ciupilan- cel tarziu anul viitor (unele strazi vor fi asfaltate in curand, altele in 2021). Mai ramane problema cu aductiunea de gaze naturale- aici depinde cum se misca cei de la SC Gaz Est SA Vaslui.

Iar dupa achizitionarea celor 10 "autobuze" electrice de primarie si preluarea transportului urban in comun de primarie, am inteles ca se va infiinta si o noua linie de transport urban in comun, care va deservi si acest cartier.

Un "episod" interesant despre cum a fost demolata, din "greseala" si din ignoranta, casa in care istoricii Ioan Lupascu, Costin Clit si arheologul Vicu Merlan sustin ca s-ar fi nascut la Husi domnitorul Alexandru Ioan Cuza :

Casa era situata pe fosta strada I.G.Duca, nr. 58.
La 3 ianuarie 1940 marele istoric Nicolae Iorga, in calitatea sa de atunci de presedinte al “Comisiei monumentelor istorice”, adreseaza autoritatilor locale din Husi urmatoarea telegrama: “Va rugam a ingriji de buna pastrare a casei vechi, in care s-a nascut A.I.Cuza, din Husi, strada I.G.Duca nr.58, care a fost declarata de aceasta comisie monument istoric, avand in vedere ca nu se admite nici un fel de reparatie fara aprobarea comisiei monumentelor istorice”.

Din pacate casa a fost demolata in octombrie 1989 in urmatorul context (conform unui articol scris de Simona Voicu si intitulat “Originea lui Cuza revendicata de doua orase din Vaslui’) :

"La Husi, casa despre care se spune ca a locuit Cuza a fost demolata in octombrie 1989 dintr-o eroare. Cum a fost posibila totusi demolarea unui monument istoric ? Dintr-un amestec de nepasare si ghinion, sustin husenii.

Maria Roman nu stia....Dupa ce casa a fost pusa la pamant, in octombrie 1989, casa de vizavii trebuia si ea demolata. Domnul Murgulescu, care locuia acolo, s-a dus la prima secretara si i-a zis: "Ce a-ti facut tovarasa secretara, ati demolat casa lui Cuza! Sunt si eu in planul de demolare. Ce mai conteaza ca-i pe dreapta, ca-i pe stanga. Zicem ca astalalta este. Semnati-mi si dumneavoastra cererea. Trebuia sa se ajunga cu aceasta cerere pana la Ceausescu ca sa ramana in picioare. Si tovarasa secretara a semnat. Si pana la urma i-a ramas lui casa in picioare", povesteste bibliotecarul Constantin Donose.

In prezent in acest loc (langa sala sporturilor) se afla un teren liber, care spun "gurile rele" din oras, ca ar apartine doctorului Tudor Stafie (fost primar al Husului intre 2004- 2008).

alcoolul de la coop nu a avut nici un rol?

Despre stituatia cooperatiei de consum din Husi, la inceputul anilor 90:

Intr-un reportaj publicat in ziarul local “Vocea Husului” din februarie 1991, se poate citi:

"La Grup Depozite Husi, pe care l-am vizitat doar, stam de vorba cu domnul Onose Valerian, seful de grup, si cu doamna Dumitrasca Maria, contabila-sefa a cooperativei de consum Husi.
Am aflat urmatoarele: UJCC Vaslui are 3 grupe de depozite, la Vaslui, Bârlad si Husi. Fondul de marfa este repartizat astfel: 50% la Vaslui, 30% Bârlad si 20% la Husi.
De la inceput deci se porneste de la o eroare.......legala! Fondul de marfa intre cele 3 grupe se repartizeaza asa-zis echitabil, in functie de numarul de consumatori ce sunt inclusi in una din grupe, dar nu de sadisfacerea integrala a cererii acestora! Putin am, putin iti dau! Ajunge, nu ajunge, te descurci, atat a fost planificat!
Si planul se realizeaza, caci din capul locului cererea a fost ciuntita prin accelasi plan.
Domnul Onose Valerian, comerciant inimos si priceput, ne vorbeste chiar de realizari deosebite: planul de desfacere a marfurilor a fost depasit in 1990 cu 18 milioane lei.
Carentele pernicioase ale planului au fost partial inlaturate de domnul Onose, obligat insa sa foloseasca argumente si metode specifice zonei, care l-au costat!
O situatie asemanatoare este si la cooperativa de consum Husi: in 1990 cooperativa a depasit planul la urmatorii indicatori: comert (154%), productia industriei mici (112%), achizitii (256%), la alti indicatori insa situatia nu este imbucuratoare".

In 1990 "Grup Depozite Husi" aveea cca 70 de salariati, numai in orasul Husi: seful de grup, merceologi, contabili, sefi de depozite, soferi, muncitori, gestionari. De asemenea "Grup Depozite Husi" aveea si o importanta baza materiala: depozite de marfuri (construite in 1960, prevazute cu cale ferata proprie si lift pentru marfuri- primul lift din Husi), camere frigorifice, magazii, parc auto propriu (autocamioane, tractoare cu remorca, autoutilitare de mic tonaj "TV"), cisterna pentru depozitarea uleiului, magazine si chioscuri atat in Husi cat si magazine-bar in mediul rural, etc.

Astazi mai exista societatea comerciala cooperatista "Federalcoop Vaslui", dar care practic nu mai are activitate comerciala proprie, traind numai din inchirieri de spatii comerciale. Fostele magazine ale cooperatiei din mediul rural au fost vandute, iar depozitele de marfuri din Husi sunt inchiriate unei firme private.

Din pacate dupa 1990 cooperatia de consum a fost distrusa si jefuita la nivel national.

Un scurt rezumat al proiectelor aflate in derulare in Husi, dar si unele propuneri privind unele aspecte edilitare care ar putea fi imbunatatite, propuneri pe care le-am adresat si unui prieten, care este consilier local in CL Husi (iunie 2020):

1.Reabilitarea, extinderea si modernizarea retelei de apa-canalizare. Este probabil cel mai important proiect aflat in derulare, dar care din pacate nu se realizeaza in ritmul dorit, din mai multe motive. Din raspunsul pe care l-am primit de la Aquavas reiese ca pana la sfarsitul acestui an proiectul urmeaza a fi finalizat, lucru de care totusi ma indoiesc ca se va putea realiza. Legat de acest proiect, as aveea doua intrebari, in privinta unor aspecte care pot influienta calitatea lucrarilor executate :

-In primul rand, asa cum am vazut pe site-ul oficial al primariei Husi, in unele cazuri Consiliul Local Husi aproba documentatia tehnico-economica pentru lucrarile la sistemul de apa-canalizare (de exemplul Hotararea nr. 220 din 28 mai 2020 privind aprobarea documentatiei tehnico-economice pentru obiectivul de investitie “Lucrari de extindere retea de apa potabila pe strada Arion, municipiul Husi, judetul Vaslui”)!   Intrebarea este daca tot primaria Husi organizeaza licitatii pentru desemnarea unor firme care sa proiecteze sau sa execute lucrari la sistemul de apa-canalizare ?  

-In al doilea rand, dupa finalizarea unei astfel de lucrari, cine organizeaza procedura de receptie finala si verifica calitatea lucrarii executate ?  Daca acest lucru trebuie sa-l faca tot primaria Husi, ma intreb cum poate face acest lucru primaria Husi, in conditiile in care, din cate stiu, nu are ca si angajati specialisti in retele de apa-canalizare (ingineri in sisteme de apa-canalizare, maistri sau instalatori)!  Ori este evident ca receptia unor astfel de lucrari trebuie facuta de oameni de specialitate in sisteme de apa-canalizare, care sa poata sa aprecieze daca o astfel de lucrare a fost facuta sau nu de calitate, cu respectarea stricta a tehnologiei in domeniu.

-Un aspect negativ, amintit si de catre unii locatari de la blocuri, este cel al adaugarii in facturi a unor metri-cubi in plus, fata de ceea ce indica apometrele din interiorul apartamentelor. Acest lucru poate aveea mai multe cauze: pierderi de apa in subsolul blocurilor sau pe instalatiile comune din cauza unor tevi sparte, deteriorate (caz in care reparatia/inlocuirea acestor tevi revine proprietarilor apartamentelor din acel bloc) sau din cauza unor locatari de la blocuri care ori refuza sa dea corect si la timp autocitirea apometrelor sau chiar refuza sa permita accesul reprezentantilor Aquavas in interiorul apartamentelor! In asemenea cazuri trebuie ca primaria Husi sa solicite aparatului administrativ si juristilor Aquavas identificarea unor solutii legale, astfel incat (daca nu sunt pierderi de apa la subsolul sau pe instalatiile comune a blocurilor), daca apar diferente intre consumul inregistrat de apometrul de scara si suma consumurilor inregistrate (ori date prin autocitire) din toate apartamentele, aceste diferente sa fie imputate numai catre cei care nu dau la timp si corect autocitirea ori refuza sa permita accesul reprezentantilor Aquavas in apartamente! Nu este corect ca pentru unii care nu inteleg regulile de buna convietuire la bloc si care vor sa fure ape, sa plateasca locatarii de buna credinta!

-Ca si solutie tehnica pentru eliminarea unor astfel de situatii ar fi montarea unor coloane noi de apa pe casa scarilor, lucru care ar permite scoaterea apometrelor in afara apartamentelor, insa este o solutie destul de scumpa.

2.In privinta asfaltarii strazilor din Husi, aici s-au facut lucrari importante, mare parte din strazi fiind asfaltate. Din pacate principalul obstacol este ritmul cu care se desfasoara lucrarile la reteaua de apa-canalizare.

 Un sector de drum important este si cel din "Drum Donea", pana la "Castelul dintre vii". Acest sector de drum a fost construit inainte de 1990 de catre fostul IAS Husi, pentru a asigura accesul la "Castelul dintre vii" si ca drum de exploatare agricola. In prezent acest sector de drum se afla intr-un stadiu avansat de degradare si este incadrat ca drum de exploatare agricola (viticola) fiind in administrarea firmei SC Vincon SA Vrancea (care in 2007 a cumparat majoritatea dintre viile fostului IAS/Vidisamp Husi).

 Acest drum ar trebui trecut in administrarea primariei Husi si clasificat ca si drum public, pentru a putea fi refacut, consolidat si asfaltat, lucru care ar usura foarte mult accesul spre "Castelul dintre vii", care ar putea fi pus in valoare, avand o pozitie care ofera o panorama extrem de frumoasa asupra Husului si a dealurilor ce-l inconjoara!

3.Un proiect mult asteptat si dorit de toti husenii este cel privind reabilitarea, modernizarea si dotarea cinematografului “Dacia”. Aici depinde de CNI, iar din ce am vazut pe site-ul SAEP/SICAP pana pe 28 august 2020 ar trebui sa se termine procedura de evaluare financiara (din pacate nu am putut afla o informatie importanta- ce firme au depus oferte pentru executia acestei lucrari)! Oricum, sper ca pana in toamna (daca nu vor fi contestatii) sa fie desemnata firma care va executa lucrarile propriu-zise.

4.Un alt proiect important este cel privind reabilitarea si renovarea “Casei Adam Mitache”- Muzeul Municipal. Aici depinde de Ministerul Culturii, dar din pacate proiectul se “misca” destul de greu. Poate mai multe (si mai ales mai insistente) demersuri facute de primarie la Ministerul Culturii ar putea “misca” mai repede acest proiect.
 Din raspunsul pe care l-am primit in septembrie 2019 de la Ministerul Culturii, reiese faptul ca "in luna septembrie 2019, a fost incheiat contractul de prestari servicii de proiectare pentru elaborarea de studii si investigatii, DALI, PTE, PAC, PE, POE, si asistenta tehnica pentru lucrari de restaurare, consolidare si punere in valoare a monumentului istoric “Casa Adam Mitache azi Muzeul Municipal Husi”, Municipiul Husi, strada General Teleman, nr. 8, Judetul Vaslui, cod LMI-VS-II-m-A-06845, cu “Asocierea SC Arc Design Srl, SC Mihul Srl, SC Elma Stil Srl”, sef de proiect architect Corneliu Ciobanasu".
 Totusi cam mult sa dureze aproape un an aceste "lucrari de proiectare pentru elaborare de studii si investigatii"!

5.In privinta renovarii, modernizarii si redeschiderii hotelului “Cantemir” am vazut ca proprietarii hotelului au spus ca acesta va fi renovat, modernizat si redeschis!  Sper ca acest lucru sa se realizeze cat mai repede, iar doamna Diana Georgiana Caciula (fiica deputatului PSD Aurel Caciula si patroana firmei "SC Vasea Srl", firma care a cumparat hotelul "Cantemir" din Husi) sa realizeze cele promise in mass-media privind hotelul "Cantemir".

6.Cu proiectul privind preluarea transportului urban in comun de catre primarie, achizitia de 10 “autobuze” electrice, constructia unui garaj nou pentru acestea, a unor statii de incarcare si modernizarea statiilor de transport urban in comun: din cele aparute in presa si din declaratiile primarului Ioan Ciupilan am inteles ca s-au primit toate avizele si aprobarile din partea "Ministerului Fondurilor europene" si a "ADR Piatra Neamt", urmand a fi semnat contractul de finantare.  Urmatorul pas ar fi organizarea licitatiei (de catre primaria Husi) pentru desemnarea firmei de la care vor fi achizitionate aceste “autobuze” electrice si a firmei care va executa lucrarile de constructie si amenajare a noului garaj, a statiilor de incarcare electrice si lucrarile de amenajare/modernizare a statiilor de transport urban in comun. Insa in momentul cand se va incheia contractul de achizitie a acestor “autobuze electrice” ar fi foarte important ca in acel contract sa se prevada si asigurarea mentenantei (pentru un anumit timp) acestor “autobuze electrice”, de catre firma care le va livra.
 Spun asta deoarece pentru intretinerea si reparatia unor “autobuze” electrice noi, care inglobeaza foarte multe elemente de electronica, sunt necesari specialisti in domeniu (ingineri electronisti). Ori nu cred ca “SC Parcuri Verzi & Urban Trans Srl Husi” (societate care va exploata aceste “autobuze” electrice) are ca si angajati, in prezent, ingineri electronisti, iar domnul Doru Rotaru, seful acestei societati din subordinea CL Husi, sunt convins ca stie foarte bine ce angajati are in subordine!
 Valoarea proiectului (finantat in mare parte din fonduri europene) este de 8 milioane euro, din care primaria Husi trebuie sa asigure o cofinantare de 2% (mai demult doamna director economic Safta Trofin a spus ca nu va fi o problema cu asigurarea cofinantarii din partea primariei Husi).

7.Alte proiecte importante sunt cele care privesc reabilitarea/renovarea a unor cladiri importante (unele dintre ele cu valoare istorica si arhitecturala): “Casa Moruzi” (fosta banca “Albina”), “Casa Ralea” si fosta “baie comunala” si infiintarea unor centre medico-sociale in aceste cladiri!  In ultima sedinta a CL am inteles ca s-au aprobat documentatiile tehnico-economice, urmand a fi depuse cererile de finantare. Sper ca procedurile birocratice (aprobarea acestor cereri de finantare, organizarea licitatiilor, etc) sa nu dureze foarte mult!  Sunt proiecte bune si utile pentru oras- fie si numai din prisma posibilitatii de renovare a doua cladiri cu valoare istorica si arhitecturala.

8.Alte proiecte utile, pentru care am inteles ca se cauta surse de finantare, sunt: realizarea unui teatru de vara in zona “Recea” si reabilitarea si modernizarea fostului strand “Recea” dar si amenajarea iazurilor de acolo (acolo intradevar sunt lucrari mai costisitoare: decolmatarea si curatarea acestor iazuri, dar acolo poate fi amenajata o frumoasa zona de recereere, cu barci, hidrobiciclete, etc). Ar fi si problema trecerii acestor iazuri in administrarea primariei, deoarece in prezent este posibil ca ele sa se afle in admnistrarea celor de la “Apele Romane”.


9.La capitolul parcuri si spatii verzi situatia este una destul de buna, majoritatea parcurilor fiind modernizate si amenajate. Ar mai trebui repusa in functiune fantana arteziana din parcul “Cuza-Voda”.

Pentru o mai buna activitate a “SC Parcuri Verzi & Urban Trans Srl Husi” ar fi util de mutat sediul acesteia la parterul blocului unde se afla si sediile sucursalei Aquavas si Ecosalubritatea Prest (acolo existand conditii optime pentru desfasurarea activitatii de birou), dar si constructia unui garaj nou si achizitia de utilaje noi, specifice activitatii de intretinere a spatiilor verzi si mobilierului urban (banci, etc).

10.In privinta activitatii de salubrizare, aceasta a fost preluata , din martie 2020, de catre firma privata “SC Urbana SA Bistrita”.  Din pacate activitatea acestei firme nu este, cel pana in prezent, una multumitoare!  Aici primaria ar trebui sa monitorizeze mai atent felul cum aceasta firma isi indeplineste obligatiile contractuale (inlusiv sa solicite CJ Vaslui o copie a contractului incheiat de CJ Vaslui cu aceasta firma si sa-l faca public), iar daca aceasta firma nu isi indeplineste atributiile contractuale si nu realizeaza o activitate de calitate, sa solicite CJ Vaslui rezilierea contractului cu aceasta firma.

Oricum, din pacate la ora actuala in Husi nu se poate vorbi de o colectare cu adevarat selectiva a deseurilor! Pentru aceasta sunt necesare containere inchise (astfel incat de exemplul intr-un container destinat pentru sticle de plastic sau de sticla sa poata fi aruncate numai sticle, etc), realizarea de platforme ingropate sau semi-ingropate pentru containere, realizarea unor instalatii de splalare a acestor platforme, etc.

Pentru activitatile de salubrizare care au ramas in sarcina “Ecosalubrizarea Prest Srl Husi” ar trebui identificate fonduri pentru modernizarea garajelor si achizitionarea unor utilaje noi.

11.Incepand din anul 2010 Husul dispune de o piata noua, moderna. Insa si aici ar fi unele mici aspecte care ar putea fi imbunatatite:

-In primul rand, de foarte multi ani, persista o problema in zona pietei, si anume aceea a comertului ambulant desfasurat, in conditii total improprii, in fata fostei centrale termice de langa piata!  Acest comert ambulant, pe langa faptul ca se desfasoara in conditii neigienice, da un aspect urat si dezorganizat acelei zone si ingreuneaza mult accesul pietonal dinspre strada Stefan cel Mare spre piata!  Tinand cont de faptul ca acei comercianti isi desfasoara activitatea pe domeniul public, ar putea si trebuie evacuati de acolo, si sa li se dea spatii comerciale la etajul pietei, unde ar aveea conditii mult mai bune pentru practicarea unui comert civilizat!  Mai ales ca unele spatii de la etajul pietei stau neutilizate.

-Punerea in functiune a liftului din cladirea pietei! Daca tot acest lift a fost prevazut prin proiect si a fost realizat, este pacat sa stea nefolosit.

-Pentru fluidizarea circulatiei rutiere si pietonale in jurul pietei, dar si pentru usurarea circulatiei pietonale a locatarilor de la blocurile de langa piata, ar fi util de realizat un trotuar pe langa blocul din dreapta pietei, pana la “gangul” de la Romarta (mai ales ca la parterul acestui bloc exista multe magazine, iar cand stationeaza autovehiculele care aprovizioneaza aceste magazine locatarii de la acel bloc trebuie sa faca “slalom” printre autovehicule, ca sa poata intra in bloc)

-De asemenea introducerea unui sens unic in jurul pietei ar fi util.

-Tinand cont de faptul ca cele doua “magazine” situate la intrarea in hala agro-alimentara ingreuneaza mult accesul pietonal in hala si mascheaza fatada acesteia (care este cladire monument istoric), in momentul expirarii contractelor de concesionare a domeniului public, de catre proprietarii acestor “magazine”, aceste contracte nu ar mai fi trebuit/nu ar mai trebui prelungite, ci anulate, ca aceste “magazine” sa poata fi demolate. Iar proprietarilor acestor “magazine” sa li se dea spatii comerciale la etajul pietei, unde si-ar fi putut/isi pot continua activitatea de comert in conditii mult mai civilizate.

12.In ultima sedinta de Consiliul Local am inteles ca s-a propus trecerea cladirilor si terenurilor aferente fostelor centrale termice de cartier din domeniul public in cel privat al municipiului Husi! Sper sa fie un pas in vederea demolarii acestor cladiri (majoritatea din ele ajunse intr-o stare de degradare avansata) si valorificarii terenurilor respective.  In acest context este evident ca existenta societatii “SC Urban Calor Srl Husi” (societate care administreaza cladirile fostelor centrale termice de cartier si ramasitele fostului sistem centralizat de termoficare din Husi) nu isi mai are sensul si aceasta societate ar trebui desfiintata.

13.Exista in Husi unele terenuri care, daca se pot identifica resursele financiare, ar trebui expropiate si trecute in proprietatea primariei, pentru amenajarea unor parcari sau parcuri: terenul unde era situat fostul hotel de pe strada Stefan cel Mare (inclusiv o cladire veche de la intersectia strazilor Stefan cel Mare si Paul Barais): acolo ar fi foarte util de amenajat o parcare, traficul rutier in zona pietei fiind uneori foarte aglomerat;

-Terenul liber de langa sala sporturilor, unde ar fi util de amenajat un parc sau un mini-teren de fotbal

14.In cartierul “Stadion” pentru imbunatatirea circulatiei rutiere si pietonale si pentru imbunatatirea aspectului cartierului, ar fi util de: amenajat trotuare in unele locuri, introducerea unui sens unic in jurul stadionului si demolarea unor “magazii” sau alte “anexe gospodaresti” de pe langa blocuri (cosmeliile ridicate langa fostele cosuri de fum a fostelor centrale termice nr. 1 si nr. 3 in spatele sediului “Prodivex”, locul unde era centrul de butelii “Dac Petrol”, etc). Insa aici intradevar trebuie verificat daca exista contracte de concesionare a domeniului public, autorizatii de constructii si, in functie de fiecare situatie in parte, luate masurile legal posibile: ori sa nu mai fie prelungite aceste contracte de inchiriere a domeniului public in momentul expirarii lor ori sa se ajunga la o intelegere amiabila cu proprietarii acestor “constructii” improvizate.  De exemplul cu patronul firmei “Dac Petrol” se poate incerca realizarea unei intelegeri amiabile, prin care sa renunte la contractul de concesionare a acelui spatiu (pe care oricum nu-l mai foloseste), in schimbul unei despagubiri rezonabile.

15.Primaria Husi ar trebui sa faca si unele demersuri mai insistente si catre Episcopia Husilor, deoarece aceasta are in Husi in proprietate ori in administrare unele cladiri sau constructii foarte valoaroase din punct de vedere istoric si arhitectural, care ar trebui renovate/reabilitate, pentru a fi puse in valoare din punct de vedere turistic: zidul de incinta dinspre Strada Episcopiei (zid monument istoric, care se afla intr-un stadiu avansat de degradare), cladirea “Palatului Episcopal” (care ar trebui renovata si introdusa in circuitul turistic, mai ales ca sub ea exista si vestitele “beciuri ale lui Stefan cel Mare”), casa “Iorgu Berea” (care ar trebui mai bine intretinuta, in unele locuri tencuiala fiind crapata sau cazuta, dar trebuie refacut si gardul si montata la intrare , pe gard, o placa demna de un muzeu, prin care vizitatorii sa poata afla rapid programul de functionare al muzeului), cladirea veche de langa “Casa Iorgu Berea”, cladirea unde erau cabinete ale medicilor de familie. Cladirea a fost data in 2018 in administrarea Episcopiei Husilor, dar se afla intr-un stadiu avansat de degradare. Ar trebui aflat daca Episcopia Husilor intreprinde demersuri pentru identificarea unor resurse financiare in vederea reabilitatii cladirii.

16.Pentru celelalte cateva cladiri vechi, cu valoare istorica si arhitecturala din Husi, care se afla in proprietatea unor ministere centrale, primaria Husi ar trebui sa faca demersurile necesare la aceste ministere, in vederea renovarii acestor cladiri: la Ministerul Apararii Nationale (pentru “Casa Armatei” si pentru “caminul de garnizoana” din spatele unitatii de pompieri), la Ministerul Justitiei (fatada cladirii judecatoriei ar trebui un pic renovata, prezentand semne de degradare) si la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor- Compania Nationala de cai ferate CFR-SA, pentru cladirea fostei statii CFR Husi.

17.Pentru cladirile monument istoric, aflate in proprietatea unor persoane juridice sau fizice private, care nu sunt renovate corespunzator, primaria Husi poate adopta o metoda folosita de primaria din Timisoara: marirea progresiva a impozitului pentru proprietarii- persoane private- care detin cladiri monument istoric si care nu le renoveaza.

18.Tinand cont de faptul ca primaria Husi are in administrare si unele blocuri ANL, dar si alte cladiri, pentru intretinerea acestor cladiri sau blocuri, dar si a instalatiilor tehnico-edilitare din ele, ar fi cred util de angajat, in cadrul “biroului tehnic” din primarie, cativa meseriasi in constructii (instalatori apa-canal, electricieni in constructii, faiantari, zidari, etc) pentru aceasta, in masura in care bugetul de venituri si cheltuieli ar permite salarizarea unor astfel de meseriasi in constructii.

19.In privinta situatiei politiei locale din Husi, aceasta nu este una foarte buna. Este adevarat ca ar fi necesare sume foarte mari de bani pentru ca politia locala din Husi sa poata beneficia de o dotare materiala adecvata (pistoale noi, statii radio, autoturisme de interventie noi, bastoane cu electrosocuri, etc). In plus ca sa atragi sa se angajeze in politia locala din Husi absolventi ai academiei de politiei ar trebui sa le asiguri un salar identic ce cel din politia nationala.

In schimb se poate aveea in vedere marirea la maximum prevazut de lege a sanctiunilor si amenzilor pentru cei care distrug bunuri de pe domeniul public (banci, copaci, flori, etc), ori obligarea acestora sa faca ore de munca in folosul comunitatii.

20.Un proiect bun si util este si cel al modernizarii si eficientizarii sistemului de iluminat public din Husi! Sper ca acest proiect se va derula cat mai repede si va fi realizat de calitate.

21.In privinta unitatilor de invatamant din Husi situatia este una in general buna, cu doua exceptii unde ar mai fi de lucru si unde sunt necesare si unele masuri administrative, organizatorice:

-Ma refer in primul rand la “Colegiul Agricol National Dimitrie Cantemir”, care, intr-o zona cu un potential agricol important, cum este zona Husului, poate si trebuie sa devina o unitate de top! Dar pentru asta trebuie facute unele investitii absolut necesare, pentru ca elevii sa poata invata meserii legate de agricultura, cu cele mai noi tehnologii in domeniu: achizitionarea de tractoare si alte utilaje agricole noi, moderne si realizat un garaj nou pentru acestea,  construita din temelii o ferma zootehnica noua, refacuta livada, plantatiile de vita de vie, gradina de legume.  Realizarea acestor investitii ar aduce un dublu beneficiu: elevii ar putea sa-si insuseasca meserii legate de agricultura cu cele mai noi tehnologii in materie, iar produsele realizate in gradina de legume, livada, vie sau in ferma ar putea fi valorificate si comercializate, aducand incasari la bugetul liceului!  Mai demult aparusera un program a fostului guvern Dancila prin care se prevedea si realizarea unor astfel de investitii si la “Colegiul Agricol National Dimitrie Cantemir” Husi!  Daca acel “program” a fost abandonat, trebuie cautate alte surse de finantare- eventual fonduri europene.

 “Colegiul Agricol National Dimitrie Cantemir” Husi are in administrare si “Muzeul viei si vinului”, un muzeu deosebit de interesant. Din pacate cladirea in care functioneaza acest muzeu se afla in stare de degradare, trebuind a fi renovata. Apoi acest muzeu ar putea fi deschis publicului vizitator dupa un program bine stabilit.

-Liceului tehnologic “Ioan Corivan” Husi. Tinand cont de faptul ca se constata o acuta criza de meseriasi (muncitori calificati) pe piata muncii (inclusiv in Husi), primaria Husi ar putea face demersuri catre “Inspectoratul Scolar Vaslui”, in vederea infiintarii, la acest liceu, a unor clase care sa pregateasca meseriasi in constructii si in industrie, precum: instalatori apa-canalizare, instalatori retele gaze naturale, electricieni, strungari, tamplari, zidari, faiantari, fierar-betonisti, etc. Dar si realizarea unor investitii pentru constructia si dotarea, utilizand cele mai noi tehnologii in domeniile respective, a unor ateliere si laboratoare, in care elevii sa poata invata practic meseriile sus-amintite.

 In prezent oferta educationala a acestui liceu “tehnologic” este una foarte restransa, pregatind elevi intr-un numar redus de meserii, cu o mica complexitate!

Am adresat o propunere catre Inspectoratul Scolar Judetean Vaslui, privind infiintarea unor clase de: instalatori apa-canal, instalatori gaze naturale, electricieni, fierar-betonisti, zidari, faiantari, tamplari, etc, la Liceul Tehnologic Ioan Corivan Husi.

22.In domeniul transporturilor, din pacate, Husul se confrunta cu doua lipsuri majore, care afecteaza atragerea de investitori si dezvoltarea economica si sociala:  inexistenta unei cai ferate utilizabile si circulabile si inexistenta unei sosele de centura adecvate. Aici intradevar primaria nu poate face mare lucru, insa macar- in special in privinta caii ferate- trebuie sa faca demersuri la compania CFR-SA!  Intr-o postare anterioara am amintit si de o ordonanta de urgenta adoptata de guvern care prevedea o “posibilitate” de “asociere” a unor primarii intre ele si cu compania CFR-SA , in vederea intocmirii unor proiecte si atragerii unor fonduri europene in vederea “reabilitarii/modernizarii unor linii de cale ferata de interes local”.  Intradevar, nu ar fi usor de facut o astfel de “asociere”, insa, daca exista o posibilitate legala, cat de mica, trebuie incercate toate variantele.

In privinta stadiului proiectului privind viitoarea sosea de centura a Husului, din raspunsul primit de la CNAIR, am aflat urmatoarele:

"Pe 25 septembrie 2009, Compania Nationalã de Drumuri din acel moment a semnat contractul de “Asistentã Tehnicã pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire pentru varianta de ocolire Husi”. A fost primul pas în realizarea acestui drum mult dorit de cãtre huseni. Valoarea totalã a contractului a fost de 1.258.170 de lei, iar firma care a cîstigat licitatia a fost TRAPEC SA. Proiectul urma sã primeascã finantare pentru executie, bani europeni, însã totul s-a nãruit pe neasteptate.
Pe 7 octombrie 2019, a fost propusã o hotãrâre de guvern, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai soselei de centurã a municipiului Husi. „Varianta de traseu avizatã (varianta rosie) are lungimea totalã de 14,4 km si se desprinde din DN 24 B, în partea de sud-vest a municipiului Husi, se desfãsoarã pe Valea Lohan, pânã în dreptul iazului cu acelasi nume, de unde urcã pe coasta vesticã a Dealului Lohan, pânã la traversarea Vãii Popii, de unde coboarã continuu pânã în Valea Recea, ocolind pe la nord nord-est localitatea Epureni; din Valea Recea traseul traverseazã Dealul si Valea lui Ivan, racordându-se la DN 24 B, în partea de nord-est a municipiului Husi. (…) Pentru toate cele trei variante de amplasament traseele au fost studiate si definitivate avându-se în vedere cerintele STAS 863/1985. (…) Varianta de ocolire Husi prevede douã parcãri, acestea au fost proiectate la Km 7+562, pe partea stânga si la Km 10+280, pe partea dreaptã, suprafata acestora fiind de 6.000 mp fiecare. (…) Pentru traversarea vãilor intersectate de varianta de ocolire au fost prevãzute poduri sau viaducte dupã cum urmeazã: Pod peste Valea Lohanului; Pod peste Lohan, pe breteaua Tãtãrani-Husi; Viaduct Valea Tainei; Viaduct Valea Bobesti; Viaduct Valea Popii; Viaduct Valea Recea; Pod Gherghel; Viaduct Coser; Pod Valea lui Ivan. Pentru traversarea Variantei ocolitoare de cãtre atelajele agricole, animale etc. s-au prevãzut subtraversãri. Aceste subtraversãri sunt prevãzute a se executa din beton armat cu suprastructura alcatuitã din grinzi din beton precomprimat, cu lungimea de 8 m. Acolo unde este necesar subtraversãrile respective au si rol de podete pentru descãrea apelor colectate de santurile din lungul drumului sau de pe vãile adiacente”, acestea erau datele prezentate în sedinta de Guvern din octombrie 2019. Per total, sunt 11,5 km de drum european, care vor ocoli municipiul Husi.
In sedinta de guvern din 6 ianuarie 2020 guvernul a aprobat Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Varianta de ocolire Husi”, judetul Vaslui”, obiectiv a carui finantare se va realiza de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii".


23.Este evident ca cea mai importanta problema pentru Husi este atragerea de investitori puternici, pentru realizarea unor unitati de productie industriala (Husul nu se poate dezvolta numai aparand supermarketuri) , care sa creeze locuri de munca stabile si bine platite.

Aici si primaria poate lua cateva masuri:

-Adoptarea unor masuri fiscale si de impozitare care sa atraga investitori puternici in Husi;

-Exproprierea si trecerea in proprietatea primariei a unor terenuri libere, la margine orasului (daca este posibil in “zona industriala”), pentru ca apoi aceste terenuri sa poata fi concesionate (de exemplul, dar se pot adopta si alte solutii) catre eventualii investitori (dar cu conditia ca acestia sa construiasca in Husi unitati de productie industriala)

-O comunicarea mai buna intre conducerea primariei si patronii firmelor mai mari din Husi (“SC Petal SA”, “SC Cantemir SA”, “SC Husana SA”, “SC Gartek SA”, etc), pentru identificarea unor solutii legale si adoptarea unor masuri care depind de autoritatile locale, pentru a stimula dezvoltarea acestor firme.

-Mai demult era vorba ca vor veni in Husi doi investitori, care vor realiza o fabrica de corpuri de iluminat si o fabrica de borduri!
Sigur ca ar fi bune si astfel de fabrici (chiar m-as bucura sa se realizeze), insa cred ca, tinand cont de potentialul agricol si viticol al zonei, cele ai bune conditii le-ar aveea , de dezvoltare in Husi, industria alimentara si cea textila!

 Un inceput bun pentru renasterea industriei alimentare husene ar fi realizarea celor promise de omul de afaceri Constantin Dulute- modernizarea si retehnologizarea combinatului de vinificatie!

24. In privinta stadiului proiectului privind reabilitarea cladirii fostei sectii de pediatrie-boli interne din cartierul "Stadion" si a mutarii acolo a "caminului de batrani",  cladire aflata din 2018 in administrarea CJ Vaslui- Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Vaslui, din raspunsul primit de la CJ Vaslui, am inteles ca in prezent se elaboreaza studiul de fezabilitate.

25. La capitolul supermarketuri si centre comerciale sunt destule si in Husi: un supermarket "Lidl" (mutat in 2019 in "zona industriala" in locul fostei autobaze de marfa ITA), supermarket "Profi", mai multe centre comerciale construite in 2019 in "zona industriala" (unde era fostul ICIL) , un supermarket "JYSK" si urmeaza sa mai aparaun supermarket "Kaufland".

26. In privinta activitatii sportive, in 2019 stadionul din Husi a fost modernizat, iar echipa "Husana Husi" evoluiaza in divizia C (si cu sprijinul financiar al primariei si a altor sponsori- intre care cunoscuta firma huseana "Viacons Rutier") si exista si o sala de sport (construita in 2004).

27. In privinta activitatii cultural-artistice: lucrarile de renovare a casei de cultura "Alexandru Giugaru" sunt aproape finalizate (astfel casa de cultura va ofera conditii foarte bune pentru activitatile culturale desfasurate acolo: ansamblul folcloric "Trandafir de la Moldova", trupe de teatru "Alexandru Giugaru", salonul de pictura si grafica satirica "Damigenius", etc), exista biblioteca "Mihai Ralea" (care dispune de un sediu modern si de un valoros fond de carte), exista un proiect pentru realizarea unui teatru de vara in zona "Recea".
  Atunci cand va fi redeschis si cinematograful "Dacia" si muzeul municipal se va putea spune ca Husul va aveea din nou o viata cultural-artistica asa cum merita.

ldh80 a scris:

1.Reabilitarea, extinderea si modernizarea retelei de apa-canalizare. Este probabil cel mai important proiect aflat in derulare, dar care din pacate nu se realizeaza in ritmul dorit, din mai multe motive. Din raspunsul pe care l-am primit de la Aquavas reiese ca pana la sfarsitul acestui an proiectul urmeaza a fi finalizat, lucru de care totusi ma indoiesc ca se va putea realiza. Legat de acest proiect, as aveea doua intrebari, in privinta unor aspecte care pot influienta calitatea lucrarilor executate :

Stai să înţeleg şi eu... Huşiul ăla care plânge după tren şi după cinematograf nici măcar nu are canalizare?

Citat :

-Un aspect negativ, amintit si de catre unii locatari de la blocuri, este cel al adaugarii in facturi a unor metri-cubi in plus, fata de ceea ce indica apometrele din interiorul apartamentelor. Acest lucru poate aveea mai multe cauze: pierderi de apa in subsolul blocurilor sau pe instalatiile comune din cauza unor tevi sparte, deteriorate (caz in care reparatia/inlocuirea acestor tevi revine proprietarilor apartamentelor din acel bloc) sau din cauza unor locatari de la blocuri care ori refuza sa dea corect si la timp autocitirea apometrelor sau chiar refuza sa permita accesul reprezentantilor Aquavas in interiorul apartamentelor! In asemenea cazuri trebuie ca primaria Husi sa solicite aparatului administrativ si juristilor Aquavas identificarea unor solutii legale, astfel incat (daca nu sunt pierderi de apa la subsolul sau pe instalatiile comune a blocurilor), daca apar diferente intre consumul inregistrat de apometrul de scara si suma consumurilor inregistrate (ori date prin autocitire) din toate apartamentele, aceste diferente sa fie imputate numai catre cei care nu dau la timp si corect autocitirea ori refuza sa permita accesul reprezentantilor Aquavas in apartamente! Nu este corect ca pentru unii care nu inteleg regulile de buna convietuire la bloc si care vor sa fure ape, sa plateasca locatarii de buna credinta!

Peste tot pe unde există apometre la bloc, contractul de furnizare a apei e făcut cu asociaţia de proprietari, nu cu fiecare apartament, pentru că ţevile verticale din bloc sunt proprietate comună (la fel cele de termoficare, apă caldă, gaz pentru aragaz - pentru centrală îţi faci racord separat). Se citeşte apometrul de la subsolul blocului şi aia se facturează, mai departe e treaba administratorului de bloc cum împarte cheltuielile. Probabil tu stai la casă şi nu ştii d'astea.

In Huși nu mai există demult asociații de locatari sau proprietari la blocuri ( de prin anii 90 ). Contractele de servicii de apă- canalizare, la blocuri, sunt încheiate între Aquavas și fiecare proprietar de apartament (contracte individuale). In mod normal, în fiecare lună, fiecare proprietar de apartament trebuie să transmită către Aquavas indicele apometrelor pe care le are montate in apartament! Însă unii proprietari de apartamente, din rea-vointa, ori nu dau la timp aceasta indici, ori dau niste indici mai mici decât cei reali și astfel apar diferențe între ceea ce indică apometrul de scară de la subsol și suma consumurilor (indicilor) date prin autocitire de către toți proprietarii de apartamente din aceea scară de bloc! Ori Aquavas împarte aceasta diferență la toți locatarii din aceea scară (inclusiv la cei care dau corect și la timp autocitirea apometrelor din apartamente), adăugând în factura emisă către fiecare locatar câte 2 sau 3 MC in plus, sub forma unui așa-zis "indice de corecție"

Problemă că unii locatari refuză pur și simplu să permită accesul reprezentanților Aquavas in apartamente, pentru că acești reprezentanți să poate verifica dacă ce declară și transmit oamenii prin autocitirea apometrelor din apartamente este și real, ori cu forța reprezentanții Aquavas nu pot intra in apartamente!

In Huși există un sistem de canalizare menajeră începând din anul 1957 , dar proiectul aflat în execuție se referă la modernizarea și extinderea acestui sistem!

Iar cu fostul sistem centralizat de termoficare din Husi: a fost infiintat la sfarsitul anilor 60 si inceputul anilor 70, prin constructia unui numar de 10 "centrale termice de cartier", functionand pe baza de CLU ("combustibil lichid usor")!

Au urmat mai multe perioade distincte in evolutia acestui sistem:

1. In anii 70', cand centralele termice de cartier erau relativ noi si nu existau restrictii in aprovizionarea cu CLU a acestora, caldura si apa calda se furnizau in parametri aceptabili la blocuri;

2. Anii 80': restrictiile in aprovizionarea cu combustibili petrolieri (intre care si CLU) lovesc si in functionarea centralelor termice de cartier a fostei "IGO" din Husi: aprovizionarea cu CLU nu se mai poate realiza in canditatile necesare, apar probleme in aprovizionare cu piese de schimb si in reparatia si intretinerea retelelor de termoficare urbana din Husi.

Ba mai mult, la unii din conducerea de partid si de stat din anii 80' le vine o ideea "geniala": sa transformam doua centrale termice de cartier din zona strazii "Sfantul Gheorghe" intr-un fel de "CET" (dupa "modelul" celui din Vaslui), care sa dea energie termica (caldura+apa calda) la intreg orasul Husi, CET care sa func"tortioneze pe baza de carbuni inferior- lignit!

Planurile erau "marete" (inclusiv o ramura a liniei de cale ferata spre "zona industriala" din Husi trebuia sa ajunga la acel "CET", carbunele urmand a fi adus pana acolo in vagoane de cale ferata), dar realitatea din teren s-a dovedit a fi dezastroasa: puterea calorica a carbunelui inferior- lignit romanesc s-a dovedit a fi prea mica, iar randamentul termica a acelei centrale termice de cartier transformate in "CET pe carbuni" a scazut dramatic, locatarii de la blocurile de pe strada Alexandru Giugaru (alimentati cu energie termica de la acest "CET" tremurand iarna de frig in apartamente)!
In plus fochistii care lucrau si deserveau aceasta centrala termica de cartier transformata ad-hoc in "CET" au denumit-o "Cernobal", datorita poluarii intensa generata de arderea carbunilor!

3. Momentul revolutiei din decembrie 1989: caldura se furniza la blocuri in Husi (erau atunci cca 4000 de apartamente si garsoniere racordate la sistemul centralizat de termoficare a fostei IGO) doar atat cat sa nu inghete iarna apa in instalatii, apa calda (programada "trimestrial" ) se furniza rar. In disperare de cauza multi locatari de la blocuri si-au construit sobe cu lemne in apartamente!

4. Anii 90" : Fosta intreprindere "IGO" se transforma in "regia autonoma" Goscomloc Husi (in subordinea CL Husi), dispar restrictiile in aprovizionarea cu CLU, dar apar alte fenomene negative: multi locatari de la blocuri (deveniti intre timp proprietari de apartamente) nu-si mai achita la timp facturile catre "Goscomloc" , si astfel regia nu mai are bani sa plateasca achizitionarea de CLU si datoriile "Goscomloc" catre furnizori (RENEL/Conel, Petrom, etc) se acumuleaza.

5. Astfel pe parcursul anilor 90' "calitatea" serviciilor furnizate de fosta regie autonoma "Goscomloc" catre huseni scade drastic: caldura se furniza numai cateva ore dimineata si seara (cat sa nu inghete apa in instalatii), apa calda s-a livrat la Husi in sistem centralizat ultima data in 1990 sau 1991, intreruperile in furnizarea apei reci erau frecvente, etc!

6. Momentul 2004, al inaugurarii aductiunii de gaze naturale in Husi: desi la cativa ani dupa aceea fosta regie autonoma "Goscomloc" si-a trecut majoritatea centralelor termice de cartier de pe CLU pe gaze naturale era deja prea tarziu: majoritatea husenilor care inca mai erau conectati la sistemul centralizat de termoficare s-au debransat , preferand sa-si monteze centrale termice individuale de apartamente, pe gaze naturale!

Legat de acel moment, mi-a amintesc o faza: cum atunci i cunosteam pe majoritatea fochistilor de la fosta centrala termica de cartier nr. 1 a "Goscomloc" din cartierul "Stadion" si cum atunci aceea centrala termica de cartier fusesera trecuta de pe CLU pe gaze naturale, le-am zis fochistilor: "mai baieti, acuma a sa puteti sa ne dati caldura la bloc ca lumea". Si fochistii mi-au zis: "mai Florine, hai un pic jos pana in centrala"! Si cand am vazut cum arata cazanele, arzatoarele si alte instalatii din centrala , am inteles ca instalatiile erau prea vechi si deteriorate si chiar cu trecerea centralei de pe CLU pe gaze naturale (se schimbasera atunci si doua cazane), aceea centrala termica de cartier, cu toate eforturile aproape eroice a fochistilor (care sudau si lipeau tevi si cazane intr-o veselie) nu mai puteau sa dea caldura in conditii bune la blocuri!

7. Epilog: în octombrie 2010 mai rămăseseră cca 300 de apartamente și garsonierele branșate la fostul sistem centralizat de termoficare ( mai erau pensionari, persoane cu venituri mici care nu aveau bani să-și monteze centrale termice de apartament pe gaze naturale) ! Atunci conducerea primăriei municipiului Huși decide infiintareat unei societăți comerciale distincte, al cărui unic acționar este CL Huși, și anume Sc Urban Calor Srl Huși, având că unic scop producerea, distribuția și furnizarea energiei termice, în sistem centralizat in Huși! După cele spuse de domnul Jan Dumitru, fost maistru la Goscomloc și cel care răspundea de întreg sistemul centralizat de termoficare din Huși, un alt motiv esențial pentru care multi locuitori de la blocuri s-au debranșat de la acest sistem, a fost și modul cum cei din conducerea fostei Goscomloc Huși calculau facturile pentru "căldură" livrată: în funcție de "suprafața radianta" a apartamentelor, indiferent de câtă "căldură" livrau! Acest lucru a stârnit nemulțumirea justificată a locuitorilor de la blocuri, încă branșați la sistemul centralizat de termoficare, care, pe lângă că primeau foarte putina "căldură" (cca două ore dimineața și două ore seara), trebuiau să achite și facturi foarte mari la "energie termică" către fosta " Goscomloc "! Astfel la puțin timp după2010 fostul sistem centralizat de termoficare din Huși dispare, prin închiderea ultimei centrale termice de cartier a fostei Goscomloc din Huși, centrala termica Nr. 1 din cartierul Stadion. Pur și simplu rămăseseră mult prea putini locatari branșați la aceea fostă centrală termică de cartier, ca să mai poată fi in vreun fel rentabilă funcționarea ei! Majoritatea locatarilor de la blocuri din cartierul Stadion își montaseră după 2004 centrale termice individuale de apartament pe gaze naturale!

In anul 1998 situatia economic-financiara a fostei regii autonome SC Goscomloc SA Husi era una dezastroasa: regia aveea datorii catre furnizori in valoare de peste 1,513 miliarde lei vechi (din care 999 milioane lei vechi catre Petrom, 425 milioane lei vechi catre Conel, etc), si aveea de recuperate debite in valoare de 2,5 miliarde lei vechi (din care de la populatia 1,919 miliarde lei vechi, iar de la agentii economici 581 milioane lei vechi).

In aprilie 2010 sistemul de apa-canalizare din Husi trece in administrarea si exploatarea operatorului judetean de apa-canalizare si anume SC Aquavas SA Vaslui

In privinta proiectului (aflat in stadiu de executie) de modernizare, reabilitare si extindere a sistemului de apa-canalizare din Husi, proiect derulat cu fonduri europene, din datele aratate pe site-ul oficial al SC Aquavas SA Vaslui:

-La data de 18 februarie 2019 a fost semnat procesul-verbal de receptie finala privind reabilitarea statiei de epurare din Husi;

-A fost emis ordinul de incepere a lucrarilor, cu data de incepere a lucrarilor 19 noiembrie 2018, pentru “retele de apa si canalizare, statii de pompare, statii de pompare ape uzate in Husi”, lucrarile fiind in desfasurare. Executantul este “Asocierea S.C. EUSKADI S.R.L. – S.C. INSTAL SERVICE TECHNOLOGY S.R.L”. Asadar inteleg ca, contractul a fost incheiat intre SC Aquavas SA Vaslui si “Asocierea S.C. EUSKADI S.R.L. – S.C. INSTAL SERVICE TECHNOLOGY S.R.L” si ar reiesi ca primaria Husi nu ar aveea nici o treaba cu derularea acestui contract!

Insa ritmul lucrarilor desfasurate de “Asocierea S.C. EUSKADI S.R.L. – S.C. INSTAL SERVICE TECHNOLOGY S.R.L” nu este unul bun, din mai multe motive: lipsa fortei de munca suficiente, lipsa unui numar necesar de utilaje, etc.

In plus calitatea lucrarilor executate de “Asocierea S.C. EUSKADI S.R.L. – S.C. INSTAL SERVICE TECHNOLOGY S.R.L” nu este intotdeauna cea mai buna!
Exemplul concret: cand s-a inlocuit coloana de apa rece de pe strada Ana Ipatescu, si a fost montata o conducta noua de apa, la scurt timp dupa montarea acelei conducte noi, aceasta a cedat si au aparut fisuri la noua conducta si implicit pierderi de apa!
La vremea respectiva, cand am auzit, m-am mirat , stiind ca o teava noua pentru apa, teava din mase plastice cum sunt acuma (din PPR sau pvc/polietilena) in mod normal trebuie sa reziste zeci de ani, nemaiputand fi afectata de rugina in timp (cum erau afectate vechile tevi de apa metalice)!

Si la aceea vreme l-am intrebat pe un domn care lucreaza ca fochist in cadrul primariei Husi, domn care se pricepe si la instalatii de apa-canal, cum de s-a putut intampla asa ceva! Si dumnealui mi-a explicat: aceste noi tevi de apa din mase plastice se imbina prin introducerea capetelor a doua tevi intr-un aparat special, care realizeaza "lipirea" perfecta si etansa (la o anumita presiune si temperatura) a capetele a doua tevi. Insa ca acest lucru sa se poata realiza tevile trebuie tinute in acel aparat un anumit timp, care trebuie respectat cu strictete!
Insa din graba sau neglijenta, de multe ori pe teren tevile nu sunt tinute in acel aparat atata timp cat este nevoie, ci mai putin!
Ca urmarea "lipirea" a doua capete de teava nu se mai realizeaza perfect si etans si in timp apar fisuri pe la imbinarea a doua tevi, fisuri care apoi se maresc si apar pierderi de apa, chiar daca tevile sunt noi!

De ritmul lucrarilor desfasurate de “Asocierea S.C. EUSKADI S.R.L. – S.C. INSTAL SERVICE TECHNOLOGY S.R.L” s-a plans inclusiv primarul Ioan Ciupilan, dar a spus ca nu are parghiile legale pentru sanctionarea “Asocierii S.C. EUSKADI S.R.L. – S.C. INSTAL SERVICE TECHNOLOGY S.R.L”, contractul fiind incheiat intre aceasta si SC Aquavas SA Vaslui.

De mentionat ca, actionarii la societatea comerciala SC Aquavas SA Vaslui (operatorul judetean de apa-canalizare) sunt: Consiliul Judetean Vaslui (cu 52,46 % din actiunile detinute), Consiliul Local Vaslui (17,48 %), Consiliul Local Barlad (17,48 %), Consiliul Local Husi (12,5 %), Consiliul Local Negresti (0,08 %).

Pe site-ul oficial al firmei "SC Anta 95' Srl Husi", am adresat o propunere: aceea ca traseul microbuzelor urbane ("de oras") sa fie prelungit de la actualul capat de linie situat langa fosta statie meteo, pana la parcul "Recea".

Sunt cetateni din Husi care, mai ales la sfarsit de saptamana, ar vrea sase duca sa se relaxeze in parcul "Recea", dar nu au autoturisme personale!

Vreau sa amintesc si despre unii oameni, care si-au adus o contributie importanta la dezvoltarea economico-sociala a "orasului dintre vii" si inainte de revolutie:

-Ioan Neamtu (celebrul "Neamtu de la IAS Husi", directorul GAS Husi intre 1959- 1964 si al IAS Husi intre 1964- 1990 si al SC Vidisamp SA Husi intre 1990- 1993, cand a iesit la pensie; a contribuit decisiv la extinderea si modernizarea podgoriei Husi, la initiativa constructiei combinatului de vinificatie, la realizarea "castelului dintre vii" si a intervenit si pentru aprobarea unor investitii edilitare importante pentru Husi. Dupa revolutie a contribuit si la constructia unei biserici ortodoxe ).
Ioan Neamtu a fost și un om cu vocație publicistică și literară, scriind peste 70 de articole în reviste de specialitate și a publicat 26 de cărți, dintre care 9 de îndrumare tehnică în viticultură, 8 în domeniul economiei agrare, 7 cu caracter monografic și 2 lucrări de beletristică.
Ioan Neamtu a lăsat posterității cele mai cuprinzătoare lucrări monografice despre podgoria și orașul Huși, cum ar fi : ”Monografia podgoriei Huși”, ”Podgoria Huși de-a lungul timpului”, ”Sub zodia lui Bachus”, ”Treimea cea de o ființă”, ”Pioasă închinare”.
Ioan Neamtu a fost și un bun creștin, apropiat de cei neajutorați și a ținut să mulțumească Domnului pentru împlinirile sale, ridicînd în curtea Căminului-spital pentru bătrîni Huși o biserică închinată ”Sfinților părinți Ioachim și Ana”, lăcașul de cult unde au avut loc și funerariile sale, înainte de a fi condus pe ultimul drum într-o zi însorită și caldă, la fel ca figura radioasă și sufletul său blajin în ziua de 12 februarie 2002.


-Doctor inginer in viticultura Avram D. Tudosie, din initiativa caruia a fost fondat si "Muzeul viei si vinului Husi", primul astfel de muzeu din Romania


-Dintre cei care au contribuit la dezvoltarea viticulturii husene dupa al doilea razboi mondial, in cadrul IAS/Vidisamp Husi, pot fi amintiti: Constantin Radu, inginerii-sefi: Ioan Antohi, Ioan Cimbru, Avram D. Tudosie, Ioan Ovac, directorii comerciali si economici Ion Puica si Nicolae Parfene, oenologii: C. Cogalniceanu, Gr. Talmaciu, Claudiu Cretu, V. Ralea, Tr. Petrea, I. Calu si Gh. Sarbu.

-Maistrul Teodor Loghin, seful de sectie la "Sectia de utilaj complex Husi" (care atunci era subordonata intreprinderii 1 Mai Ploiesti), care, prin relatiile sale, a reusit sa obtina contracte de export a utilajului petrolier realizat la Husi, in China. Tot datorita lui, pe atunci "SUC Husi" sustinea financiar si echipa de fotbal "Steaua Mecanica Husi" care in acei ani a realizat cele mai bune rezultate din istoria fotbalului husean.

-Hristea, pe atunci seful ICSM Husi, care, printr-o relatie pe care o aveea la Ilie Ceausescu, a reusit ca magazinele ICSM-ului din Husi sa fie bine aprovizionate, chiar si in anii 80

-Roman Ioan, seful statiei CFR Husi intre anii 1987- 1999

-Victor Hariton, directorul spitalului orasenesc Husi in 1989, dar si sefii de sectie si doctorii: Lucia Rotaru (directoarea de astazi a spitalului), Gh. Andrei si Lucia Puiu (boli interne), V. Teodorescu, Constantin Holicov, doctorul Cessa (chirurgie), Viorel Puiu (pediatrie), Boris Pinteac si Aurel Chirea (obstretica-ginecologie), doctorul Mosenzon , Tatiana Mititelu (boli contagioase), Ion Bourceanu, Gheorghe Idriceanu, Tudor Stafie (boli interne), sotii Timofte (stomatologie), Melania Ursu, Gabriela Bahnaru, Mihaela A. Strachinaru, Lili Schrotter, Cezar Strachinaru

-Bibliotecarul Constantin Donose

-Muzeograful Paul Salomeea si fosta directoare a muzeului din Husi, Violeta Veturia Teodoru Bazarciuc (ucisa din pacate , chiar in incinta muzeului, in anul 2000, autorul sau autorii acestei crime nefiind descoperiti nici pana azi)

-Emil Pascal, care a fost directorul "Casei de cultura Husi" timp de peste 30 de ani, Cicerone Zbantu si Nicolae Manea (initiatorii unui "cineclub" si realizatorii unor filme artistice: “Foita de staniol” (in 1969, care obtine premiul al doilea la primul festival al cineamatorilor din Romania, si diploma de onoare la festivalul de film din Brno- pe atunci in Cehoslovacia), “Explozia” (in 1971, film distins cu premiul intai la festivalul national al cinecluburilor), “Intoarcerea” (in 1974, care obtine locul al treilea si premiul ACTN pentru imagine), filmele folclorice “Datini de aur”, “Obiceiuri de Anul Nou”, “Artisti populari”, “Flori de camp”, “Jocuri cu masti” ( care au fost premiate in: Ungaria, Gyor in 1976, Cehoslovacia, Pilsen in 1977, Paris 1979, etc).

-Directorii de scoli generale si de licee si profesorii: Mircea Popenco, Adriana Alecu, Ilie Stefanescu, Dumitru Turculet , Petrica Baltag, Gheorghe Hoha (directorul liceului teoretic "Cuza-Voda" Husi in 1989, ulterior senator PSD si azi consilier local), Chirica Giosu, etc

-Si inclusiv fostii primi-secretari ai orasului Husi: Ioan Croitoru (1968- 1979) si Aneta Slivneanu (1979- 1987; desi nu era din Husi, fiind "de loc" din Barlad, a lasat o amintire placuta in memoria husenilor; cat timp a fost prim-secretara la orasul Husi era o fire energica, care nu ezita sa intervina la superiorii sai pentru aprobarea unor investitii pentru oras si chiar daca era femeie nu ezita inclusiv sa mearga pe santiere, sa verifice personal calitatea lucrarilor executate si sa verifice daca se respecta termenul de finalizare a lucrarilor. De asemenea cei care veneau la dansa pentru rezolvarea unor probleme cotidiene sau pentru obtinerea unor aprobari gaseau intelegere).

In prezent cei care conduc cele mai importante institutii din municipiul Husi sunt:

-Primar inginer Ioan Ciupilan, viceprimar inginer Catargiu Liliana Ecaterina, secretara jurista Monica Dumitrascu, directoare executiva economista Maria Botez, directoare economica Safta Trofin si coordonator directia urbanism inginer Ailenei Marius.

-Sefa "Serviciului public local de evidenta a persoanei": Popa Mirela Liliana

-Seful politie locale Husi: Nastase Viorel

-Conducerea societatii "SC Ecosalubrizarea Prest Srl Husi": inginer Neculai Popa (administrator), economist Andreea Georgeta Ciuntuc (contabil-sef) si inginer Carmen Maxim (director tehnic).

-Directorii sucursalei Husi a SC Aquavas SA Vaslui: inginerii Zelincu Viorel si Antohi Stefan

-Conducerea societatii "SC Parcuri Verzi & Urban Trans Srl Husi: Teodor Rotaru (administrator; "gurile rele" spun ca ar fi nepotul primarului), Madalina Dumascu (contabil-sef), Liviu Grigoras (sef serviciu) si Adnana Ceicovschi (inspector/referent resurse umane)

-Directoarea spitalului municipal "Dimitrie Castroian" Husi: Lucia Rotaru (sora primarului)

-Comandantul politiei municipiului Husi: comisar-sef David Liviu

-Sefii sectiei de pompieri Husi: maior Bogdan Apetrei si sublocotenent Claudiu Tatarusanu

-Sefii Ocolului silvic Husi: Gutu Daniel (sef) si de Tonegaru Viorica (contabil-sef)

-Episcopul Husilor: Ignatie Trif