Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

https://youtu.be/sgd6yIkwURY

https://youtu.be/IaGxcks8DLk

Mai jos voi arata cateva date despre vama Albita-Leuseni, care dupa 1945 a influientat dpdv economic si social orasul Husi.

In perioada interbelica, pe teritoriul actualului judet Vaslui (pe atunci in judetul Falciu, cu resedinta in orasul Husi), existau doua poduri rutiere peste raul Prut, la Albita-Leuseni si Bumbata-Leova.

Ambele poduri au fost distruse in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Dupa 1945, in timpul ocupatiei sovietice a Basarabiei, sunt reconstruite un numar de 4 poduri rutiere peste raul Prut, la frontiera dintre Romania si URSS (fosta RSS Moldoveneasca): Sculeni (in 1966), Albita-Leuseni (in 1956), Oancea-Cahul (in 1963) si Giurgiulesti (in 1949), la aceastea adaugandu-se trecerea rutiera de pe barajul hidrocentralei Stanca-Costesti (in 1979).



Asadar actualul pod rutier de la Albita-Leuseni a fost dat in folosinta in anul 1956.

Tot atunci este infiintat si PCTF Albita, construindu-se pentru aceasta o cladire, care astazi adaposteste birourile politiei de frontiera.

De asemenea, mai exista acolo si un restaurant a cooperatiei de consum.

Insa, inainte de 1990, trecerea frontierei de stat prin PCTF Albita era restrictionata pentru calatorii obisnuiti, pe aici trecand de obicei numai delegatii oficiale de stat (prin PCTF Albita a trecut si delegatia sovietica condusa de Leonid Brejnev) si transporturi de Marfa (in mare parte TIR-uri bulgaresti care transportau legume in fosta URSS).

In 1978 podul rutier de la Albita-Leuseni este renovat.

Tot in anii 70, in fosta RSS Moldoveneasca, este realizata o noua sosea de legatura intre vama Leuseni si Chisinau- actuala sosea M1 din Republica Moldova, sosea care evita localitatile intre Leuseni si Chisinau. Aceasta face parte din drumul European E 581, care se desfasoara astazi pe traseu: Tisita (Romania, unde se desprinde din DN 2- E 85), Tecuci, Barlad, Simila, Crasna, Husi, Albita-Leuseni, Chisinau, Stauceni, nord Tiraspol, Odessa (Ucraina).

In 1980, cu ocazia jocurilor olimpice de vara de la Moscova, prin PCTF Albita a trecut si "flacara olimpica".

Tot atunci , cu aceea ocazie, punctul vamal sovietic Leuseni este extins si modernizat, la intrarea in Leuseni fiind amplasata o macheta a ursului "Misa"- mascota jocurilor olimpice de atunci.



Prabusirea regimului comunist din Romania in 1989 si a fostei URSS in 1991, au dus la liberalizarea regimului de trecere a frontierei prin PCTF Albita. Ca urmare, volumul traficului- atat de calatori cat si de marfuri- prin PCTF Albita a crescut foarte mult la inceputul anilor 90.

Erau vremurile in care Prutul se trecea doar cu buletinul, cu mijloace de transport din cele mai variate- de la autoturisme mai noi sau mai vechi (cu "Dacii" romanesti sau autoturisme "Lada" rusesti), pana la biciclete.

Se aducea aproape orice din Basarabia- de la drujbe, fierbatoare electrice, televizoare, pana la tricouri si chiloti, micul sat Rasesti din apropierea vamii Albita se transformasera intr-un adevarat bazar, iar cozile de autovehicule se intindeau pe kilometri intregi.

Erau vremurile cand basarabenii- daca-i intrebai- raspundeau invariabil ca au venit in Romania ori cu "un mic biznis" ori "in ospetie".

In euforia generala de atunci, a "podurilor de flori" si a miscarii de eliberare nationala din Basarabia, unii au sperat sincer si si-au dorit sincer (in frunte cu cei care au condus atunci miscarea de eliberare nationala din Basarabia- Grigore Vieru, Leonida Lari, Gheorghe Ghimpu, Dumitru Matcovschi, Mircea Druc, etc) realizarea cat mai rapida a unirii Republicii Moldova cu Romania.

Din pacate, cu toata euforia de atunci, acest deziderat nu s-a putut realiza atunci.


Insa, pentru altii, prabusirea URSS si liberalizarea regimului de trecere a frontierei la PCTF Albita a reprezentat din pacate doar o oportunitate de castiguri materiale pe cai ilegale.

In anii 90 au rasarit ca ciupercile dupa ploaie numeroase vile- pe dealurile din jurul Husului- apartinand la diversi graniceri (apoi politisti de frontiera) si vamesi care lucrau in PCTF Albita. Multi s-au imbogatit atunci, pe cai ilegale, iar despre contrabanda (inclusiv traficul de tigari) care se facea prin PCTF Albita s-au scris mai multe in presa.

Dupa 1990, ca urmare a cresterii traficului prin vama Albita, s-a pus problema modernizarii si extinderii acesteia. Acest lucru s-a facut aproximativ intre anii 1996- 1999, realizandu-se: cladire noua pentru vama, depozite si terminal de marfuri, noi cai de acces, cladire noua pentru comisionarii vamali, cladire noua pentru Administratia Drumurilor si Podurilor, central termica, sistem de semaforizare, etc.  Astfel vama Albita devine a doua din Romania (din vamile rutiere), ca si capacitate de procesare si vamuire a autovehiculelor.

Insa, introducerea obligativitatii pasaportului (in 2001) si apoi si a vizei (in 2007) pentru cetatenii din Republica Moldova care vor sa calatoreasca in Romania, duce la scaderea semnificativa a traficului prin vama Albita.

Ulterior, se renunta la obligativitatea vizei pt cetatenii din Republica Moldova care vor sa calatoreasca in Romania (dar din pacate se mentine obligativitatea pasaportului pt acestia), iar pentru cetatenii din Romania care vor sa calatoreasca in Republica Moldova se revine la situatia de dinainte de 2001- cu buletinul.


Un alt fapt care a dus la scaderea traficului prin vama Albita a fost masura desfiintarii shop-urilor din vama Albita, dupa 2010, in contextul pregatirilor Romaniei pt o mult-trambitata "aderare la spatiul Schengen".

Ce erau aceste shop-uri ?

Erau magazine cu regim special, care existau in vama Albita si in general in vami.  In acele magazine, in special tigarile si bauturile alcoolice tari, nefiind supuse la taxe vamale si accize, erau mult mai ieftine decat in magazinele obisnuite.

Teoretic, conform legii, din acele magazine puteau cumpara produse numai cetatenii care paraseau teritoriul Romaniei, iar vanzatorii de la shop-uri aveau obligatia sa solicite cumparatorilor sa prezinte pasaportul (sau buletinul in cazul cetatenilor romani), cu stampila de iesire din tara, aplicata de politia de frontiera.

Asta insa numai in teorie si conform legii.


Insa in practica se intampla cu totul altfel.  Timp de aproape 3 ani- cat am lucrat la un schimb valutar in vama Albita- am vazut mai multe.

Toti cei care lucrau in vama Albita- incepand de la maturatori, oameni de serviciu, instalatori, electricieni, fochisti, vamesi, politisti de frontiera, lucratori la drumuri si poduri, chelnerii de la restaurant, etc, fumau tigari aproape numai de la shop, la fel ca si multi locuitori din Husi.

La multi le-a parut rau cand s-au desfiintat shop-urile din vama Albita.

Astazi in Husi exista cateva spatii libere in zona centrala, care insa din pacate nu sunt valorificate si amenajate corespunzator.

Aceste spatii (terenuri) ar trebui expropriate si trecute in proprietatea primariei (domeniul public al statului), ca sa poata fi amenajate in mod util si corespunzator.

Aceste terenuri ar fi:


1. Terenul situat pe strada General Gheorghe Teleman, intre cladirea CN Posta Romana si cladirea bancii "Raifaissen" (fosta Banca Agricola)
Pana in 1988 pe acel loc se afla una dintre cele mai frumoase cladiri vechi din oras (cladire demolata din pacate in 1988), care adapostea fostul sediu al bibliotecii.
Inainte de 1989 acolo s-a inceput constructia unui bloc (s-a sapat groapa pentru fundatie si a fost turnata partial fundatia), abandonata dupa revolutie.
Astazi pe acel loc se afla terasa in aer liber "La posta".

Acolo ar fi un loc foarte potrivit unde primaria ar putea amenaja o statie si parcare corespunzatoare pentru taxi-uri, care acum isi asteapta clientii in fata statiei de microbuze urbane "Posta", in fata cafenelei "Café Noir".


2. Terenul situat pe strada A. I. Cuza, langa sala sporturilor. Acolo s-ar putea amenaja un parc sau mini-teren de fotbal, care ar fi util pentru locuitorii blocurilor de pe strada A.I.Cuza.

Astazi acel teren ar apartine (dupa cum spun "gurile rele" din oras) doctorului si fostului primar Tudor Stafie.


3. O zona cu aspect dezolant este reprezentate de vechile case si cladiri evreiesti (aflate astazi intr-o stare avansata de degradare), situate pe partea dreapta a strazii Stefan cel Mare (pe sensul spre Episcopie), intre bazar si intersectia cu strada Melchisedec.

Aceste case si cladiri vechi au fost construite si locuite in mare parte de evrei.

In 1948 au fost nationalizate, evreii devenind chiriasi ai statului. Nationalizarea micilor pravalii si ateliere mestesugaresti evreiesti au dus la declinul acestora, prin pierderea interesului evreilor in a-si atrage clientii.

De la inceputul anilor 60, dupa ce regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej si apoi a lui Nicolae Ceausescu a permis plecarea masiva a evreilor din Romania in Israel , majoritatea evreilor au plecat din Husi (si tata a avut un fost coleg de liceu si bun prieten , evreu, care dupa 1960 s-a stabilit la New-York).

Astfel fostele lor locuinte si pravalii au trecut in proprietatea unor unitati comerciale de stat sau cooperatiste.

Din pacate aceste unitati nu au mai intretinut si renovat corespunzator aceste cladiri, care, fiind afectate si de cutremurele din 1977 si 1986, erau deja in 1989 in stare avansata de degradare.

Asa s-a intamplat si cu cladirile vechi amintite, de pe strada Stefan cel Mare. Desi in anii 70 si 80 majoritatea caselor din zona centrala a orasului Husi au fost demolate, pentru a se construi blocuri, totusi, din motive pe care nu le cunosc, vechile cladiri de pe strada Stefan cel Mare nu au fost demolate, desi starea in care se aflau si se afla ar fi justificat demolarea lor (ca o ironie ,in acei ani, a fost demolata veche si foarte valoroasa cladire a bibliotecii- care nu trebuia demolata, dar maghernitele de pe strada Stefan cel Mare, desi s-ar fi justificat demolarea lor, nu au fost demolate!).

Dupa 1990 aceste vechi si insalubre foste cladiri si case evreiesti de pe strada Stefan cel Mare au fost vandute de stat unor personae fizice sau juridice private. Astazi in acele cladiri functioneaza cateva mici magazine si pizzeria "Marcomi".

Desi dupa 1990 prin interior acestea au fost cat de cat amenajate (gresie, faianta, geamuri termopan, etc), structura lor de rezistenta si zidaria sunt iremediabil afectate, renovarea acestor cladiri nu se justifica si ar fi si extrem de dificila.

Toate cladirile vechi de pe strada Stefan cel Mare, de pe partea dreapta , intre bazar si intersectia cu strada Melchisedec, ar trebui expropriate, trecute in domeniul public al statului si in administrarea primariei si apoi demolate, iar in aceea zona construita o parcare.

Constructia unei parcari in aceea zona ar fi foarte utila, pentru a degreva traficul rutier din zona pietei agro-alimentare, foarte aglomerat in unele zile, atat de masinile celor care vin cu diverse produse agricole la piata, cat si de masinile celor care vin sa cumpere diverse produse din piata cat si de masinile care apartin locatarilor din blocurile din jurul pietei.


Tot in aceea zona, la intersectia strazilor Stefan cel Mare si Paul Barais, a existat vechiul hotel "Dobrina".

Dupa 1983, cand s-a dat in folosinta actualul hotel "Dimitrie Cantemir" (de doua stele), fostul hotel "Dobrina" de pe strada Stefan cel Mare este abandonat, iar cladire lasata sa se degradeze.

Totusi, pana in anii 90, la parterul fostului hotel "Dobrina" a mai functionat un magazin "Agrocoop" si un atelier de tamplarie a cooperatiei mestesugaresti.

In jurul anului 2010 cladirea fostului hotel "Dobrina" ajunsa in stare de ruina, a fost demolata.

Multi ani acolo a ramas un teren viran, in centrul orasului!

Recent am vazut ca pe acel teren a aparut o spalatorie auto.


In anii 80, in spatele acestor cladiri vechi de pe strada Stefan cel Mare, au fost construite doua camine de nefamilisti, apartinand fostei "Sectii de Utilaj Complex SUC", astazi SC Petalul SA Husi.

Schita traseelor de transport interurban auto de calatori in zona Husi, realizata conform "Mersului autobuzelor pe judetul Vaslui, editia 1989- 1991".

*In acel "mers al autobuzelor" mai aparea si cate o cursa pe zi, spre: Iasi (via Raducaneni), Iasi (via Bunesti), Galati (via Murgeni), Barlad (via Murgeni), Vaslui (via Padureni- Cretesti), dar toate aceste curse circulau atunci cu "aviz special".

*De asemenea, mai existau atunci 4 curse/zi Husi- Vaslui (via Cretesti- Crasna).

*Cursa Husi- Chisinau nu exista in "Mersul autobuzelor 1989- 1991", fiind o cursa propusa.

Ar fi utila o astfel de cursa (care sa plece din Husi din autogara de pe strada Dobrina si sa ajunga in Chisinau in autogara centrala, sa opreasca numai in statiile Rasesti Vama, Albita Frontiera si Leuseni Frontiera si sa fie deservita cu autobuze interurbane noi, nu cu microbuze), deoarece astazi singurele curse regulate care asigura legatura intre Husi si Chisinau sunt microbuzele Bucuresti- Chisinau care trec prin Husi (dar care daca sunt pline nici nu opresc sa ia calatori din Husi si nici nu intra in autogara Husi).

Statii de autobuze interurbane situate in interiorul municipiului Husi, care existau in 1989/1991: Dobrina Camping, Filatura, ICIL Husi (3).

Statii de autobuze interurbane propuse in interiorul municipiului Husi: Centru (pe strada A.I.Cuza, in fata salii sporturilor), Episcopie (la intersectia strazilor Stefan cel Mare, Mihail Kogalniceanu si Corni, in imediata apropiere a Episcopiei Husilor. Infiintarea unei statii de autobuze interurbane acolo se justifica deoarece multi din cei care calatoresc spre satele Epureni, Duda, Arsura, etc., au treaba la piata si le-ar veni mult mai usor sa ia cursele spre aceste destinatii de acolo, decat sa se duca- mai ales cu diverse bagaje si cumparaturi- in autogara de pe strada Dobrina) si Halta Podgoria (3).

ldh80 a scris:

*Cursa Husi- Chisinau nu exista in "Mersul autobuzelor 1989- 1991", fiind o cursa propusa.

 Ar fi utila o astfel de cursa (care sa plece din Husi din autogara de pe strada Dobrina si sa ajunga in Chisinau in autogara centrala, sa opreasca numai in statiile Rasesti Vama, Albita Frontiera si Leuseni Frontiera si sa fie deservita cu autobuze interurbane noi, nu cu microbuze), deoarece astazi singurele curse regulate care asigura legatura intre Husi si Chisinau sunt microbuzele Bucuresti- Chisinau care trec prin Husi (dar care daca sunt pline nici nu opresc sa ia calatori din Husi si nici nu intra in autogara Husi).

Tu ai o problema pina la urma cu tara vecina?

Dragoste cu forta nu exista.tara noastra nu poate sa sustina Moldova daca ar fi la noi. Nu trebuie sa ne unim.Nici ei nu vor decit pe interes se dau romani.

In timpul asta noi stam in Evul Mediu timpuriu si construim catedrale, dar nu din avera bisericii ci pentru averea bisericii din bani publici.

https://adevarul.ro/moldova/politica/dodon-detalii-despre-intrevedere-avut-o-iohannis-i-am-spus-frati-frati-stapan-dansul-acasa-1_5bfab3f0df52022f75cc08ad/index.html

Dar uite ca totusi mai sint care gindesc ca tine si ajuta Moldova. Nu e prost cine cere...
https://adevarul.ro/news/politica/s-a-intalnit-hotul-prostulu-finantam-generos-stat-moldovenesc-antiromanesc-1_5bf845eddf52022f75bec8ac/index.html

dan tm a scris:

ldh80 a scris:

*Cursa Husi- Chisinau nu exista in "Mersul autobuzelor 1989- 1991", fiind o cursa propusa.

 Ar fi utila o astfel de cursa (care sa plece din Husi din autogara de pe strada Dobrina si sa ajunga in Chisinau in autogara centrala, sa opreasca numai in statiile Rasesti Vama, Albita Frontiera si Leuseni Frontiera si sa fie deservita cu autobuze interurbane noi, nu cu microbuze), deoarece astazi singurele curse regulate care asigura legatura intre Husi si Chisinau sunt microbuzele Bucuresti- Chisinau care trec prin Husi (dar care daca sunt pline nici nu opresc sa ia calatori din Husi si nici nu intra in autogara Husi).

Tu ai o problema pina la urma cu tara vecina?

Dragoste cu forta nu exista.tara noastra nu poate sa sustina Moldova daca ar fi la noi. Nu trebuie sa ne unim.Nici ei nu vor decit pe interes se dau romani.

In timpul asta noi stam in Evul Mediu timpuriu si construim catedrale, dar nu din avera bisericii ci pentru averea bisericii din bani publici.

https://adevarul.ro/moldova/politica/dodon-detalii-despre-intrevedere-avut-o-iohannis-i-am-spus-frati-frati-stapan-dansul-acasa-1_5bfab3f0df52022f75cc08ad/index.html

Dar uite ca totusi mai sint care gindesc ca tine si ajuta Moldova. Nu e prost cine cere...
https://adevarul.ro/news/politica/s-a-intalnit-hotul-prostulu-finantam-generos-stat-moldovenesc-antiromanesc-1_5bf845eddf52022f75bec8ac/index.html

Daca vreti ar fi bine ca aceste pareri pro si contra unirii Republicii Moldova (cu exceptia zonei situate la est de raul Nistru) sa fie discutate intr-un topic separat! Dar sigur ca unirea cu RM ar adduce certe avantaje economice pentru municipiul Husi.

Insa dincolo de acest aspect, chiar si in situatia actuala, un autobuz interurban Husi- Chisinau ar fi util! Sunt cetateni din Husi care mai calatoresc la Chisinau, in special pentru unele cumparaturi, deoarece unele produse (in special alimentare) sunt mai ieftine si mai bune calitativ (cel putin sigur sunt mai naturale, neavand asa multe E-uri si substante chimice) in Republica Moldova.

ldh80 a scris:

Dar sigur ca unirea cu RM ar adduce certe avantaje economice pentru municipiul Husi.

Eşti sigur? Cam toată zona adiacentă frontierei cu RM trăieşte din contrabandă, dacă dispare graniţa, dispare şi contrabanda, că dispar ţigările şi alcoolul ieftin. Dispar şi diversele moteluri şi alte servicii mai mult sau mai puţin legale pentru TIRişti, dispar angajaţii de la frontiere (grăniceri, vameşi ş.a.)...

Cum poti sa afirmi ca mergi la Chisinau dupa cumparaturi ca acolo produsele sint mai bune si ieftine.
O fi asa insa nu ai voie sa introduci in UE decit cantitati infime. Daca in zona de este se poate trai cu produsele aduse de dincolo inseamna ca e o mare coruptie si contrabanda.

Si eu stau aproape de granita, de aici de la noi se merge in fiecare simbata sau chiar intr-o dupa amiaza normala pina in Serbia. Acolo isi tin majoritatea ziua de nastere, o agapa la restaurant, o iesire la peste , o iesire la lacurile de la Biserica Alba etc.

La intoarcere fiecare aduce maxim ceva ciocolata, cine stie daca au noroc intr-o masina mai vine o lada de bere Jelen. (sirbii sint adeptii berii la sticla).

Nimeni nu se risca la nimic.
Nu spun ca nu ar fi ceva trafic de frontiera asa la bîza, dar nu te poti baza sa iti aduca cineva ceva din Serbia sa poti trai.
Cumparam de la magazinele mari de la noi.

dan tm a scris:

Cum poti sa afirmi ca mergi la Chisinau dupa cumparaturi ca acolo produsele sint mai bune si ieftine.
O fi asa insa nu ai voie sa introduci in UE decit cantitati infime. Daca in zona de este se poate trai cu produsele aduse de dincolo inseamna ca e o mare coruptie si contrabanda.

Si eu stau aproape de granita, de aici de la noi se merge  in fiecare simbata sau chiar intr-o dupa amiaza  normala pina in Serbia. Acolo isi tin majoritatea ziua de nastere, o agapa la restaurant, o iesire la peste , o iesire la lacurile de la Biserica Alba etc.

La intoarcere fiecare aduce maxim ceva ciocolata, cine stie daca au noroc intr-o masina mai vine o lada de bere Jelen. (sirbii sint adeptii berii la sticla).

 Nimeni nu se risca la nimic.
Nu spun ca nu ar fi ceva trafic de frontiera asa la bîza, dar nu te poti baza sa iti aduca cineva ceva din Serbia sa poti trai.
Cumparam de la magazinele mari de la noi.

Au fost diferite perioade de timp in care se puteau adduce produse din RM :


-A fost intai perioada anilor 90, cand se aducea aproape orice din RM, aproape fara nici un fel de restrictii. Atunci se facea contrabanda in stil mare prin vama Albita, cu tot felul de produse- atunci contrabanda de tigari de exemplul se facea nu cu sacosa, ci cu tir-ul!

Erau timpurile cand cei care lucrau in vama Albita (vamesi, graniceri, etc) si-au facut marile averi.

Am avut un vecin de bloc- ca si om si vecin un om deosebit (Dumnezeu sa-l odihneasca) care a lucrat incepand din 1987 ca operator cantar la punctul de lucru din vama Albita a celor de la "Drumuri si poduri" (CNAIR de astazi)- el cantarea TIR-urile si in functie de greutatea acestora incasa taxa de drum.

Mi-a spus mai multe acel om despre ce se intampla atunci in vama Albita.



-A venit apoi anul 2007, cand Romania a aderat la UE si s-au impus anumite restrictii la unele produse aduse din RM- in special tigari si alcool.

Intr-un timp se permitea de adus din RM maxim cate un cartus de tigari de persoana. Dar cu toate acestea contrabanda a continuat- teoretic era voie doar un cartus de persoana, dar practic (depinde cum te intelegeai cu vamesul si politistul de frontiera) se putea mai mult.

Cat timp am lucrat intre 2007- 2010 in vama Albita la un schimb valutar am vazut mai multe.

Cateodata (nu foarte rar) se mai intampla ca vamesii sa descopere tigari ascunse in cate un tir sau autocar.


Insa o sursa de contrabanda erau acele shop-uri din vama. Erau magazine cu regim special, unde produsele oferite spre vanzare (tigari si bauturi in special) erau mult mai ieftine, fiind scutite de taxe vamale si accize. Conform legii din acele shop-uri puteau cumpara produse numai cei care paraseau teritoriu Romaniei, iar vanzatorul de la shop era obligat sa solicite cumparatorilor pasaportul, cu stampila de iesire din tara, aplicata de politia de frontiera.

Asta in teorie. Practic insa toti cei care lucrau in vama Albita si care fumau (si nu numai ei, cred ca si toate neamurile lor si o buna parte din locuitorii din Husi) fumau tigari numai de la shop.

Noaptea- dupa ora 12- toti se incolonau ca la armata si directia la shop de unde se intorceau cu sacosele pline.


-A urmat apoi desfiintarea shop-urilor, cu ocazia pregatirilor pentru aderarea la spatial Schengen.


Astazi situatia este cam asa:


-Tigari de adus din RM se poate doar cate un pachet de persoana. Anul trecut cand m-am intors cu microbuzul de la Chisinau spre Husi, soferul moldovean al microbuzului a intrebat pe toti pasagerii cine are tigari, iar cui a spus ca nu are soferul I-a dat cate un pachet, inainte de a ajunge in vama.

De facut contrabanda cu tigari este astazi mai greu , intradevar.


-La bauturi alcoolice, 2-3-4 sticle de vin si o sticla de bautura tare (votca, coniac, etc) de persoana se poate aduce fara probleme.

-La produse alimentare in general nu sunt restrictii.

Ce ar insemna concret pentru municipiul Husi unirea Republicii Moldova (evident cu exceptia zonei situate la est de raul Nistru) cu Romania ?


Intradevar, disparand vama Albita, cei care lucreaza acolo (vamesi, politisti de frontier, etc) si care locuiesc in Husi, ar trebui sa fie mutati in alte puncte de frontiera si evident sa se mute in alte orase.

Intradevar, din toti locuitorii din Husi cei care lucreaza la politia de frontiera, politie, jandarmerie si armata (UM Chimie) au cele mai mari salarii.


Insa, pe langa aceste dezavantaje, pentru municipiul Husi unirea Romaniei cu Republica Moldova ar adduce certe avantaje, mai ales prin valorificarea importantului potential agricol si turistic al Republicii Moldova.


In Husi s-ar putea infiinta diverse fabrici care sa prelucreze si sa valorifice in mod superior produsele agricole din RM.

Una dintre cele mai cunoscute firme din Husi- SC Speed Srl- "Casa de vinuri Husi" (care detine si combinatul de vinificatie) apartine unui om de afaceri din Republica Moldova- Serghei Bunescu.

Si un articol din ziarul "Timpul" din Republica Moldova:

Aproape 60% dintre români se declară mai degrabă de acord cu unirea României cu Republica Moldova, în vreme ce 27% sunt împotrivă, conform unui sondaj Avangarde dat publicităţii miercuri.


La întrebarea “Dvs., personal, aţi fi mai degrabă de acord sau mai degrabă împotriva unirii României cu Republica Moldova?”, 59% au răspuns “de acord”, 27% au răspuns împotrivă, iar 14% “nu ştiu/nu răspund”.

Sondajul mai relevă că 85% dintre cei chestionaţi s-au declarat mândri că sunt români, 8% au răspuns că nu sunt mândri, iar 7% nu ştiu/nu răspund.

Întrebaţi care este cel mai puternic vecin pe care îl are România, 49% au răspuns Ungaria, 19% – Ucraina, 14% – Moldova, 11% – Serbia, 4% – Bulgaria, iar 3% au răspuns “altul”, potrivit sursei citate de Agerpres.

Totodată, 31% dintre intervievaţi consideră că România ar trebui să aibă cele mai bune relaţii cu Ungaria, 28% cu Moldova, 12% cu Ucraina, 12% cu Bulgaria, 5% cu Serbia, 5% cu toţii, 3% cu niciunul şi 4% cu altul.

Sondajul a fost realizat în perioada 15-17 noiembrie pe un eşantion de 807 subiecţi, probabilist, aleator, având o marjă de eroare de 3,2%.

Schita traseelor (in numar de 3) de transport urban in comun din municipiul Husi, cu mici propuneri in plus fata de situatia existenta (prelungirea liniilor 1 si 3 de la actualul capat de linie "Statia Meteo" pana la Parcul Recea, un traseu usor modificat pentru linia 2- pe Soseaua Husi- Stanilesti si strada Episcop Grigorie Leu si facultativ prelungirea traseului liniei 2 de la actualul capat "cartier Dobrina" (langa pensiunea Dobrina) pana la Campingul Dobrina).