Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

Sistemul de apa-canalizare din Husi a fost administrat de urmatoarele entitati: IGO (Intreprinderea de gospodarire oraseneasca, intre 1957- 1990, care se afla in subordinea "Comitetului Executiv" al Consiliului Popular Local Husi), SC Goscomloc SA Husi (1990-2010)(aflata in subordinea Consiliului Local Husi), iar din aprilie 2010 de catre SC Aquavas SA Vaslui (aflata in subordinea consiliului judetean Vaslui).

-Cate ceva despre fostul sistem centralizat de termoficare din Husi:

Aceasta apare la sfarsitul anilor 60, cand se construiesc blocuri de locuinte, in special in zona centrala si in cartierul Stadion.

Astfel, in 1989, IGO Husi aveea un numar de 10 centrale termice de cartier, functionand pe baza de CLU. Acestea erau situate in urmatoarele locatii:

-Langa gradinita de la gara (alimenta blocurile situate vizavii de spital si caminul de nefamilisti a santierului Constructorul- actualul Recon SA)

-3 in cartierul stadion

-doua langa asa-zisa "sosea de centura" (alimentau blocurile dintre acestea si strada A.I.Cuza, dar si blocurile de pe strada Alexandru Giugaru)

-una in zona pietii si alta in spatele blocurilor de pe Bdul. 1 Mai (alimentau blocurile din zona central)

-Una in apropierea strazii Stefan cel Mare

-Una in zona industrial.


De asemenea, unele blocuri erau alimentate cu energie termica de la alte centrale termice, functionand tot pe baza de CLU:

-Cele doua blocuri de garsoniere din zona industriala, situate pe partea dreapta pe sensul Husi-Albita, precum si caminul de nefamilisti a intreprinderi Husana- de la centralele termice a fostei fabrici de conserve si a intreprinderii Husana

-Toate blocurile IAS-ului aveau centrale termice proprii

-Blocul unde la parter se afla complexul mestesugaresc “Zorile” aveea central temica proprie.

De asemenea si unele institutii (primaria, autogara, ocolul silvic, spitalul, etc) aveau central termice proprii.



In anii 70, cand centralele si retelele de distributie a agentului termic erau relativ noi, si nu erau probleme in aprovizionarea cu combustibil, serviciul de termoficare era furnizat in parametri acceptabili.

Insa, in anii 80, ca urmare a restrictiilor in aprovizionarea cu combustibil, incalzirea la blocurile conectate la centralele termice a IGO era din ce in ce mai deficitara.

Apa calda (programata trimestrial) era furnizata tot mai rar, iar in 1989 mai era furnizata doar de doua ori pe an (de Pasti si de Craciun).


In anii 80, in contextul politicii de “economisire” a combustibililor lichizi (inclusiv CLU), s-a decis ca doua din centralele termice de cartier a IGO Husi- care functionau pe baza de CLU- sa fie modificata si adaptate a functiona pe baza de lignit (carbine inferior). Era vorba de cele doua centrale termice de cartier situate langa asa-zisa “sosea de centura”.

Se preconiza realizarea acolo a unui CET- care sa alimenteze cu energie termica intreg orasul Husi, iar o ramificatie din calea ferata proiectata spre zona industriala urma a-l deservi (carbunele urma a fi adus cu vagoanele pana acolo).

Insa rezultatele acelui experiment au fost dezastroase: puterea caloric slaba a lignitului a facut ca eficienta acelor doua central termice sa scada semnificativ, in plus ele au generat o puternica poluare in zona (fochistii care le deserveau le-au denumit “Cernobaluri”, iar locuitorii de la blocurile din apropierea acelor centrale, daca-si puneau rufele splate la uscat pe balcon, le gaseau negre de funingina!), iar unele blocuri deservite de acele centrale termice , situate pe strada Alexandru Giugaru, fiind situate relativ departe de centrale, temperatura agentului termic livrat de aceste centrale, care ajungea la acele blocuri, era scazuta.

De altfel, aceste doua centrale termice de cartier au fost si primele inchise dupa 1990.


In 1989 existau in Husi cca 5000 de apartamente si garsoniere bransata la sistemul centralizat de termoficare.


Dupa 1990, ca urmare a unei politici total gresite a conducerii Goscomloc (fosta IGO), nemultumirile populatiei fata de sistemul centralizat de termoficare cresc, multa lume debransandu-se de la acest sistem.

La aceasta a contribuit si: lipsa investitiilor in modernizarea sistemului, costurile mari de producere a energiei termice, pierderile mari pe retele de agent termic, vechimea instalatiilor si a retelelor, preturile mult prea mari fata de calitatea serviciilor oferite, etc.

In anul 1991 s-a livrat ultima data apa calda in sistem centralizat in Husi. O incercare esuata in acest sens s-ar mai fi facut in 1998.

Dupa 2004, cand este inaugurata aductiunea de gaz metan in Husi, unele centrale termice a Goscomloc sunt trecute de pe CLU pe gaz metan, si se mai fac unele modernizari la unele centrale termice (cazane, arzatoare, etc).


Insa era deja prea tarziu! Multa lume se debransasera deja de la sistemul centralizat de termoficare, multi preferand- cand au avut posibilitatea financiara- sa-si puna centrale termice de apartament pe gaz metan.

Prin 2006 sistemul de termoficare din Husi trece in administrarea unei societati nou-infiintate- SC Urban Calor SA, dar care, in scurt timp, ramane fara obiectul muncii, dupa ce ultima centrala termica de cartier din Husi- centrala nr.1 din cartierul Stadion- este inchisa!

La multe case se utilizeaza inca incalzirea cu sobe cu lemne, existand in Husi chiar si unele blocuri care au fost proiectate din constructie a fi incalzite cu sobe cu lemne!

Insa dupa 2004 se prefera in general centralele termice (individuale si de apartament) pe baza de gaz metan.


Cel care raspundea de centralele termice de cartier a fostei IGO/Goscomloc era maistrul Jan Dumitru, astazi pensionar.

-Serviciul de salubrizare in Husi

Acesta apare dupa 1950, pana in 1990 fiind in subordinea fostei IGO (apoi Goscomloc).

Inainte de 1989 se utilizau: autogunoiere Carpati/Bugeci si Roman, o autostropitoare, maturarea strazilor se realiza manual.
Exista o groapa de gunoi la iesirea din Husi spre Bunesti.

In anul 2006, prin desprinderea de Goscomloc, se infiinteaza “Serviciul Public Local de Salubritate Husi”, devenit in 2011, “SC Ecosalubrizarea Prest Srl Husi”, actionar majoritar fiind Consiliul local Husi.

Dupa 2006 se fac investitii importante: sunt achizitionate doua autogunoiere Renault, o autostropitoare, alte utilaje pentru maturatul automat al aleilor si trotuarelor, sunt achizitionate containere si cosuri noi de gunoi, etc.

Ar mai trebui achizitionate si automaturatoare si modernizat si garajul.


O problema este cea a depozitarii si transportului gunoiului. Dupa inchiderea fostelor gropi de gunoi de la iesirea spre BUnesti si de la Recea, din cauza faptului ca noua si moderna groapa de gunoi ecologica de la Rosiesti (care ar urma sa deserveasca toate cele 4 localitati urbane din judetul Vaslui) intarzie sa fie data in exploadare, gunoiul de la Husi este transportat tocmai la o groapa de gunoi de la Braila, cu costuri mari.

Un raport al Garzii de Mediu Vaslui, din noiembrie 2017, precizeaza: “În prezent, în judetul Vaslui managementul deseurilor municipale nu se realizează la standardele europene. Deseurile colectate de operatorii de salubritate din Vaslui, Bârlad, Husi si Negresti sunt transportate în vederea eliminării la depozitul ecologic de la Muchea, judetul Brăila, conform contractului valabil până la data de 31 decembrie 2017. Statiile de transfer existente nu permit o colectare selectivă de calitate. Nu există statii de compostare, instalatii de tratare mecano-biologică a deseurilor, instalatii pentru tratarea termică a deseurilor menajere, iar modul de depozitare si eliminare a deseurilor este neconform si necorespunzător normelor si directivelor Uniunii Europene”

In zonele de blocuri, colectarea gunoiului menajer se face prin 30 de puncte de colectare, dotate, din anul 2006, cu 126 de eurocontainere de 1,1 mc fiecare, iar, din anul 2009, cu eurocontainere pentru colectarea selectiva a deseurilor.

Insa, pentru o colectare selectiva eficienta a deseurilor, trebuie educata si populatia in acest sens.


Adresa si sediul “SC Ecosalubrizarea Prest Srl Husi” este: Municipiul Husi, strada Stefan cel Mare, nr. 18.

In anul 2013, societatea aveea 98 de angajati.



De-a lungul timpului, fosta IGO Husi (infiintata in 1957) , redenumita dupa 1990 “SC Goscomloc SA Husi” (care a existat, sub aceasta denumire, pana in 2010), a avut mai multe sedii:

-Initial aveea sediul in incinta ‘Casei Adam Mitache”

-Dupa 1990 a avut sediul intr-un imobil de langa cantina de ajutor social

-Dupa 1994 este inaugurat actualul si modernul sediul de pe strada Stefan cel Mare, nr. 18, la parterul unui bloc.



-Alimentarea cu gaze naturale, aprovizionarea cu butelii de aragaz si cu combustibili petrolieri:

In 1989 judetul Vaslui era unul din cele 5 judete din Romania (alaturi de judetele Tulcea, Constanta, Mehedinti si Bihor), unde nu existau consumatori casnici, alimentati cu gaze naturale.

Totusi, exista in judetul Vaslui un singur consumator (industrial) alimentat cu gaze naturale- Intreprinderea de rulmenti Barlad, care folosea gazul natural in sectoarele tratament termic si forja. Aceasta intreprindere era alimentata cu gaze naturale din sursa locala Glavanesti, printr-o conducta Glavanesti- Barlad.

In anul 1997 sunt alimentati primii consumatori casnici din municipiul Barlad, iar, in anul 1998 (prin inaugurarea conductei de gaze naturale Barlad- Crasna- Vaslui), primii consumatori casnici din municipiul Vaslui.


Tot atunci (in 1998) incep lucrarile de constructie a conductei de gaze naturale Crasna- Husi, care insa la scurt timp sunt sistate, din lipsa de fonduri.

In anul 2003 aceastea sunt reluate, iar, la data de 29 octombrie 2004, este inaugurate conducta de gaze naturale Crasna- Husi, fiind alimentate cu gaze naturale primele puncte de consum din municipiul Husi, de la blocul L3, de pe strada Stefan cel Mare.

Meritul racordarii Husului la reteaua de gaze naturale I revine inginerului Capraru (care astazi nu mai este printre noi), desi la momentul inaugurarii aductiunii de gaze naturale din Husi –in octombrie 2004- primarul de atunci Tudor Stafie a incercat sa-si aroge “meritul” acestei realizari!

In anul 2013, lungimea retelei de distributie a gazelor naturale din municipiul Husi era de 47, 1 km. In anul 2013 au fost distribuite in municipiul Husi un total de 6.442 mii mc de gaze naturale.

Reteaua de gaze natural din municipiul Husi este realizata in cea mai mare parte din conducte de otel.

Distributia gazelor naturale in municipiul Husi (ca si in municipiul Vaslui, orasul Negresti si cateva comune) se realizeaza de catre operatorul local “SC Gaz Est SA Vaslui”, societate infiintata in anul 2002, fiind condusa de inginerul Adrian Tighici (care este si presedintele filialei PSD din municipiul Vaslui).

In municipiul Husi, pe langa reteaua de distributie a gazului natural, aceasta societate mai are si urmatoarele active:

-Statia de reglare-masurare a gazelor naturale situate in apropierea campingului Dobrina

-Statia de reglare-masurare a gazelor naturale situata pe strada Stefan cel Mare

-Autoturism de interventie “Dacia papuc”

Sediul filialei din Husi a “SC Gaz Est SA Vaslui” se afla la urmatoarea adresa: Strada Florilor, nr. 1, bloc 22, scara A, parter, telefon 0235.471128.

In perspectiva, este necesara extinderea retelei de gaze naturale in intreg municipiul Husi.

De asemenea, pentru racordarea judetului Vaslui (care acum se alimenteaza cu gaze naturale exclusive din sursa locala Glavanesti) la reteaua nationala de magistrale de transport a gazului natural, este necesara constructia conductelor de gaze naturale Barlad- Tecuci si Negresti-Iasi.



In privinta aprovizionarii cu butelii de aragaz, inainte de 1989, exista in Husi un singur centru de distributie a buteliilor de aragaz- la fostul depozit PECO/Petrom de pe strada Saca.

In anii 80 si in Husi aprovizionarea cu butelii de aragaz se realiza cu mari restrictii si lipsuri.

Dupa 1990, apar mai multe centre (particulare) de distributie a buteliilor de aragaz.

Insa, dupa 2004 (cand Husul a fost racordat la reteaua de distributie a gazelor natural) numarul acestor centre de vanzare a buteliilor de aragaz scade considerabil.




In privinta aprovizionarii cu combustibili petrolieri (motorina, benzina si CLU- acesta din urma era folosit la centralele termice de cartier si a unor institutii din oras), inainte de 1989 existau in Husi doar:

-Depozitul PECO situate pe strada Saca. Pentru aprovizionarea acestui depozit cu produse petroliere , pe calea ferata, exista o conducta (pe sub strada Saca) care lega instalatiile de descarcare a acestor produse din vagoane-cisterna (instalatii situate langa fosta “linie Competrol” din capatul infundat al statiei CFR Husi), cu depozitul PECO de pe strada Saca.

-O singura statie PECO pentru autovehicule, situata pe Calea Basarabiei (fosta strada Carpati).

Dupa 1990, depozitul PECO/Petrom de pe strada Saca este modernizat si extinsa capacitatea de depozitare. Insa, la scurt timp dupa privatizarea “Petrom”, acest depozit (desi fusesera modernizat cu putin timp inainte!) este desfiintat, toate rezervoarele si instalatiile de acolo fiind demontate. Astazi, acolo este doar un teren viran!



De asemenea, astazi in Husi exista un numar de 5 statii PECO pentru autovehicule, apartinand de: Petrom (una), Lukoil (una), SC Dac-Petrol-Srl Husi (doua) si SC Comercial Marian Srl (una). De asemenea, exista si facilitate de aprovizionare cu GPL pentru autovehicule.

Singura firma din Husi specializata in distributia si comertul cu produse petroliere este “SC DAC-Petrol SRL Husi”, cu 16 angajati in 2013.

-Fondul locativ, intretinerea acestuia si constructiile

Primul bloc de locuinte construit in Husi a fost realizata la inceputul anilor 1960, fiind situat pe strada Mihail Kogalniceanu. A fost proiectat din constructie a fi incalzit cu sobe cu lemne!

In anii 70 se realizeaza majoritatea blocurilor din cartierul Stadion si o parte din cele din zona centrala.

In anii 80 se construiesc majoritatea blocurilor din zona centrala, ca si cele din zona industriala. O parte din blocurile construite in anii 80 in zona centrala (cele situate intre strada Stefan cel Mare si Bulevardul 1 Mai) au fost prevazute din constructie a fi incalzite cu sobe cu lemne!

La inceputul anilor 90 se inaugureaza si blocurile de strada A.I.Cuza. Aici exista si singurele doua scari de bloc din Husi cu 6 etaje si lift. Din pacate cele doua lifturi de la aceste scari de bloc au functionat foarte putin, astazi aceste doua lifturi fiind nefunctionale si descompletate.

Inainte de 1989, majoritatea blocurilor din Husi erau proprietate de stat, intretinerea si reparatia instalatiilor comune din blocuri fiind in sarcina IGO.


Totusi, in Husi s-au construit inainte de 1989 si cateva blocuri proprietate personala. Acestea sunt:

-Blocurile 15, 16 si 17 de pe Aleea Stadion nr.3. Au fost realizate intre anii 1972- 1974, oferind un confort sporit : pereti din caramida (nu din placi prefabricate din beton), o singura scara la fiecare bloc (cu cate 20 de apartamente cu doua sau 3 camere), camera decomandate si mai spatioase, teren si spatiu verde in jurul blocului (cate 20 mp de fiecare apartament), finisaje mai bune, etc.
Intr-unul din aceste 3 blocuri (blocul 16) am locuit si eu pana recent.

-Doua blocuri tip “vila” (cu un singur etaj, 4 apartamente, spatiu verde in jur) si cateva case tip “duplex” situate pe Aleea Mihail Kogalniceanu. Aceste case erau inainte de 1989 singurele case din Husi conectate la sistemul centralizat de termoficare, fiind alimentate cu energie termica de la centrala de cartier nr.1.
Dupa 1990 in una din aceste case a locuit si fostul prim-secretar al orasului Husi din perioada 1968- 1979, Ioan Croitoru.



De asemenea,inainte de 1989, s-au realizat in Husi si cateva camine de nefamilisti, apartinand unor intreprinderi:

-Caminul de nefamilisti a fostului santier “Constructorul” (astazi SC Recon SA), situate pe strada 1 Decembrie, in apropierea garii. Astazi se afla intr-o stare avansata de degradare.

-Doua camine de nefamilisti a fostei SUC (astazi SC Petalul SA), de strada Stefan cel Mare.

-Caminul de nefamilisti a SC Husana SA, din zona industriala. Astazi se afla intr-o stare avansata de degradare, datorita “faunei” care se aduna in aceea zona locul fiind cunoscut printre huseni “la chilotii zburatori”.

Dupa 1990 toate aceste camine de nefamilisti au devenit proprietate personala.




In perioada 1990- 1994, aproape intreg fondul locativ existent in Husi atunci a devenit proprietate personala, prin vanzarea catre populatie a apartamentelor si garsonierelor care apartineau statului.

Insa, din pacate, multi locuitori de la blocuri, nu au inteles ca o data cu apartamentele sau garsonierele, au cumparat si spatiile comune si instalatiile comune a blocurilor, iar reparatia si intretinerea acestora cad in sarcina proprietarilor- adica a locatarilor.

Acest fapt a generat mentalitati gresite si daunatoare in randul locuitorilor de la blocuri si dupa 1990. Astfel, in multe cazuri, si dupa ce cumparasera apartamentele, multi locatari au considerat inca ca daca se sparge vreo teava la subsol, tot “IGO trebuie sa vina sa o repare!”.

Acesta mentalitate gresita si daunatoare, dezinteresul pentru starea tehnica a instalatiilor comune din blocuri, sau chiar rea-vointa, a determinat degradarea instalatiilor comune din blocuri dupa 1990. Din pacate si in Husi exista scari de bloc cu instalatii de apa si canalizare puternic deteriorate, sparte, care determina pierderi de apa la subsoluri si acumularea de dejectii de canalizare la subsoluri, scari de bloc neiluminate (de multe ori fostele instalatii comune de iluminare pe casa scarii sunt fie distruse, furate sau nefunctionale), cu pereti murdari, etc.

Un fapt negativ este si lipsa asociatiilor de proprietari in Husi, fostele “asociatii de locatari” de la blocuri disparand in anii 90.

Dupa 1990, blocurile aflate atunci in constructive, sunt abandonate pentru lungi perioade de timp, cu degradarea si jefuirea constructiilor incepute.


Dupa 1990 s-au mai construit putine blocuri in Husi.

S-au realizat si cateva blocuri ANL:

-Cel situate pe bulevardul 1 Mai, din centrul orasului, inaugurat in intregime in 2007.

-Blocul ANL din zona industriala, situate pe soseaua Husi-Stanilesti

-In curand urmeaza a fi inaugurate si blocurile ANL din imediata apropiere a fostei HM Podgoriile Husului (din cartierul Dobrina).

In schimb dupa 1990 s-au construit numeroase case noi si vile.






In privinta activitatii de constructii-montaj, inainte de 1989, exista in Husi santierul “Constructorul” (astazi SC Recon SA, care in 2013 mai aveea doar 47 de salariati), care aveea: cale ferata industriala proprie (“linia17”), statie de betoane, autovehicule specifice activitatii in constructii si un personal numeros (zidari, fierar-betonisti, electricieni, instalatori, sudori, tamplari, etc) si bine calificat.

Astazi, dintre firmele private din Husi cu activitate in domeniul constructiilor se pot aminti:

-“SC Ceracons SRL” (cu 89 de salariati in 2013)

-“SC Electro-Sanit SRL” (constructii civile, inclusiv instalatii sanitare si electrice in constructii). A fost infiintata de fostul viceprimar (astazi senator) Aurel Caciula.

-“SC Energoest SRL” (instalatii electrice in constructii)

-“SC Est-mold Electric SRL” (idem)

-“SC Montaj Electric SRL” (idem).

Dupa prezentarea aspectelor economice si tehnico-edilitare din municipiul Husi, este necesara si o prezentare a aspectelor culturale, de educatie, sociale, etc din Husi.

Si voi incepe cu invatamantul.

In articolul intitulat “Husii:, scris de Virgil Caraivan si publicat in ziarul “Razesul” din 1926, Husul era denumit “orasul scolilor si al bisericilor”.

Prima mentionara documentara a localitatii este legata de dorinta de invatatura, in anul 1441 un document extern (dar neconfirmat de istorici) mentionand pe studentul “Johannes Mathie” (Ioan Matei) la “Facultas Artium” din Cracovia, Polonia.

Invatamantul husean a fost influientat timp de secole de existenta bisericilor, dar mai ales a Episcopiei.

Gheorghe Ghibanescu arata ca exista inca din timpul domniei lui Grigore Ghica, o scoala la Husi, prima din “tinutul Falciului”. Aceasta function ape langa Episcopie si se preda ceaslovul si psaltirea, in limbile slavona si romana.

Aceasta scoala a fost infiintata prin hrisovul dat de domnitorul Grigore Ghica, la 25 decembrie 1747. In acel document se preciza ca “sa se infiinteze inca 3 scoli slavonesti si romanesti, la 3 Episcopii, de la Roman, Radauti si Husi”.

De asemenea, alte “scoli incepatoare” mai erau si pe langa celelalte biserici din targ, aceste scoli fiind intretinute de negustori si meseriasi.

In anul 1837 functionau, pe langa bisericile din Husi, 6 scoli incepatoare.


Dupa aceasta insa, mai ales prin aplicarea “Regulamentului organic”, incepe sa apara invatamantul de stat, in afara bisericilor, o data cu procesul de “occidentalizare” a culturii si civilizatiei romanesti.

Apar primele pensioane si in Husi, iar, prin aplicarea articolului 420 “Regulamentului organic”, in anul 1832, este infiintata prima scoala primara de stat din Husi, devenita ulterior ‘Scoala nr. 1 de baieti”. Primul invatator al acestei scoli a fost G. Zefirescu.

Ulterior, se vor deschise si alte scoli in Husi, unele dintre ele fiind scoli bisericesti: scoala de catihenti (in 1846), seminarul (in 1851), Scoala primara de fete nr. 1 (in 1851), Scoala primara de baieti nr. 2 (1861).

Realizarea statului modern Romania (1859- 1862), ca si reforma invatamantului din 1864 (elaborata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza si prim-ministrul Mihail Kogalniceanu) , marcheza o noua etapa in istoria invatamantului romanesc.

Dupa 1864 apar noi scoli si in Husi: scoli primare, scoli de meserii,in 1889 gimnaziul “Anastasie Panu”, se construiesc noi localuri pentru scolile 2 si 3 de baieti, etc.

In 1893 C. Chirita da urmatoarea situatie a scolilor din Husi: “Instructiunea: trei scoale primare de baieti si doua de fete, un gimnaziu, un seminariu cu curs inferior si o scoala de fete pentru croitorie, pe langa cari se aflau doua librarii”.

Dupa 1900 mai apar si alte scoli in Husi: o scoala de fete, din 1915 Liceul particular de fete “Elena Doamna”, iar, la 15 ianuarie 1908 si “Scoala de viticultura” (actualul Colegiul National Dimitrie Cantemir- inainte de 1989 Liceul Agro-Industrial)(infiintata prin legea invatamantului agricol, elaborate de Spiru Haret).

In anul 1911 se infiinteaza si “Cercul cultural al invatatorilor din Husi”.

Realizarea marii uniri din 1918, prin vointa liber exprimata a tuturor teritoriilor locuite in majoritate de romani, si creerea Romaniei Mari, in granitele firesti si legitime, are efecte pozitive si asupra invatamantului.

Dupa 1918, apar cercuri pedagogice a invatatorilor si profesorilor.

Tot in 1918 gimnaziul “Anastasie Panu” devine “Liceul Cuza-Voda” Husi, avand, pana astazi, prestigiul de a fi cea mai buna scoala din Husi.

In 1935, Petru Ghenghea- atunci directorul Scolii nr. 3 de baieti, arata ca in Husi existau: 3 scoli primare de baieti, doua scoli primare de fete, doua scoli primare mixte, doua gradinite de copii, un liceu de fete, un liceu de baieti, o scoala comerciala inferioara, o scoala inferioara de arte si meserii, o scoala profesionala de gradul 1, o scoala de viticultura si o scoala de cantareti bisericesti.

Orasul era impartit in 5 circumscriptii scolare, atunci la Husi functionand si “Revizoratul scolar” al fostului judet Falciu.


Insa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial si apoi caderea Romaniei in “sfera de influienta” (practic sub ocupatia sovietica pana in 1958) are consecinte negative si pentru invatamant.

Intre anii 1940- 1948 in Husi au functionat: Doua licee, 3 scoli primare de baieti, o scoala primara de fete, doua scoli primare mixte, o scoala de viticultura, un gimnaziu industrial, un gimnaziu comercial si doua gradinite.


In 1948, cu ocazia instaurarii depline a regimului comunist in Romania, se adopta o “reforma a invatamantului”, copiata dupa sistemul sovietic. Prin aceasta “reforma”, se produce separarea totala a scolii de biserica si de idealurile morale crestine. Directorii vor fi desemnati pe criteria politice, programele vor fi radical revizuite istoria si cultura nationala vor fi contrafacute si mutilate pe calapoadele antinationale ale materialismului ateist, ale proletcultismului si ale sociologismului vulgar.


Pe de alta parte, nu se poate nega interesul statului comunist pentru dezvoltarea sistemului de invatamant conform “reformei” din 1948, sporind accesul copiilor saraci la invatatura si reusindu-se eradicarea analfabetismului in anii 50, dar, in accelasi timp, mutiland multe inteligente, pe criteria politice si de origine sociala.

De asemenea, s-au construit cladiri noi pentru scoli si internate si in Husi.

In anul 1958 functionau in Husi: 6 scoli de 7 ani, o scoala primara, doua “scoli medii” (echivalentul liceelor), doua scoli profesionale si o scoala de meserii, cuprinzand in total 3800 elevi. De asemenea se infiinteaza si “Casa Pionerilor”, devenita ulterior si a “Soimilor Patriei”.

Nu au lipsit nici formele de opresiune politica si in randul elevilor, la sfarsitul anilor 40 fiind sacntionati si condamnati din motive politice un grup de elevi de Liceul Cuza-Voda, in frunte cu elevii Mihai Balan si Val. C. Nestianu.

In 1964 functionau in Husi un numar de 14 scoli (doua scoli primare , 7 scoli gimnaziale, un liceu teoretic si 4 scoli tehnico-profesionale), cu 114 Sali de clasa, care scolarizau 5.618 elevi, din care 2.018 elevi din afara localitatii. De asemenea, existau doua camine de zi si 7 gradinite care cuprindeau 600 de prescolari.


Insa, majoritatea scolilor si gradinitelor functiona in cladiri vechi, necorespunzatoare. Multe din aceste cladiri erau case care fusesera nationalizate in 1948.


Dupa 1965, s-au construit si in Husi noi cladiri pentru unitatile scolare (3 camine cu orar prelungit, localurile noi ale liceelor Cuza-Voda si Agro-Industrial, cladirile noi ale scolilor generale nr. 1 si nr 3, doua internate scolare, cantina, vinoteca, etc).

Cu toate acestea, fata de marele aflux de elevi, cladirile erau insuficiente, deficienta neremiadata si multi ani dupa 1990.

Dupa 1965 se inregistreaza si restructurari ale sistemului scolar din Husi.


In 1987 in Husi functionau: 12 camine si gradinite de copii, 6 scoli generale (cu clasele 1-, un liceu teoretic, un liceu agro-industrial, o scoala profesionala, o scoala profesionala speciala (pentru fete cu deficient psihice). Acestea scolarizau un total de 6.383 elevi, care erau instruiti de 165 profesori, 66 invatatori si 49 educatoare.

Dupa 1989, se elimina si din invatamantul husean orice ingerinte politice si ideologice.

Insa, dupa 1990, invatamantul husean inregistreaza un anumit regres, lipsa de bani din anii 90 a facut ca uzura dotarilor si a mobilierul scolar sa se accentuieze, reparatiile cladirilor afectate de cutremurele din 1986 si 1990 se efectuau cu mare greutate, etc.
In primii ani de dupa 1990 a scazut afluxul de elevi de la sate, iar populatia scolara a fost si ea in scadere.




In anul 2013, conform datelor Ministerului Educatiei Nationale, in municipiu Husi functionau urmatoarele unitati scolare de stat:

-3 gradinite de copii (fata de 12 camine si gradinite de copii in 1987)

-3 scoli gimnaziale (generale), fata de 6 scoli generale in 1987.

Acestea sunt:

-Scoala gimnaziala nr. 1 “Ion Creanga”

-Scoala gimnaziala nr. 2 “Mihail Kogalniceanu’

-Scoala gimnaziala nr. 3 “Anastasie Panu”

*Scolile gimnaziale nr. 4 (din cartierul Bulgari), nr. 5 (din cartierul Corni) si nr. 6 (din cartierul Dobrina) au fost desfiintate dupa 1990.

-Colegiul National Cuza-Voda (liceu cu profil teoretic)

-Colegiul National Dimitrie Cantemir (liceu cu profil agro-industrial)

-“Liceu Tehnologic Ioan Corivan” (practic scoala profesionala)

-“Liceu Tehnologic Sfanta Ecaterina” (practic scoala profesionala speciala, pentru fete cu deficient psihice)

-Seminarul liceal teologic ortodox “Sfantul Ioan Gura de Aur”


Aceste unitati scolare dispun de: 190 Sali de clasa si cabinet scolare, 21 de la laboratoare scolare, 17 ateliere scolare, doua Sali de gimnastica, 6 terenuri de sport si 344 calculatoare tip PC.

In Husi exista si “Clubul elevilor”.

Mai jos voi face o scurta prezentare a scolilor din Husi care au existat sau exista.

a.Scoli bisericesti

-Scoala catihetica
A fost inaugurata in anul 1846, simultan cu cele din Galati, Barlad si Vaslui. Scopul acestei scoli era pregatirea de diaconi si preoti. La data inaugurarii acestei scoli, episcop de Husi era Sofronie Miclescu.
Scoala a functionat in chiliile episcopiei, iar catihent pe preotul N. Roiu, iar ca profesor pe C. Nica.
A fost desfiintata in 1859.



-Seminarul

Este cea mai importanta scoala bisericeasca din Husi. A fost infiintata in temeiul legii “Legiurii pentru organizarea invatatorilor bisericesti din Moldova”, emisa in timpul domnitorului Gr. Ghica.
A fost inaugurat (prima data) in 1851.
Initial, a functionat in case cumparate, care se aflau pe locul unde astazi se afla cladirea veche a Colegiului National Cuza-Voda.
Ulterior, a avut local propriu.
A beneficiat si de directori de prestigiu, precum: monahul Nifon Balasescu, arhimandritul Melchisedec Stefanescu, arhierul Inochentie Moisiu, arhierul Policarp Popescu Barladeanul, iconom N. Roiu, arhierul Narcis Cretulescu, etc.
Dintre profesorii de atunci ai seminarului s-a remarcat: Constantin Chiricescu, Gr. Cretu (mare folclorist), etc.
Sub directoratul lui Melchisedec Stefanescu (1860- 1865) s-a construit si un internat pentru seminar.
In 1866 localul in care functiona seminarul a fost distrus in parte de un incendiu, fiind reconstruit (si cu sprijinul lui Mihail Kogalniceanu) pana in 1875.
Seminarul aveea si o frumoasa biblioteca, care fusesera dotate cu carti si manuscrise valoroase prin eforturile arhimandritul Melchisedec Stefanescu si de altii.
In anul scolar 1883-1884 frecventau cursurile seminarului de la Husi 80 de elevi, iar de la infiintare si pana atunci seminarul dadusera 1000 de absolventi.
Seminarul s-a desfiintat in 1893 prin legea elaborate de Tache Ionescu. Valoroasa biblioteca a fost transferata integral la seminarul din Iasi.

Seminarul din Husi a fost reinfiintat in 1919, prin Decretul-lege 3024. Atunci episcop de Husi era Nicodim Munteanu, care a dat pentru functionarea seminarului o parte din chiliile si gospodaria episcopiei.
Ulterior, s-au inchiriat si case in oras. Prin eforturile preotului Ioan Negoita, director si bun gospodar, s-a construit, pe un teren donat de episcopie, un nou local pentru seminar, care va fi inaugurat in 1931, sub directoratul preotului Anton I. Popescu.
Dintre directorii seminarului din aceea perioada s-au remarcat: Mihai Bejenaru, Gr. Popescu.
Printre absolventii seminarului teologic din Husi s-au numarat si oameni de prestigiu in cultura: compozitorul Gavril Musicescu, folcloristul Elie Baican, fratii Vasile Gh. Si Haralambie Vasilachi, mari teologi si carturari, profesorul de istorie Alex Ciurea, etc.
In 1933, din motive bugetare, seminarul din Husi este desfiintat (pentru a doua oara).

Acesta va fi reinfiintat (pentru a doua oara) dupa reinfiintarea, in 1996, a Episcopiei Husilor.
Astazi seminarul din Husi poarta numele de “Seminarul liceal teologic ortodox Sfantul Ioan Gura de Aur”.
Acesta functioneaza intr-o cladire noua si moderna, construita si inaugurata dupa anul 2003, pe locul unde exista- pana in 2003- cladirea veche in care a functionat fostul liceu de fete ‘Elena Doamna”.



-Scoala de cantareti bisericesti

S-a infiintat pentru completarea locurilor de dascali, in anul 1892, pe langa episcopie, la initiativa episcopului de atunci Silvestru Balanescu.
Initial a functionat intr-un local de langa Liceul Cuza-Voda, apoi in chiliile episcopiei. Din 1939 a avut local propriu.
S-a desfiintat odata cu episcopia, in 1949.



-Scoala confesionala mozaica, disparuta, a fost intretinuta de comunitatea evreiasca din Husi.





b.Pensioane

In secolul 19, a existat o “moda” a pensionelor pentru “protipendata” oraselor, moda care nu a ocolit nici Husul.
In 1842 “spiterul” (farmacistul) Andrei Von Alt deschise primul pension din Husi, care aveea 3 eleve (pe Maria, fiica stolnicului Dimitrie Radu, pe Ruxandra, fiica paharnicului Iordache Oprisan si pe Elena, fiica stolnicului Costache Donici), iar ca”invatatoare si directorita” pe “madam Juli”.
In 1846 Gh. Teodoru deschide un pension pentru baieti, avand la inceput doi, apoi 14 elevi.




c.Scoli profesionale

-Gimnaziul industrial de fete
A fost cunoscuta mult timp ca si “Scoala profesionala de fete”, una dintre cele mai vechi scoli din oras. A fost infiintata prin eforturile primului primar al Husului- Mihai Jomir, in 1868.
In 1884 aveea 30 de eleve si doua femei-maistru, una de croitorie, alta de lenjerie.
In timpul primarului N. Cisman a fost construit un local nou pentru aceasta scoala.
S-a desfiintat in 1949.




-Scoala comerciala

A functionat in perioada interbelica, fiind infiintata la initiativa fostei Camera de Comert din Husi, care, in 1927, a cumparat un local pentru aceasta scoala.




-Scoala de meserii I. Corivan

A fost infiintata in 1912, ca scoala practica de meserii pentru baieti, cu sectiile de fierarie si lemnarie.
A purtat mai multe denumiri: “Scoala inferioara de meserii”, “Gimnaziul industrial de baieti”, “Scoala tehnica profesionala”.
Localul propriu a fost construit intre anii 1928- 1930, pe locul donat de fiicele lui Ion Corivan, Zoe si Ecaterina, cu conditia ca scoala sa poarte numele tatalui lor.
S-a desfiintat in 1949.

In 1958 se reinfiinteaza, ca “Scoala de meserii din Husi”, avand si clase pentru fete.
De-a lungul existentei sale, aceasta scoala i-a avut ca directori, pe: Th. Raduta, Gh. Vanghelescu, Mihai Penisoara, C. Padineanu si Gh. V. Marta (1958- 1966).
In 1966 este desfiintata din nou.

In anii 70- 80, pentru pregatirea profesionala a elevilor in anumite meserii, existau clase la Liceul Agro-Industrial, iar, in anii 80, sunt infiintate cateva clase profesionale (de strungari si frezori) si la Liceul Teoretic Cuza-Voda. Acestia din urma efectuau practica in productie la SUC (Astazi SC Petalul SA).


Dupa 1990, aceasta scoala renaste, sub denumirea de “Liceul tehnologic Ion Corivan Husi”, ca liceu cu profil industrial.
A functionat initial in cladirea veche construita intre 1928- 1930 de pe strada Ion Alexandru Anghelus nr. 10.
Apoi s-a construit o cladire noua si moderna pentru aceasta scoala, pe strada Nicolae Cisman, in cartierul Brosteni.
Din pacate insa, dotarea tehnica, cu utilaje moderne a acestei scoli profesionale este una foarte slaba, elevii de aici neavand posibilitatea sa se califice si sa invete diverse meserii ( electricieni in constructii, instalatori, tamplari, fierar-betonisti, strungari, frezori, mecanici auto, etc), in conditii optime, in conformitate cu cele mai noi si moderne tehnologii in domeniile respective.



-Scoala de ucenici

A functionat in perioada interbelica, pe langa fosta Scoala primara de baieti nr. 3, avand curs seral pentru ucenici la atelierele din oras.
Intre 1929- 1933 este construit localul care era cunoscut ca si “Caminul de ucenici”. La saparea fundatiei pentru constructia acestui local, s-a descoperit faimosul “mormant scit” descris de C. D. Vasiliu.
Dupa 1945 este desfiintata.
Localul construit intre 1929- 1933 este preluat apoi de Liceul Cuza-Voda, care-l va folosi ca si internat, iar la parter se va amenaja un atelier de educatie tehnologica.
Dupa 1990 localul se degradeaza puternic, in ultimii ani acolo functionand doar bucataria, spalatoria.
Localul este demolat dupa 2010, pe locul sau fiind construit noul si modernul campus scolar al Liceului Cuza-Voda, campus care a fost recent inaugurat.



-Scoala de mecanici agricoli

A fost infiintata dupa 1949, din necesitatea mecanizarii agriculturii. La inceput a purtat numele de “scoala de tractoristi”. Functioneaza in cadrul Liceului Agro-Industrial (astazi Colegiul National Dimitrie Cantemir).



-Scoala serviciului social

In 1939 s-a pus in aplicare “Legea serviciului social”, elaborate pe baza activitatii “echipelor regale” studentesti.
Tinerii urmau scoli special, pentru pregatirea viitorilor functionari. Atunci s-au deschis 6 astfel de scoli pentru baieti si doua pentru fete.
Una dintre acestea a fost deschisa la Husi.
Director a fost numit preotul Anton I. Popescu, care era atunci consilier referent la Episcopia Husilor si directorul “Caminului cultural” al fostului judet Falciu.
Inaugurarea scolii s-a facut la 1 august 1939, in prezenta episcopului de atunci, Nifon Criveanu. Scoala a avut sediul in incinta fostului “Camin de ucenici”.
Scoala a instruit 80 de titrati si student pentru cunoasterea si remedierea nevoilor satelor. A format si 80 de directori de camine cultural, cei mai multi din Basarabia.
Scoala a organizat si echipe pentru sate, echipe formate din: medici, surori medicale, juristi, agronomi, teologi, calugari, culegatori de folclor, maistri de croitorie si tesatorie.
Apropierea celui de-al doilea razboi mondial a dus la desfiintarea acestei scoli.



-Scoli de conducere auto

Dupa 1990 au aparut si in Husi mai multe astfel de scoli. Acestea pregatesc conducatori auto (soferi) pentru categoriile: A, B, C, D, E si pentru tractoare.
Cea mai cunoscuta este cea denumita “SC Auto BHN Srl”. Pentru categoria D, aceasta scoala detine si singurele autobuze de scoala din Husi. Este vorba de doua autobuze second-hand, de tipul “Renault-R-312” si “DAF” (ultimul- dupa schema de vopsire- a apartinut probabil de RATB).
Inainte de 1990 exista in Husi si un “poligon auto” in cartierul Corni. Astazi, se afla in stare de ruina.




d.Scoli normale

La Husi au fost pregatiti si viitori invatatori.
In 1919 este infiintata “Scoala normal de baieti”, care a avut clasele gazduite de Scoala primara nr. 1 de baieti si de Liceul “Cuza-Voda”, iar internatul era in case inchiriate.
Pentru aceasta scoala, s-a inceput in perioada interbelica si constructia unui local modern pe Dric, dar care, din lipsa de fonduri, a ramas la stadiu de fundatie.
Probabil tot din lipsa de fonduri scoala a fost desfiintata in 1930.
Scoala a pregatit invatatori si pentru Basarabia.
In scurt ei existent, s-au remarcat directorii: Ioan David, Const. Vasiliu si Const. Asiminei.




e.Scoli primare si gimnaziale

-Scoala primara nr. 1 de baieti

Este continuatoarea celei din 1747. Aceasta a supravietuit pana la “Regulamentul organic”, prin care scolile se vor reorganiza.
Prin articolul 420, anexa F, sectia 1 a Regulamentului Organic, se prevedea pentru Principatul romanesc al Moldovei: “Scoli pentru juni si fete se vor aseza in orasele: Roman, Husi, Focsani, Barlad si Botosani…..Aceste asezaminte vor spori intru implinire pe cat vor ierta sumile hotarate pentru invatatura publica”.
Aceasta scoala si-a deschis cursurile la 1 septembrie 1832, avand la inceput , ca primul invatator, pe G. Zefirescu (fiu de negustor, care se pregatisera la “Academia Mihaileana” din Iasi). La inceput, scoala a avut 15 elevi, iar in 1839 aveea 110 elevi.
Scoala a fost distrusa in mare parte de incendiul din 1844 si 1847.
In 1852 se redeschise, cumparandu-se pentru functionarea acestei scoli “cele mai bune case din oras”. Din 1855 se va numi “scoala primara’.
Intre 1839- 1855 au fost “profesori tinutali’ la aceasta scoala: D. I. Nastasescu, Ioan Silvestru, iar invatatori Gavril Andrian, Gh. Maxim , V. Popazu si I. Dumbrava.
In 1882 la aceasta scoala predau: Sava Costachescu, N. Palade, Gr. Corivan, I. Semaca. In 1884 scoala aveea 200 de elevi si 4 invatatori.
Ultimul local pe care l-a avut aceasta scoala a fost construit in anul 1880, fiind situat pe strada Mihail Kogalniceanu, pe locul unde astazi se afla cladirea Scolii generale nr. 3 “Anastasie Panu”.
Localul inaugurat in 1880 aveea 4 Sali de clasa, o cancelarie si doua antreuri. Aveea o fatada frumoasa.
Dupa 1977 aceasta scoala a trecut in subordinea Liceului Cuza-Voda, de care s-a despartit in septembrie 1982.
Insa, la reinfiintarea sa din 1982, nu a mai beneficiat de “nr. 1”, devenind “Scoala generala nr.3”.
Localul din 1880, fiind grav avariat de cutremurul din 1986, este demolat la sfarsitul anilor 80, pe locul sau fiind inaugurate in februarie 1990 noua si moderna cladire a Scolii generale nr. 3.






-Scoala nr. 2 de baieti

S-a deschis in 1861, avand la inceput 140 elevi. Primul invatator a fost Vasile Seghinescu.
In 1863 este numit invatator si Petru Victor.
Ulterior au mai profesat la aceasta scoala: V. Diaconescu, I. Metronoiu (in 1882- 1883), Petru Calciu, Sava Costachescu, V. Seghinescu, M. Leondari (1889-1890).
Scoala a functionat la inceput in case inchiriate din cartierul Plopeni.
In 1892 sunt construite doua cladiri pentru aceasta scoala: Locuinta directorului si localul cu 6 Sali de clasa, doua cancelarii si arhiva.
In 1943 functionau in cele doua cladiri “Scoala primara de baieti nr. 2” si “Scoala primara de fete nr. 2”.
Dupa 1948 aceste scoli se unesc, aparand actuala “Scoala generala nr. 2”, care din 1950, beneficiaza si de un alt local nou.





-Scoala generala nr. 3 “Anastasie Panu”.

A fost infiintata in anul 1867, primul ei invatator fiind Ion Grozescu.
In 1882- 1883 la aceasta scoala invatau 100 de elevi, iar invatatori erau Ecaterina T. Bargauanu, M. Leondari si Mina Costachescu.
Localul din spatele unitatii de pompieri a fost construit in 1893 si are 4 Sali de clasa, o cancelarie, o arhiva, 3 antreuri si dependinte.
In 1967, sub directoratul profesorului Mircea Popenco, scoala si-a sarbatorit centenarul. Atunci au venit mai multi fosti elevi ai acestei scoli, deveniti personalitati de seama. Neputand veni, marele actor de comedie Alexandru Giugaru a trimis o emotionanta scrisoare si doua fotografii.
In 1973 scoala a fost desfiintata, unindu-se cu “Scoala nr. 1 de fete” si cu “Scoala nr. 8” sub denumirea de “Scoala generala nr. 1”, care s-a mutat in localul actual, inaugurat in 1975.
In septembrie 1982 scoala este reinfiintata sub denumirea de “Scoala generala nr. 3”, functionand in localul din 1880, care apartinusera “Scolii nr. 1 de baieti”.
In 1986 acest local este grav avariat de cutremur.
S-a pus atunci problema demolarii acestui local, si constructiei unei cladiri noi si moderne pentru aceasta scoala.
Insa, din cauza politicii de “economie” a anilor 80, realizarea acestui proiect a fost taraganata. Printr-un “artificiu”, autoritatile locale (atunci prim-secretara a orasului Husi era Maria Roman) reusesc sa le “pacaleasca” pe cele centrale, solicitand fonduri pentru “renovarea” cladirii vechi din 1880, dar in realitate construind o cladire complet noua.
Aceasta cladire noua si moderna a fost inaugurate in februarie 1990, fiind cea mai noua cladire de care dispune o scoala generala din Husi. Proiectul tehnic a cladirii a fost executat de inginerul Constantin Maria.
Cladirea are: 14 Sali de clasa, laborator de fizica, de chimie, romana-istorie, geografie-biologie.
In 1994 scoala aveea 54 de clase, care scolarizau la nivelul anului 1995 un numar de 1.654 elevi.
Scoala are si biblioteca cu peste 11.000 volume si post de bibliotecar.

In perioada recenta, directori ai scolii au fost: Adriana Alecu, Ilie Stefanescu, Dumitru Turculet si Petrica Baltag.

Scoala a beneficiat si de serviciile unor invatatori si profesori buni si foarte buni, precum: invatatori- Aurel Bejan, Maria Mocanu, Eugenia Poganceanu, Angela Mihai, Vasile Capitanu, Virginia Nafornita, Valerica Filip, Valeria Pacuraru, Maria Grigoras, Maria Munteanu, Virginia Papadopol, M. Talasman, profesori- Rodica Ciobanu, Magdalena Toncu (limba romana), Luminita Petrisor, Elena Adam, Catalin Rosu (geografie), Vasile Balan, Maria Moraru (muzica), Ioan Romila (educatie fizica), Corneliu Teodorescu, Ciocoiu Eugen, Branici Victor, Ilie Stefanescu (istorie), Gheorghe Susnea (geografie), etc.

Dupa 1990 scoala beneficiaza si de localul din spatele unitatii de pompieri, construit in 1893 si renovat in ultimii ani.
Scoala este a doua ca importanta si numar de elevi din Husi, deservind cartierul de blocuri “Stadion” , cartierul de case “Brosteni”, precum si cartierul “Gara-Saca”.
Dupa desfiintarea scolilor din cartierul “Corni” si din cartierul “Dobrina”, aceasta scoala deserveste si cele doua cartiere.





-Scoala nr. 4 de baieti, fosta “Scoala generala nr. 4”

A fost infiintata in 1918, functionand la inceput (cu program de jumatate de zi in localul Scolii nr. 3.
In 1948 este desfiintata.
Intre anii 1956- 1974 o scoala mixta cu nr.4 a functionat in localul construit in 1950, care astazi apartine “Scolii generale nr. 2”.
Astazi, urmasa acestei scoli este cea situate in cartierul “Bulgari”, care poarta denumirea de “Scoala generala nr. 4”.
Aceasta beneficiaza de un local nou din 1961.
I-a avut ca directori pe: Mihai Cristea, Luminta Condurache, Eugen Ciocoiu si Rita Baltatu.
In 1990 deservea cartierele de case “Bulgari”, “Raiesti” si “Dric”, precum si elevii care locuiau la blocurile din zona industriala.
A fost desfiintata in ultimii ani, ca urmare a scaderii numarului de elevi.
Elevii care au mai ramas in aceste cartiere au fost mutate la Scoala generala nr. 2 “Mihail Kogalniceanu’.



-Scoala nr. 1 de fete (astazi “Scoala generala nr. 1 Ion Creanga”)

A fost infiintata in 1852, fiind prima scoala primara de fete din Husi.
Prima invatatoare a fost Ecaterina Lupusor.
In 1859 aveea 49 de eleve, iar in 1863- 1864 aveea 3 clase, conduse de invatatoarele Fany Zaleasca, Aglaia Filipescu si Ecaterina Semaca.
In 1873 aveea 4 clase, conduse de Ecaterina Seghinescu, Maria Arama, Sevastia Paladi si Ecaterina Roiu.
La inceput a functionat in case inchiriate, iar apoi intr-un local care era situat pe locul unde astazi se afla Hotelul Dimitrie Cantemir.
In 1973, prin asimilarea Scolilor nr. 3 si nr. 8, apare actuala “Scoala generala nr. 1”.
In 1975 este inaugurat actualul local al acestei scoli, cu: 20 de Sali de clasa, 3 laboratoare, doua cabinet si 6 ateliere.
In 1994 aici erau scolarizati 2.100 elevi, in 71 de clase.
Este cea mai importanta scoala generala din Husi. Deserveste zona centrala a orasului.
Dintre directorii acestei scoli pot fi amintiti: Stefan Tipordei (1963- 1965), Eugen Balbuzan (1966- 1979), Ioan Antohi (1979- 1994) si profesoara de istorie Chirica Giosu.

S-au mai distins si profesorii: Elena Susnea, Liuba Maracineanu, Catinca Mihai, Iustina Dumitriu, Emilia Farcas, invatatorii Eliza si Vasile Pamfil, Georgeta si Emil Chiratcu, Maria Barcaru, Sevastia Enachi, Maria Gutanu, Maria Balan, Elena Bulete, maistri Edith Danu si Constanta Busuioc, etc.

Dintre invatatorii si profesorii mai noi ai acestei scoli pot fi amintiti: invatatori-Elena Dantes, Marcela Poghirca, Tincuta Pascal, Vasilica Popa, Floarea Verestiuc, profesori- Vasile Macarie, Floreta Gherghu, Ion Ciolpan, Catinca Alexa, Mihai Cristea (biologie; imediat dupa 1990 a ocupat pentru scurt timp si functia de primar al orasului Husi), Luminita Condurache, Chirica Giosu, Ilie Romila, Dumitru Condurache, Margareta Vranceanu, Adriana Bubulac, Maria Iliescu, Greta Onceanu, Maria Para, Veronica Olaru, Valeria Mirica, Aneta Paduraru, E. Gutu, Stefan Vranceanu, etc.
Intre anii 1965- 1983 scoala a editat revista “Mladite”, sub indrumarea profesorului de limba romana Stefan Tipordei.
Scoala are biblioteca cu peste 14.000 de volume si post de bibliotecar.
Beneficiaza de o singura cladire, inaugurat in 1975 si modernizata in ultimii ani.



-Scoala de fete nr. 2 (astazi “Scoala generala nr. 2 Mihail Kogalniceanu”)

A fost inaugurate in 1867.
Primele invatatoare au fost Ecaterina Leondari si Elena Captalan.
In 1882- 1883 invatatoare erau E. Leondari si Florica Stanescu, iar in 1889-1890 scoala aveea 3 clase, conduse de Maria Buriana, Lucia Gheorghiu.
Initial a functionat in case inchiriate, iar, din 1902, a folosit si localul fostei “Scoli de baieti nr 2”, local construit in 1892, ca si locuinta directorului.
Din 1950 beneficiaza si de un local nou.
In acesta a functionat mai intai o scoala de fete (nr 5), o alta mixta (nr 4), iar din 1974 devine “Scoala generala nr. 2” de astazi.
Astazi, aceasta beneficiaza de doua localuri (construite in 1892 si 1950), care in ultimii ani au fost renovate si modernizate.
In 1995 aceasta scoala aveea 950 de elevi, instruiti de 12 invatatori, 21 de profesori si 4 maistri.

Dintre acestia s-au remarcat: directorii Alecu Adriana, V. Folescu, Petru Blesneac, Ileana Cochiu, invatatorii Safta Antohi, Georgeta Galu, Victoria Idricianu, Paraschiva Tipordei, profesorii Constantin Marcu, Aurora Blesneac, Valeria Chetran, Aurora Boros, Gorceag Constanta, Maria Plesoianu, Adriana Topliceanu, Georgeta Pandelea, etc.
Scoala deserveste o parte din zona centrala si cartierul de case “Plopeni”.




-Scoala de fete nr. 3
A fost infiintata in 1892.
In 1902 este desfiintata, fiind reinfiintata in 1902, si utilizand localul Scolii nr. 1 de fete.
In 1948 este desfiintata, fiind absorbita de Scoala nr. 1.




-Scoala mixta din Corni (fosta Scoala generala nr. 5)

Se infiinteaza in 1898, cand –pe atunci- satul Corni facea parte, din punct de vedere administrativ, din comuna Epureni.
Primul invatator a fost Th. Males.
Localul actual a fost construit intre 1930- 1932, fiind marit mai tarziu. In ultimii ani a fost renovat si modernizat.

Dintre directorii acestei scoli pot fi amintiti: Emil Sofrone, Boris Gorceag, V. Carutasu, Victor Branici, Victoria Marcu, I. Lascus, Grigore Surpanu, dintre invatatori- Aurel Nafornita, I. Mereuta, Gh. Popica, iar dintre profesori- Constanta Staicu, Cecilia Ulian, etc.
In 1990 scoala deservea cartierele de case “Corni” si “Cotroceni”.
In ultimii ani, din lipsa de elevi, s-a desfiintat.
Elevii care au mai ramas in aceste cartiere au fost mutate la Scoala generala nr. 3 “Anastasie Panu”.
In cladirea fostei scoli generale nr. 5 functioneaza astazi o gradinita.




-Scoala mixta din Dobrina (fosta Scoala generala nr. 6)

Dupa 1920, ca urmare a inmultirii caselor din cartierul Dobrina, a aparut necesitatea unei scoli.
Cladirea initiala in care a functionat aceasta scoala a fost construita in 1924, in anul 1948 fiind cumparata de primaria Husi. Era situata pe strada Dobrina nr. 45.
In 1961 este inaugurat un local nou pentru aceasta scoala, langa a patra bariera de cale ferata.
Din lipsa de elevi, scoala a fost desfiintata in primii ani de dupa 1990.
Elevii care au mai ramas in acest cartier au fost mutati la Scoala generala nr. 3 “Anastasie Panu”.
In cladirea fostei scoli din Dobrina functioneaza astazi o fundatie culturala.







f.Gradinite de copii si cresa

Inainte de 1948, functionau in Husi doua gradinite de copii.

In 1989, in Husi existau 12 gradinite si camine de copii. Existau atat gradinite cu orar normal, cat si cu orar prelungit (3 camine de copii), unde copiii aveau asigurata instructia, masa si dormitul.
Majoritatea gradinitelor functionau insa in cladiri vechi, improprii, multe din aceste cladiri fiind case nationalizate in 1948.
Inainte de 1989 s-au construit localuri noi pentru caminele de copii nr. 1, 10 si 13, dar si un local nou pentru cresa.
In primii ani de dupa 1990, datorita deprecierii nivelului de trai, a scazut numarul copiilor din gradinite si camine.
In 2013 mai existau in Husi doar 3 gradinite de copii.

Dintre educatoarele care s-au remarcat pot fi amintite: Ecaterina Rabusanu, Venetia Serban, Tanta Puica, Viorica David, Mioara Blesneag, Olguta Branici, T. Oatu, T. Coman, Natalia Rosu, Mereuta Constanta, Zenovia Milichi.




g.Licee (astazi “Colegii Nationale”)


-Fostul liceu de fete “Elena Doamna” si fostul liceu “Mihail Kogalniceanu”

A fost infiintat in 1919, ca liceu particular, fiind al doilea liceu din Husi. Initial, a functionat in casa “Iorgu Berea” (unde astazi se afla Muzeul Episcopiei).
Din initiativa profesorului Const. Holban s-a constituit o societate pe actiuni, denumita “Elena Doamna”, cu scopul strangerii de fonduri pentru constructia unui local propriu.
Acesta a fost construit si inaugurat in 1922 si aveea 15 incaperi, din care 7 Sali de clasa si era situat pe locul unde astazi se afla Seminarul teologic liceal “Sfantul Ioan Gura de Aur”.
In 1923 devine liceu de stat.
Dupa 1948 a functionat ca “scoala medie”, pana in 1964, cand se contopeste cu Liceul Cuza-Voda.
Un timp, in cladirea construita in 1922 a functionat un liceu comercial si apoi unul de industrie alimentara, pana in 1974, cand se uneste cu scoala de viticulture, sub denumirea de Liceul Agro-Industrial (astazi Colegiul National Dimitrie Cantemir).
Dupa 1974 cladirea construita in 1922 este din ce in ce mai putin folosita, degrandandu-se treptat.
In 2003, cladirea, aflata in stare avansata de degradare, este demolata (in timpul primarului Ioan Costin), pe locul ei construindu-se actualul si modernul local al seminarului (reinfiintat dupa 1996).





-Liceul Agro-Industrial, astazi “Colegiul National Dimitrie Cantemir”.

Isi are inceputurile la 15 ianuarie 1908, cand este infiintata la Husi o “scoala inferioara de viticultura”, prin Legea invatamantului agricol, elaborate de Spiru Haret.
Cladirea initiala in care a functionat aceasta scoala era o cladire mica, cu numai 6 camere, unde pana in 1908 era sediul unei companii de calarasi ai armatei.
Intre 1910- 1912 se construieste localul vechi din cartierul Brosteni, pe terenul fostului proprietar Juvara.
In 1908, incepe plantarea vitei de vie si a pomilor fructiferi.
Intre 1908- 1914 scoala (sub numele de “scoala elementara de viticultura”) a fost condusa de Gh. Gheorghiu.
Scoala a devenit una dintre cele mai bune astfel de scoli din Romania si datorita faptului ca a fost condusa de directori si a avut ca profesori specialist de marca , care au ajuns nume de prestigiu in viticultura romaneasca (C. Hogas, Th. Volcov, Gh. Baltatu, Vs. Molearin, Gh. Moraru, Avram D. Tudose, etc).

Intre anii 1918- 1937 scoala a fost condusa de directorul Constantin Hogas, care era si presedintele Camerei Agricole a fostului judet Falciu.
Sub conducerea acestuia, scoala inregistreaza o evolutie remarcabila.
In octombrie 1924 este inaugurat un nou corp de cladire, putand fi astfel scolarizati 100 de elevi.
Intre 1935- 1938 se realizeaza crama-pivnita, iar pana in 1945 este construita si vinoteca veche.
Acestea erau dotate cu mijloace tehnice moderne, pentru aceea vreme.
Apoi se mai construiesc: un laborator, o “uzina electrica”, statia de avertizare a manei la vii (1937), un atelier de dogarie (1936), sufrageria si bucataria de vara (1937).
In anii 1942- 1943 se realizeaza un laborator si locuinta directorului (care din 1966 devine sediul “Muzeului viei si vinului”).

Intre 1946- 1955, scoala a fost condusa de directorul Gh. Baltatu, ajuns apoi profesor-universitar la Iasi, autorul unor lucrari stintifice fundamentale in viticultura.

In 1962 scoala era una tehnica, cu doua sectii: viticultura-horticultura, contabilitate/merceologie Agricola.

In toamna anului 1966 devine Liceu viticol, cu 3 profile: viticultura-horticultura, contabilitate si imbunatatiri funciare.

In anul 1974, prin unirea cu fostul “Liceu de industrie alimentara Mihail Kogalniceanu”, scoala devine “Liceul Agro-Industrial Husi”.

In anii 70- 80, baza materiala a acestuia se dezvolta puternic, si cu sprijinul fostului IAS Husi, si in special a renumitului director al acestuia, Ioan Neamtu.
In 1967 se realizeaza sera de legume si flori, intre 1974- 1978 este construita vinoteca noua (cu sala de degustari pentru protocol si pentru elevi)(idea acestui proiect a apartinut lui Vs. Molearin si Avram D. Tudose), parcul de tractoare si masini agricole, sectorul zootehnic (cu ferma de porcine), o livada noua, diverse ateliere pentru pregatirea profesionala a elevilor, etc.
Din anii 70 liceul beneficiaza si de un local nou, pe strada Mihail Kogalniceanu.
De asemenea, liceul beneficiaza si de o ferma viticola, cu o suprafata de 20 hectare in 1993.

Un lucru foarte important, pentru dezvoltarea acestui liceu inainte de 1990, a fost faptul ca cei care absolveau acest liceu inainte de 1989 si obineau o calificare intr-o anumita meserie (tehnicieni in viticultura, pomicultura, protectia plantelor, agricultura, mecanici agricoli, contabili, operatori in industria alimentara, etc) aveau asigurat si locul de munca in specialitatea respectiva, primind imediat repartitie in cadrul unitatilor CAP, IAS sau in fabricile din industria alimentara.


Dupa 1963, directorii acestui liceu au fost: Vsevolod Molearin (1963- 1977), Gh. Moraru (1977- 1991), Mihai Mocanu (1991- 1994), Stefan Asandei, etc.
In 1978 liceul si-a sarbatorit 70 de ani de existenta.
In 1995 Liceul Agro-Industrial Husi devine “Grupul Scolar Agro-Industrial Husi”, avand urmatoarele profile: horticultura, viticultura, agronomie, mecanici agricoli, topografi pentru agricultura si amenajarea teritoriului, contabili planificatori, operatori in industria alimentara (prelucrarea carnii si a laptelui).
In 1995, acesta aveea 28 de clase, cu 804 elevi, la care se adauga o scoala profesionala si o alta complementara (8 clase, cu 203 elevi).

In 1995 acesta dispunea de 4 localuri (dupa 2003 renunta la unul din localuri), cu 30 de Sali de clasa, 5 cabinete si laboratoare de cultura generala , 12 laboratoare si cabinet de specialitate cu 432 locuri, doua ateliere de lacatuserie.

Dintre profesorii care s-au remarcat: Gabriela Babai, Mircea Berca, Leopoldina Traznea, Georgica Toncu, Tereza Igescu, Constantin Macovei, Elena Holicov, Valeria Burgeac, Vasile Onceanu, Irimia Artene, Doina Popenco, Maria Potor, Viorica Nicolau, Aurel Cioarec, Gh. Susnea, Boris Gorceag, Gr. Papis, Gh. Luca, Ion Minteanschi, Mihalache Mocanu, Eugenia Ciumac, Mihai Rascanu, Ion Manea, Viorel Coman, Iulia Negrea, Vasile Ungureanu (reputat antrenor de handbal, emigrat in RF Germana inainte de 1990), Vasile Boros, Ion Timus, etc.

Liceul a fost condus mult timp de Avram D. Tudose, doctor in viticultura, creatorul celui mai bun soi de “Busuioaca de Bohotin” si al muzeului viticol, primul astfel de muzeu din Romania.
Intre anii 1968- 1982, liceul a editat si o revista- “Traditii si nazuinte”, indrumata de Avram D. Tudose, Hera Steinberg, Gabriela Babai si Th. Codreanu.

De asemenea, liceu dispune si de o bagata biblioteca, cu peste 26.000 de volume, cu post de bibliotecar.
Astazi, liceul poarta numele de “Colegiul National Dimitrie Cantemir”, cu profil agro-industrial.
Din pacate, in ultimii ani, prestigiul acestuia a scazut, iar multi dintre cei care invata aici o meserie nu lucreaza, dupa terminarea acestui liceu, in domeniul respectiv.
Asta si datorita situatiei de astazi din agricultura romaneasca, si a dezinteresului celor care conduc astazi Romania pentru acest foarte important sector economic.
Intr-o zona cu un potential agricol si viticol exceptional cum este zona Husi, acest liceu ar trebui sa fie unul de top.




-Liceul teoretic Cuza-Voda (astazi “Colegiul National Cuza-Voda Husi”)

Alaturi de seminar, a fost si este cea mai prestigioasa scoala din Husi.

Psihologul husean Paul-Popescu-Neveanu o numea “Academia de la Husi”.

Ideea infiintarii lui i-a apartinut in 1869 lui Mihail Kogalniceanu.

Si-a inceput activitatea la 18 septembrie 1889, ca gimnaziu privat, la initiativa unor profesori de la seminar. Acestia au fost: Grigore Roiu, S. Bargaoanu, G. Petrovanu, Jan Popescu, M. Popovici, V. Ionescu, Vasile Gadei, Gh. C. Vantu.
La inceput a functionat in casa lui Grigore Tulbure, avand la inaugurare 30 de elevi. Primul sau director a fost Grigore Roiu.

In 1891 devine gimnaziu de stat.

In 1893, cand s-a desfiintat prima data seminarul, a ocupat localul acestuia.
Prin decretul regal nr. 672 din 1894 gimnaziu poarta numele lui Anastasie Panu, om politic care a contribuit la realizarea unirii din 1859.

In 1893 director era Th. Ghica.

Pana in 1918 gimnaziul a mai avut ca directori pe: N. Popovici (1893- 1903), Gh. Savescu (1903- 1905), Petru Sufletel (1905- 1906), Neculai D. Nestian (1906- 1908) si Constantin Holban (1909- 1918).

Dintre profesorii acelei perioade pot fi amintiti: Mihai Bedreag, Teodor Gadei, Vasile Ionescu, Ion Antonescu, Gh. Toma, etc.

In 1913 este construit localul vechi, de pe strada Mihail Kogalniceanu. Proiectul fusesera mai ambitios, dorindu-se construirea unei cladiri mai mari, sub forma de T. Dar s-a reusit numai constructia aripii de sud-vest, partii centrale si a salii de sport.

In timpul participarii Romaniei la primul razboi mondial (1916- 1918), a fost singura scoala din zona Moldovei care nu si-a interupt cursurile, continuand sa functioneze in chiliile episcopiei , deoarece in localul propriu se infiintasera un spital militar. Aici au invatat si elevi si au predate si profesori aflati in refugiu: scriitorul Th. Sperantia, autorul de manual Theodor Agulleti, I. N. Iotta, etc.

In 1918, gimnaziul “Anastasia Panu” din Husi este ridicat la rang de liceu, sub denumirea de “Liceul teoretic de baieti Cuza-Voda Husi”, atunci ministru al educatiei fiind Simon Mehedinti.

In 1933 este inaugurate “casa directorului” (unde astazi se afla biblioteca liceului si serviciul contabil).

Dintre directorii perioadei interbelice pot fi amintiti: Constantin Holban, Ioan D. David, Dumitru Miron, Ion Popescu, Vasile Racovita, Gavriil Holban, Mihai Bejenaru, C. Nestianu.

La initiativa grup de elevi, liceul editeaza din 1922 revista “Zorile”, printre fondatorii acestei reviste aflandu-se elevul Gheorghe Focsa (viitor etnograf si director al muzeului Satului din Bucuresti), Petru Harnagea si Petre Poganceanu. La aceasta revista a debutat si viitorul geograf Mihai Iancu.

Cutremurul din noiembrie 1940 afecteaza mai ales sala de sport, care este refacuta conform proiectului antreprenorului Lorenzo Covalini.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial liceul isi intrerupe cursurile (in 1944), in localul sau functionand un spital militar si o cazarma.

In 1948, prin “reforma invatamantului”, liceul este denumit “scoala medie”, cu profil teoretic. Tot atunci, prin desfiintarea fostului Liceu de fete “Elena Doamna”, devine o scoala mixta, atat pentru baieti, cat si pentru fete.

In anii 60 se revine la denumirea traditionala de “liceu”.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, cladirii vechi (construite in 1913) I se aduc unele imbunatatiri: in 1959 I se adauga doua Sali noi, in 1970 se introduce incalzirea in sistem centralizat, in 1972 langa sala de sport sunt realizate doua vestiare cu dusuri, pentru baieti si pentru fete.

Vechiul local este grav afectat de cutremurele din 1977 si 1986, fiind reparat si consolidat in timpul directorului Gheorghe Hoha. In ultimii ani localul a fost si modernizat.

Intre anii 1969- 1970 este construita si data in folosinta cladirea noua a Liceului Teoretic Cuza-Voda Husi, cladire care cuprinde: 16 Sali de clasa, 4 laboratoare, cancelarie, cabinet pentru director, secretariat, etc. Cladirea a fost modernizata in ultimii ani.
Langa aceasta cladire se amenajeaza si doua terenuri de sport.

Intre anii 1970- 1982 liceul a avut la dispozitia si cladirea veche (construita in 1880) a fostei Scoli primare nr. 1 de baieti. La sfarsitul anilor 80 aceasta cladire este demolata, pe locul ei fiind inaugurate in februarie 1990 actuala cladire a Scolii generale nr. 3 Anastasie Panu.

De-a lungul timpului, liceul a avut mai multe localuri pentru internat. Unul a fost cladirea veche situate pe strada Ion Luca Caragiale, in spatele unitatii de pompieri.

Apoi a avut ca local de internat fostul “camin de ucenici”, cladire construita intre anii 1929- 1933.
Insa, déjŕ in 1990 aceasta cladire se afla in stare avansata de degradare, dupa 1990 functionand acolo numai bucataria, spalatoria, etc.

In 1987 se inaugureaza un bloc, cu functia atat de internat, cat si de bloc pentru nefamilisti.

La sfarsitul anilor 80, sunt infiintate cateva clase profesionale in cadrul liceului (desi acesta aveea profil teoretic), in meseriile de strungari si frezori. Elevii de la aceste clase faceau practica in productie la SUC (astazi SC Petal SA).

Dupa 2010 fostul “camin de ucenici” este demolat, pe locul sau construindu-se noul si modernul “campus scolar” (realizat cu fonduri europene), cuprinzand: spatii de cazare, cantina, bucatarie, spalatorie, sala de sport, central termica, etc. A fost inaugurat la sfarsitul anului 2017.

Din 1968, cu ocazia semicentenarului liceului, isi reia aparitia si revista “Zorile”, sub indrumarea profesorului si poetului Ion Alexandru Anghelus, din 1978 coordonatorul revistei devenind Th. Codreanu. La aceasta revista au colaborat profesori si fosti elevi, ajunsi mari personalitati ale culturii si stiintei romanesti, revista obtinand numeroase premii la concursurile revistelor scolare. Din pacate in 1979 isi sisteaza aparitia. Revista este reeditata incepand din 1995 cu sprijinul inginerului Dumitru Chenciu.

Liceul dispune si de o importanta biblioteca, cu 25.000 de volume si post de bibliotecar.

Dintre directorii liceului dupa al doilea razboi mondial pot fi amintiti: Aurel Gadei, Vasile Racovita, Constantin Nestianu, Constantin Enache, Stefan Bujoreanu, Stefan Bahnariu, Mihai Ciobanu, Mihai Hogas, Ion Babai, Vasile Marola si Gheorghe Hoha (care era director al liceului in 1989 si 1994, apoi fost senator si astazi consilier local din partea PSD).

Dintre profesorii liceului s-au remarcat de-a lungul timpului si personalitati a culturii si stiintei romanesti: Petre Constantinescu Iasi (academician), Constantin Asiminei, Petre Jitaru (academician), Th. Sperantia (poet), Nicu S. Creanga, Eugen Onofras, Chesarie Paunescu, Ion Alexandru Anghelus (poet), etc.

De asemenea, de-a lungul timpului, s-au remarcat si profesorii: N. Al. Vernescu, Octav Gadei, Ion Minteanschi, Aurel C. Vasiliu, Georgeta Cristea, Dumitru Donescu, Elena Chirica, Mihai Balan (muzica), Boris Gorceag, Lisse-Lotte-Varna, Constantin Poganceanu, Mihai Carausu, Rodica Vintila, Sultana Moleavin, Mihai Balan (matematica), Eugenia Vornicu, Victor Badiu, Gheorghe Hoha (matematica), Ioan Babai, Vasile Calestru, Theodor Codreanu, Veronica Vrabie (chimie), Maria Valeanu, Dumitru Chiochiu, Valeriu Toma (fizica), Mircea Popenco (geografie), Ruxandra Selaru, Georgeta Giosu, Elena Copacinschi (matematica), Lina Codreanu, Cornelia Lacatus, Margareta Macovei, Maria Dumitrascu (biologie), Aurica Blaj, Tatiana Plesu, Doina Vasiliu, Mirela Marin, Nicu Marin (educatie fizica), Iulian Vrabie (educatie fizica), Manuela Iacob, Adeluta Baltag (matematica), Constantin Vasluianu (geografie), Cristinel Popa, Monica Lovin (limba latina), Maria Lorena Irimia (limba engleza), Benchea Oana (limba franceza), Mihaita Mihaela (istorie), etc.

Secretare- P. Roman si E. Ungureanu.

Pana in 1989, cand si-a sarbatorit centenarul, Liceul Teoretic Cuza-Voda Husi a dat 7.469 absolventi, multi dintre acestia obtinand numeroase premii la concursurile si olimpiadele scolare.

In 1990 liceul redevine unul cu profil strict teoretic.

In primii ani de dupa 1989, au vorbit in fata elevilor liceului personalitati precum Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Cezar Ivanescu, etc.

Regretatii cantareti basarabeni Doina si Ion Aldea Teodorovici (insotiti de Grigore Vieru) au dat un concert gratis, in fata elevilor de la Liceul Teoretic Cuza-Voda Husi la data de 6 iunie 1991, pe terenul de sport.

La nivelul anului 1995, liceul scolariza 948 elevi, in 31 de clase: filologie, istorie, matematica-informatica, fizica-chimie, chimie-biologie, limbi straine, educatie fizica.

Astazi, liceul poarta denumirea de “Colegiul National Cuza-Voda Husi”, cu profil teoretic (real si uman), ramanand in continuuarea cea mai prestigioasa scoala din Husi si una dintre cele mai prestigioase scoli din Romania.
Este condus de directoarea Iacob Manuela.




h.Scoli speciale

In Husi exista si o scoala speciala, pentru fete cu deficiente psihice.
A fost infiintata la 19 aprilie 1963, in locul fostului penitenciar. Este situata in cartierul Dobrina, dupa prima bariera de cale ferata.
Localul principal cuprinde: 18 Sali de clasa, dependinte si ateliere (fierarie, tamplarie, croitorie si cizmarie).
In 1965 cladirea principal este consolidata.
La inceput a fost scoala mixta (cu cca 100 de elevi), din 1975 fiind numai pentru fete.
Intre 1970- 1980 se construieste: caminul, cantina, sala de sport, sera-lot pentru horticultura, etc.
In 1990 aceasta scoala aveea cca 400 de eleve, care invatau si meseriile de: bucatari-cofetari, croitorie, tesatorie, restauratori manuali de covoare, tapiterie, zugravi-vopsitori, confectii incaltaminte, horticultura.
Dupa 1990, prin eforturile profesoarei Liese-Lotte-Varna, scoala a beneficiat de ajutoare din Germania in valoare de 30.162.105 lei vechi si investitii in valoare de 197.000 marci.
In 1994 scoala aveea 120 de angajati (profesori, maistri si personeal ajutator), dintre acestia remarcandu-se: Margareta Macovei, Doina Grigoras, Lucretia Proca, Natalia Condurache, Silviu Valeanu, Catalin Tocu, Aurora Busuioc, Cehan Valerica, etc.
Astazi aceasta scoala speciala poarta numele de “Liceul Tehnologic Sfanta Ecaterina”.
















i.Alte institutii de invatamant

Taditia ca profesorii si elevii sa fie organizati in cercuri si cluburi scolare este una veche.

In perioada interbelica, au existat cercuri pedagogice ale invatatorilor si profesorilor, si “echipe de cercetasi” a elevilor.

In Husi exista cercuri pedagogice organizate pe obiecte de invatamant, avand in fruntea lor pe cei mai buni profesori in specialitatile respective: limba si literature romana (Th. Codreanu, Gabriela Babai), istorie (Chirica Giosu), limbi straine (Georgeta Giosu, Mihai Ocrainiciuc), geografie (Mircea Popenco), matematica (Ioan Babai, I. Ciolpan, Petrica Baltag), fizica (Valeriu Toma), chimie (Valeria Burgeac), biologie-agricultura (Leopoldina Trasnea Herbert, Maria Dumitrascu), muzica (Maria Moraru), educatie fizica (Iulian Vrabie), profesori tehnologi (Vasile Onceanu), maistri instructori (Alexandrina Damian, I. Vranceanu), invatamant prescolar (Zenovia Milichi, Venetia Serban), cercul profesorilor diriginti (Georgeta Giosu), invatatori (Maria Harjete, Marcela Poghirca, Nic. Barbuta si Nic. Harnagea).

In 1948 fostele “echipe de cercetasi” din perioada interbelica au fost interzise, in locul lor elevii fiind antrenati in organizatii de pionieri (ulterior si a “somilor patriei”) si de “utemisti” (dupa 1965- “utemisti”).
A exista mult formalism si indoctrinare politica silita in aceste organizatii.

Totusi, s-au realizat si unele lucruri bune.

Intre anii 1953- 1970 sediul “Casei Pionierilor” (care a luat fiinta la data de 1 decembrie 1953) din Husi se afla in fosta locuinta a directorului liceului “Cuza-Voda”, o cladire construita in 1933.

Din 1970 sediul “Casei Pionerilor (ulterior si a “soimilor patriei”) este mutat intr-una din cele mai frumoase cladiri din oras, situata langa primarie. In aceasta cladire a functionat in perioada interbelica Camera Agricola a fostului judet Falciu.

In 1987, “Casa Pionerilor si Soimilor Patriei” din Husi cuprindea 14 “cercuri” (de: aeromodele, radiofonie, stiintele naturii, turism, arta dramatic, folclor, lucru manual, coregrafie, arte plastic, muzica vocala si instrumentala, literatura, etc), cu 2.200 elevi.
Director era atunci Vasile Pandelea. Dintre ceilalti directori s-au mai remarcat: Mihai Carausu, Gheorghe Susnea, Alecu Adriana.

Cercul de literatura, condus de Vasile Pandelea, a editat si o revista, denumita “Incercari”.

Dupa 1990 fosta “Casa Pionerilor si Soimilor Patriei” se transforma in “Clubul elevilor”, epurand din structurile sale orice ingerinta politico-ideologica.

In 1994 director era tot Vasile Pandelea, iar atunci “Clubul elevilor” din Husi cuprindea (in cercuri tehnice si cultural-artistice) cca 2000 de elevi.

Dupa 1990 apar noi cercuri- de informatica, muzica, dansuri, etc.

In anul 2013 “Clubul elevilor” din Husi cuprindea 11 “cercuri”: fotografie, creatie-confectii, creatii literare, grup vocal (orchestra populara), pictura, constructie-depanare radio-tv, chimie experimental-protectia mediului, calculatoare, dans modern, biochimie-ecologie si aeromodele.
Din pacate insa cladirea in care functioneaza “Clubul elevilor”- una dintre cele mai vechi si frumoasa cladiri din oras, s-a degradat in ultimul timp, necesitand a fi renovata.

De asemenea, in Husi exista si o filiala a organizatiei “Cercetasilor”, un parc din Husi, situate pe strada A.I.Cuza, purtand numele de “parcul cercetasilor”.

De asemenea, in incinta localului cunoscut ca si “Gin-Tonic”, functioneaza si o filiala a “Clubului Rotary”.

Institutii si manifestari cultural-artistice

a. Muzee

In municipiul Husi exista un numar de 3 muzee, toate situate in cladiri vechi, frumoase, de mare valoare istorica si arhitecturala. Din pacate astazi doar unul dintre aceste muzee este deschis publicului vizitator.
Acestea sunt:


-Muzeul municipal Husi

Este pastratorul celor mai deosebite valori ale patrimoniului cultural national din zona Husi, care ilustreaza continuitatea neintrerupta a vietii umane in aceste locuri, inca cu 5500 de ani inainte de Hristos.
A fost infiintat in anul 1957, sub denumirea de “Muzeul raional Dimitrie Cantemir” , fiind si primul muzeu din Husi. La baza infiintarii acestuia au stat colectiile de arheologie si istorie de la Liceul Teoretic Cuza-Voda si de la fostul liceu Mihail Kogalniceanu.
A fost intemeiat din intiativa fostului invatator-arheolog Gh. Melinte, de la scoala generala nr. 3. De asemenea, la organizarea muzeului pe baze stiintifice, au mai contribuit si profesorii: Stefan Bujoreanu, Constantin Enache, Boris Gorceag, Mihai Ciobanu, etc.
Intial, muzeului a avut sediul in incinta fostei cladiri a scolii generale nr. 3 (cladire construita in 1880 si demolata la sfarsitul anilor 80), apoi intr-o cladire veche situata pe strada General Gheorghe Teleman, din centrul orasului (cladire in care dupa 1990 va functiona un timp sediul “Fortelor de munca”).
Incepand din 1960, muzeul (pe atunci denumit “Muzeul Raional Dimitrie Cantemir Husi”) are sediul in incinta Palatului Episcopal, o cladire cu valoare istorica si arhitecturala, construita in secolul 19.
Din 1960 muzeul a avut 3 sectii: istorie-arheologie, stiintele naturii (ulterior desfiintata) si etnografie.
Din 1968 poarta denumirea de “Muzeul orasenesc Husi”.
In 1972 muzeul este reorganizat pe baze stiintifice noi si incep cercetarile pentru perioada geto-dacica, prin cercetarea asezarii deschise din Corni.
In anii 1975-1976 colectiile muzeului sunt imbogatite prin achizitii, remarcandu-se piesele de arta populara decorate cu “pomul vietii” si cu motive solare si geometrice specific zonei colinare a Moldovei.
In perioada 1972- 1978 sunt cercetate statiunile arheologice de la Lohan, Muncel-Averesti (cu vestigii din perioada neolitica) si Moara lui Negruzzi.

Cercetarile arheologice efectuate cat si descoperirea tezaurului de monede de la Bunesti au determinat colectivul muzeului sa inceapa cercetarile in punctual “Dealul Bubului”, unde au fost descoperite ruinele unei foste cetati geto-dacice importante.
Acolo s-a descoperit un important tezaur din obiecte de metale pretioase, aur si argint, depozite din unelte de fier, ceramica lucrata manual, obiecte grecesti, etc, care confera cetatii rolul de cel mai important centru al civilizatiei dacice, situat la est de muntii Carpati.
Fosta directoare a muzeului- Violeta Veturia Bazarciuc- a valorificat in mod stiintific rezultatele acestor cercetari, prin communicate si referate publicate in revistele de specialitate.
De asemenea s-a remarcat si muzeograful Paul Salomeea.

Din 1990 sediul muzeului este mutat in cea mai frumoasa cladire din oras- “Casa Adam Mitache”, construita in 1880.
Din pacate dupa 1990 aceasta cladire este grav afectata de o asa-numita “ciuperca”, care duce la degradarea peretilor.
In 1993 muzeul este inchis publicului vizitator , din cauza faptului ca aceea cladire nu mai prezenta siguranta pentru vizitatori.
Din 1995 poarta denumirea de “Muzeul municipal Husi”.
Colectiile muzeului sunt transferate “provizoriu” la muzeul judetean “Stefan cel Mare” din Vaslui.
Totusi, ani buni dupa 1993, in incinta cladiri au mai functionat cateva birouri administrative.

In anul 2000, directoarea de atunci a Muzeului Municipal Husi ( Violeta Veturia Bazarciuc) este ucisa in incinta cladirii, autorul sau autorii nefiind descoperiti nici pana azi. Zvonurile vorbeau inclus ca “raketii” de peste Prut ar fi fost autorii acestei crime.

In anul 2007, incep lucrarile de renovare si restaurare a cladirii, cu fonduri de la Ministerul Culturii.
Din pacate astazi aceste lucrari sunt oprite, din motive obscure.





-Muzeul Episcopal

Este al doilea muzeu din Husi si singurul muzeu din Husi deschis astazi publicului vizitator.
Este singurul muzeu “de arta veche bisericeasca si bibliofil” din Romania.
A fost infiintat imediat dupa 1990, avand initial sediu in incinta Palatului Episcopal.
Dintre obiectele de valoare din acest muzeu se remarca: icoanele imparatesti “Maica Domnului cu Pruncul- Hodighitria” si “Iisus Judecator” si “Sfintii Diaconi Stefan si Prohor”, icoane datand din secolul 16 si repictate partial in 1741 de zugravul Radu, icoane din secolele 18 si 19 , icoana “Sfanta Ecaterina” (cu elemente baroce ), icoana “Izvorul Tamaduirii”, icoane ale unor zugravi greci si rusi, icoane ale unor catapetesme din lemn (din secolele 18- 19), matia de matase cu broderii din fir de argint a episcopului Inochentie (1752- 1782), mitra arhiereasca din os, crucea scluptata in lemn, ferecata in argint aurit si cu postament decorat, crucea pictata din 1777 (opera a unui zugrav din zona Transilvaniei), jiltul episcopului Varlaam (1701), policandrul din maces aurit, diverse vase, obiecte bisericesti, carti bisericesti (din care o editie princeps a “Cazaniei lui Vaarlam”), etc.
Dupa 2000, mostenitorii doneaza una dintre cele mai frumoase cladiri din oras- cunoscuta ca si “Casa Iorgu Berea”, Episcopiei Husilor.
La momentul cand a fost donata Episcopiei Husilor, cladirea (construita in 1889) se afla practic in ruina, fiind grav avariata si abandonata dupa cutremurele din 1977 si 1986 (din anii 50 si pana in 1986 in aceea cladire functionasera “Sectia de pediatrie” a “Spitalului orasenesc Husi”).
Cu ajutorul donatiilor si contributiilor (bani pentru renovarea cladirii a donat si fostul arbitru international de fotbal Adrian Porumboiu), episcopia renoveaza aceea cladire si in 2004 muta acolo sediul “Muzeului de arta veche bisericeasca si bibliofil”.
Din pacate in ultimii ani cladirea nu este intretinuta corespunzator, iar promovarea acestui muzeu in mediile de promovare turistica este din pacate foarte slaba.




-Muzeul viei si vinului

Are sediul in incinta fostei locuinte a directorului “scolii de viticultura”, din cartierul Brosteni.
Muzeul a fost inaugurat la 29 iunie 1966, fiind al doilea muzeu deschis in Husi.
Este primul astfel de muzeu inaugurat in Romania.
A fost infiintat prin eforturile doctorului-inginer in viticultura Avram D. Tudosie.
Cuprinde obiecte care surprind tehnologia vinului si viticulturii de-a lungul timpului, cat si o foarte interesanta colectie de butuci de vie cu aspect zoomorf.
Despre acest muzeu s-au exprimat in termini elogiosi personalitati din tara si din strainatate.
Din pacate astazi cladirea in care functioneaza acest muzeu (construita intre anii 1942- 1943) se afla in stare de degradare, nemaifiind bine intretinuta. Cladirea este astazi proprietatea “Colegiului National Dimitrie Cantemir” (in 1990- Liceul agro-Industrial).
Accesul pentru vizitarea acestui muzeu este permis in conditii mult prea restrictive- de obicei numai grupurilor organizate si anuntate cu un anumit timp inainte.




b. Steme

Din cele mai vechi timpuri, unitatile administrativ-teritoriale au avut propriile steme, imprimate pe “pecetile” lor. Acestea erau in stransa legatura cu viata sau productia locala.
“Targul” Husilor a avut o “stema” din cele mai vechi timpuri. In 1677 aceasta stema apare pe un act de vanzare-cumparare.
La inceput, fostul judet Falciu aveea ca “stema” un bou.
In anul 1938, o “stema” a Husilor este descrisa in “Enciclopedia Romaniei”.




c. Monumente

Desi in general un oras neglijat, in Husi intalnim si cateva monumente:

-Monumentul din incinta curtii catedralei episcopale, ridicat in cinstea fostului episcop Veniamin Costache. Monumentul a fost ridicat in anul 1893, de catre episcopul de atunci, Silvestru Balanescu.

-Monumentul ridicat in cinstea eroilor din razboiul de independent din 1877-1878.

-Bustul generalului Gheorghe Teleman, din fata Liceului Agro-Industrial. A fost inaugurat in 1914.

-Monumentul in cinstea eroilor din primul razboi mondial, aflat in parcul “Rodina”. Monumentul a fost realizat in 1932, fiind opera sculptorului Mihai Onofrei.

-Monumentul din cimitirul “Eternitatea”, asa-zis “in cinstea ostasilor sovietici cazuti pe teritoriul fostului judet Falciu in timpul luptelor din al doilea razboi mondial”. A fost construit in 1946.

-Tot in cimitirul “Eternitatea” s-a ridicat in iarna 1964-1965 un monument in cinstea soldatilor romani cazuti pe frontul de vest in al doilea razboi mondial.

-Bustul domnitorului Alexandru-Ioan-Cuza, aflat in parcul care-I poarta numele. A fost realizat de sculptorul Vasile Aciobanitei.

-Bustul lui Mihail Kogalniceanu, opera a acceluiasi sculptor, bust aflat in fata Liceului Agro-Industrial.

-Bustul lui Dimitrie Cantemir, aflat in centrul orasului, in fata fostului magazin “Romarta”.

-Monumentul dedicat generalului-maior Ion Patras, care si-a pierdt viata in timpul diversiunii de la aeroportul Otopeni, la 24 decembrie 1989.




d. Biblioteci

Infiintarea Episcopiei Husilor in 1598, in timpul domnitorului Ieremia Movila, a facut ca localitatea sa devina din timpuriu o vatra de cultura.
Numerosii episcopi de Husi au avut bibliotecile lor, astfel incat, in 1949 (cand s-a desfiintat episcopia), in “palatul Episcopal” a ramas un bogat fond de carte, care s-a destramat in 3 parti, dupa cum s-au “impartit” atunci bunurile fostei episcopii: o parte a fost dus la Roman, o alta parte la Galati iar ce a “mai ramas” a fost lasat la Husi. Atunci la Husi au ramas 4.853 de volume, multe din ele facand parte din patrimoniul national.
In secolul 19, o importanta biblioteca aveea si seminarul din Husi.
De asemenea, si marile personalitati care s-au nascut si au trait la Husi au avut biblioteci personale foarte valoroase: episcopul Melchisedec Stefanescu (care-si va dona biblioteca Academiei Romane), doctoral Radu Kernbach, Leon Friedman, Nathan Max Steinberg, filozoful si omul politic Mihai Ralea, etc.
In 1914 este infiintata biblioteca revistei “Ganduri bune”, in 1916 este infiintata biblioteca societatii “Luceafarul”, iar intre anii 1925- 1940 a functionat biblioteca “Cultura”, care aveea 10.000 de volume si era condusa de directorul doctor Zingher.


O noua etapa in istoria bibliotecii husene incepe in anul 1940, cand avocatul dr. C. Cozma inspira creearea “Palatului Cultural Elena Iamandi” din Husi, donand pentru aceasta suma de 18 milioane lei.
Prin testamentul lasat de Elena Popovici, aceasta doneaza una dintre cele mai frumoase cladiri din oras (era situata langa actualul sediul al postei), pentru “creearea unui palat cultural, care sa serveasca exclusiv la scopul si manifestari cultural”.
In aceasta cladire este inaugurat dupa 1940 “Ateneul Popular Husi”, cu mai multe sectii, care erau deservite de activisti culturali voluntari, multi dintre ei fiind elevi de la clasele mai mari ale Liceului Cuza-Voda.
Cladirea este serios afectata de cutremurul din noiembrie 1940, fiind ulterior reparata si refacuta. La 11 decembrie 1942 cladirea a fost redeschisa, fiind complet renovata si mobilata.
Una dintre aceste sectii o forma “Biblioteca publica”, cu un fond de cca 3000 volume, provenite de la diversi donatori. In 1942 “Biblioteca comunala Husi” aveea 5.000 de volume.

In 1950 acest important fond de carte este preluat, fara nici un fel de selectie, de “Biblioteca Regionala Iasi”.
In 1950 este infiintata “Biblioteca raionala Husi’, la inceput cu un singur post de bibliotecar (Ana Sor) si care in 1953 aveea 8.925 volume.
Infiintarea acesteia s-a datorat si lui Selaru Mihai, care in 1949 conducea sectia de arta si cultura a Consiliului Popular Local Husi (“Sfatul popular”).

In 1952, cand s-a infiintat “Casa de cultura”, cu sediul in incinta cladirii fostului tribunal (cladire construita in 1892), majoritatea activitatilor culturale din Husi au fost concentrate la Casa de cultura.
Ca urmare, cladirea donata de Elena Popovici, este folosita in exclusivitate, incepand din 1952, pentru activitatea bibliotecii “raionale” (din 1968 “orasenesti”) Husi.
In anul 1968 aceasta devine biblioteca oraseneasca Husi, avand in 1970 un numar de 53.498 volume.
In 1970 biblioteca huseana aveea 53.498 volume, in oras mai existand atunci inca 61.306 volume la cele 10 biblioteci scolare si peste 22.000 volume la cele 6 biblioteci sindicale.

Perioada 1986- 1989 a fost una grea pentru biblioteca huseana.
Ca urmare a cutremurului din 1986, cladirea in care functiona biblioteca (donate in 1940 de Elena Popovici) este serios afectata. Astfel, jumatate din fondul de carte se constituie ca “depozit inchis” intr-o ferma a IAS-ului, iar cealalta jumatate este mutate si depozitata in conditii improprii, intr-o cladire situata pe strada A.I.Cuza la numarul 13.
Mai mult, in 1988, autoritatile locale (prim-secretara a orasului Husi era atunci Maria Roman), motivand ca “nu gasesc fonduri pentru consolidarea cladirii”, decid demolarea cladirii donate de Elena Popovici, desi aceasta era una dintre cele mai frumoase cladiri vechi din oras! Pe locul acestei cladiri incepe constructia unui bloc, si acesta abandonat dupa revolutie. Multi ani de zile dupa 1990 pe locul respectiv era o groapa de fundatie. Astazi, acolo se afla terasa in aer liber “La posta”.

La momentul revolutie din 1989 biblioteca huseana aveea un fond de carte de 100.542 volume, si tot in preajma revolutiei este inaugurat noul si modernul sediu al bibliotecii, situat la parterul blocului I-1 de pe strada A.I.Cuza. Acest local a fost realizat si inaugurat prin eforturile fostului vicepresedinte al consiliului popular local Husi- Grigore Benchea si inginerului Constantin Maria.

La 15 ianuarie 1991, cu sprijinul fostilor primari Virgil Aghiorghesei si Constantin Barsan, noul local este reinaugurat si sfintit.
In 1995 biblioteca municipal Husi dispunea de: 111.288 volume, peste 500 de discuri, aproape 600 de colectii de ziare si reviste.
De-a lungul vremii s-au remarcat bibliotecarii: D. Grigoras, Areta Ocrainiciuc, Vasile Folescu, Constantin Timofte, Ecaterina Romila, Valeria si Constantin Donose, Eliza Pascal, Carmen Anghelus, Rivelina Ghiurtu.
Dupa 1990 biblioteca a devenit principalul focar de cultura a orasului, intre anii 1990- 1994 aici fiind organizate 73 de manifestari cultural, cu participarea unor prestigioase personalitati ale stiintei si literaturii contemporane.
In ultimii ani, localul bibliotecii a fost modernizat si dotat cu aparatura noua (calculatoare, videoproiector, etc).

In afara de biblioteca municipala, in Husi mai exista si biblioteci a unor scoli: a “Colegiului National Cuza-Voda” (cu 25.000 de volume), a “Colegiului National Dimitrie Cantemir” (26.000 de volume) si a scolilor generale nr. 1 si nr.3.




e. Tipografii

In secolul 19 si in perioada interbelica au existat si cateva tipografii in Husi.
Cea mai veche tipografie din Husi a fost infiintata in 1871, purtand numele de “Tipografia asociatilor”.
In 1884 existau in oras doua tipografii, una dintre ele apartinand preotului N. Luca.
Intre 1899- 1908 a functionat tipografia lui Mihai Dimitriu.
O tipografie a avut si preotul Dobre Brumaru (1860- 1911).
Dupa 1914, tipografiile se inmultesc spectaculos in Husi. Zanet Corlateanu a avut o tipografie la parterul fostului hotel “Dobrina” de pe strada Stefan cel Mare.
Intre 1922- 1930 a existat tipografia Jorica, in 1923 George Cerchez deschide tipografie si librarie, iar intre 1930- 1944 a functionat tipografia fratilor Ion si Stefan Grigoriu.
In 1942 Episcopia Husilor isi deschide o tipografie proprie, utiland o masina plana si current electric furnizat de un grup electrogen.
In 1948 aceasta tipografie este “nationalizata” si mutate in alta parte, de atunci in Husi neexistand tipografie.
Dupa revolutia din decembrie 1989, este adusa in Husi o tipografie, prin eforturile inginerului Ioan Neamtu (directorul IAS apoi un timp a SC Vidisamp SA), insa activitate tipografica propriu-zisa nu exista la Husi.



f. Ziare si reviste

Tipografiile care au existat in Husi au tiparit carti, dar si multe ziare si reviste.
In total, intre 1873- 1948 au fost tiparite la Husi 76 de publicatii.
Prima a fost “Vocea Husilor”, tiparita la “Tipografia asociatilor” in 1873.
In 1907, prefectul judetului Falciu, liberalul doctor N. Lupu tipareste “Sfatul poporului”, cu scopul linistirii taranilor dupa rascoala din acel an.
Intre 1911- 1916 medicul N. Laptes si farmacistul Al. Bendorf tipareste “Igiena satelor”.
In perioada interbelica apar multe publicatii editate de partidele politice de atunci: “Raspunderea” (a conservatorilor), “Munca”, “Poporul” (liberal), “Taranismul”, “Brazda”, “Dreptatea” (cuzista), “Bomba” (lupista), etc.
In 1930, Asociatia invatatorilor din judetul Falciu editeaza “Suflet falcian”.
In 1931 Camera de comert si industrie a judetului Falciu editeaza un “buletin”.
Elevii si profesorii de la liceul Cuza-Voda au editat o publicatie valoroasa- “Zorile” (care a aparut in 4 serii: 1922- 1923, 1930-1933, 1968-1979 si dupa 1995, ultima cu sprijinul inginerului Dumitru Chenciu).
Poetul Petru Gadei a editat in 1931 “Tribuna literara”.
La Husi s-au editat si reviste religioase: “Buletinul Eparhiei Husilor”(1923- 1934), “Cronica Husilor”, “Credinta stramoseasca” (1944- 1947), “Izvorul tamaduirii” (in 1929 de preotul Gh. Susnea) si “Credinta” (in 1932 de preotul Anton I. Popescu).

In timpul regimului comunist, singurele publicatii editate la Husi au fost cele scolare: “Zorile” (1968- 1979 a Liceului Teoretic Cuza-Voda), “Traditii si nazuinte” (1968- 1983 a Liceului Agro-Industrial).

In ianuarie 1990 apare ziarul local “Vocea Husilor”, care la inceput a fost editat ca publicatie a “Consiliului Orasenesc al FSN”, cu preocupari social-culturale. Principalul redactor a fost Hera Steinberg, avandu-I in colectivul redactional sau ca si colaboratori pe: Th. Codreanu, Ion Gh. Pricop, doctor Gh.Plesea, Emil Pascal (directorul Casei de cultura), Constantin Donose (bibliotecar), Paul Steinberg, Mihai Zanet, Mihai Dragan, Sorin Rotaru, Romulus Bruma, Emil Ciulei, Cristian Marcu, inginer Ioan Neamtu (fostul director al IAS-ului), Avram D. Tudose, Boris Gorgeac, Serghei Colosenco, Paul Agarici, Val. C. Nestianu, Vasile Pandelea (directorul clubului elevilor), Mihai Vicol, Violeta Veturia Bazarciuc (fosta directoare a muzeului municipal), Val Furtuna, Carmen Rosaura Anghelus, Mihai Carausu, Eugen Vasilache, etc.
Intre august- decembrie 1990 publicatia poarta titlul de “Terra-1”, iar intre ianuarie-iunie 1991 revine la denumirea de “Vocea Husilor”, declarandu-se “ziar independent de opinie, informative si reportaj”.
Un timp, ziarul s-a bucurat de success, interesand prin problematica diversa , de la politica pana la istorie si literatura.
Dar greutatile financiare, cat si un anume teribilism politic, au dus la desfiintarea acestui ziar la sfarsitul anului 1991.

In anii 90, vanzarile in Husi de ziare, reviste si carti erau foarte mari, existand numeroase chioscuri de presa a fostei societati de stat “Rodipet”.
Privatizarea dubioasa a acestei societati a dus la desfiintarea majoritatii chioscurilor de presa din Husi.
Astazi, mai exista foarte putine astfel de chioscuri in Husi, iar interesul pentru presa scrisa (si datorita “invaziei” mijloacelor electronice mass-media si a internetului) a scazut din pacate foarte mult.
Mentionez ca in Husi exista si doua librarii, iar in trecut a existat si “Casa Cartii”).


g. Cercuri culturale si Casa de cultura

In ciuda faptului ca Husul s-a aflat “in calea tuturor rautatilor”, cum spunea cronicarul, aici s-a statornicit o importanta vatra de cultura.
Husul a avut, inca din secolul 19, constiinta lui culturala si istorica, gratie unor oameni care au studiat si au creat aici.
In 1869 episcopul Melchisedec Stefanescu editeaza “Chronica Husilor si a Episcopiei cu Aseminea Numire”, lucrare de impresionanta documentare, cum putine orase au avut la acel moment.
In 1872 folcloristul N. A. Caranfil editeaza la Husi “Cantece de pe Valea Prutului”, care poate fi considerate a doua antologie de folclor tiparita in Romania.
In 1875 episcopul Iosif Gheorghian tipareste la Husi “Expunerea doctrine Bisericii Ortodoxe”.
Tot la Husi s-au mai tiparit sau au fost editate si alte lucrari de mare valoare stiintifica, cultural sau spiritual: “Geografia judetului Falciu” (in 1884 de Mihai Leondari), “Originea Husilor si Hrisoavele Husilor” (in 1887 de Gh. Ghibanescu), “Dictionar geografic al judetului Falciu (in in 1893 de C. Chirita), “Documente barladene” (de episcopul Iacov Antonovici, venit de la Barlad), “Husii” si “Episcopia Husilor” lasate in manuscris in 1965 de preotul Anton I Popescu, “Depresiunea Husilor” (1959, de geograful I. Giugiuman) si multi altii.
La Husi, si-au petrecut cea mai mare parte a vietii si si-au creat operele: scriitorul si poetul Ion Alexandru Anghelus, criticul Th. Codreanu, specialistii in viticultura Avram D. Tudosie si Ioan Neamtu.
Nu si-au uitat orasul natal nici artistii plastici Stefan Dimitrescu, Adam Baltatu, Vasile Aciobanitei, Viorel Husi, dirijorul George Vintila , psihologul Paul-Popescu-Neveanu, etc.




-Cercuri culturale

Pe vremea cand la Husi nu exista inca o “Casa de cultura”, localnicii au simtit nevoia sa se organizeze in “cercuri cultural”, care au dezmortit viata spiritual a orasului.
In 1914 doctorul Radu Kernbach a inchiriat o cmera la fostul hotel “Dobrina”, indemnandu-I pe localnici sa se intalneasca si s a discute acolo probleme de stiinta si literatura.
Apoi se constituie cercul cultural “Ganduri bune”, care editeaza si o revista.
A existat si un cerc cultural a preotilor, iar in 1901 apare si “Cercul cultural a invatatorilor”.
In 1932- 1933 a existat si “Cercul studentesc falcian”, care aveea si o frumoasa biblioteca.
Intre 1936- 1940 directorul Liceului Cuza-Voda, preotul Mihai Bejenaru, organizeaza un “cerc al preotilor”.
In 1933 preotul Anton I. Popescu infiinteaza “Caminul cultural Lumina Vietii”, la Scoala generala de baieti nr. 2.
In 1938 este infiintat oficial “Caminul cultural al judetului Falciu”, avandu-l ca prim director pe preotul Anton I Popescu. Printre invitatii de marca ai acestui “camin cultural” au fost: scriitorul Gala Galaction, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Mihai Ralea, etc. Caminul si-a incetat activitatea in 1944.
Inainte de 1944 au activat si “cercurile de cercetasi”, o “cohorta de cercetasi” comandand profesorul I. David.





-Coruri si formatii muzicale

Hrisoavele ingalbenite de vreme arata ca la Husi muzica exista de mai bine de 150 de ani.
La inceput, a aparut muzica bisericeasca, iar seminarul din Husi, deschis in 1851 (prima data) a avut propriul sau cor. La Husi a existat si o scoala de cantareti bisericesti, si tot la Husi a studiat muzica si Gavriil Musicescu.
In ianuarie 1916 George Enescu a dat un concert la Husi.
O formatie corala a activiat in cadrul “Ateneului cultural”, infiintat in anii 1930 de catre profesorul Ion David. Acest “Ateneu cultural” purta numele lui Dimitrie Cantemir si a avut ca si colaboratori personalitati de marca: Gh. Corlateanu, Petru Ghenghea (devenit profesor universitar si dirijor al orchestrei inginerilor din Romania), Constantin A. Radulescu (ajuns dirijor la Teatrul de operetta din Bucuresti), Matei Cires, compozitorul Costache Palade, profesorii D. Gociu si C. Alexandrescu.
In 1927 acest “ateneu” a organizat un prestigios festival “Beethoven”.
In cartierul Corni Gh. Maftei a initiat o societate muzicala, cu fanfare renumita.


Corul cel mai bine consolidat a fost cel al bisericii episcopale. Corul a fost dirijat de Constantin Nedelcu si de profesori de la gimnaziul si apoi liceul “Cuza-Voda” (Harabagea, D. Dumitru, Poparascu, Al. Radulescu, D. Simionescu, Alexandru Raicu). Corul a fost desfiintat in 1949, cand s-a desfiintat episcopia.
Si alte biserici din oras au avut propriile coruri: biserica “Sfantul Dumitru” (cor condus de preotul Constantin Alexandru, Anton I. Popescu, Stefan Hluba, Octav Agapi, V. Morosanu, D. Simionescu, Vasile Ciomaga), biserica “Sfantul Gheorghe”, biserica “Inaltarea Domnului” si biserica “Sfantul Nicolae”.
Un cor a avut si caminul cultural “Lumina vietii”, care era un cor mixt pe 4 voci, alcatuit din profesori, preoti, etc. A fost condus de preotul Petre Alexandru.
Acest cor a continuat sa existe si dupa 1945, bucurandu-se de sprijinul unor personalitati precum: D. D. Botez, C. Arvinte, I. Vicol, M. Neagu, Gh. Carp (din Bucuresti), George Vintila, S. Pautza , M. Cozmei, V. Spatarelu (din Iasi).






-Casa de cultura

Este cea mai importanta institutie culturala din Husi, fiind infiintata oficial in anul 1952. Poarta numele marelui actor comic husean Alexandru Giugaru.
A fost condusa timp de peste 30 de ani de Emil Pascal.
Din pacate nu a beneficiat si nu beneficiaza de un local nou si modern, sediul sau fiind stabilit, inca de la infiintare, intr-o cladire construita in 1892, cladire in care a functionat, pana in anul 1950, Tribunalul fostului judet Falciu.
Desi inclusiv Gheorghe-Gheorghiu-Dej, aflat intr-o vizita la Husi, promisesera alocarea de fonduri pentru constructia unui local nou pentru casa de cultura, acest lucru nu s-a realizat.
Din pacate nici dupa 1965 si nici dupa 1990 nu s-a construit un local nou pentru casa de cultura din Husi, asa cum s-a realizat de exemplul la Vaslui si Barlad.
Dupa infiintarea Casei de Cultura, corul husean a fost condus de: Ioan Timus (1954- 1960), Liese-Lotte-Varna (1961- 1980), Maria Moraru, Ion Mereuta si Anton Perca.
Din pacate,inca inainte de 1982, corul Casei de cultura Husi s-a desfiintat.
Dupa 1990, au aparut si s-au afirmat corurile conduse de profesorii Mihai Balan si Dumitru Andro.

Dintre artistii vocali din zona Husului s-a remarcat inainte de 1989 si cantaretul de muzica folk Valeriu Penisoara, nascut in 1950 in satul Duda, comuna Duda-Epureni. A debutat la “Radio Iasi” si a colaborat si cu cenaclul Flacara a lui Adrian Paunescu. Din 1975 a avut si aparitii la televiziune. Si-a compus singur melodiile: “Cuvantul lui Mos Ion Roata catre divan”, “Ana Doamna”, “Poporul roman”, “Opere complete”, “Copii de tarani”, “Perseverenta”, etc.

De asemenea, s-a afirmat si ansamblul “Hora Husului” si formatia “Stejarelul” din Padureni, care a sustinut numeroase concerte in tara si strainatate, sub conducerea invatatorului Temistocle Diaconu, astazi primar al comunei Padureni.
In 1994 ansamblului “Hora Husului” s-au alaturat mai tinerii artisti George Ilascu si Ioan Zugravu, continuatori ai unor mai vechi “folcloristi” ca: Nicolae Baluta (solist instrumentist al Radiodifuziunii Romane), Munteanu, Baciu, Gh. Raducanu (regretatul dirijor de tarafuri si fanfare).




In ultimii ani, initiator si sustinator al celor mai multe actiuni cultural-artistice in Husi s-a remarcat Sergiu Gaina, cu firma sa “Sc Creativ MGS SRL Husi”.

In ultimii ani s-a remarcat ansamblul folcloric “Trandafir de la Moldova”, care participa in fiecare an la cele mai renumite festivaluri-concurs din tara si din strainatate (“Pestisorul de Aur”- Tulcea, “Ana Lugojana”- Lugoj, “Cernuso sul Naviglio”- Italia, la care a obtinut cele mai importante premii).
De asemenea, este apreciata – ca formative de muzica populara si de petrecere din Husi- formatia “Acord”.

Din pacate, dupa ce, in jurul anului 2000, fostul cinematograf “Dacia” este inchis, in Husi nu exista in prezent o sala de spectacole adecvata, pentru sustinerea unor concerte muzicale.
Din aceasta cauza, in rarele ocazii cand mai au loc astfel de concerte muzicale in Husi, acestea se desfasoara fie in incinta salii de sedinte a primariei (care nu poate oferi conditii adecvate pentru astfel de actiuni), fie in aer liber, cu inchiderea circulatiei rutiere pe strada principala a orasului- strada A.I.Cuza!



In Husi se organizeaza anual urmatoarele actiuni culturale:

-“Ziua dedicata poetului Mihai Eminescu” (in luna ianuarie)
-Spectacol-concurs “Ritmurile tineretii” (in mai)
-Sarbatoarea “Armindenului”, intalniri cu scriitori si personalitati culturale din municipiu (in mai)
-Spectacol de muzica folk “In memoria Valeriu Penisoara” (in mai)
-Spectacol organizat de ansamblul muzical “Trandafir de la Moldova”, in colaborare cu “Centrul de creatie Vaslui” si Consiliul Judetean Vaslui (in august)
-Festivalul fanfarelor (in august)
-Festivalul folcloric (in octombrie)
-“Toamna culturala huseana”, cu expozitii, simpozioane, lansari de carte, spectacole de teatru, etc (in noiembrie)
-Spectacol de teatru, cu trupa de teatru a casei de cultura (in decembrie)
-“Datini si obiceiuri”, spectacol-concurs de colinde, organizat in colaborare cu: primaria Husi, Colegiul National Cuza-Voda, Colegiul National Dimitrie Cantemir si scolile generale.
-Salonul de grafica satirica “Damigenius”
In luna octombrie este organizat evenimentul cunoscut sub denumirea de “Zilele Husilor”, eveniment dedicat municipiului.

In octombrie 2017 incep unele lucrari de renovare a cladirii (construita in 1892) in care are sediul Casa de Cultura “Alexandru Giugaru” Husi.




h. Teatrul de amatori

Isi are originea in serbarile organizate de diferite societati, cercuri culturale si scoli, cu o vechime de peste un secol.
In perioada interbelica, a existat un teatru in Husi, in cladirea caruia se va amenaja apoi cinematograful “Rodina”. Astazi aceasta cladire este sediul “Casei Armatei” din Husi.

Dupa infiintarea in 1952 a Casei de cultura, la Husi a existat o viata teatrala cvasi-permanenta, prin spectacolele sustinute de teatrul “V. I. Popa” din Barlad. Aceste spectacole erau sustinute fie in incinta Casei de cultura, fie dupa 1983 in sala fostului cinematograf “Dacia”.
Dup ace, in jurul anului 2000, fostul cinematograf “Dacia” este inchis, in Husi nu mai exista o sala adecvata pentru spectacole, inclusiv pentru cele de teatru.
Din aceasta cauza, astazi, atunci cand teatrul “V. I. Popa” din Barlad vine la Husi pentru prezentarea pieselor de teatru, acestea au loc in sala de sedinte a primariei, desi aceasta- prin constructia si structura ei- nu poate oferi conditii optime pentru vizionarea unor spectacole artistice sau a unor piese de teatru.


Dupa 1970 se infiinteaza la Husi un “teatru popular”, cu stagiune permanenta. Dupa 1983 acesta a utilizat sala fostului cinematograf “Dacia”. Au fost jucate piese atat din repertoriul national (Alecsandri, Caragiale, Musatescu, Kiritescu) cat si din repertoriul universal (Moliere, Gogol, Goldoni, Schiller). Ca si corul casei de cultura, “teatrul popular” din Husi s-a afirmat la diferite concursuri zonale si nationale (fosta “Cantarea Romaniei”).
“Teatrul popular” din Husi a fost sustinut de regizori profesionisti si amatori. Au regizat sau au jucat in spectacolele acestui teatru : Dumitru Bedreag, Mihai Selaru, Nicolae Ciomaga, Mihai Carausu, Emil Pascal, Gheorghe Bostan, Valeria si Constantin Donose, Claudiu Romila.
Tot Husul a dat mari nume teatrului romanesc- actorii Alexandru Giugaru, Octavian Cotescu si Constantin Codrescu.
Dupa 1990 s-a infiintat in cadrul Casei de cultura “Alexandru Giugaru” o trupa de teatru de amatori, compusa in mare parte din elevi.

La “Festivalul National de Arte pentru liceeni- LICART”, “Societatea pentru cultura, omenie si prietenie” a oferit trupei de teatru “Alexandru Giugaru” din Husi, premiul pentru cea mai buna trupa de teatru, pentru spectacolul cu piesa “Doctor fara voie”, de Moliere.

La Festivalul national de teatru pentru elevi, de la Bucuresti, trupa de teatru a Casei de cultura “Alexandru Giugaru” din Husi a primit premiul “George Constantin”, pentru “cel mai bun spectacol”- sectiunea interpretare, si premiul pentru “cel mai bun actor”.


De asemenea, in Husi mai exista si o “gradina de vara” (“teatrul de vara”), langa parcul “Cuza-Voda”. Aveea peste 1000 de locuri. Dupa 1990 s-a degradat accentuat (fiind abandonata si neintretinuta) . Dupa 2010, cu ocazia lucrarilor de modernizare a parcului “Cuza-Voda” este desfiintata, in locul ei fiind amenajat un loc de joaca pentru copii.




i. Artisti plastici

Husul a dat si renumiti artisti plastici, a caror lucrari au fost expuse la expozitii locale si nationale.
Dintre acestia pot fi amintiti: pictorul Stefan Dimitrescu, O. Angheluta, Mihai Onofrei, Viorel Husi, Adam Baltatu, sculptorul Vasile Aciobanitei, profesorii V. Balan, I. Romila, A. Topliceanu, M. Ciobotaru, Gh. Bostan.
Regretatul artist plastic Gh. Bostan a creat o adevarata scoala de sculptura in lemn si piatra, dintre discipolii sai remarcandu-se Iosif Romila, care a decorat cladirea fostei Vidisamp, pivnitele si salile de protocol.
Nic. Gavrila din satul Epureni a devenit cunoscut prin lingurile sale filigramate, fiind distins cu premiul intai la concursurile nationale de profil si devenit membru al “Academiei nationale a mesterilor populari”.
Ion Frent si-a decorat casa in exterior printr-un syncretism artistico-filozofic (literature, picture, sculptura, muzica, etc), totul intr-o viziune cosmogonica.
De asemenea, s-a remarcat si caricaturistul Cristian Marcu, realizator al “Salonului umorului bahic” (1989- 1992), din cadrul “Toamnei cultural husene”, fiind sprijinit si de inginerul Ioan Neamtu (fostul director al IAS/Vidisamp).



j. Cinematograful si cineclubul

La inceputul anilor 1930 au loc in Husi primele proiectii cinematografice, in “sala Corlateanu”, cu acompaniament de pian.

Curiozitatea fiind mare, s-a instalat primul cinematograf din Husi in “sala Rodina”, unde a functionat pana in anul 1983. Astazi aceea cladire adaposteste “Casa Armatei”.

In anul 1983 este inaugurat noul si modernul cinematograf “Dacia”, la parterul unui bloc din centrul orasului.
Acesta cuprindea doua Sali: “A” cu 300 de locuri si “B” cu 180 de locuri. Conditiile oferite pentru aceea vreme (anii 80) de cinematograful “Dacia” din Husi erau excelente: Sali capitonate in lemn, fotolii plusate, ecrane absorbante, hol spatios pentru expozitii, etc), lucru care a dus- in anii 80 si 90- la o mare afluienta de public, atingandu-se recorduri pe tara.
De asemenea, in salile fostului cinematograf “Dacia” aveau loc si piese de teatru si alte spectacole artistice.

Dupa 1990, in special din cauza lipsei de educatie a unor spectator, indeosebi tineri, dar si a lipsei unei intretineri corespunzatoare, fostul cinematograf “Dacia” se degradeaza accentuat.

Dupa 1995- 1997, ca urmare a aparitiei internetului, a noilor tehnologii si a posibilitatii de vizionare a filmelor pe internet sau prin alte mijloace, numarul de spectatori a cinematografului scade accentuat, dar si ca urmare a degradarii accentuate a salilor cinematografului.
In jurul anului 2000 cinematograful “Dacia” din Husi este inchis.
Un timp in localul acestuia a mai functionat o discoteca sau jocuri de noroc.

In anul 2008 fostul cinematograf “Dacia” din Husi este trecut din administrarea RADEF (“Regiei Autonome de Distributie a Filmelor”- fosta “Romania Film”) in administrarea Primariei Husi.

Conform declaratiilor primarului Ioan Ciupilan exista intentii si proiecte de renovare, reabilitare si redeschidere a fostului cinematograf “Dacia”, insa acestea vor devein realizabile dupa identificarea surselor de finantare.
In prezent, salile fostului cinematograf “Dacia” se afla in stare de ruina, necesitand a fi complet reconstruite si modernizate, la nivelul tehnicii actuale din domeniul cinematografiei.





In 1968 a luat fiinta, in incinta Casei de cultura din Husi, un ‘cineclub”. Initiatorii acestui cineclub au fost Cicerone Zbantu si Nicolae Manea, cu sprijinul direct al directorului casei de cultura- Emil Pascal.
Acest cineclub , in cei peste 25 de ani de activitate, a realizat aproape 100 de filme si reportaje, pelicule de animatie, documentare, folclorice, etc.
Dintre acestea s-au remarcat: filmele artistice “Foita de staniol” (in 1969, care obtine premiul al doilea la primul festival al cineamatorilor din Romania, si diploma de onoare la festivalul de film din Brno- pe atunci in Cehoslovacia), “Explozia” (in 1971, film distins cu premiul intai la festivalul national al cinecluburilor), “Intoarcerea” (in 1974, care obtine locul al treilea si premiul ACTN pentru imagine), filmele folclorice “Datini de aur”, “Obiceiuri de Anul Nou”, “Artisti populari”, “Flori de camp”, “Jocuri cu masti” ( care au fost premiate in: Ungaria, Gyor in 1976, Cehoslovacia, Pilsen in 1977, Paris 1979, etc).
Realizatorii acestor filme au fost: Cicerone Zbantu, Nicolae Manea, profesorul Silviu Valeanu, Vasile Pandelea, Petrica David, tehnicienii Gh. Stoica, D. Gardea, Toma Frentescu, iar mai tarziu Cristian Marcu si Mihai Moldoveanu (animatie)(ulterior ambii vor realiza filme profesioniste) si ideobste Emil Pascal si Ion Matei Agapi.
Din pacate dupa 1993 acest “cineclub” se va desfiinta.




k. Cenaclul literar

Cercurile cultural din prima jumatate a secolului 20 tineau locul si de cenacluri literare.
Mai tarziu, in incinta Casei de cultura din Husi, isi incepe activitatea cenaclul literar “Mihai Eminescu”, dupa 1989 acesta purtand numele poetului husean Ion Alexandru Anghelus.
Animator exceptional a fost, timp de cateva decenii, pana in 1986, poetul Ion Alexandru Anghelus, datorita caruia au ajuns la sedintele cenaclului si numerosi scriitori din Iasi, Bacau, Bucuresti, Cluj-Napoca, etc.
Acesta aveea simtul criticii de text poetic, dar si un talent oratoric de exceptie.
Cativa dintre cei care au frecventat cenaclul , datorita lui, au devenit mari nume in literatura: Cicerone Zbantu, Ioan Gh. Pricop, Valentina Teclici.
Colaboratori de talent, in diverse publicatii locale si nationale, s-au dovedit a fi: poetul taran Ion Barca, Eugenia Corcodel, Carmen Rosaura Anghelus, Sorin Rotaru, Marcel Varlan, Nicolae Manea, Eugenia Faraon, Constanta-Catichi-Tiron, Valentin Furtuna, Simion Robu Suceveanul si altii mai tineri scriitori.
Dupa 1986 cenaclul literar husean este condus de criticul si profesorul Th. Codreanu, iar in 1994 era condus de Eugenia Faraon (poeta care debuteaza cu volumul “Boltile ruginii” in 1994, debut girat de poetul Cezar Ivanescu).
Din pacate dupa 1994 cenaclul literar de la casa de cultura din Husi este desfiintat.
Un poet husean care s-a afirmat in ultimii ani- cu volume de poezii satirice- este Ion Marcu.

De asemenea, in Husi, au existat si cercuri literare in scoli, care au fost conduse de profesori precum: Georgeta Cristea, Ana Olah, Mihai Carausu, Stefan Tipordei, Ion Alexandru Anghelus, Th. Codreanu, etc.






l. Alte asociatii si societati culturale din Husi

Dupa 1990 in Husi au mai aparut si alte asociatii, fundatii si societati cultural in Husi.

Dintre acestea s-au remarcat:



-“Asociatia culturala pro Basarabia si Bucovina”.
La Husi a aparut una dintre primele filiale ale acestei asociatii culturale din Romania, la data de 10 octombrie 1990, avand initial sediu in incinta Casei de cultura, apoi in incinta bibliotecii.
Primul presedinte al filialei husene a fost profesorul Boris Gorceac, vicepresedinte Th. Codreanu, secretar Gh. Huzum.
Membri filialei husene (in numar de 55 in anul 1994) erau intelectuali, preoti, pensionari, etc.
Din 1992 presedinte al filialei husene a acestei asociatii este Th. Codreanu.
Filiala de la Husi s-a dovedit a fi una dintre cele mai apreciate din tara, printre actiunile realizate de aceasta numarandu-se: a adunat carti si ajutoare pentru Basarabia, a ajutorat si educat prin actiuni adecvate (de Craciun si Anul Nou), pe elevii basarabeni de la cele doua licee din oras, a initiat si desfasurat actiuni cultural de rasunet.
In septembrie 1992 este dezvelita o placa comemorativa la biserica din satul Rapi, astazi denumit “Mihail Kogalniceanu”, cu participarea istoricului Al. Zub.
In aprilie 1992, cu ocazia comemorarii domnitorului Stefan cel Mare si Sfant, au vorbit, la biserica episcopala, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi si Grigore Vieru.
La 30 ianuarie 1993 este publicata cartea eminescologului Th. Codreanu “Modelul ontologic eminescian”, cu prezenta lui Mihai Cimpoi, Gh. Voda, Leo Butnaru, scriitori basarabeni si a unui grup de scriitor din Galati.
S-au remarcat si deplasarile in Basarabia a corului bisericesc dirijat de profesorul Mihai Balan, schimburile de experienta dintre profesorii huseni si cei din Hancesti, Cimislia, etc.
La reusita actiunilor culturale ale filialei husene ale acestei asociatii au contribuit si: Constantin Donose, Margareta Macovei, Catalin Tocu, Georgica Toncu, Ecaterina Romila, doctoral Cezar Strachinaru, preotii Mina Dobzeu si Alexandru Vajaianu.
Filiala huseana a acestei asociatii a pregatit si comemorarea a 500 de ani de la ctitorirea bisericii “Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Husi de catre Stefan cel Mare si Sfant si a 400 de ani de la infiintarea Episcopiei Husilor.



De mentionat ca unii oameni, care contribuit semnificativ la viata cultural-artistica si economica din Husi, sunt nascuti in Basarabia:

-Gorceac Boris, profesor si animator cultural, nascut in 1921, la Zebercna, in fostul judet Lapusna

-Molearin Vsevolod, inginer agronom. Din 1946 a lucrat la “Scoala de viticultura din Husi”, din 1977 director al Liceului Agro-Industrial Husi. Nascut in 1915, la Fundurii Vechi, in fostul judet Balti.

-Calestru Vasile, profesor de istorie la liceul teoretic Cuza-Voda Husi, unul dintre cei mai apreciati profesori de istorie din Husi. Nascut in 1942, la Molesti.









-“Liga nationala a judetelor abuziv desfiintate”

A fost infiintata la 7 mai 1990, la Campulung-Muscel, cu scopul abolirii urmarilor reformei administrativ-teritoriale din 6 septembrie 1950, cand printre judete abuziv desfiintate s-a numarat si fostul judet Falciu.
In aceasta liga, Husul era reprezentat de profesorul Georgica Toncu.
Acesta a procedat la alcatuirea unei serioase documentatii, prin care se sustine necesitatea reinfiintarii fostului judet Falciu, cu resedinta la Husi.
De asemenea, acestaa publicat, in sprijinul acestei initiative, si o serie de articole in numerele 1, 2 si 3 din septembrie 1992, ale ziarului “Dimineata”.
Cu sprijinul primariei Husi, in zilele de 16- 17 octombrie 1993, s-a organizat o consfatuire a ligii, care s-a bucurat de aprecieri unanime.
Din pacate initiativa profesorului Georgica Toncu, de la inceputul anilor 90, nu a fost incununata de succes.
Fostul judet Falciu (cu resedinta la Husi), desfiintat abuziv in 1950 de regimul comunist, nu a mai fost reinfiintat, Husul continuand sa fie marginalizat si defavorizat, in actualul judet Vaslui (infiintat in februarie 1968).




-“Asociatia veteranilor de razboi”
In Husi exista si o filiala a acestei asociatii, cu sediul in incinta primariei.
A fost infiintata la 20 aprilie 1990, cand a avut loc adunarea generala, fiind alesi: Gh. V. Marta (presedinte), Boris Gorceac (vicepresedinte), Matei Gh. Mocanu (secretar), Eugen Chernbach si Valentin Leondar (membri).
Filiala cuprindea in 1994 un numar de 450 membri, din care 24 vaduve de razboi.




-“Asociatia fostilor detinuti politici din Romania’ (AFDPR)
A fost infiintata in februarie 1990, prin decizia nr. 118.
Filiala huseana a acestei asociatii aveea in 1994 un numar de 119 membri. Presedintele filialei era Constantin Musteata.
Are sediul in incinta primariei.





-Alte asociatii si fundatii culturale aparute in Husi dupa 1990 sunt sau au fost:

-Fundatia “Dimitrie Cantemir” (infiintata in 1991)

-Fundatia “Nicolae Malaxa” (infiintata in 1994, cu sediul in incinta bibliotecii)

-Fundatia “Alexandru Giugaru” (infiintata in 1995)

-Fundatia “Koping” (infiintata in 1995, pe langa biserica si parohia catolica din cartierul Corni).





In fine, nu putem uita ca la Husi (sau in apropiere de Husi) s-au nascut mari personalitati ale istoriei, stiintei si culturii romanesti: incepand de la domnitorul Petru Rares (1483- 1546) , domnitorul Dimitrie Cantemir (nascut in satul astazi disparut Silisteni, 1673- 1723), domnitorul Alexandru Ioan Cuza (locul de nastere al acestuia este controversat, unii sustinand ca s-a nascut la Husi, altii ca s-a nascut la Barlad, 1820- 1873), istoricul de renume Gheorghe Ghibanescu (nascut in 1864 la Gugesti. In 1887 a scris lucrarea “Originea Husilor”), Mihail Kogalniceanu (om politic, nascut in satul “Rapi”, care astazi I poarta numele, 1817- 1891), Mihai Ralea (om politic si filozof, 1896- 1964), Nicolae Malaxa (intemeietorul uzinelor cu accelasi nume, ulterior “23 August” si “Faur”, 1884- 1965), Alexandru Giugaru (actor comic, 1897- 1987), Octavian Cotescu (actor, 1931-1985), Stefan Dimitrescu (pictor, 1886- 1933), Nicolae Hortolomei (medic chirurg si academician, 1885- 1961 ), Cernatescu Radu (chimist, 1894- 1958), Paul Popescu Neveanu (psiholog), Vasile Aciobanitei (sculptor, nascut la Valea Grecului), Valeriu Penisoara (cantaret de muzica folk, nascut la Duda), etc.





Din pacate astazi in Husi nu exista nici o casa memoriala pentru nici una din aceste personalitati!
Doar casa in care s-a nascut Mihai Ralea mai exista, in cartierul Raiesti, in aceasta functionand astazi cabinet ale medicilor de familie.
De asemenea, familia lui Mihai Ralea a avut si case in cartierul Dobrina. Dupa 1990 acestea sunt donate de catre mostenitori bisericii ortodoxe, care le utilizeaza drept chili pentru manastirea “Schimbarea la Fata” infiintata in 1996 in imediata apropiere a fostei halte CFR Dobrina hc.

Casa in care se presupune ca s-a nascut in 1820 domnitorul Alexandru Ioan Cuza (conform istoricului Ion Lupascu) si care era situata pe strada cu accelasi nume, este demolata din pacate dupa 1973.

Institutii de cultura spirituala- biserici

A. Episcopia Husilor

Este fara indoiala cea mai importanta institutie de cultura spiritual , si totodata cea mai veche si renumita institutie din Husi.
A fost infiintata in anul 1598, in timpul domniei lui Ieremia Movila, fiind a patra episcopie ortodoxa infiintata in zona Moldovei, dupa cele din Iasi, Radauti si Roman.
Domnitorul Ieremia Movila a “daruit” o serie de sate episcopiei, iar dintr-o “carte domneasca” din 1620 aflam ca episcopia aveea urmatoarele sate: Plopeni, Hrubeni, Carligati, Cretesti, Rasesti, Cozieci si Podeni. Locuitorii din aceste sate plateau anumite dari catre episcopie.
In 1629 episcopia mai primeste si satul Brosteni.
In a doua jumatate a secolului 17 si la inceputul secolului 18, datorita navalirilor straine, episcopia, ca si intreaga zona a Moldovei, a suferit mari pagube. Ca urmare, domnitorii Mihail Racovita si Nicolae Mavrocordat acorda noi inlesniri Episcopiei Husilor.
In 1751 domnitorul Constantin Cehan Racovita acorda noi facilitate Episcopiei Husilor, iar in 1785 domnitorul Constantin Mavrocordat stabileste obligatiile locuitorilor din Husi fata de episcopie.
In perioada 1598- 1949 Episcopia Husilor a avut 41 de episcopi titulari si 7 loctiitori, activitatea unora dintre acestia lasand urme frumoase nu numai in istoria Bisericii Ortodoxe Romane, dar si in cea a culturii, limbii si literaturii romane.

In fruntea Episcopiei Husilor s-au aflat mai multi ierarhi, care au stralucit prin virtutile, insusirile, ravna si infaptuirile lor.

Astfel, dintre episcopii de Husi, s-au remarcat:

-Dosoftei, care a scris primele carti in limba romana
-Veniamin Costache, scriitor de carti, prefate si intemeietor de scoli
-Iorest Sfantul
-Melchisedec Stefanescu, membru al Academiei Romane si cel care a scris prima monografie a orasului Husi si a episcopiei
-Iacov Antonovici, membru de onoare al Academiei Romane si care a indrumat cultura
-Mitrofan al treilea, care a tiparit prima biblie in limba romana, denumita “Biblia lui Serban” in 1688
-Veniamin Pocitan Barladeanul
-Iacov Stamati
-Leon Gheuca
-Gherasim Clipa
-Silvestru Balanescu
-Dionisie Romano
Alti episcopi de Husi s-au remarcat ca si diplomati: Ghedeon, Inochentie, Melchisedec Stefanescu.
Cand ideile de libertate si drepturi ale omului au patruns si in Principatele Romane, in secolul 19, apoi in Romania moderna, multi dintre conducatorii bisericii ortodoxe s-au aflat in fruntea poporului, unii dintre acestia fiind episcopi de Husi: Dionisie Romano, Melchisedec Stefanescu, Leon Gheuca.

Teritoriul de jurisdictie a Episcopiei Husilor, pana in 1812 (cand Basarabia este ocupata de Rusia tarista) cuprindea urmatoarele “tinuturi”:

-Tinutul Falciului (initial cu resedinta la Falciu, si din 1834 cu resedinta la Husi. Pana in 1812 acest tinut se intindea pe ambele maluri ale Prutului)
-Tinutul Lapusna (cu resedinta la Lapusna, apoi la Chisinau)
-Tinutul Orheiului (cu resedinta la Orhei)
-Tinutul Soroca (cu resedinta la Soroca).

Dupa cum se poate observa, Episcopia Husilor aveea in jurisdictie o mare parte din Basarabia.

Dupa ocuparea acesteia de catre Rusia tarista in 1812, Episcopia Husilor, pierzand cea mai mare parte din teritoriul pe care-l aveea in jurisdictie, primeste, pentru compensare, tinutul Vasluiului, iar in 1852 si tinuturile Tutova si Covurlui.

In secolul 19, ca urmarea a noilor realitati economice, sociale si politice, Episcopia Husilor isi pierde o parte din atributii si facilitati:

-In 1832, ca urmare a infiintarii judecatoriei de stat la Husi, episcopia pierde privilegiu de cercetare judiciara asupra locuitorilor din Husi si imprejurimi

-In urma reformelor adoptate in timpul lui Alexandru Ioan Cuza si a infiintarii institutiei primariei si in Husi in 1864, a stabilirii unor noi norme privind impozitarea populatiei, episcopia pierde dreptul de a incasa anumite dari de la populatia din Husi.

Insa, cu toate acestea, si in secolul 19, dar si in prima parte a secolului 20, Episcopia Husilor ramane un important focar de cultura in Husi.

Insa, din pacate, regimul comunist instaurat in Romania la 6 martie 1945, ca si conducatorii Bisericii Ortodoxe Romane de atunci, au decis desfiintarea in 1949 a Episcopiei Husilor.
Cei care au decis acest lucru nu si-au adus aminte de testamentul domnitorului Ieremia Movila: “Iara dupa a noastra viata si mutare ori pre cine va alege Domnul Dumnezeu sa domneasca, ori din feciorii nostri, ori din neamul nostru, ori pre cine va alege Dumnezeu sa fie Domn tarii noastre a Moldovei, acela n-aiba a strica, ci sa mai intareasca la a noastra ruga, Sfanta Episcopia Husului. Iar cine s-ar ispiti a noastra danie si miluire si intarire, unul ca acela sa fie blestemat de Domnul Dumnezeu, facatoriul ceriului si al pamantului, si de la Prea Curata Maica Lui, Nascatoarea de Dumnezeu si de Sfintii Verhovnicii si intru tot laudati Apostoli Petru si Pavel, si a celorlalti Apostoli, si de 4 Evanghelisti si de 318 parinti de la Nichea, sa aiba parte ca trecletul Iuda si cu jidovii cei care au rastignit pre Christos si au dzisu: sangele lui asupra noastra si asupra feciorilor nostri. Acest blestem sa fie asupra celor cari vor strica si vor rumpe aceasta scrisoare a domniei mele. Si pentru mai mare incredintare catra aceasta adevarata carte a noastra am legat si pecetia domniei mele, Iasi, valeat 7100 (1592)”.

Desi ultimul episcop de Husi de atunci, Grigorie Leu, a fost in audienta inclusiv la primul ministru de la aceea vreme (doctor Petru Groza), pentru a-l convinge sa nu desfiinteze Episcopia Husilor, din pacate, la data de 1 februarie 1949, Episcopia Husilor este desfiintata, decizia intrand efectiv in vigoare la 1 martie 1949.

Fostele judete de atunci- Vaslui si Falciu- au intrat in jurisdictia Episcopiei Romanului, redenumita “Episcopia Romanului si Husului”, cu sediul in orasul (din 1968 municipiu) Roman.

In februarie 1968 intreg actualul judet Vaslui trece in jurisdictia acestei episcopii.
Aceasta situatie s-a mentinut pana dupa 1990.

Pacatul comis in 1949 impotriva cuvantului unui domn cu frica de Dumnezeu, impotriva unei traditii crestinesti secular, impotriva poporului roman, este ispasit si indreptat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane,in frunte cu patriarhul Preafericit Teoctist, in anul 1996, cand este reinfiintata Episcopia Husilor, care primeste in jurisdictie intreg actualul judet Vaslui.

In prezent, biserica episcopala “Sfintii Petru si Pavel” este monument istoric, iar in Husi episcopia mai are in administrare si:

-Palatul Episcopal, construit intre anii 1771-1792, de asemenea monument de arhitectura, dar care necesita a fi renovat si restaurat.

-O cladire veche, frumoasa, renovata, care adaposteste birourile episcopiei , cladire situate in apropierea intersectiei strazilor Mihail Kogalniceanu, Stefan cel Mare si Corni.

-O cladire veche, frumoasa, renovate, care adaposteste sediul Protopopiatului Husi

-“Casa Iorgu Berea”, una dintre cele mai frumoase cladiri din oras, construita in 1889 , donata de mostenitori Episcopiei Husilor si renovata in 2004, care adaposteste- din acel an- sediul “Muzeului de arta veche bisericeasca si bibliofil”.

-O plantatie cu vita-de-vie, langa Episcopie, in zona cartierului “Stadion”.

-Seminarul teologic liceal “Sfantul Ioan Gura de Aur”, reinfiintat tot in 1996 si care dupa 2003 functioneaza intr-o cladire noua, moderna.







B. Biserici ortodoxe

In Husi exista un numar de 11 bisericii ortodoxe.

Acestea sunt:

-Biserica ortodoxa episcopala “Sfintii Petru si Pavel”
A fost construita initial de Stefan cel Mare si Sfant pentru curtea domneasca ce si-o ridicasera in Husi, dar si pentru locuitorii acestui targ de atunci.
A fost tarnosita la 30 noiembrie 1495, asa cum se poate citi in “pisania” (in limba slavona) aflata deasupra usii de la intrare.
In traducere aceasta pisanie, sapata in piatra, (aflata deasupra usii de intrare in biserica) suna astfel: “Binecredinciosul si iubitorul de Dumnezeu Io Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu , domn tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a inceput a zidi aceasta biserica in numele sfintilor si intru tot laudatilor mai marilor apostoli Petru si Pavel, ce este in Husso (Husi), pe Draslavat, si s-a safarsit in anul 7003 (1495), iar al domniei lui al XXXVIII-lea curgator noiembrie 30”.
Aceasta biserica a durat pana in 1692, cand cutremurul din acel an a dus la craparea peretilor si prabusirea turlelor.
Biserica a fost distrusa si de invazia tatara, care a urmat razboiului ruso/moldo-turc din 1711.
In 1752 episcopul Inochentie ridica o noua biserica, aproape in forma celei de azi.
Aceasta a fost afectata de cutremurul din 1802, fiind refacuta in timpul episcopului Meletie (1803- 1826).
In 1849 episcopul Sofronie Miclescu i-a pus o noua catapeteasma.
In 1888- 1891 reparatii ample s-au facut in timpul episcopului Silvestru Balanescu, cand se adauga o noua turla si biserica este inzestrata cu o pictura in stilul Renasterii, realizata de marele pictor Gheorghe Tattarescu.
Alte transformari au loc si in 1910.
In 1939, in timpul episcopului Nifon Criveanu, se realizeaza turnul de la intrare, unde sunt montate clopotele.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a afectat biserica, aceasta fiind refacuta pana in 1945 prin eforturile episcopului Grigorie Leu.
De asemenea,si cutremurele din 1977 si 1986 au afectat biserica, lucrarile de restaurare incheindu-se dupa 1994.
In 1994, biserica era ingrijita si slujita de harnicul protosinghel Arsenie Adrian Nicodim si de parintele arhimandrit Mina Dobzeu.
Biserica este declarata monument istoric.


In anul 1988 parintele arhimandrit Mina Dobzeu a scris si a trimis personal 7 scrisori lui Nicolae Ceausescu, in care denunta ateismul si degradarea morale ortodoxe a poporului roman. Nu stim daca Nicolae Ceausescu a citit sau nu acele scrisori, dar parintele Mina Dobzeu a fost apoi anchetat.





-Biserica ortodoxa “Sfantul Dumitru”
In 1646 exista in Husi o biserica din lemn cu acest hram.
In 1802- 1803 se realizeaza o alta biserica din piatra, iar intre 1834- 1846 este construita actual biserica.
In 1875- 1876 se construieste si turnul-clopotnita.
In 1991 biserica este refacuta si repictata.
La inceput, biserica a apartinut comunitatii bulgare din Husi.
Lacasul a avut slujitori de valoarea de-a lungul timpului, precum preotii: Ilie Stefanescu (1860), Nicolae Donea (1885), Gheorghe Codreanu (initiator si conducator al primei banci din Husi- “banca popular Gradina”), Mihai Bejenaru, Anton I. Popescu (prin a carui contributie personala este realizata in 1931- 1932 casa parohiala), Arhidiade Teodorescu.
In 1994 preot-paroh era Constantin Galusca.
Biserica deserveste cartierele: Raiesti, Bulgari, Dric si partial zona industriala.





-Biserica ortodoxa “Sfintii Voievozi”
Strajuia altadata piata si centrul orasului. Din anii 70- cand s-au construit blocurile din zona centrala si din jurul pietii- biserica este incadrata intre blocuri, intr-un spatiu care o dezavantajeaza in arhitectonica orasului.
Are doua turle infundate, mai multe simboluri de turnuri si o clopotnita, situata inspre fostul cinematograf “Dacia”.
A fost construita intre 1852-1855, prin eforturile protoierului Ieremia Folescu.
In incendiul din 1873, biserica a fost distrusa aproape in totalitate.
Apoi este refacuta si acoperita cu tabla.
Are o catapeteasma din lemn de tei sculptat.
In 1945 biserica este reparata capital, prin contributia cantaretului Ion Spiridon.
Biserica este afectata si de cutremurele din 1977 si 1986, fiind consolidate si reparata in 1993, prin eforturile preotului-paroh Vasile Tofan.




-Biserica ortodoxa “Sfantul Nicolae”
In secolul 18, exista o biserica din valatuci (pamant) cu acest hram.
Intre anii 1832- 1834 este realizata actual biserica, prin contributia lui Zaharia si Ruxandra Sotir si a altor credinciosi.
Intre 1922- 1925 biserica este reparata capital prin eforturile preotului Irimia Hagiu.
Tot prin eforturile lui s-a ridicat intre anii 1915- 1919 si casa parohiala din curtea bisericii, aflata insa astazi intr-o stare de degradare avansata.
Biserica a fost afectata si de cutremurele din 1977 si 1986, fiind reparata capital (dupa 1994) prin eforturile preotului-paroh Alexandru Vajaianu.
Pana la constructia bisericii “Sfantul Ilie”, biserica “Sfantul Nicolae” deservea si cartierul de blocuri “Stadion”.






-Biserica ortodoxa “Sfantul Gheorghe”
A fost construita intre anii 1866- 1868, prin eforturile credinciosilor, cu sprijinul breslei blanarilor.
Este cea mai voluminoasa si luminoasa biserica ortodoxa din Husi.
In 1931 a beneficiat de reparatii capital, in 1939 a fost introdus iluminatul electric iar in 1940 a suferit alte reparatii.
Intre anii 1927-1928 este construita si casa parohiala din curtea bisericii.





-Biserica ortodoxa “Sfantul Ioan”
A fost construita intre anii 1849- 1850, cu sprijinul preotului Ieremia Folescu si a calugarului Venedict.
In 1911 este refacuta, cu sprijinul credinciosilor si a iconomului Coman Vasilescu.
Pana in 1903, in jurul acestei biserici era si cimitirul orasului.
In 1933 este construita si casa parohiala, prin staruinta preotului Constantin Negru.
In 1994 biserica era slujita de preotul-paroh Isidor Melinte, unul dintre cei mai apreciati preoti din Husi.
Biserica se afla in si deserveste cartierul Plopeni.




-Biserica ortodoxa “Sfantul Toma”
Este situate in cimitirul “Eternitatea”, principalul cimitir al orasului.
A fost construita in 1909 si sfintita in 1912. A fost realizata din initiativa si pe cheltuiala fostului negustor husean Toma Kisacov si a sotiei sale Maria.
In 1940, prin eforturile preotului Constantin Luntrariu sunt refacute turnurile.
In 1994 preot-paroh era Marcel Miron, care atunci era si protopop de Husi.
Biserica deserveste cea mai mare parte din zona industriala si o parte din cartierul “Dric”.




-Biserica ortodoxa “Inaltarea Domnului”
A fost construita intre anii 1831- 1833, prin eforturile lui “hagi” Petcu, Balasa Kisacof si “hagi” Arhip, de origine etnica macedo-romana.
A fost biserica breslei tabacarilor, zidarilor si cizmarilor.
In 1903 s-au adaugat pridvorul si doua turnulete.
In 1914 si 1931 casa parohiala a fost completata si reparata.
Biserica a avut si o brutarie, pe strada Stefan cel Mare, nr. 89, donate bisericii in 1880, de credinciosii Sultana si Ion Macarie. In 1951 aceasta brutarie este cedata statului.
In 1994 biserica era slujita de preotul Vitalie Bocanescu.




-Biserica ortodoxa din cartierul Dobrina
A fost infiintata in 1939, la inceput fiind doar o capela, in incinta fostului penitenciar .
In 1949 este sfintita biserica construita din lemn si pamant.
Este situata in si deserveste cartierul Dobrina.
In 1994 era slujita de preotul-paroh Eugen Chirila.
In jurul acestei biserici se afla si cel de-al doilea cimitir ortodox din Husi.




-Biserica ortodoxa “Sfintii Ioachim si Ana si Sfanta Ecaterina”
A fost sfintita in 1990, fiind realizata prin eforturile si pe cheltuiala domnisoarei Florica Baltatu si a domnului inginer Ioan Neamtu (fostul director al IAS/Vidisamp Husi).
Este situata langa caminul de batrani, din zona industriala a orasului.




-Biserica ortodoxa “Sfantul Ilie”
Este cea mai noua biserica ortodoxa din Husi, fiind construita dupa 2000, in cartierul de blocuri “Stadion”.





C. Schituri si manastiri ortodoxe

In Husi exista 3 asemenea asezaminte, din care numai doua sunt functionale.

-Manastirea ortodoxa “Sfintii Petru si Pavel”
Este situata langa episcopie.
A fost desfiintata in 1959 (la 10 ani dupa desfiintarea episcopiei) si reinfiintata in 1996.


-Manastirea ortodoxa “Schimbarea la Fata”
A fost infiintata in 1996, intr-un cadru natural deosebit de frumos, langa padurea Dobrina si in imediata apropiere a fostei halte CFR Dobrina hc.
A fost ridicată în anul 1996, prin grija PS loachim Băcăuanul. Iniţial s-au amenajat câteva chilii în casa filozofului Mihail Ralea. Paraclisul s-a zidit între 1997 şi 1998, biserica mare înălţându-se între anii 1999 şi 2004. Casa Ralea a intrat în proprietatea publică a statului român şi totodată în administrarea Episcopiei Huşilor printr-o hotarâre de Guvern, publicată în Monitorul Oficial pe 29 iunie 1995. De atunci, oamenii Bisericii au făcut modernizări care au schimbat aproape în totalitate imobilul vechi, cu ajutorul sponsorilor .
Beneficiaza si de casele si cladirile care au apartinut filozofului si omului politic Mihai Ralea.



-Schitul ortodox “Vovidenia” (nefolosit)
Este situat intr-o pozitie pitoreasca, pe dealul Cotoi.
Pe locul actualului schit, exista o biserica din lemn, inca inainte de 1681.
La inceputul secolului 19 se realizeaza pe acel loc o biserica din lemn, construita prin eforturile ieromonahului Isaia Necealnic.
In 1835, prin eforturile mesterului husean Valcu cizmaru se realizeaza pe acel loc o biserica din zid.
Aceasta insa este distrusa de alunecarile de teren si infiltrarii apelor in secolul 19. In 1938 ruinele ei inca mai erau vizibile.
In 1939, pe acel loc, prin eforturile episcopului Nifon Criveanu, se realizeaza un nou schit din zid, cu intentia de a adaposti o manastire.
Insa, datorita celui de-al doilea razboi mondial, aceasta manastire nu a mai fost infiintata.
Dupa 1945 acest schit este abandonat.
In anii 1970 acest schit este afectat de alunecarile de teren.
Astazi se afla in stare de ruina, fiind in grija parohiei “Sfantul Nicolae”.





D. Biserici catolice

In Husi exista astazi doua biserici catolice: “Sfantul Anton” si “Sfanta Maica Maria”(situata in cartierul Corni).
Propaganda catolica din secolul 16 a avut success, “husiti” (urmasii reformatorului religios Jan Hus) din Husi intorcandu-se, de voie, de nevoie, la catolicism.
La 20 august 1571 un preot catolic din Trotus , Mihai Tabuia, dadea stire in Polonia ca “ungurii ce erau in orasul Husi….au trecut la ritul roman”. Atunci s-au reintors la catolicism cca 2000 de “husiti” din zona Moldovei.
In 1599, episcopul catolic Bernardo Quirini gaseste in Husi o biserica catolica din lemn.
Alte informatii despre catolicii din Husi ne ofera episcopul Marcus Bandinus in 1646 si Piluzzion Vito in 1668. Tot el, in 1682 tot el aminteste existenta unei biserici catolice in cartierul Corni.
La sfarsitul secolului 18, catolicii din Husi aveau doua biserici, ambele din lemn, situate in acceleasi locuri ca si azi.
In 1797 cea din zona centrala a fost distrusa de un incendiu.
In 1820 si in 1840 (prin eforturile administratorului Antonius de Castri Ciciani) , biserica catolica “Sfanta Maica Maria” din cartierul Corni este refacuta.
In 1921, in parohia catolica Corni, prin eforturile preotului Ulderic Cipolini, se realizeaza un orfelinat catolic pentru baieti si o manastire pentru calugaritele franciscane.
Intre anii 1931- 1938 se construieste in cartierul Corni actual biserica catolica “Sfanta Maica Maria”.
Aceasta a fost si ea refacuta dupa cutremurele din 1977 si 1986, ultimile reparatii realizandu-se sub conducerea preotului-paroh Ieronim Budulai.

In 1902 (sau dupa alte date intre 1898- 1900), este construita si biserica catolica “Sfantul Anton”. Preotul Just a inzestrat aceasta biserica cu un altar si un anvon, executate in lemn de renumita firma “Stufleser” si cu o orga marca “Riger”. In 1927 preotul Felix Rafaelli a adus din Germania patru clopote si un orologiu cu patru cadrane.
Cu ocazia restaurarii din 1932, s-au mai adaugat doua turnulete si un crucifix, dania lui Iosif Olaru.
In 1940 biserica a fost afectata de cutremur.
Aceasta a fost reparata intre anii 1945- 1958 si dupa cutremurul din 1986, ultimile reparatii efectuandu-se la inceputul anilor 90 , prin eforturile preotului-paroh Iosif Simion.

In anul 1995, in parohia catolica Corni, se inaugureaza o cladire, cu rolul de “casa de formare spirituala si calugareasca pentru studentii franciscani”, numita “Noviciatul Franciscanilor Conventuali”.
Ulterior, in apropierea bisericii catolice “Sfantul Anton”, se realizeaza o cladire, cu rol de orfelinat, deservit de calugaritele catolice.




E. Sinagogi

Evreii au venit in Husi incepand din a doua jumatate a secolului 17.
Cea mai veche mentionarea documentara a existentei unei sinagogi in Husi dateaza din 1794.
In acel an, evreii din Husi au construit o noua sinagoga, denumita “sinagoga mare” (“Beth-Hanidras”).
In 1894 erau doua sinagogi in Husi.
In evident primariei Husi din 1943 sunt mentionate 4 sinagogi: “Ceausul Mare”, cea din strada Blanarilor (in zona pietii, construita in 1910), “sinagoga croitorilor” (construita in 1913) si “sinagoga Postelnici”.
In 1960 in Husi existau 3 sinagogi.
Exodul evreilor din Romania (si implicit si din Husi), incepand din anii 60 (cand conducatorii Romaniei de atunci- Gheorghe-Gheorghiu-Dej si apoi Nicolae Ceausescu, le-au permis evreilor din Romania sa plece sis a se stabileasca in noul stat Israel), a dus la disparitia sinagogilor din Husi.
In 1994 in Husi mai exista o singura sinagoga.
Astazi, nu mai exista sinagoga in Husi.



F. Alte bisericii si temple religioase

Dupa 1990 au aparut in Husi si alte biserici, temple, case de rugaciuni, apartinand altor comunitati religioase:

-O “casa de rugaciuni” a adventistilor de ziua a saptea
-O ‘casa de rugaciuni” a martorilor lui Iehova (situata in imediata apropiere a judecatoriei)
-O “biserica” a baptistilor, situata pe strada A.I.Cuza
-Etc.




G. Cimitire

In Husi exista astazi 4 cimitire: doua ortodoxe,unul catolic si unul evreiesc (ultimul fiind practic abandonat).
Din aceste 4 cimitire, unul singur este administrat de primaria Husi, celelalte 3 fiind administrate de parohiile bisericilor respective.


-Cimitire ortodoxe
Acestea au luat fiinta pe langa biserici.
Prin legea din 18 martie 1864, s-au interzis inmormantarile in locuri inconjurate de locuinte, stabilindu-se cimitire la marginea localitatilor.
Atunci s-au infiintat in Husi doua cimitire, la marginea orasului: langa biserica “Sfantul Ioan” (la marginea cartierului Plopeni) si in apropierea schitului “Vovidenia” (pe dealul Cotoi).
Insa cel mai important cimitir al orasului este cimitirul “Eternitatea”, infiintat de primarie in 1879, pe platoul Dric, unde se afla si astazi.
Incepand din anul 1903 s-au interzis inmormantarile in cele doua cimitire mentionate anterior (cel de langa biserica “Sfantul Ioan” si cel de langa schitul “Vovidenia”), inmormantarile efectuandu-se, din acel an, in cimitirul “Eternitatea”.
Multa vreme acest cimitir a fost administrat de parohia “Sfantul Toma”.
Insa, dupa 2000, ca urmare a scandalurilor si nemultumirilor populatiei fata de unele masuri de taxare practicate de preotul-paroh si protopop Marcel Miron, acest cimitir trece in administrarea primariei Husi.
Dupa aceasta, se fac unele lucrari de amenajare si modernizare in acest cimitir: asfaltarea unor aleii, construirea unei capele si a unei Sali de masa pentru praznice, imbunatatirea sistemului de iluminat.
Totusi, sunt necesare in continuuare si alte lucrari de amenajare si modernizare a principalului cimitir al orasului.

In 1918 este realizat si un al doilea cimitir ortodox in Husi, langa biserica din cartierul Dobrina.
Astazi acest cimitir este administrat de parohia ortodoxa Dobrina.



-Cimitire catolice
Pana in 1880 a existat un cimitir catolic, in jurul bisericii catolice din cartierul Corni.
In acel an, s-a inaugurat actualul cimitir catolic din Husi, situat la marginea cartierului Corni, pe strada Mos Ion Roata.



-Cimitire evreiesti
In cartierul Brosteni, a existat un vechi cimitir evreiesc, folosit- dupa declaratiile comunitatii evreiesti din Husi din 1943- inca din anul 1680.
Insa cel mai vechi monument funerar evreiesc din Husi dateaza din “anul ebraic 5507” (adica anul 1747).
In 1881 cimitirul evreiesc din cartierul Brosteni este inchis, in acel an inaugurandu-se actualul cimitir evreiesc din Husi, situate in zona industriala a orasului.
Dupa exodul evreilor in Israel in anii 60, acel cimitir este lasat in paragina, astazi fiind practice abandonat.

Asistenta medicala

Cea mai veche marturie despre o asistenta medicala stiintifica la Husi dateaza din anul 1781, cand episcopul Inochentie, fiind otravit, a fost salvat de la moartea de doctorul Andreas Wolf din Iasi.

In 1792, prin eforturile episcopului Iacov Stamati, este adus primul farmacist in Husi, Paul Fabricius din Sibiu.

In 1832, prin aplicarea “Regulamentului organic”, este numit primul medic cunoscut al “tinutului” Falciu, in persoana lui Stanislav Iasinski.

In 1838 apare si prima farmacie din Husi, denumita “Spiterul”, deschisa de Andrei Von Alt.

Teama de intindere a epidemiilor din secolul 19, a creat printre boierii locali un spirit de generozitate, manifestat prin donatii pentru creearea de asezaminte de asistenta medicala si sociala.
In 1842 hagiasa Aglaia Cerchez intretinea o “bolnita” in cartierul Plopeni, care era deservita de doctorul Mateevschi.
Conform doctorului Corneliu Adamesteanu, astfel de “bolnite” existau si in alte cartiere, acestea fiind mai mult azile pentru batrani.
In anii urmatori, mai apare un medic (Schimt) , un vaccinator si o moasa.

Infiintarea propriu-zisa a spitalului public, de stat, la Husi, este legata de vizita domnitorului Grigore Ghica la Husi in 1851.
El constata necesitatea infiintarii unui spital si la Husi, fiind sustinut si de episcopul Meletie Istrati.
Pentru infiintarea spitalului, unii boieri locali au facut donatii generoase: serdarul Dimitrie Castroian (considerat intemeiatorul spitalului din Husi) a donat suma de 50.000 lei si o parte din mosiile sale, Smaranda (fiica postelnicului Iamandi, proprietarul mosiei Duda) a donat casele sale din centrul orasului si o mare suma de bani, etc.

Insa, autoritatile locale de atunci din Husi au manifestat o totala indiferenta.
In fata acestei indiferente, Dimitrie Castroian a cumparat casele Smarandei Razu, si a inceput amenajarea lor si pregatirea mobilierului pentru 12 bolnavi.
In 1862 sosea in Husi marele medic Carol Davila, trimis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu misiunea de a organiza asistenta medicala in tara.
Carol Davila propune infiintarea unui spital si la Husi.

La 26 august 1862 autoritatile locale din Husi primesc ordinul-telegrama, in care se mentiona: “Cu ocazia unificarii serviciului sanitar, Maria sa Domnul a intarit infiintarea unui spital cu 15 paturi, in acest oras”.
De data aceasta, autoritatile locale din Husi au trebuit sa se conformeze si astfel, la data de 1 octombrie 1863, este inaugurat spitalul public de stat din Husi, in casele daruite de Dimitrie Castroian.
Primul medic al acestui spital a fost doctorul Schimt, iar primul sau director a fost doctorul Dimitrie Butides.


Ulterior, s-a pus problema construirii unui nou local pentru spital.
Primaria a oprit casa daruita de Dimitrie Castroian pentru birourile sale (casa era situata pe locul unde astazi se afla “Centrul consultativ local”, in apropierea actualului sediu al primariei), si a construit un local nou pentru spital (actuala cladire care adaposteste sectia de boli contagioase).
Aceasta a fost inaugurata in 1897, pe locul daruit de Ecaterina P. Andreescu.

In 1897 asistenta medicala in Husi era asigurata de 5 medici: unul de la spital si oras, unul de la judet, unul de la “plasa Prutu”, unul de la spitalul si comunitatea israilita si unul de la calea ferata Crasna-Husi.
Din 1872 a functionat, pe strada Garii, si un spital israilit. In acel spital erau primiti si crestinii. In 1878 “Comisia de igiena” decide inchiderea acelui spital.

Directori ai spitalului din Husi, pana la cel de-al doilea razboi mondial, au fost Radu Kernbach (pana in 1917) si apoi D. Calciu (pana in 1936). In perioada interbelica au existat si medici renumiti in Husi, precum Florin Toma si Oscar Sterenbah.

In 1937 este data in folosinta cladirea care adapostea sectia de chirurgie (astazi in aceea cladire functioneaza sectia de psihiatrie), o cladire moderna si bine utilata pentru aceea vreme, construita in stil cubist, cu o capacitate initiala de 115 paturi.
In 1939 se instaleaza si un aparat Roentgen.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, spitalul orasenesc Husi este evacuate la Corabia, in locul sau infiintandu-se un spital militar.

In 1945 spitalul revine de la Corabia, iar in octombrie 1945 este reorganizat cu profil mixt, cu 50 de paturi pentru chirurgie si 50 de paturi pentru boli interne, ramanand in aceasta structura pana in 1948.




Dupa 1950 numarul de unitati de asistenta medicala din Husi se inmulteste si se diversifica, in anii 50 reusindu-se si eradicarea unor “boli istorice”.

Din 1950 spitalul din Husi devine “spital raional”, din 1968 devine “spital orasenesc” iar din 1995 “spital municipal”.

La inceputul anilor 1950, pe locul vechiului sediu al primariei (distrus de bombardamentele aviatiei germane dupa 23 august 1944), este construita o policlinica pentru adulti (astazi cladirea adaposteste “Centrul consultativ al primariei Husi”, serviciul de asistenta sociala a primariei, politia locala, etc).

In 1948 cladirea cunoscuta ca si “Casa Iorgu Berea’ este nationalizata, in aceea cladire fiind infiintata o policlinica pentru copii si apoi sectia de pediatrie a spitalului.

In 1949 , este infiintat un cabinet de obstretica-ginecologie, iar in cadrul sectiei de chirurgie, o sub-sectie de obstretica-ginecologie, cu 15 paturi.
Pe strada A.I.Cuza, la nr. 38, intr-o cladire veche, a existat dispensarul TBC, mutat dupa cutremurul din 1986.

Apoi sunt infiintate si:

-4 dispensare medicale teritoriale (3 din ele functionand in cladiri vechi, nationalizate in 1948: unul in cartierul Corni, altul in cartierul Raiesti, in casa care a apartinut omului politic si filozofului Mihai Ralea, si altul intr-o cladire veche, situata in cartierul Stadion si unul in zona centrala, la parterul unui bloc de pe Bdul. 1 Mai ),

-cabine stomatologice, laboratoare pentru analize medicale, dispensare scolare si de intreprindere.

In anul 1960 existau in Husi: 39 de medici (din care 33 in cadrul spitalului si a policlinicii de adulti, care aveau atunci 365 de paturi), 117 cadre sanitare medii (asistente) si 46 infirmiere.





In urma cutremurelor din 1977 si 1986, cladirea cunoscuta ca si “casa Iorgu Berea” (care adapostea sectia de pediatrie a spitalului), ca si cladirea construita in 1897 (care adapostea sectie de boli interne) sunt grav avariate.
Ca urmare, in 1986, sectiile de boli interne si de pediatrie sunt mutate, in conditii total improprii, la marginea orasului, la caminul de batrani din zona industriala.


Astfel, se punea problema stringenta a constructiei unui local nou si modern, care sa cuprinda toate sectiile, pentru spitalul din Husi.

Insa, in conditiile politicii de “economie” a anilor 80, realizarea acestui deziderat parea aproape imposibila la aceea data.

Prin diverse metode, unele mai “neortodoxe”, autoritatile locale din Husi de atunci reusesc sa convinga autoritatile centrale de la aceea vreme sa aprobe constructia unui local nou si modern pentru spitalul din Husi.
“Legendele urbane locale” vorbesc despre mari cantitati de produse agricole locale “daruite” in anii 80 factorilor de decizie de la Bucuresti, fostul director al IAS Husi Ioan Neamtu intervenind si el, si se spune ca printre hartiile date la semnat Elenei Ceausescu s-a numarat si cea prin care se aproba investitia construirii unui nou local de spital la Husi.

Dupa aprobarea acestei investitii, in anul 1988, incepe constructia efectiva a cladirii noi si moderne, care, conform proiectului initial, urma sa adaposteasca numai sectia de pediatrie.
Initiativa realizarii acestei cladiri a apartinut doctorului Cezar Strachinaru, proiectul cladirii fiind intocmit de Gabriela Hanganu.

In 1994, cladirea, situata in cartierul Stadion, este inaugurata. Desi conform proiectului initial urma sa adaposteasca numai sectia de pediatrie, din lipsa de spatiu, a fost mutate acolo si sectia de boli interne.
Cladirea a fost inaugurata si sfintita la 26 decembrie 1994, in prezenta oficialitatilor de atunci: directorului spitalului Husi de atunci Victor Hariton, deputatul PDSR si vicepresedintele Camerei Deputatilor Dan Martian, deputatului PDSR de Husi Ion Costin, prefectului judetului Vaslui ing. Nicolae Pascu si senatorului PDSR de Vaslui Gigel Grigore.
Insa, din pacate, in anii 2010- 2011, cand este complet terminate, inaugurate si utilata cladirea in care functioneaza astazi Spitalul Municipal Dimitrie Castroian Husi, sectiile de pediatrie si boli interne sunt mutate acolo.
Astfel, cladirea noua si moderna din cartierul Stadion, construita intre 1988- 1994 si care a fost proiectata sa adaposteasca sectia de pediatrie, este abandonata, degradandu-se accentuat.
Desi s-au facut mari eforturi si interventii in anii 80 pentru aprobarea constructiei acestei cladiri, desi s-au cheltuit mari sume de bani pentru realizarea ei, astazi cladirea este abandonata si lasate prada degradarii si distrugerilor, de catre conducerea spitalului Husi si a Directiei de sanatate publica a judetului Vaslui.
In ultimii ani, au aparut diverse propuneri, ca aceasta cladire sa fie transferata in administrarea Primariei Husi, pentru infiintarea unui centru social acolo.




De asemenea, inainte de 1990, exista in Husi si un “dispensar CFR”, aflat in subordinea Spitalului CFR Iasi. Aveea sediul intr-o cladire mica, langa remiza de locomotive a statiei CFR Husi.
Dupa 1990 este desfiintat.
Astazi aceea cladire a fost vanduta de Spitalul CFR Iasi, fiind locuinta privata. Acolo locuieste un fost mecanic de locomotiva, Carare Ioan (care s-a pensionat in 1996).






Din anul 1993 incepe constructia si cladiri noi si moderne, in care sa functioneze spitalul orasenesc (municipal din 1995) Husi, o cladire cu 4 etaje, 3 corpuri, cu o capacitate de 250 de paturi, cuplata cu o policlinica noua, cu o capacitate de 600 consultatii/zi.
Insa, din lipsa finantarii corespunzatoare, constructia acestei noi cladiri dureaza peste 20 de ani, fiind complet terminate, inaugurate si utilata in jurul anilor 2010- 2011.
Cladirea cuprinde toate sectiile spitalului Husi (cu exceptia sectiilor de psihiatrie si boli contagioase), are 3 corpuri de cladire, 4 etaje, policlinica, unitate de primiri-urgenta.
Ca si capacitate si dimensiune, este a doua cladire de spital din judetul Vaslui, dupa cladirea Spitalului Judetean Vaslui.

De asemenea, in 1994, mai existau in Husi si: doua laboratoare de analiza medicale, unul de radiologie, 4 dispensare medicale teritoriale, un dispensar scolar si unul de intreprindere, 4 farmacii umane (doua de stat si doua particulare), o unitate “Sanepid” si statia de salvare.





Dupa 1990, si in special din 2010- 2011, Spitalul Husi cedeaza si renunta la unele din cladirile pe care le aveea in administrare:

-Dupa 1990, cladirea cunoscuta ca si “casa Iorgu Berea”, aflata atunci in stare de degradare avansata si abandonata dupa cutremurul din 1986, este cedata de catre Spitalul Husi vechilor proprietari, de dinainte de 1948.

-In anii 2010- 2011, dupa inaugurarea actualei policlinici, cladirea construita la inceputul anilor 1950, care adapostea vechea policlinica de adulti, este cedata de Spitalul Husi catre Primaria Husi. Aceasta reamenajeaza, modernizeaza si re-compartimenteaza cladirea, si muta in aceea cladire un “centru consultativ”, birourile asistentei sociale, politia locala, etc.

-Tot in jurul anilor 2010- 2011, spitalul Husi cedeaza catre Primaria Husi, cladirea veche de pe strada 1 Decembrie,unde functiona vechiul laborator de analize medicale. Primaria Husi renoveaza partial aceasta cladire si muta acolo “Serviciul Local pentru Evidenta Populatiei” (dupa trecerea acestui serviciu din administrarea politiei in cea a primariei).



Astazi, Spitalul Municipal “Dimitrie Castroian” din Husi dispune de urmatoarele cladiri, utilitati si dotari:

-Cladirea principala cu policlinica, a carei constructie incepe in 1993 si este terminata in anii 2010- 2011. Are: 3 corpuri de cladire + policlinica (ambulatoriu), 4 etaje, compartiment de primiri urgente, bucatarie, sala de masa, spalatorie, birouri administrative, laborator medical.

-Cladirea din cartierul Stadion, construita intre 1988- 1994. Este abandonata dupa anii 2010-2011. A fost construita pentru a adaposti sectia de pediatrie.

-Cladirea construita in 1897 si renovata in ultimii ani. Adaposteste sectia de boli contagioase.

-Cladirea construita in 1937 si renovata in ultimii ani. Adaposteste sectia de psihiatrie.

-Doua cladiri foarte vechi, aflate in stare avansata de degradare, din curtea spitalului. In acele cladiri astazi nu se mai afla nimic (cu exceptia unei capele ortodoxe), si ar trebui demolate.

-Centrala termica cu dotari si utilaje noi, functionand dupa 2004 pe baza de gaze naturale (pana atunci- pe baza de CLU)

-Magazii si alte constructii-anexa mai vechi.


Insa, dincolo de baza materiala noua si moderna de care dispune astazi spitalul din Husi, persista in continuuare unele probleme:
-Lipsa sau numarul insuficient a medicilor specialist
-Desi dotarea cu aparatura medicala a spitalului s-a imbunatatit in ultima vreme, totusi lipsesc unele utilaje medicale ultra-moderne: computer-tomograf, dotari pentru operatii chirurgicale “la paroscop:, etc.
-Fenomenul spagii luate de doctori, in unele cazuri indiferenta cadrelor medicale medii, etc.

La nivelul anului 2013, Spitalul Municipal “Dimitrie Castroian” Husi dispunea de 285 de paturi si aveea 575 de posturi in organigrama, dar din care numai 350 erau ocupate.







In afara de Spitalul Municipal Dimitrie Castroian Husi, asistenta medicala mai este asigurata (date din 2013, de pe site-ul oficial al Primariei Husi) si de:

a. Unitati medicale publice (de stat):

-Un dispensar medical de stat
-9 cabinete ale medicilor de familie, constituite dupa desfiintarea fostelor dispensare medicale teritoriale (erau 4).
Unele din acestea functioneaza in cladiri vechi, nationalizate in 1948 (cele din cartierul Corni si cele din cartierul Raiesti, ultimile functionand in casa care a apartinut filozofului si omului politic Mihai Ralea), iar altele (in zona centrala si in cartierul Stadion) functioneaza la parterul unor blocuri.
-4 cabinete medicale scolare
-7 cabinete stomatologice
-5 laboratoare de tehnica dentara
-5 laboratoare de analize medicale
-O farmacie
-O cresa (cu o cladire construita dupa 1965)



b. Unitati medicale particulare (private):

-O policlinica
-Un dispensar medical
-Doua cabinet medicale de medicina generala
-4 cabinete medicale scolare
-4 cabinete medicale de familie
-8 cabinete stomatologice
-18 cabinete medicale de specialitate
-10 farmacii umane
-doua puncte farmaceutice
-3 laboratoare medicale



Dintre primii medici din Husi care si-au deschis cabinete medicale particulare dupa 1990 pot fi amintiti: sotii Timofte, Tudor Stafie (care intre 2004- 2008 a fost si primar), Victor Hariton, Melania Ursu, etc.

Dintre laboratoarele de analize medicale s-au remarcat in ultimii ani: “Clinica Sante”, situat in cartierul Brosteni, si “Eurosan SRL”, situat in zona central.

Din pacate dispunerea acestora in teritoriu a farmaciilor umane este deficitara, in sensul ca majoritatea din ele sunt concentrate in cartierul “Stadion” (unde se afla 3 farmacii) si in zona centrala (unde se afla 7 farmacii), numai doua farmacii aflandu-se in alte cartiere de case sau in alte zone ale orasului (una in cartierul Corni si una in zona industriala).
Din pacate nici una din aceste farmacii nu are program non-stop.
Dintre farmaciile din Husi pot fi amintite: “Dona”, “Catena”, “Ropharma”, “Farmnova”, etc.
Firma “SC Farmnova Srl” este din Husi si in 2013 aveea 17 angajati.

In Husi exista si cabinete de psihologie. Toate acestea sunt astazi particulare.



De asemenea, in oras exista si Statia de salvare Husi, din cadrul Serviciului Judetean de Ambulanta Vaslui.
Are sediul in zona centrala a orasului. Inainte de 1989 utiliza autosanitare de tipul TV si Dacia-break. Astazi are o dotare materiala moderna.

Activitatea spitalului municipal “Dumitru Castroian” din Husi, a medicilor de familie din Husi este coordonata atat de Primaria Municipiului Husi, cat si de Ministerul Sanatatii, prin Directia Judeteana de Sanatate Vaslui si Casa Judeteana de asigurari de sanatate Vaslui.

In primii ani de dupa 1990 conditiile acordarii asistentei medicale in Husi nu s-au imbunatatit (asa cum era de asteptat) ci s-au degradat in multe privinte (lipsa finantarilor pentru renovarea unor cladiri afectate de cutremurele din 1977 si 1986, scaderea numarului medicilor specialist, etc).
In primii ani de dupa 1990 s-au primit si ajutoare din strainatate, utilizarea acestora starnind “gurile rele” din oras.


Dintre medicii care au lucrat in Husi in ultimile decenii s-au remarcat: directorii spitalului C. Voinescu, Aurel Schrotter, Victor Hariton, Lucia Rotaru (directoarea de astazi a spitalului, sora primarului Ioan Ciupilan), sefii de sectii si medicii: Gh. Andrei si Lucia Puiu (boli interne), V. Teodorescu, Constantin Holicov, doctorul Cessa (chirurgie), Viorel Puiu (pediatrie), Boris Pinteac si Aurel Chirea (obstretica-ginecologie), doctorul Mosenzon , Tatiana Mititelu (boli contagioase), Ion Bourceanu, Gheorghe Idriceanu, Tudor Stafie (boli interne), sotii Timofte (stomatologie), Melania Ursu, Gabriela Bahnaru, Mihaela A. Strachinaru, Lili Schrotter, Cezar Strachinaru, Nelu Tataru, etc.




De-a lungul timpului, la Husi au profesat si medici renumiti, de mare valoare profesionala, cum ar fi: chirurgul Nicolae Hortolomei (renumit chirurg si urolog, profesor doctor docent, membru al Academiei Romane, membru al Academiei de Chirurgie din Paris, al asociatiilor de urologie din Franta, Germania, fosta URSS, fondator al “Societatii romane de urologie”, fost ministru al sanatatii, autor de lucrari stiintifice de renume in domeniu, etc. La 28 septembrie 1985, din initiativa chirurgului Constantin Holicov, are loc la Husi un simpozion dedicate lui Nicolae Hortolomei), Mihai Kernbach (academician), Emil Hurmuzache (doctor docent), Anastasie Fatu (academician si naturalist), Nicolae Gh. Lupu (academician), Emil Craciun (academician), Mihai David, Theodor Obreja, Mihai Selaru, Mircea Chifan, etc.


Un fenomen mai putin obisnuit s-a petrecut in secolul 19, cand un numar important de medici huseni au studiat la Paris. Unii din ei au luat parte la razboiul franco-german din 1870- 1871 sau au luptat pe baricadele “Comunei din Paris”, remarcandu-se ulterior ca medici civili si militari in razboiul de independent din 1877- 1878: Gheorghe Rojnita, Nicolae Ursulescu, Gheorghe Bercariu, Alexandru (Aristide) Peride, Teodor Gadei, David Almogen, Dimitrie Golescu.


Unii dintre medicii care au profesat la Husi nu au fost numai simpli medici, ci s-au implicat si in activitatea cultural si spiritual a orasului. Dintre acestia pot fi amintiti: Radu Kernbach (cu numeroase initiative culturale la sfarsitul secolului 19), Teodor Gadei (a fost si profesor de limba franceza si animator cultural), N. Laptes (medic primar al tinutului Falciu, a scris si editat reviste la Husi, a publicat carti, a colaborat la publicatia “Viata romaneasca”), Cezar Strachinaru (care in 1994 infiinteaza fundatia crestina “Speranta”, pentru ajutorarea copiilor mici si saraci).






In privinta asistentei medicale veterinare din Husi, inca din perioada interbelica, exista un dispensar veterinar, ce functioneaza intr-o cladire situata pe strada Stefan cel Mare, nr. 5, cladire construita in 1924.
Un medic veterinar renumit a fost doctorul Grebnicov.
In ultimile decenii, asistenta medicala veterinara in Husi a fost asigurata de medici precum: Grigore Mititelu, Mihai Pacuraru si Maria Tudose.
Astazi, dispensarul medical veterinar functioneaza tot in cladirea construita in 1924, dar care a fost renovata in ultimii ani.
De asemenea, exista si o farmacie veterinara.
O problema in Husi o constituie si cea a cainilor maidanezi, in Husi serviciul de ecarisaj nedispunand de utilaje si autovehicule moderne, noi, si nici de un padoc modern pentru cainii si alte animale fara stapan.






De asemenea, exista si:

-Un birou a DSVSA Vaslui (Directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor) in piata agro-alimentara

-Un birou a DSVSA Vaslui in vama Albita

Inainte de 1989 a existat in Husi si un centru “Sanepid”, la parterul unui bloc de pe strada 1 Decembrie 1918, in cartierul Gara-Saca (vis-ŕ-vis de spital).
Astazi nu mai exista acel centru “Sanepid” in Husi.







Asistenta sociala

Ca unitati de asistenta sociala (atat de stat cat si particulare) exista in Husi:

-“Serviciul public local de asistenta sociala” din cadrul primariei Husi. Acesta functioneaza dupa 2010 in cladirea fostei policlinici de adulti, cladire construita la inceputul anilor 1950 si cedata din 2010 de catre spitalul Husi catre primaria Husi.
In anul 2013 un numar de 298 persoane din Husi primeau venitul minim garantat.
De asemenea, pentru unii locuitori de etnie tiganeasca, care locuiau in conditii insalubre intr-o casa veche si darapanata, ocupata abuziv de pe strada Stefan cel Mare, s-au realizat locuinte sociale in zona industriala, prin reamenajarea si recompartimentarea fostelor grajduri a fostului ICIL.

-O cantina de ajutor social, care functioneaza intr-o cladire veche, pe strada 1 Decembrie (in apropierea primariei). Apartine de primaria Husi.



-Un camin pentru batrani si pentru persoane cu dizabilitati fizice si psihice, situat in zona industriala, pe Soseaua Husi-Stanilesti.
A fost infiintat in 1939, din initiativa episcopului Nifon Criveanu.
In 1968 este construita actuala cladire a azilului (caminului) de batrani din Husi, situata in zona industriala a orasului.
Intre anii 1986- 1994, tot acolo au fost mutate si sectiile de pediatrie si boli interne a spitalului (pe atunci “orasenesc”) Husi, dupa ce cladirile vechi , in care functionau aceste sectii pana in 1986, fiind grav avariate ca urmare a cutremurelor din 1977 si 1986.
Din pacate astazi conditiile oferite acolo sunt necorespunzatoare, datorita: lipsei investitiilor, intretinerii necorespunzatoare, dar si datorita delasarii si indiferentei personalului de acolo.
Apartine de “Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Vaslui”.
In ultimul timp a aparut propunerea mutarii acestuia in incinta cladirii construita intre 1988- 1994 si abandonata dupa 2010, care adapostea sectiile de pediatrie si boli interne a spitalului Husi, cladire situata in cartierul Stadion.
Insa pentru aceasta cladirea trebuie reabilitata si modernizata, in prezent, dupa cca 8 ani de neutilizare si lasata in stare de abandon, cladirea aflandu-se intr-o stare de degradare semnificativa.
-Asistenti maternali, pentru copii abandonati

-O scoala speciala (denumita astazi “Liceul Tehnologic Sfanta Ecaterina”), pentru fete cu deficiente psihice.







De asemenea, mai exista si unele fundatii si asociatii particulare de asistenta sociala in Husi:

-Pentru asistenta sociala a persoanelor adulte:
-“Servicii de consiliere si suport Asociatia Congregatiei Surorilor Sarace Parintelui Vicenzo Morinello”. A fost infiintata de biserica catolica.
-“Asociatia comunitara Totul pentru Viata, servicii de ingrijire paleativa si emotional”
-“Centrul Diecezan Iasi”, pentru acordarea de ingrijiri medicale si sociale la domiciliul, pentru persoane in varsta. A fost infiintat de biserica ortodoxa.

De mentionat ca existasi un “Club a Pensionarilor”, cu sediul intr-o cladire veche, de langa “Clubul elevilor”.



-Pentru asistenta sociala a copiilor:
-“Casa o raza de soare”, cu servicii de tip rezidential, a Congregatiei Surorilor Franciscane Misionare de Asissi”, infiintata in 1995 de biserica catolica.
-“Centrul de zi Sfantul Anton”, a acceleiasi asociatii.
-“Centrul de zi Star of Hope”.

Activitatea sportiva

In Husi exista urmatoarele dotari sportive:

-Stadionul municipal Husi a fost construit in anii 50, prin defrisarea unor vii apartinand atunci unui preot. Astazi este in administrarea primariei Husi.

Ulterior, este modernizat, adaugandui-se noi anexe si dotari: tribune, tabela de marcaj, parcare, vestiar+cantina, centrala termica, instalatie de radiomplificare cu megafoane.

In anii 80 echipa de fotbal “Steaua Mecanica Husi”, sustinuta financiar de Sectia de Utilaj Complex (condusa de maistrul Teodor Loghin), activa in divizia C, si chiar in divizia B. Atunci la un meci de fotbal veneau si 3000 de spectatori. Pe acest stadion a jucat un meci si renumitul fotbalist Nicolae Dobrin.

Pe stadion ateriza si elicopterul care l-a adus de cateva ori pe Nicolae Ceausescu la Husi, iar in 1995 pe prim-ministrul de atunci Nicolae Vacaroiu.

Insa, pe de alta parte, incepand din anii 70, in jurul stadionului se construiesc mai multe blocuri, mult prea ingramadite, fapt care va impiedica extinderea stadionului.
In jurul stadionului s-a construit in anii 60- 70 cartierul de blocuri (cel mai mare cartier de blocuri din Husi) cu accelasi nume.

In anii 80 a aparut chiar un proiect de desfiintare a stadionului (chipurile pe motivul ca se va construi un alt stadion mai mare in zona Dric), iar pe terenul ocupat de stadion urmau a fi construite blocuri sau chiar amenajata o orezarie! Din fericire acest proiect nu a mai apucat sa fie aplicat!

Dupa 1990, stadionul se degradeaza semnificativ, iar desfiintarea echipei de fotbal Steaua Mecanica Husi (ca urmare a retragerii sprijinului financiar oferit de SUC/Petalul) duce la o utilizare tot mai slaba a stadionului.

Ba mai mult, in ultimii ani, sub tribunele stadionului au aparut tot felul de societati si firme, fara nici o legatura cu activitatea sportiva.
Astazi mai exista echipa de fotbal “Pajura Husi”.

Stadionul din Husi necesita a fi complet reconstruit si modernizat prin: amenajarea unui gazon nou cu sistem de drenaj si udat automat, constructia unor tribune noi (eventual acoperite) cu scaune din plastic, realizarea unor vestiare si sala de mese intr-o cladire noua, modernizarea sistemului de sonorizare, tabela de marcaj electronica, reconstructia si amenajarea gardului imprejmuitor, a spatiilor de parcare auto, eventual montarea unei instalatii de nocturna.

Din pacate in 1989 Husul nu beneficia de o sala de sport moderna (asa cum s-a construit la Vaslui), singura sala de sport cat de cat acceptabila din oras fiind cea a liceului teoretic Cuza-Voda.

De-abia in anul 2004 (in cadrul unui program national de constructie a unor sali de sport) este construita si la Husi o sala de sport adecvata, dar care din pacate, in ultimii ani, este intretinuta necorespunzator (se afla in administrarea primariei).



Un fapt pozitiv inainte de 1989 a fost sistemul de selectionarea a copiilor care manifestau aptitudini sportive, profesorii de educatie fizica din scoli urmarind si preocupandu-se de acest lucru.

De asemenea, prin organizarea unor competitii sportive de masa, precum "Daciada", se urmarea si promovarea sportului si a miscarii fizice, ca in important mijloc de fortificare a sanatatii fizice.

De asemenea, in Husi se mai organizeaza si alte activitati sportive pentru publicul larg:
-“Crosul municipiului Husi “Ioan Romila”, organizat anual, pe grupe de varsta, cu premii, in luna aprilie, in parcul “Cuza-Voda”
-Cupa municipiului Husi la volei si la tenis (in luna septembrie).

In Husi sau in apropierea Husului s-a nascut si unii sportivi sau antrenori de valoare nationala, precum:

-Elena Leonte, handbalista. Nascuta la Botesti, in 1959. Absolventa a Liceului Agro-Industrial Husi. Componenta a echipelor de handbal “Stiinta Bacau” si “Hidrotehnica Constanta” si a echipei nationale de handball a Romaniei. Apoi component a echipei nationale de handball a Germaniei, a echipei de club din orasul german Meizler si profesoara de sport in orasul german Giessen.

-Stafie Puiu, fotbalist si hocheist, portar al echipei nationale a Romaniei de hochei pe gheata, in anii 50.

-Porosnicu Dorin, voleibalist. Nascut in 1942 la Husi. Component al echipei de volei a clubului “Steaua Bucuresti” si al echipei nationale de volei a Romaniei, intre 1962- 1964, cu care participa la olimpiada de vara de la Tokio din 1964. Scos apoi din echipa pe motive politice. Antrenor de volei in Algeria intre 1985- 1987.

-Ungureanu Vasile, antrenor. Nascut in 1933 la Lugoj. Din 1963 profesor de sport la Liceul Agro-Industrial Husi. Fondator-antrenor al echipei de handbal, care in 1969 ajunge campioana nationala. Pentru meritele sale este transferat in 1975 ca director al Liceului cu program sportiv Vaslui si antrenor al echipei judetene de handbal “FC Vaslui”, cu care castiga numeroase distinctii si trofee la nivel national. In 1981 pleaca in RF Germana, ca profesor de sport si antrenor la o echipa de club. A fost si antrenor-manager al handbalistei Elena Leonte.






Institutii ale ministerului administratiei si internelor, apararii nationale , justitiei si politia locala

A. Institutii ale ministerului de administratiei si internelor

-Politia Municipiului Husi
Institutia politiei in Romania moderna a fost infiintata in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Despre istoricul politiei din Husi inainte de 1948 se cunosc putine date.
Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, institutia politiei se transforma in “militie” (in 1949).
Pe parcursul anilor 50, aceasta a avut un caracter represiv, multi oameni nevinovati fiind anchetati, persecutati sau chiar ucisi.
Dupa distantarea Romaniei de URSS, retragerea trupelor sovietice din Romania in 1958, celebra “Declaratie din aprilie” si eliberarea detinutilor politici in 1964, se produc schimbari fundamentale si in activitatea militiei si securitatii.
Caracterul represiv al acestor institutii se reduce semnificativ, militia concentrandu-se pe: combaterea infractiunilor economice, mentinerea ordinii si linistii publice, combaterea faptelor antisocial si a infractiunilor de drept comun (crime, talharii, violuri, furturi, etc).
Trebuie de remarcat ca pe parcursul anilor 70- 80, militia din Husi nu s-a implicat in actiuni de represiune politica, lucrand pentru mentinerea ordinii si linistii publice in oras si combaterea faptelor antisociale.
Dupa 1965 militia (astazi politia) din Husi beneficiaza de un sediu nou si modern, pe strada Stefan cel Mare, in apropierea Episcopiei.
Inainte de 1989 militia aveea o dotare tehnica precara, fiind situatii in care autoturismele “Dacia”, “Aro” sau “TV” din dotarea militiei husene trebuind sa fie impinse ca sa porneasca!

In timpul revolutiei din decembrie 1989, comandant al militiei Husi era Constantin Grigoras. In timpul acelor evenimente, militia si securitatea din Husi nu s-au implicat in nici o actiune represiva, trecand, din primul moment, de partea revolutiei. In acele zile, la sediul militiei Husi s-au prezentat mai multi cetateni din localitate, solicitand eliberarea “detinutilor politici”. Cu mult tact, comandantul de atunci al militiei Husi, Constantin Grigoras, i-a convins pe acei cetateni ca nu exista “detinuti politici” in arestul militiei Husi. Unii cetateni mai recalcitrant din cartierul Corni au fost repede convinsi sa se linisteasca sis a plece acasa, de cativa militieni, cu care erau vecini de cartier.

S-au evitat astfel posibile situatii dramatice (cum au fost la Cugir), nici un cadru de militie sau securitate din Husi nu a fost agresat in timpul revolutiei din 1989 si nu s-au produs distrugeri sau vandalizari a sediului sau a tehnicii operative.
In ziua de 22 decembrie 1989, comanda cadrelor de militie , securitate si garzi patriotice din Husi a fost preluata de cadrele militare de la UM Chimie.
Prin decret CFSN din 27 decembrie 1989 este desfiintata securitatea (DSS), iar militia devine politie.
Dupa 1990 politia a eliminat din activitatea sa orice ingerinta politico-ideologica.

La inceputul anilor 90, a avut loc o crestere a infractionalitatii in Husi, in special in cartierul Corni, unde aveau loc dese batai sau scandaluri.
In 1998, commandant al politiei Husi era Vasile Puflea.

In anul 2013, la politia Husi lucrau 59 de politisti. In ultimii ani politia Husi a fost dotata cu autoturisme de interventie noi, de tip “Dacia-Logan”, “Woksvagen” si o autoduba “Wolksvagen-transporter”.

Astazi rata infractionalitatii in Husi este una destul de redusa, Husul fiind cunoscut ca un oras destul de sigur si linistit.






-Jandarmeria
Institutia jandarmeriei a fost infiintata in Romania de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Intre 1932- 1949 sediul “Companiei de jandarmi” din Husi se afla in incinta “Casei Iorgu Berea”, una dintre cele mai frumoase cladiri vechi din oras, construita in 1889.
Intre 1949- 1990 aceasta devine institutia securitatii (in 1989- Departamentul Securitatii Statului din cadrul Ministerului de interne).

In 27 decembrie 1989 securitatea este desfiintata, atributiile ei fiind preluate ulterior de urmatoarele structuri:
-Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe (SRI si SIE), infiintate in martie 1990
-Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane, institutia Jandarmeriei fiind reinfiintata in Romania prin HG nr. 0749 din 5 iulie 1990.

In Husi exista si o sectie de jandarmi. Au in dotare un autoturism cedat de la politia de frontiera.


Pentru combaterea si prevenirea infratiunilor si asigurarea unui climat de siguranta pentru cetatenii din municipiul Husi, in noiembrie 2011 a fost instalat in oras un sistem de supraveghere si monitorizare video, cu un numar de 22 de camera video de supraveghere pe strazi, un dispecerat de monitorizare si supraveghere video, aflat in incinta primariei si alte echipamente tehnice.
Transmiterea datelor de la camerele de supraveghere video amplasate pe strazi la dispeceratul de monitorizarea si supraveghere video din cadrul primariei municipiului Husi se face prin reteaua de internet a firmei RDS/RCS.
Mentenanta sistemului de supraveghere si monitorizare video din Husi este asigurata de firma SC Vispa Security SRL din Iasi.




-Inspectoratul Judetean Vaslui al politiei de frontiera, cu sediul in Husi.

In 1989 paza frontierei de stat a Romaniei era asigurata de unitatile militare de graniceri (cu militari in termen), din subordinea Ministerului de Interne.
In Husi exista o unitate militara de graniceri (actualul sediul al Inspectoratului Judetean Vaslui al Politiei de Frontiera), in cartierul Dobrina, dupa a doua bariera de cale ferata.
In 1987 comandant al unitatii militare de graniceri din Husi era Sarghie Ionel (care a contribuit la restaurarea osuarului “Monumentului eroilor” din Husi si a unor biserici).
In anul 1998 trupele de graniceri se transforma in institutia politiei de frontiera, infiintandu-se Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Romane.
Dupa 2007 politia de frontiera din judetul Vaslui beneficiaza (cu sprijinul UE) de dotari tehnice moderne.
In zona Husi, exista un punct de trecere a frontierei (cu specific rutier) la Albita/Leuseni, cu Republica Moldova. A fost infintat in 1956 si extins si modernizat intre 1990- 1999.




De asemenea, Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Vaslui mai are in administrare, in judetul Vaslui, si un punct de trecere a frontierei cu specific feroviar, la statia CFR Falciu (in Republica Moldova punctul omonim este statia CFM Prut-2 din “oraselul” Cantemir).
Din 1998 acesta a fost deschis si traficului de calatori.
Din pacate in decembrie 2009 circulatia trenurilor de calatori prin acest punct de frontiera a fost anulata.
Astazi acest punct de frontier este inactiv.
Cladirea statiei CFR Falciu (construita in 1970) , cladire in care au functionat si birourile politiei de frontiera si a ANAF (organelor vamale) , a fost reabilitata si modernizata dupa 2007, insa astazi sta nefolosita.

In perspectiva, exista proiecte pentru deschiderea unui al treilea punct de frontiera in judetul Vaslui, cu specific rutier (prin constructia unui nou pod rutier peste Prut) la Bumbata- Leova.

De asemenea, daca se va construi o cale ferata noua HM Podgoriile Husului- Chisinau (care ar scurta considerabil distanta pe calea ferata intre Bucuresti si Chisinau, evitand ocolul prin Iasi), ar putea aparea inca un punct de frontiera, cu specific feroviar, in judetul Vaslui, la Albita- Leuseni.






-Unitatea militara de pompieri din Husi
In secolul 19, au avut loc si in Husi incendii, care au produs importante pagube materiale si pierderi de vieti omenesti.
Astfel, incendiul din 21 iulie 1844 a dus la 20 de morti, 281 familii sinistrate, 191 de case si 50 de dughene arse.
Incendiul din 1873 a dus la arderea a aproape jumatate din orasul de atunci.
Infiintarea unitati de pompieri din Husi are loc in anul 1850, cand se infiinteaza in Husi “roata de pojarnici”.
In perioada interbelica, unitatea de pompieri din Husi era subordonata “Grupului 3 de pompieri Galati”.
Din nefericire, se cunosc putine date despre istoricul unitatii de pompieri din Husi inainte de 1944, cea mai mare parte din arhiva fiind distrusa sau pierduta in timpul celui de-al doilea razboi mondial.
In conditiile ofensivei sovietice din preajma zilei de 23 august 1944, sectia de pompieri din Husi este transferata (cu intreg personalul, arhiva, averea si dotarea) la Ramnicu-Valcea.
Atunci s-au pierdut pe drum majoritatea materialelor si arhiva.
In octombrie 1945 sectia de pompieri revine de la Ramnicu-Valcea la Husi, dar este nevoita sa utilizeze doar galeti.
In accelasi an, primeste de la Grupul de pompieri Buzau o pompa manuala, iar de la Grupul de pompieri Bucuresti o autocisterna-pompa “Magirus” si doua sacale.
In 1945 au loc in Husi si incendii de proportii, la depozitul de armament a garnizoanei si la 68 de case a negustorilor.
In 1946 izbucneste un incendiu in padurea Dobrina, favorizat si de seceta din acel an.
Dupa reorganizarea administrativ-teritoriala din 1950, unitatea de pompieri din Husi trece in subordinea Grupurilor de pompieri regionale din Barlad si apoi din Iasi.
In 1957 are loc un incendiu la Sanepidul din Husi.
Dupa reforma administrativ-teritoriala din 1968, se constituie “Grupul de pompieri a judetului Vaslui”, sub a carui subordonare trece “Compania de pompieri Husi”.
Dupa 1968 aceasta are sediul pe strada Stefan cel Mare, beneficiind de o dotare materiala adecvata pentru anii 70- 80: cladire noua pentru sediu, garaj, 6 autospeciale “Roman-Diesel”, o autospeciala “TV”, etc.
Intre anii 1957- 1994 comandanti ai “Companiei de pompieri Husi” au fost: locotenent-major Ion Ciobotaru (in 1957), locotenent Ion Manzu (1957- 1958), locotenent Ioan Filip, loctiitor al comandantului de companie (1958- 1964), locotenent-major Eugen Galu (1964), locotenent Gigel Galateanu (1977- 1982), locotenent Petru Rapanu (1982- 1990), locotenent Neculai Olaru (1990- dupa 1994).
La 15 decembrie 2004, prin HG 1490, este creat “Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta”, prin fuzionarea “Comandamentului Protectiei Civile” ci “Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari”.
Astfel, se constituie si “Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta” a judetului Vaslui, sub a carui subordonare trece si unitatea de pompieri din Husi.
In ultimii ani, aceasta primeste unele dotari noi, intre care doua autospeciale noi “Volvo” si “Renault”.
In Husi exista si o autospeciala de interventii a SMURD.









B. Institutii a ministerului apararii nationale

-Unitatea militara de chimie
A fost infiintata dupa 1968.
In urma evenimentelor din august 1968, cand trupele tarilor “Tratatului de la Varsovia” (cu exceptia Romaniei) invadeza Cehoslovacia si inabusa “Primavera de la Praga”, conducerea de atunci a Romaniei decide adoptarea unor masuri de aparare militara a tarii, impotriva unei eventuale invazii sovietice sau maghiare.
Astfel, sunt infiintate, in apropierea frontierelor cu Ungaria si cu URSS, doua unitati militare (singurele cu specific de “chimie” din Romania), una la Oradea si alta la Husi.
In 1986 cadrele UM Chimie din Husi participa la luarea unor masuri privind evaluarea si combaterea urmarilor accidentului de la central nuclear de la Cernobal.
In ultimii ani unele cadre militare de la UM Chimie Husi au participat inclusiv la misiuni de lupta pe teatre de operatiuni externe, in Irak si Afganistan.




In Husi exista si “Casa armatei”, astazi “Comenduirea garnizoanei Husi”.
Aceasta aveea sediul inainte de 1989 in cladirea construita in 1892, cladire in care, pana in 1968, functionasera “Tribunalul si judecatoria raionului Husi”.
Dupa 1990, cand s-a pus problema reinfiintarii judecatoriei la Husi, aceasta cladire este revendicata si castigate de Ministerul Justitiei, care reinfinteaza in aceasta cladire Judecatoria Husi in anul 1996.
In aceasta situatie, trebuia gasita o alta cladire in care sa functioneze “Casa armatei”.
Pentru aceasta, MAPn primeste cladirea din centrul orasului, in care, in perioada interbelica, functionasera fostul cinematograf “Rodina”.
De asemenea, MAPn mai dispune in Husi si de un “camin de garnizoana”, care este situat intr-o cladire veche, de pe strada I.L.Caragiale.





De asemenea, in zona Recea, exista un poligon militar de instructie si trageri.





C. Institutii ale ministerului de justitie

-Tribunalul si judecatoria
Pana la aparitia legilor scrise, rolul principal in Principatele Romane, in judecarea diverselor “pricini” il aveea “obstea”.
Mult timp in Husi factorul principa de pazire a legalitatii a fost episcopul, ramanand ca numai cele nesolutionate de el sa devina obiect de “judecata domneasca”.
Normele juridice si-au avut la poporul roman radacini in dreptul romano-bizantin.
Domnitorul Vasile Lupu a stabilit in 1649 care pricini trebuie judecate de domn si care de episcopi.
In urma aplicarii “Regulamentului Organic” se pun bazele justitiei laice, de stat, care este separata de biserica.
Astfel, dupa ce Husul devine resedinta “tinutului” Falciu si primeste titlul de “oras”, la 27 martie 1832 se emite actul infiintarii tribunalului, initial cu sediul la Falciu, iar din 1834 mutat la Husi, cu titlul de “judecatorie”.
Primii presedinti ai tribunalului Husi au fost: Grigorie Cuza (1834), D.Iamandi (1836), Lascarachi Mihalachi (1837), Anastasie Panu (1842- 1847), C. Prangati (1847- 1862), Constantin Buzdugan (1863- 1864).
Reformele in justitie adoptate in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza au efect si asupra judecatoriei si tribunalului din Husi.
In anul 1892 sunt date in folosinta doua cladiri monument istoric pentru tribunalul si judecatoria Husi. Intr-una din cladiri functioneaza din 1952 Casa de cultura Husi.
Fiecare cladire aveea initial 11 incaperi, din care doua la subsol.
C. Chirita arata ca in 1893 tribunalul Husi aveea un presedinte, 3 membri si un procuror.
Organizarea si functionarea moderna a tribunalului husean incepe dupa 1903, cand, in urma unei reforme in justitie, se pune accent pe: competenta completului de judecata, pe asigurarea de edificii adecvate si Sali pentru structura organizatorica.
La nivelul fostului judet Falciu, tribunalul aveea doua sectii (civila si penala), avand ca presedinti, timp de jumatate de secol, oameni cu inalta pregatire si constiinta profesionala : Gh. Leon, Mircea Sfat, V. Dumitru, Constantin Bejenaru.
Sub presedentia lui Mircea Sfat, la 24 martie 1932, tribunalul husean si-a sarbatorit centenarul. Au participat la acel eveniment: loctiitorul de episcope de Husi Veniamin, prefectul fostului judet Falciu Apostoliu, decanul baroului de avocati Mihai Chiritoiu, procurorul Silion si avocatul Eugen Ianculescu.
Pe langa tribunal, exista si un parchet, condus de magistratii Gadei si Spiridonescu.

Alti judecatori din aceea perioada din Husi care merita amintiti sunt: Vasile Bedreag, M. Bugeac, dar si avocatii: Nicolae Tiron, Panaite Lupu, I. Adam Mitache, Vasile Baltinoiu, D. Enciu, Constantin Cozma, Dimitrie Porosnicu, etc.
Structura organizatorica, pana in 1948, a tribunalului era repartizata astfel: procuratura (doua Sali), arhiva si secretariatul (doua Sali), sala mare de sedinte, o sala pentru anchetatori penali.
Pana in 1950 pe teritoriul fostului judet Falciu existau 4 judecatorii: Husi, Falciu, Raducaneni si Vutcani.

In urma reformei administrativ-teritoriale din 1950 si a desfiintarii fostului judet Falciu, tribunalul Husi este desfiintat.
Judecatoria Husi devine “judecatorie raionala”, subordonata tribunalului regional Barlad si apoi Iasi.
In 1952 una dintre cele doua cladiri construite in 1892 este trecuta din administrarea Ministerului Justitiei in cea a Primariei Husi, care infiinteaza in aceea cladire Casa de cultura Husi.
In 1952 este infiintat un notariat de stat la Husi.



In urma reformei administrativ-teritoriale din 1968, si a infiintarii actualului judet Vaslui, cu resedinta in orasul (din 1979 municipiu) Vaslui, se desfiinteaza judecatoria si notariatul de stat din Husi, acestea fiind mutate in centrul Vasluiului, oamenii din Husi ajungand sa piarda timpul si sa fie pusi pe drumuri.
In perioada 1968- 1996, in intreg judetul Vaslui, existau numai doua judecatorii, la Vaslui si la Barlad, ambele subordonate “Tribunalului Judetean Vaslui”.
Printre ultimii magistrate huseni inainte de 1968 (transferati apoi la Vaslui sau la Barlad) au fost: Nicolae Istrati (fost procurer si avocat), Hariton Burdea, Octavian Gadei, Gh. Obreja, Eugen Ianculescu, Eugen Chernbach.
In 1968 cladirea construita in 1892, in care functionasera pana atunci Judecatoria Husi, este trecuta din administrarea Ministerului Justitiei in cea a Ministerului Apararii Nationale, care infiinteaza in aceea cladire “Casa Armatei”.



Dupa 1990 se punea problema reinfiintarii judecatoriei la Husi.
Ministerul Justitiei revendica si castiga de la Ministerul Apararii Nationale una din cladirile construite in 1892.
In 1996 in aceea cladire este reinfiintata Judecatoria Husi, dupa 28 de ani.
Pana in 1999 cladirea este renovata si modernizata.
Din pacate in ultimii ani cladirea (monument istoric) nu este intretinuta corespunzator.

Pentru sediul parchetului, se construieste o cladire noua, langa cea veche.


Dupa 1990, cand activitatea notarilor publici si a avocatilor este liberalizata si privatizata, in Husi apar si doua birouri notariale particulare si mai multe cabinete de avocatura.
De asemenea, exista si birouri de mediatori.


In perioada interbelica, in Husi a existat si un penitenciar. La 19 aprilie 1963 acesta este desfiintat, in locul sau infiintandu-se o Scoala speciala, pentru fete cu deficiente psihice, astazi denumita “Liceul Tehnologic Sfanta Ecaterina”.





D. Alte institutii cu atributii in ordinea si linistea publica si apararea civila, subordonate primariei Husi


-Politia locala Husi s-a constituit din fostul corp al gardienilor publici.
Are sediul in incinta fostei policlinici de adulti (cladire construita la inceputul anilor 1950, care astazi adaposteste un Centru consultativ, birourile serviciului public local de asistenta sociala, sediul politiei locale), insa dotarea politiei locale Husi este aproape inexistenta (are in dotare numai un autoturism vechi “Cielo”).
Seful politiei locale Husi este domnul Nastase Viorel.


-Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta, din cadrul primariei Husi.
Are numai doi angajati, seful sau fiind domnul Nitica.
Nu dispune de o dotare tehnica adecvata.
In Husi existau inainte de 1990 si doua adaposturi antiaeriene, la subsolul unor blocuri din zona centrala. Astazi ambele sunt nefunctionale.







Institutii de protectia mediului

A. Ocolul silvic Husi a functionat initial intr-o cladire veche (dar frumoasa) care era situata pe strada 1 Decembrie.

Dupa ce aceea cladire este demolata, construindu-se blocuri, ocolul silvic este mutat in locatia actuala, pe strada Dobrina, unde este realizata o cladire noua (cu etaj) si alte dotari-anexa.

Tot acolo se afla si sediul Sectorului de exploadare forestiera.

Acesta aveea si o rampa de incarcare a materialului lemnos in vagoane de cale ferata, rampa situata in capatul liniei 17 (linie care deservea si santierul Constructorul).


Ocolul Silvic Husi aveea si alte unitati si amenajari in oras sau langa oras:


-O plantatie de zmeura, la iesirea din oras spre Padureni
Astazi nu mai exista.

-Fazaneria situata in apropierea campingului Dobrina, unde se cresteau fazani, care apoi erau exportati si uneori dati si catre angajatii ocolului silvic.
Astazi este abandonata, fiind scoasa la vanzare!

-Cantonul silvic Valea Teiului, situat intr-un cadru natural foarte frumos, in padurea Dobrina (la iesirea spre Tatarani). Era folosit si ca loc de organizare a unor evenimente festive, petreceri, sedinte, etc, la care participau angajatii ocolului silvic.

-Un fel de rezervatie pentru caprioare, in padurea Dobrina.
Ocolul Silvic Husi are in administrare padurea Dobrina.



B. Statia meteo

Era situata la iesirea din oras, spre Albita.

In ultimii ani cladirea a fost renovata, insa statia meteo Husi a fost desfiintata, astazi aceea cladire apartinand directiei apelor romane.



C. In Husi exista si o filiala a AGVPS (Asociatia generala a vanatorilor si pescarilor sportivi), la parterul unui bloc de pe strada A.I.Cuza



Atributii privind protectia mediului are si “Garda de Mediu” Vaslui.

In general, Husul este un oras destul de curat si nepoluat.

Principalii factori de poluare din Husi sunt noxele de la autovehicule si poluarea apelor subterane cu nitriti si nitrati.

Din pacate si paraurile care strabat Husul sunt poluate cu diverse resturi si gunoaie menajere, aruncate de cei care locuiesc in apropierea acestor parauri.

Institutii financiar-bancare

A. Institutii financiare publice (de stat)


-Finantele publice locale isi au sediul in incinta primariei. Gradul de incasare a impozitelor si taxelor locale este unul destul de bun la Husi.


-Finantele publice centrale (ANAF) si trezoreria. Initial aveau sediul tot in incinta primariei.
In mai 2007 este inaugurata actual cladire, ultramoderna, situata in centrul orasului, pe strada General Gheorghe Teleman, care adaposteste sediul ANAF la Husi.
In anii 90 (pana prin 1999) a existat si un “punct vamal” in municipiul Husi, in locatia fostului depozit de achizitii a cooperatiei de consum din zona industriala. Astazi acolo este sediul firmei SC Marsemar SRL Husi.
De asemenea, un birou vamal ANAF exista si in vama Albita, iar in trecut exista un punct vamal si in statia de frontiera CFR Falciu.



-Filiala CEC Husi
Are sediul la parterul unui bloc de pe strada Stefan cel Mare, cunoscut ca si “blocul CEC”. A fost construit in prima parte a anilor 80 si consolidat dupa cutremurul din 1986.
In ultimii ani, sediul filialei CEC Husi a fost modernizat.
De asemenea, filiala CEC Husi mai are inca doua sucursale in oras: una situata la parterul unui bloc de pe Bdul. 1 Mai (in zona centrala) si cealalta situata la parterul primului bloc construit in Husi in 1960, in cartierul Stadion, pe strada Mihail Kogalniceanu.



-De asemenea, in Husi exista si o “Agentie loto”, cu sediul la parterul blocului CEC, de pe strada Stefan cel Mare.
De asemenea,mai exista si o a doua agentie loto-prono in Husi, pe strada General Gheorghe Teleman.
In anii 1990 existau mai multe chioscuri “loto-prono” (inclusiv in cartierul de blocuri Stadion). Astazi acestea nu mai exista.




B. Institutii financiare particulare (banci, societati de asigurari, etc)

Una dintre cele mai vechi institutii bancare de pe teritoriul municipiului Husi a fost banca “Albina”, infiintata in anul 1914, de catre doi administrator: Gheorghiu Irimia si Coman Mihai.
Unul dintre cele mai vechi sedii a acestei banci s-a aflat in cladirea (monument istoric) situata la intersectia strazilor A.I.Cuza si Florilor. Cladirea exista si azi, apartine de Scoala Generala nr. 1, dar se afla intr-o stare de degradare avansata, necesitand a fi renovata.
Incepand cu anul 1894 si in perioada interbelica, in Husi au mai functionat si alte banci: “Banca Agricola”, “Banca Falciului”, “Banca de credit marunt”, “Banca Comertului”, “Banca Speranta”, “Banca Piscul lui Voda”, “Banca Haim Sehor”, “Banca Federala Luceafarul”, “Banca Gradina”.
Toate acestea erau constituite cu capital privat, fiind menite sa crediteze sis a pastreze disponibilitatile banesti ale populatiei, grupate pe profesii: agricultori, horticultori, comercianti, etc.



Ca institutii de credit create de stat, a functionat in Husi, in perioada interbelica, Banca Nationala a Romaniei, agentia Husi, avand sediul initial pe strada Ghica Voda.
In anul 1938, datorita faptului ca sediul din Husi al acestei banci devenisera impropriu activitatii bancare, conducerea agentiei BNR Husi de atunci (reprezentata de Gheorghe Manoliu- director si Constantin Mihail) a cumparat un teren de la comunitatea evreilor.
In anul 1939, pe acest teren, incepe constructia sediului agentiei BNR Husi, lucrarile fiind coordonate de “Serviciul tehnic al BNR”, iar executia propriu-zisa fiind coordonata de Molinar C. Batisto.
Constructia este terminata in anul 1940 si adaptata cerintelor functionale din perioada celui de-al doilea razboi mondial si de dupa 1945.
La subsolul cladirii s-a amenajat o incapere pentru tezaur si un adapost antiaerian.
In prezent cladirea este sediul filialei Husi a “Raiffeisen Bank”.





O alta institutie importanta de credit care a functionat, mai intai la nivel national si apoi in teritoriu, a fost “Banca Agricola”, infiintata la 1 aprilie 1894, cu scopul “sa serveasca treburilor agriculturii”.
“Banca Agricola” a functionat in Husi si prin societatile bancare mai sus amintite, pana in 1906, cand rolul de banca Agricola, pentru marea masa a agricultorilor, a fost luat de banca denumita “Creditul Agricol”.
In anul 1937 a luat fiinta “Creditul National Agricol”, societate anonima pe actiuni, constituita cu aportul: statului, Bancii Nationale a Romaniei si prin subscriptii publice, de serviciile careia au beneficiat si agricultorii din zona Husi.



Dupa instaurarea regimului comunist in Romania la 6 martie 1945 si “nationalizarea mijloacelor de productie” in 1948, inclusiv a Bancii Nationale a Romaniei, sfera creditarii a fost restransa la aceasta, singura institutie bancara care a functionat la Husi intre 1948- 1952.
Ca urmare a faptului ca Banca Nationala nu putea face fata singura complexelor nevoi ale activitatii economice, atat la nivel central cat si in teritoriu, au luat fiinta banci de stat specializate pe sectoare de activitate economica.

Astfel, in 1952, se reinfiinteaza “Banca Agricola”, care la inceput in Husi a functionat in casele Herscovici (de pe strada A.I.Cuza) iar apoi in sediul (inaugurat in 1940) de pe strada General Gheorghe Teleman.
“Banca Agricola” aveea insa o autonomie limitata, atributiile ei fiind fixate de guvern si de Banca Nationala a Romaniei, fapt pentru care, in 1960, “Banca Agricola” a fuzionat cu “Banca Nationala a Romaniei”, devenind “Directia de creditare a agriculturii de stat si cooperatiste” din cadrul Bancii Nationale a Romaniei.
Intrucat era necesara intarirea aparatului si controlului bancar in unitatile economice, au fost create, la nivel national, banci de stat, pe sectoare mari de activitate: Agricultura, Industrie, Investitii, Comert exterior, etc.

La nivelul orasului Husi, incepand cu 1 martie 1968, a luat fiinta “Banca pentru agricultura si industrie alimentara”, filiala Husi, condusa de Cojan Alexandru (director), Moisanu Constantin (sef serviciu creditare) si Ludovic Frentescu (contabil-sef).
Atat conducerea, cat si majoritatea salariatilor, au provenit de la Banca Nationala, filiala Husi, care pana atunci lucrasera in sectorul creditarii agriculturii din cadrul Bancii Nationale.

Asadar, intre 1 martie 1968- 1973, pe teritoriul orasului Husi, au functionat doua institutii bancare de stat:

-Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, filiala Husi

-Banca Nationala a Romaniei, filiala Husi, care aveea acceleasi atributii ca si precedenta, in industrie, comert, cooperatie de consum si mestesugareasca, precum si institutii bugetare si organizatii obstesti.
In plus, Banca Nationala controla si circulatia baneasca in teritoriu, precum si tezaurizarea metalelor pretioase, facand si operatiuni cu metale pretioase.




In anul 1973, prin decretul nr. 166, s-a procedat la restructurarea sistemului bancar din Romania.
Astfel, la Husi s-a desfiintat “Banca nationala” si “Banca Agricola”.
Astfel, intre 1973- 1990, pe teritoriul orasului Husi a functionat o singura institutie bancara- “Banca pentru agricultura si industrie alimentara”, filiala Husi, care facea operatiuni de creditare, decontari si finantare a investitiilor, pentru toti agentii economici, persoane fizice sau juridice, de pe teritoriul orasului Husi si a celor 15 comune “arondate” acestuia.

La 1 decembrie 1990 este reinfiintata, la nivel central, prin hotarare de guvern, “Banca Agricola”, ca societate pe actiuni, initial cu capital integral de stat, prin preluarea activelor si pasivelor fostei “Banci pentru agricultura si industrie alimentara”.
La Husi, “Banca Agricola” infiinteaza o filiala, cu sediul tot in cladirea inaugurate in 1940, de pe strada General Gheorghe Teleman nr. 1.
In perioada 1990- 1993 , peste 50% din capitalul “Bancii Agricole” este privatizat, principalii actionari devenind clientii bancii si toti salariatii sai.
In 1993, filiala din Husi a Bancii Agricole era condusa de Moisanu Constantin (director) si Popa Catalina (contabila-sefa).
In 2001, “Banca Agricola” este cumparata de grupul bancar privat din strainatate “Raiffeisen Bank”.
In ultimii ani, acest grup a modernizat si sediul filialei sale din Husi.





Dupa 1990, apar, atat la nivel national, cat sip e teritoriul municipiului Husi, unele societati bancare, constituite initial cu capital integral sau majoritar de stat:

-“Banca Comerciala Romana”, filiala Husi. A fost infiintata in 1990. Din 2003 este privatizata, in anul 2006 majoritatea actiunilor sale fiind cumparate de grupul strain “Erste Bank” (din Austria).
Este singura filiala din Husi a unei banci, care dupa 1990 si-a construit un sediu nou (intr-o cladire distincta, nu la parter de bloc), pe strada A.I.Cuza.

-“Banca Romana de Dezvoltare”, filiala Husi. A fost infiintata in 1990. In anii 1998- 1999 este privatizata, majoritatea actiunilor sale fiind cumparate de grupul “Societe Generale” (din Franta).

-“BANKCOOP”, filiala Husi, infiintata in 1990. A fost infiintata de cooperatia de consum si mestesugareasca. In 2000 da faliment.



Dupa 2000 mai apar si alte filial a unor banci in Husi, banci constituite de la inceput cu capital integral privat:
-Banca Transilvania
-Banca Carpatica
-Alpha Bank
-Si altele.

In prezent toate societatile bancare din Husi dispun de sedii moderne, si ofera mijloace moderne de creditare si plata, inclusive prin card si bancomate.



In privinta societatilor de asigurari, in perioada 1948- 1990, in Husi a existat filiala Husi a ADAS (Administratia asigurarilor de stat). Dupa 1990 aceasta devine societatea comerciala ASIROM, astazi societate cu capital privat.
Are sediul in Husi pe strada Florilor, in apropierea fostului restaurant Intim.

Dupa 1990 mai apar si in Husi si diverse societati private de asigurari:
-Unita
-Allianz Tiriac
-Si altele


De asemenea in Husi exista si doua firme de lichidari judiciare.
Exista si birouri de mediatori.
In Husi exista si case de pariuri sportive.



Alte institutii

-Primaria Municipiului Husi si Consiliul Local Husi au sediul intr-o cladire cu doua etaje, construita in perioada 1964- 1965.
In ultimii ani cladirea s-a degradat, existand un proiect de reabilitare si modernizare a ei.
Cladirea dispune si de o sala de sedinte.
In prezent, conducerea Primariei Municipiului Husi este asigurata de: primar inginer Ioan Ciupilan (din 2008, aflat astazi la al treilea mandat, ales din partea PSD), viceprimar inginera Catargiu Liliana Ecaterina, secretara jurist Monica Dumitrascu, directoare executiva economista Maria Botez, directoare economica Safta Trofin si coordonator directia urbanism- inginer Ailenei Marius.


De-a lungul timpului primaria Husi a functionat si in alte sedii si locatii:

-Pentru perioada 1864 (cand s-a infiintat institutia primariei, primul primar al Husului fiind Mihai Jomir) – 1897, nu am putut gasi informatii unde a functionat primaria Husi

-In 1897 este construit de catre primaria un nou local pentru spital (actual cladire de boli contagioase), iar birourile primariei sunt mutate in casa daruita de Dimitrie Castroian, casa in care, intre 1863- 1897, a functionat spitalul din Husi.

-Datorita faptului ca déjŕ la sfarsitul anilor 1930 aceea cladire era uzata si devenisera improprie activitatii primariei, fiind afectata si de cutremurul din noiembrie 1940, autoritatile locale de atunci decid demolarea ei, si incep constructia, la data de 1 august 1941, pe acel loc, a unui local nou pentru primarie.

-Acest local este terminat si inaugurat inainte de actul de la 23 august 1944.

-Insa primaria Husi a apucat sa functioneze foarte putin in aceea cladire, deoarece aceea cladire este distrusa de bombardamentele aviatiei germane dupa 23 august 1944.

-Dupa 1950 pe acel loc se va construi fosta policlinica pentru adulti, iar in anii 2010- 2011, o data cu inaugurarea completa a actualei cladiri a Spitalului Municipal Husi Dimitrie Castroian (inclusiv policlinica noua integrata acestuia), cladirea construita dupa 1950 este cedata de spital catre primaria Husi, iar aceasta modernizeaza si reamenajeaza cladirea, mutand acolo birourile serviciului de asistenta sociala, un centru consultativ, sediul politiei locale, etc.

-Dupa 1944 si pana in 1964 este incerta locatia unde a functionat primaria Husi. Cel mai probabil a functionat in incinta “Casei Adam Mitache”, tot acolo functionand intre 1950- 1968 si “Sfatul popular raional Falciu”.

-In anii 1964- 1965 este construita si inaugurata actual cladire unde functioneaza primaria municipiului Husi si Consiliul Local Husi (pana in 1989- “Comitetul executiv al consiliului popular orasenesc Husi”), pe strada 1 Decembrie (pana in 1989- strada 7 Noiembrie), nr. 9.
Cladirea dispune si de o sala de sedinte.

In anii 1942/1943 primaria Husi aveea 43 de salariati.
In jurul anului 1997 primaria Husi aveea cca 35- 40 de salariati.
Astazi primaria Husi are cca 100 de salariati, fara a lua in calcul toate serviciile si societatile comerciale la care Consiliul Local Husi este actionar unic sau majoritar.



Organigrama Primariei Municipiului Husi (publicata pe site-ul acesteia) cuprinde urmatoarele structure, servicii, birouri si compartimente:

-Servicii fara personalitate juridica:

-Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor (SPCLEP) Husi, cu 12 angajati.

-Serviciul Voluntar pentru situatii de urgent, cu doi angajati.

-Centrul Public Local de Desfacere, cu 10 angajati

-Serviciul Public pentru administrarea cimitirelor, cu 8 angajati

-Muzeul Municipal Husi, cu doi angajati

-Statia de radioficare, cu un singur angajat



-Servicii cu personalitate juridica:
-Casa de cultura “Alexandru Giugaru”, cu 14 angajati

-Politia locala a municipiului Husi, cu 29 de angajati

-Cresa, cu 7 angajati

-Biblioteca municipala Husi, cu 10 angajati

-Serviciul Local de asistenta sociala, cu 36 de angajati




Alte birouri , directii si servicii:

-Directia Administratiei Publice Locale, cu 22 de salariati (cuprinde si: Biroul Juridic cu 3 salariati, Biroul Agricol si de Cadastru cu 6 salariati, Biroul Administratiei Publice Locale- Relatii Publice cu 8 salariati, Compartiment Gestionarea Resurselor Umane si a Functiilor publice, Informatizare, cu 3 salariati, Compartimentul Spatii Verzi si agreement, cu 4 salariati)

-Directia Economica, cu 37 de salariati (cuprinde si: Serviciul Impozite si Taxe Locale, cu 16 salariati, Compartimentul Buget-Contabilitate, cu 3 salariati, Compartiment Evidenta, Urmarirea si Incasarea Veniturilor, cu 9 salariati, Biroul managementul fondurilor si proiectelor europene si relatii internationale, cu 6 salariati)

-Directia Urbanism, Administratie si Dezvoltare Locala, cu 21 de salariati (cuprinde si: Compartiment Urbanism, Amenajarea Teritoriului si Cadastru Urban, cu 4 salariati, Compartimentul administrarea domeniului public si privat al municipiului Husi, cu 3 salariati, Compartimentul Disciplina in Constructii, cu doi salariati, Biroul Tehnic cu 11 salariati (in cadrul acestuia exista: Compartimentul Investitii cu doi angajati, Compartimentul Achizitii Publice cu doi salariati, Compartimentul pentru monitorizarea serviciilor si autorizarea transportului public local, cu doi salariati)).

-Compartimentul de control si managementul calitatii, cu un singur angajat.

-Compartimentul de protectie civila, cu un singur angajat

-Compartimentul audit intern, cu doi angajati

-Compartiment Dispecerat de Monitorizare si Supraveghere Video, cu doi angajati

-Compartimentul Autorizare si Control, cu doi angajati.





In afara de acestea, mai exista unele societati comerciale, la care Consiliul Local Husi este actionar unic sau majoritar. Acestea sunt:

-“SC Urban Calor SA” Husi, care se ocupa in trecut cu fostul sistem centralizat de termoficare din Husi. A fost infiintata in 2006, prin desprinderea de fosta Goscomloc. Astazi nu mai exista.

-“SC Ecosalubrizarea Prest SRL Husi”. A fost infiintata initial in 2006 (prin desprinderea de fosta Goscomloc) sub denumirea de “Serviciul Public Local de salubritate Husi”, iar, din 2011, ca societate comerciala distincta, sub denumirea actuala. Adresa si sediul- Strada Stefan cel Mare, nr. 18. In 2013 aveea 98 de angajati.

-“SC Parcuri Verzi SRL Husi”. A fost infiintata in 2011, prin desprinderea de fosta Goscomloc. Adresa si sediul: Strada 1 Decembrie 1918, nr. 9, corp B.




Serviciul si sistemul de apa-canalizare din municipiul Husi a fost preluat (de la fosta Goscomloc), in aprilie 2010, de catre operatorul judetean de apa-canal, SC Aquavas SA, societate la care Consiliul Judetean Vaslui este actionar majoritar. Sediul din Husi a filialei Aquavas este situate pe strada Stefan cel Mare, nr. 18.

Serviciul de transport urban in comun din municipiul Husi a fost concesionat initial, in noiembrie 2002, firmei private “SC Club-T-Srl Husi” iar apoi, in primavara anului 2005, firmei private “SC Anta 95 Srl Husi”.










-Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor (SPCLEP) Husi
Initial se afla in subordinea Ministerului de interne, functionand in incinta sediului politiei.
Dupa trecerea acestui serviciu din subordinea Ministerului de interne in cea a Primariei Husi, si dupa ce Spitalul Municipal Husi cedeaza in 2010- 2011 vechea cladire din strada 1 Decembrie (unde pana atunci functiona un laborator de analize medicale), Primaria Husi preia si renoveaza partial aceasta cladire (monument istoric si de arhitectura) si muta in 2011 acolo acest serviciu.
Acest serviciul este condus astazi de doamna Popa Mirela Liliana.





-Centrul consultativ a Primariei Husi
In anul 2010 Spitalul Municipal Husi cedeaza catre Primaria Husi cladirea construita la inceputul anilor 1950 si in care, pana in 2010, a functionat policlinica pentru adulti.
Primaria Husi preia si renoveaza si recompartimenteaza aceasta cladire si infiinteaza acolo un “Centru consultativ”.
Ulterior, tot in aceea cladire, sunt mutate si birourile asistentei sociale si a politiei locale Husi.




-Filiala din Husi a AJOFM Vaslui (Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca).
Initial (pana dupa 1994) aveea sediul intr-o cladire veche,de pe strada General Gheorghe Teleman.
Ulterior, este terminat si inaugurat actualul si modernul sediul de la parterul unui bloc de pe strada A.I.Cuza.



-Filiala din Husi a ITM Vaslui (Inspectoratului teritorial de munca)
Are sediul la parterul unui bloc de pe Bdul. 1 Mai





Partidele politice si activitatea politica

In Husi exista filiale si organizatii a principalelor partide politice din Romania:
-PSD, PNL, PDL, toate avand sediul la parterul unui bloc de pe Bdul. 1 Mai
-ALDE, cu sediul intr-o cladire veche, de pe strada General Gheorghe Teleman
-PNTCD, cu sediul langa “Clubul pensionarilor”
-Fostul Partid Conservator, cu sediul in incinta fostei cofetarii “Macul Rosu”, intr-o cladire veche.
-PRM, cu sediul intr-o cladire veche, langa cantina de ajutor social. Mult timp lider al filialei judetene Vaslui a PRM a fost Corneliu Bichinet.

Imediat dupa1990, liderii locali ai principalelor partied politice de atunci erau: Ion Costin, Dan Martian, Vasile Iantoc, Mihai Olaru, Avram D. Tudosie, Victor Hariton (directorul de atunci al spitalului) si Gheorghe Hoha (directorul de atunci al Liceului teoretic Cuza-Voda) (PDSR), Liviu Iacob (PNL), Petrica Tocu (PSM), ing. I. Rosu (PRM), Vasile Roman (PAC) si profesorul V. Marola, lider al Conventiei Democratice.

Astazi, liderii filialelor din Husi a principalelor partide politice sunt: primarul Ioan Ciupilan si fostul viceprimar (astazi senator) Aurel Caciula (PSD), doctorul Nelu Tataru si Liviu Iacob (PNL), fostul senator Dan Marian (PDL), etc.

La ultimile alegeri parlamentare si locale, majoritatea cetatenilor din Husi au votat cu PSD.

Astazi presedintele Consiliului Judetean Vaslui este Dumitru Buzatu (din partea PSD), iar vicepresedinti sunt Trifan Ciprian Ionut si Mariciuc Vasile.
Consiliul numara 33 de consilieri (din care: 60, 60% din partea PSD, 30,30% din partea PNL si 9,10% din partea ALDE).

Populatia

Teritoriul actualului municipiu Husi a fost locuit inca din neolitic, dupa cum atesta descoperirile arheologice din zona.
Zona-limita a vechiului targ medieval se afla intre actualele strazi Stefan cel Mare, General Gheorghe Teleman si Bdul. 1 Mai.
Loc de intretaiere a marilor drumuri, Husul a fost o vatra a convergentei etnice, pe aici trecand, atat in antichitate cat si in evul mediu, multe popoare.
Unii istorici vorbesc inclusiv de elemente iraniene (anticii “persi”) care ar fi trecut prin zona.
Tot pe aici au trecut si grecii, pe la anul 650 I. CH., in special cei din coloniile grecesti antice de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis si Callatis.
Desi zona Husului nu a fost sub administrarea directa a Imperiului Roman, totusi legaturile cu lumea romana au fost evidente.
In aceea perioada, zona Husi era locuita de triburile dacilor liberi.


De asemenea, prin zona actualului municipiu Husi au trecut si triburilor sarmantilor si a scitilor.
Legat de sciti, exista in apropierea vamii Albita “Movila Rabaiei”. Conform lui Dimitrie Cantemir, o regina scita (denumita “Rabie”) ar fi fost ucisa si ingropata in acel loc.
Dupa retragerea armatei si administratiei romane din provincia Dacia, in anul 271 D.CH, a urmat epoca migratiei popoarelor.
In aceea perioada, zona Husului a fost strabatuta de diverse popoare migratoare, precum: gotii (la mijlocul secolului 3), vizigotii, hunii (din anul 376), vandalii, gepizii, avarii, bulgarii, etc. Acestia nu au lasat urme in toponimia locala.
Mult mai statornici s-au dovedit a fi slavii, in special triburilor antilor si slavinilor, la inceputul secolului 6. Desi au fost asimilati de autohtoni, au lasat urme in toponimia locala: Dobrina, Draslavat, Ograda.
In secolele 8- 9 se incheie si in zona Husi procesul de etnogeneza si formare a poporului roman.
La sfarsitul secolului 10 au trecut pe aici pecenegii, iar, in secolul 11, cumanii, care vor domina zona timp de doua secole. In zona Husi, cumanii au lasat toponimul satului Talaba.

In 1241 se produce marea invazie tatara.
Stapanirea tatara a durat aproape doua secole, tatarii lasand urme in toponimia locala: Tatarani, Valea Tatarului, iar in tezaurul descoperit de taranul Nicolae Cotae in satul Oteleni, au fost descoperite atat monede bizantine, cat si monede de argint (sau imitatii) denumite “dirhemi”, emise intre anii 1280- 1299 de hanii tatari Tuda Mangu, Tula Ruga si Toctai.
Intemeierea principatului romanesc al Moldovei, in anul 1380 de catre Dragos-Voda, a salvat romanitatea de la est de Muntii Carpati.

Exista putine date cu privire la numarul si component etnica a populatiei din zona Husului in secolele 15- 16.
In mod evident elemental romanesc a predominat si aici, dar se poate vorbi mai departe de o anumita convergenta etnica in zona.
Domnii dar si Episcopia Husilor (dupa infiintarea sa in 1598) au adus oameni straini, ca mana de lucru, indeosebi pentru nevoile curtii domnesti si ale podgoriei. Acestia era mai ales unguri sau bulgari.
In prima parte a secolului 15 se stabilesc in zona Husi (in zona actualului cartier Corni) asa-numitii “husiti”, adeptii reformatorului religios Jan Hus, unii considerand ca acestia au dat numele localitatii Husi. Ca si etnie, acestia erau in special unguri.

În jurul anilor 1590 - 1600 au ajuns la Huși negustori evrei sefarzi veniți din Imperiul otoman, care îi primise după ce fuseseră evacuați din Spania, prin 1452 - 1457. De la ei au rămas un cimitir și o sinagogă. Alt val de evrei, de data asta așkenazi, veniți din Galiția și din Podolia, s-a stabilit la Huși în sec. XVIII și XIX.
La inceputul secolului 17, sunt adusi in Husi, ca robi ai Episcopiei, si tigani, care s-au asezat in imediata apropiere a Episcopiei, in zona actualului cartier Cotroceni.
In 1494 se estimeaza ca Husul aveea o populatie de 500- 600 locuitori, iar1590 aveea cca 1000 sau 2000 de locuitori.
Dupa estimarile episcopului catolic Quirini erau in Husi 1300 case, iar, conform episcopului catolic Marcus Bandinus (care a trecut prin Husi in 1646) Husul aveea atunci 1500 sau 1800 locuitori.

Pentru anul 1756 se estimeaza cifra de 1500 locuitori, iar, pentru anul 1771, cca 2000 de locuitori.
Pentru anul 1774 Ecaterina Negruti (in lucrarea sa “Clasificarea localitatilor urbane din Moldova, in prima jumatate a secolului 19”) estimeaza ca Husul aveea doar 855 locuitori.
Anii de razboi si ocupatiile militare (razboaiele ruso-austro-turce purtate pe teritoriul Principatelor Romane in secolul 18), invaziile si jafurile, fiscalitatea excesiva din timpul regimului fanariot, calamitatile naturale, au avut consecinte importante in ceea ce priveste densitatea populatiei.
Totusi, la sfarsitul secolului 18 si inceputul secolului 19, se constata un spor demografic si la Husi.
In anul 1803, Ecaterina Negruti apreciaza ca Husul aveea 950 locuitori, iar istoricul Gheorghe Ghibanescu da cifra de 2800 locuitori, din care 168 evrei.
Conform “Monografiei judetului Falciu”, tiparita in anul 1935 la tipografia “Corlateanu” din Husi, arata ca in 1810 Husul aveea 4500 locuitori.
Ocuparea Basarabiei de catre Rusia tarista in 1812 a avut consecinte negative pentru Husi, prin scaderea importantei orasului.




Insa, tratatul de pace de la Adrianopol (Edirne) din 1829 si inlaturarea regimului fanariot, deschide calea epocii moderne si in Principatele Romane.
Prin aplicarea “Regulamentului Organic”, Husul primeste titlul de “oras” in 1834 si, devenind resedinta “tinutului” Falciu, devine sediul unor noi institutii de stat, moderne. Populatia creste si ca urmare a stabilirii in Husi a unui numar de dregatori domnesti si functionari de stat.

In 1832 orasul Husi aveea 4.875 locuitori, atunci Husul intrand in categoria oraselor mari din zona Moldovei, ocupand locul 6 in zona Moldovei, dupa orasele: Iasi (cu 48.314 locuitori), Botosani (13.796 locuitori), Galati (8.047 locuitori), Roman (6.169 locuitori) si Barlad (5.327 locuitori).
In 1835, Husul aveea 7.700 locuitori.
Insa, in prima parte a secolului 19, situatia numarului de locuitori din Husi a suferit si unele modificari negative, ca urmare a epidemiei de ciuma din 1816 , a invaziei de lacuste din 1843 si a incendiului din 21 iulie 1844, cand au ars 191 de case si 50 de dughene, inregistrandu-se 20 de morti si 281 de familii sinistrati.



In a doua parte a secolului 19, populatia orasului Husi creste.
Dupa 1829 se produce o extindere a vetrei targului spre sud-vest, prin sosirea in Husi a ultimului grup de refugiati bulgari, si aparitia cartierului „Bulgari” (inclusiv zona „Gradinari”), si prin reducerea spatiului nelocuit dintre vatra targului si (pe atunci) satele Plopeni si Brosteni.
De asemenea, tot in secolul 19, apare si cartierul Raiesti, format prin asezarea de agricultori romani in zona paraurilor Turbata si Raiesti.
In 1847 se uneste cu orasul Husi fostul sat Plopeni, care devine cartier al orasului.
Ulterior, se va uni cu orasul Husi si fostul sat Brosteni, care devine de asemenea cartier al orasului.
Dupa Tratatul de Pace de la Paris din 1856 si retrocedarea catre Principatul romanesc al Moldovei a 3 judete din sudul Basarabiei, si dupa unirea Principatelor romanesti a Moldovei si Valahiei in 1859 si formarea statului modern Romania (proclamat oficial in 1862), populatia orasului Husi creste.
Astfel, in 1859, orasul Husi aveea 12.756 locuitori (din care numai 2703 “stiau carte”).

Dupa aplicarea legii privind secularizarea averilor manastiresti din 1864, o parte din terenurile si domeniile pe care le aveea Episcopia Husilor sunt rascumparate de locuitorii orasului, si astfel apar noi terenuri si spatii disponibile pentru constructii.
In a doua parte a secolului 19, ca urmare a migrarii populatiei din cartierele (foste asezari rurale din jurul nucleului orasului, devenita ulterior “zona centrala”) din jur, a dezvoltarii de tip urban (administratie judeteana, gruparea credinciosilor si in jurul Episcopiei, a dezvoltarii mestesugurilor si comertului, etc) populatia orasului Husi creste.
Astfel, in 1871, orasul Husi aveea 18.500 locuitori.
Insa, ulterior, populatia orasului incepe sa scada.
In 1873 orasul a fost afectat de un incendiu devastator, in urma caruia a ars in special zona pietii si biserica Sfintii “Voievozi”.
In urma razboiului de independenta din 1877- 1878 cele 3 judete din sudul Basarabiei sunt reocupate de Rusia tarista, acest lucru avand un efect negativ pentru Husi, orasul pomenindu-se brusc marginalizat si izolat si lipsit de importanta drumurilor spre Basarabia.

Conform lui C. Chirita in anul 1891 in Husi existau 12.660 locuitori, din care: 6374 barbati si 686 femei, 2703 cu “stiinta de carte” si 9957 fara “stiinta de carte”, dupa cult: 7836 ortodocsi, 1838 catolici si 2986 mozaici, dupa etnie: 9642 romani, 2986 evrei, doi rusi, doi bulgari, 6 greci, 17 nemti (germani) si 5 italieni. Acesti locuitori “vetuiesc in 2200 de case, de diferite forme si marimi, asezate pe 52 de strazi, impartite in 4 mahalale (cartiere) sau colori: Cotroceni sau coloarea galbena, Raesti sau coloarea albastra, Plopeni sau coloarea rosie si Brosteni sau coloarea verde”.

Dupa constructia si inaugurarea caii ferate (initial cu ecartament ingust de 1000 mm) Crasna- Husi in 1890, se dezvolta si viata economica a orasului (mestesugurile, comertul, constructiile, etc), si, prin constructia de case de-a lungul strazilor Saca si Garii si pe dealul Dobrina, apar doua noi cartiere a orasului: Gara-Saca si Dobrina.

In 1912, populatia orasului Husi atinge cifra de 15.652 locuitori.

In timpul primului razboi mondial, populatia orasului Husi creste spectaculos, ca urmare a marelui aflux de refugiati din teritoriile ocupate de armatele “Puterilor Centrale”, ajungand in 1918 la cifra de 20.913 locuitori, cifra pe care o va mai atinge abia in 1966.
Dupa sfarsitul razboiului, prin plecarea oamenilor la casele lor, populatia a scazut.

Dupa realizarea Marii Uniri din 1918 si a statului national-unitar Romania Mare, in granitele sale firesti si legitime, prin vointa liber exprimata a populatiei, si in special datorita unirii Basarabiei cu patria-mama Romania, importanta orasului Husi (ca resedinta a judetului Falciu, conform constitutiei din 1923) creste, in perioada interbelica Husul inregistrand o dezvoltare notabila.
Ca urmare, populatia sa creste.
Din deceniul al treilea al secolului 20, evident populatiei devine tot mai precisa, prin recensamintele mereu imbunatatite ca procedura.
In anii 1926- 1927 fostul sat Corni se uneste cu orasul Husi, devenind un cartier al acestuia.

Conform recensamantului din 29 decembrie 1930 (primul recensamant modern din Romania) orasul Husi aveea o populatie de 17.130 locuitori, din care: 8328 barbati, 8802 femei, existand 4020 gospodarii si 15 familii cu 10- 15 copii.
Din cei 17.130 locuitori ai orasului Husi din 1930, cca 30% erau evrei.

La sfarsitul perioadei interbelice, orasul Husi numara déjŕ 9 cartiere: Dobrina, Gara-Saca, Cotroceni, Corni, Zona centrala, Brosteni, Plopeni, Bulgari (inclusiv zona “Gradinari”) si Raiesti.
In 1941 orasul Husi aveea 18.906 locuitori.

Cel de-al doilea razboi mondial, cu distrugerile provocate de acesta, cu trecerea trupelor sovietice si pe la Husi, dar mai ales soldat cu ocuparea Basarabiei de catre URSS , determina scaderea populatiei orasului Husi.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, si a regimului legionar (septembrie 1940- 23 ianuarie 1941) si a celui militar antonescian (23 ianuarie 1941- 23 august 1944) evreii din Husi au fost supusi la diverse persecutii si represalii, in apararea lor intervenind si episcopul Husilor de atunci, Grigorie Leu.
Dupa 1946 apare un nou cartier de case in Husi, denumit “Dric”, prin constructia de case la est de strada Ana Ipatescu.
Astfel, la recensamantul din 1948, Husul aveea 16.605 locuitori.

Instaurarea regimului comunist in Romania, dar mai ales masurile luate in anii 1949 si 1950, au avut consecinte negative pentru orasul Husi, care si-a sporit izolarea si marginalizarea.
Astfel, la 1 martie 1949, dupa 351 de ani, Episcopia Husilor este desfiintata.


In 1950, in urma reorganizarii administrativ-teritoriale, fostul judet Falciu este desfiintat, Husul ramanand doar “centru raional” (pana in 1956 in cadrul “Regiunii Barlad”, apoi in cadrul “Regiunii Iasi”).
Astfel, Husul pierde importante institutii si avantaje, pe parcursul anilor 50 si 60 majoritatea investitiilor fiind concentrate in orasele resedinta de regiuni (la Barlad, apoi la Iasi).
In 1956 Husul aveea 18.055 locuitori, iar in 1966 aveea 20.716 locuitori.

In urma reformei administrativ-teritoriale din februarie 1968, si a infiintarii actualului judet Vaslui, cu resedinta in orasul (din 1979 municipiu) Vaslui, Husul isi sporeste izolarea si pierde si alte avantaje si institutii (judecatoria, desfiintata in 1968, etc).

Desi la aceea ora orasele Barlad si Husi erau net superioare orasului Vaslui, sub majoritatea aspectelor (numar de locuitori, dotari edilitare, viata economica, industrie, viata cultural-artistica, traditii istorice, etc), totusi resedinta noului judet a fost stabilita la Vaslui, datorita faptului ca orasul Vaslui era pozitionat geografic relativ in centrul noului judet, dar mai ales datorita faptului ca doi important lideri ai PCR de atunci erau nascuti in apropierea orasului Vaslui: Virgil Trofin (nascut la Lipovat, si bun prieten cu Nicolae Ceausescu de la UTC) si Petru Enache, nascut intr-o comuna din preajma Negrestiului.
Stabilirea resedintei noului judet la Vaslui a determinat neglijarea si marginalizarea oraselor Barlad si Husi in privinta investitiilor, majoritatea acestora fiind concentrate la Vaslui, care, dupa 1968, este practic reconstruit din temelii.

Astfel, la recensamantul din 1966, Barladul aveea 41.060 locuitori, Husul aveea 20.716 locuitori iar Vasluiul doar 17.591 locuitori.
In schimb, la recensamantul din 1992, Barladul aveea 77.518 locuitori, Husul aveea 32.688 locuitori, iar Vasluiul crescusera spectaculos ca numar de locuitori (fata de 1966), atingand in 1992 cifra de 80.614 locuitori.

Totusi, dupa 1970- 1974, ca urmare a conjucturii, datorita politicii de “repartizare justa a mijloacelor de productie pe intreg teritoriul tarii”, si orasul Husi inregistreaza o anumita dezvoltare.
S-a construit destul de mult si la Husi, mai cu seama sub dictatura lui Nicolae Ceausescu.
Constructia intreprinderilor din “zona industriala” a orasului, in perioada 1974- 1980, dezvoltarea agriculturii (IAS Husi fiind atunci o unitate renumita), a comertului si serviciilor, a cooperatiei de consum si mestesugaresti, a transporturilor si telecomunicatiilor, etc, a determinat cresterea populatiei orasului Husi.
Pentru a face fata exodului de populatie de la sat la oras, s-au construit si in Husi numeroase blocuri (cca 5000 de apartamente si garsoniere), aparand, din anii 60- 70, un cartier complet nou de blocuri- “Stadion”.
De asemeanea, era intensa si deplasarea zilnica tip “naveta”, a celor care locuiau in mediul rural si lucrau la fabricile din Husi.

In schimb, de la inceputul anilor 60, datorita politicii de industrializare la nivel national, o parte din tineretul din Husi s-a stabilit definitiv, gasind un loc de munca sigur si un confort ridicat, in orasele mari sau in cele puternic industrializate din tara: Bucuresti, Brasov, Hunedoara, Petrosani, Iasi, Constanta, etc. Unii locuitori din Husi si din imprejurimi au plecat sa lucreze si in minele din Valea Jiului.
De asemenea, tot de la inceputul anilor 60, majoritatea evreilor din Husi au emigrat in Israel sau in tarile vest-europene si in SUA.

In 1977 orasul Husi aveea 22.828 locuitori, pentru ca in 1992 sa atinga numarul maxim de 32.688 locuitori.



Conform recensamantului din 1992 orasul Husi aveea o populatie de 32.688 locuitori. Alte date de atunci:

-51,8% erau femei iar 48,2% erau barbati
-Natalitatea era de 14% si mortalitatea de 10 la mie, rezultand un spor natural de 4%.
-Principalele cauze de decese erau: 50% boli cardiovasculare, 16% cancer, 14% boli ale aparatului respirator si 20% alte cauze.
-In 1991 mortalitatea infantila era de 24,6%
-Casatoriile erau de 8,1 la mia de locuitori, iar divorturile de 1 la mie, ca dovada a stabilitatii traditionale a nucleului familiei.
-Durata medie de viata era de 66, 56 de ani la barbati si 72, 65 de ani la femei.
-Piramida varstelor se prezenta astfel: 0-14 ani 21,7%, 15-60 de ani 62,7% si peste 60 de ani 15,6%.
-Structura profesionala a populatiei era repartizata astfel: 37% lucrau preponderant in agricultura, 36% in industrie, constructii, transporturi si telecomunicatii, 17% in comert, iar 10% in alte domenii (invatamant, sanatate, administratie, deservire, etc).
-Din punct de vedere religios, 81% erau ortodocsi, 18% erau catolici si 1% alte culte (adventisti de ziua a saptea, mozaici, etc)
-Din punct de vedere etnic, 99,95% erau romani, iar 0,05% erau de alte etnii (tigani, evrei, ucrainieni, bulgari, greci, maghiari, germani, etc).
-In 1994 peste 83% din locuinte erau proprietate personala, 16,6% erau proprietate de stat si 0,4% alte forme de proprietate.
-Locuintele erau realizate din materiale corespunzatoarea vietii moderne. Ca si grad de dotare, peste 50% erau racordate la sistemul centralizat de apa-canalizare si de termoficare, peste 98% erau racordate la reteaua de energie electrica, peste 964 locuinte dispuneau de abonamente radio-tv, peste 65% din locuinte dispuneau de abonamente la reteaua de telefonie fixa a Romtelecom, etc.
-Suprafata locuibila pentru o persoana era in 1994 de 9 mp, iar densitatea populatiei in orasul Husi era de 539,7 locuitori pe kmp, datorita suprafetei mari a intravilanului- 1522 hectare.


Intre anii 1994- 1995, ca urmare a acordarii de terenuri de catre primarie pentru tinerii care doreau sa-si construiasca o locuinta (casa), apare, langa zona industriala, un nou cartier de case, denumit “Cartierul Nou” (sau “Recea”).
La 27 mai 1995 orasul Husi este declarat “municipiu”, fiind astfel al treilea oras declarat “municipiu” din judetul Vaslui, dupa Barlad (1968) si Vaslui (1979).





Din pacate, dupa anii 1994- 1997, populatia municipiului Husi incepe sa scada, datorita mai multor factori:

-Decaderea economica a localitatii, prin falimentarea si disparitia unor intreprinderi industriale (fosta Fabrica de conserve, fosta filatura de bumbac, Moldotext, MAT, ICIL, IRIC, etc) sau restrangerea activitatii altora (Husana, fosta SUC- devenita SC Petalul SA), disparitia unitatilor mari din domeniul agriculturii (fostul IAS, devenit dupa 1990 SC VIdisamp SA si care falimenteaza si dispare in 2005, desfiintarea celor doua CAP-uri in 1991, etc), fapt care duce la disparitia a foarte multor locuri de munca.
Principala cauza a scaderii populatiei municipiului Husi dupa 1994- 1997 este lipsa locurilor de munca sigure si bine platite in Husi.
De aceea foarte multe persoane, in special cele tinere si active, au parasit localitatea, in cautarea unor locuri de munca mai sigure si mai bine platite.
Din pacate nici conducerea primariei Husi (nici fosta, nici actuala) nu a reusit sa elaboreze si sa aplice strategii si metode eficiente, pentru atragerea de investitori puternici in Husi, care sa investeasca in activitati direct productive: agricultura, industrie alimentara, industrie textila si usoara, etc.


Un alt motiv al scaderii populatiei localitatii este si lipsa posibilitati si a dotarilor de agreement si de petrecere a timpului liber, iar potentialul turistic al orasului si cadrul natural foarte frumos in care este situat acesta este foarte slab valorificat.
Din pacate singurul cinematograf din Husi a fost inchis in jurul anului 2000, din cele 3 muzee din oras doar unul este deschis publicului vizitator, fostul “cineclub” a fost desfiintat, activitatea cultural-artistica, in lipsa unei finantari adecvate, este destul de palida (desi dupa 1990, prin aparitia democratiei si a libertatii de exprimare, era de asteptat ca activitatea cultural-artistica sa se dezvolte si la Husi), iar localitatea nu dispune nici de o sala moderna de spectacole.
Majoritatea cladirilor vechi din oras, cu valoare istorica si arhitecturala sunt nerenovate.
Posibilitatile de petrecere a timpului liber in natura sunt destul de limitate, desi exista 3 zone (Padurea Dobrina, Dealul Motoc si Zona iazurilor de la Recea) care ar putea fi amenajate si valorificate in acest sens.
In oras exista si doua parcuri- A.I.Cuza si Rodina, care au fost modernizate dupa 2010.
Ocazional, la Husi mai vine teatrul V I Popa din Barlad (dar in lipsa unei Sali de spectacole adecvate acesta este obligat, cand vine la Husi, sa-si sustina reprezentantiile teatrale in sala de sedinte a primariei!), iar uneori (cu ocazia Anului Nou, “Toamnei culturale husene” sau a “Zilelor orasului” din octombrie) mai este adusa de catre primarie o formatie muzicala, care sustine concerte in aer liber, prin inchiderea strazii principale din oras- A.I.Cuza.
Scaderea populatiei localitatii este reliefata si de reducerea numarului de scoli generale, de la 6 in anul 1987, la numai 3 in anul 2013.

Conform recensamantului din 2002 populatia municipiului Husi era de 29.510 locuitori.



Conform ultimului recensamant de pana in prezent, cel din 2011, populatia municipiului Husi este de 26.266 locuitori.

Din punct de vedere etnic sunt: 90,95% romani, 8,5% cu etnie necunoscuta sau nedeclarata (inclusiv tigani) si 0,54% evrei.

Din punct de vedere religios sunt: ortodocsi (73,91%), catolici (17,19%), cu religie necunoscuta sau nedeclarata (8, 53%) si mozaica (0,35%).

Desi de-a lungul istoriei in Husi au locuit oameni de diverse etnii sau religii, trebuie de remarcat ca in Husi nu au existat vreodata conflicte inter-etnice sau inter-religioase, Husul fiind recunoscut ca un oras in care predomina convietuirea sociala armonioasa.

Sistematizarea urbana , cartierele municipiului Husi si zonele functionale


A. Zone functionale
 
a. Localizarea si dezvoltare initiala a targului medieval si zone cu cladiri vechi, de valoare istorica si arhitecturala
 
  Dezvoltarea initiala a targului medieval a inceput din preajma bisericii episcopale “Sfintii Petru si Pavel”.
 Extinderea initiala a targului s-a produs de-a lungul actualei strazi Stefan cel Mare, de la episcopie spre zona actualei piete.
 Un alt nucleu in jurul caruia a inceput dezvoltarea targului medieval Husi a fost zona actualelor cartiere Corni si Cotroceni.
 Conform episcopului Melchisedec Stefanescu, in zona actualul cartier Corni, ar fi existat (probabil la inceputul secolului 15)  “silesce (siliste) de satu vechi, la o departare de targ ca la un ceas”.
 Nu se stie cand si in ce imprejurari acest sat vechi a disparut.
 Pe acest loc s-au asezat in 1460 asa-numiti “husiti”, initial in zona “Benta” (prima lor asezare numindu-se “Ieronim”) , iar apoi in zona actualului cartier Corni.
 Un alt nucleu de la care a inceput dezvoltarea targului medieval a fost si actualul cartier Cotroceni (unde, in zona actualei strazi Sara, s-au asezat in special mestesugari pentru a deservi Episcopia), dar si partea de nord a actualului cartier “Stadion” (in zona strazii Episcopiei, unde s-au asezat tigani, adusi initial ca robi ai Episcopiei, prima mentiune despre tiganii din Husi datand din anul 1627).
 Actualele cartiere Brosteni si Plopeni au existat inca din evul mediu ca sate separate, ulterior fiind “donate” Episcopiei. Prima mentiunea despre satul Brosteni dateaza din 1681 (dupa 1875 se uneste cu orasul Husi, devenind cartier al acestuia), iar prima mentiune documentara despre satul Plopeni dateaza din 1662 (in 1847 se uneste cu orasul Husi, devenind un cartier al acestuia).
 Existenta, in secolele 15 si 16, a unei curti domnesti temporare la Husi a determinat stabilirea in Husi de negustori si mestesugari, initial pentru nevoile curtii domnesti si a episcopiei.
 Acestia s-au stabilit initial in imediata apropiere a acestor doua obiective.
Urmare a acestui fapt a fost formarea targului medieval propriu-zis, in joss pre sud-est, pe interfluviul dintre paraiele Draslavat si Turbata.
Apoi targul s-a asezat pe panta lina dinspre paraul Draslavat, sI spre unirea acestuia cu paraul Turbata.
Sectoarele urbane “Olarie”, “Lemnarie”, etc, erau situate la marginea nucleului initial al targului, prin denumirea lor indicand functia economic ape care au avut-o.
In secolele 16- 17, desi evolutia teritoriala s-a desfasurat in general lent, s-a produs totusi o reducere a spatiului nelocuit dintre nucleul initial al targului si- pe atunci- satele vecine dispre vest si sud Brosteni si Plopeni, unde locuitorii targului, mereu in crestere ca numar, construiau locuinte si plantau vii.
Acest mic “centru” a atras satele din jur, formand, cu timpul, un tot unitar. Aici, in ‘centru”, mai bine zis in “targ” s-au asezat negustorii si mestesugarii.
Configuratia topografica a targului Husi in a doua jumatate a secolului 18 se poate observa din planul intocmit de Ioreste Dan in 1771.
 Dupa 1829 se produce o extindere a vetrei targului spre sud-vest, prin sosirea in Husi a ultimului grup de refugiati bulgari, si aparitia cartierului „Bulgari” (inclusiv zona „Gradinari”), si prin reducerea spatiului nelocuit dintre vatra targului si (pe atunci) satele Plopeni si Brosteni.
 De asemenea, tot in secolul 19, apare si cartierul Raiesti, format prin asezarea de agricultori romani in zona paraurilor Turbata si Raiesti.
In 1847 se uneste cu orasul Husi fostul sat Plopeni, care devine cartier al orasului.
Ulterior, dupa 1875, se va uni cu orasul Husi si fostul sat Brosteni, care devine de asemenea cartier al orasului.
 
Planul din 1871 al orasului arata ca acesta era format din vatra targului, imas si vii, avand o suprafata de 2400 „falci”.

Planul din 1885 al orasului traseaza strazile principale si cele 4 cartiere ale orasului existente atunci: „Cotroceni” (care cuprindea partea central-estica, episcopia si targul vechi, pana la Biserica Inaltarea Domnului), „Brosteni” (care cuprindea partea centrala si bazinul paraului Draslavat, intre strazile A.I.Cuza si Ghica Voda), „Plopeni” (care cuprindea partea de sud-est, pana la „Movila Voloseni”) si „Raiesti” (care cuprindea sectorul Dric, inclusiv strada Tabacari, inclusiv cartierul „Bulgari”). Planul arata ca orasul era incadrat de vii.



 Dupa 1834, cand Husul primeste titlul de oras si devine resedinta tinutului Falciului (prin aplicarea “Regulamentelor organice”), apar noi institutii de stat in oras, se construiesc noi cladiri pentru aceastea, dar si alte cladiri particulare.
Stabilirea in secolul 19 in special a unui numar important de evrei in Husi determina aparitia unor constructii (de obicei locuinte particulare sau pravalii, magazine si ateliere mestesugaresti) realizate de acestia, majoritatea in stil “vagon”.
Tot in secolul 19 apar si alte doua cartiere cu populatie venita din zone mai indepartate: Raesti (format din agricultori romani care s-au asezat pe vaile paraurilor Sara si Turbata) si Bulgari (format din colonisti de origine bulgara, sositi in special dupa 1829).
Dupa 1890, anul constructiei caii ferate Crasna-Husi (initial cu ecartament ingust de 1000 mm), orasul se extinde spre vest, si se dezvolta in jurul garii, aparand cartierele Gara-Saca si Dobrina.
La sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20, dar si in perioada interbelica, sunt construite in Husi unele cladiri vechi, de mare valoare istorica si arhitecturala.
Din pacate, dupa 1970, in cadrul procesului de sistematizare urbana si a constructiei de blocuri in zona centrala, unele din aceste cladiri sunt demolate, iar altele nu sunt renovate, fiind lasate in paragina, sa se degradeze.

 In anii 1926- 1927, fostul sat Corni (care pana atunci apartinea de comuna Epureni) se uneste cu orasul Husi, devenind un cartier al acestuia.
 In 1938, la sfarsitul perioadei interbelice, orasul Husi numara deja 9 cartiere: Dobrina, Gara-Saca, Cotroceni, Corni, Brosteni, Plopeni, Bulgari, Raesti, Zona centrala.

 Dupa cel de-al doilea razboi mondial se vor mai adauga inca 4 cartiere ( Dric dupa 1946, extins dupa 2010 cu zonele “Dric-2” si “Dric-3”,  “Stadion”- primul cartier compact de blocuri din Husi, construit dupa 1960,  Zona industriala, construita intre 1974- 1980 si apoi extinsa in anii 80 si “Cartierul Nou”
- ultimul cartier aparut in Husi pana in prezent- construit in anii 1994- 1995).

Asadar astazi municipiul Husi numara 13 cartiere (din care: doua preponderent de blocuri- “Stadion” si “Zona centrala”, 10 de case si zona industriala).





 Mai jos voi arata principalele cladiri vechi, de valoare istorica si arhitecturala, care mai sunt in Husi sau care au fost demolate dupa 1970, dar si a cladirile vechi aflate in stare avansata de degradare si care ar trebui demolate.


-De-a lungul strazii Stefan cel Mare, pe partea stanga in sensul spre Scoala nr. 2, intre intersectia cu strada Melchisedec (langa magazinul “Agricultorul”) si bazar, mai exista cateva cladiri vechi, care inainte de 1948 apartineau in cea mai mare parte unor evrei.
Aceste cladiri sunt astazi in stare avansata de degradare si nu mai prezinta siguranta (dar, cu toate acestea, in ele functioneaza o pizzeria (“Marcomi”) si unele magazine), si ar trebui demolate.
Pe locul lor cel mai indicat ar fi realizarea unor parcari, pentru fluidizarea traficului pe strada Stefan cel Mare si in apropierea pietii, trafic care, in special la sfarsitul saptamanii este deosebit de dificil in aceea zona si datorita comerciantilor care vin cu diverse autovehicule sau chiar carute pentru a adduce marfa la piata.
Tot in aceea zona, la intersectia strazilor Stefan cel Mare si Paul Barais, a existat inca din perioada interbelica, fostul hotel “Dobrina”. Cladirea acestuia a fost in cea mai mare parte abandonata dupa 1983 (cand s-a dat in folosinta actualul hotel “Dimitrie Cantemir”), si in 2010 a fost demolata. Astazi pe locul fostului hotel “Dobrina” este practic un maidan, unde cresc buruienile si se aduna gunoiele, “oferind” o imagine dezolanta in plin centrul orasului.
Litigiile cu fostii proprietari impiedica primaria sa preia si sa amenajeze acel teren.





Cladirile vechi, de valoarea istorica si arhitecturala, care mai exista in Husi si care ar trebui renovate sau au fost renovate , si sunt incluse in lista monumentelor istorice, conform datelor de pe site-ul oficial al primariei Husi, sunt:

-“Casa Adam Mitache” (strada General Gheorghe Teleman, nr. . Este cea mai frumoasa cladire din oras, construita in 1880 ,în stil ecleptic, bogat ornamentată cu stuf la exterior şi interior, casa a fost înscrisă în lista monumentelor istorice de arhitectură în 1992.
De-a lungul timpului in aceasta cladire au functionat mai multe institutii: Prefectura fostului judet Falciu (intre 1932- 1950), “Sfatul raional popular Husi” (1950- 1968), probabil si primaria orasului Husi (dupa 1944- 1965), Intreprinderea de gospodarire oraseneasca IGO Husi (1968- 1990), iar din 1990 in aceasta cladire functioneaza Muzeul orasenesc (din 1995 municipal) Husi, muzeu infiintat initial in 1957.
Din pacate la scurt timp dupa 1990 cladirea este afectata de o “misterioasa ciuperca” care I afecteaza peretii.
In 1993, datorita faptului ca nu mai prezenta siguranta pentru publicul vizitator, cladirea (si implicit muzeul) este inchisa, colectiile valoroase ale muzeului fiind duse “temporar” la muzeul judetean din Vaslui.
Totusi si dupa 1993 in cladire au mai functionat unele birouri ale muzeului, dar apoi cladirea- nemaifiind intretinuta- se degradeza semnificativ.
In 2000 directoarea muzeului municipal Husi, Violeta Veturia Bazarciuc este ucisa in incinta cladirii, in biroul sau. Autorul sau autorii acestei crime nu au fost descoperiti nici pana azi.
In 2007 incepe renovarea cladirii, cu fonduri de la Ministerul Culturii, insa din pacate, din motive obscure, este sistata dupa cativa ani, reusindu-se doar schimbarea acoperisului si mici reparatii la fatada.
Cladirea necesita a fi consolidate si renovata in intregime.




-“Casa Armatei”, cunoscuta si ca fostul cinematograf “Rodina”. A fost construita la mijlocul secolului 19 sau in prima parte a secolului 20.
A adapostit din perioada interbelica si pana in 1983 primul cinematograf din oras “Rodina” (pana in 1983 cand este dat in folosinta fostul cinematograf “Dacia”). Intre 1983- 1996 cladirea a apartinut unei fabrici din Husi care o folosea pe post de depozit!
In 1996 cladirea trece in administrarea Ministerului Apararii Nationale, care muta aici “Casa Armatei” si “Comenduirea garnizoanei Husi”.
Cladirea ar trebui renovata.



-“Casa Monasterianu”, in care functioneaza restaurantului “Podgoriile Husului”, cel mai renumit restaurant din Husi (strada General Gheorghe Teleman, nr. 13 A). A fost construita la sfarsitul secolului 19. Astazi apartine de firma “SC Bicomplex Srl”. A fost renovata.


-“Casa Enache” , strada General Gheorghe Teleman, nr. 11. A fost construita la sfarsitul secolului 19. Astazi aici functioneaza farmacia “Farmnova”. A fost renovata.


-“Casa Faierstein”, azi “Casa Palcu”. Strada General Gheorghe Teleman, nr. 13. A fost construita in 1902. Ar trebui renovata.


-“Casa Mitache”, azi “Casa Chiriac si Neiciu”. Strada General Gheorghe Teleman, nr. 6. A fost construita in 1890. Ar trebui renovata.


-“Casa Gociu”. Strada General Gheorghe Teleman, nr. 5. A fost construita la sfarsitul secolului 19. Ar trebui renovata.


-Sediul sucursalei Husi a bancii “Raiffeisen” (fosta Banca Agricola). A fost construita intre anii 1939- 1940. A fost renovata. Strada General Gheorghe Teleman, nr. 1.


-“Casa Singer”, azi “Casa Tarziu”, strada Florilor, nr. 4. A fost construita in 1930. Astazi este locuinta particulara. A fost renovata.


-“Casa Lorenzo Collavini”, azi “Casa Buzdugan” , strada Florilor nr. 2. A fost construita in 1924. Astazi este locuinta particulara. A fost renovata.


-Sediul fostei banci “Albina”, una dintre primele banci din Husi. A fost construita in 1914 si se afla la intersectia strazilor Florilor si A.I.Cuza. Astazi cladirea apartine de scoala generala nr. 1 care are acolo un atelier. Cladirea este intr-o stare avansata de degradare, necesitand a fi renovata.


-Fosta cofetarie “Macul Rosu”, cunoscuta ca si “Casa Porosnicu”, situata la intersectia strazilor A.I.Cuza si
Astazi cladirea este sediul firmei “Vioncas SRL” si a fostului partid conservator. Ar trebui renovata. A fost construita in 1934.

Dupa cum se observa, toate aceste 12 cladiri vechi, de mare valoare istorica si arhitecturala, se afla intr-un perimetru cuprins intre strazile General Gheorghe Teleman, Florilor si A.I.Cuza. Aceasta zona cu cladiri vechi este aproape tot ce a mai ramas din centrul vechi al Husului.
Tot in aceasta zona s-a construit in 1983 si hotelul Dimitrie Cantemir, tot in 1983 (la parterul unui bloc de pe strada General Gheorghe Teleman) s-a dat in folosinta si fostul cinematograf “Dacia” si tot in aceasta zona se afla si parcul “Rodina” si sediul statiei de salvare.



In anii 70- 80, ca urmare a procesului de sistematizare urbana si a constructiei de blocuri in zona centrala a orasului, unele cladiri vechi cu valoarea istorica si arhitecturala din acestea zona au fost demolate, fiind demolate si multe case din aceasta zona.


Totusi, in zona centrala a orasului, in afara de perimetrul sus-mentionat, au mai ramas cateva cladiri vechi, frumoase:


-Ansamblul bisericii ortodoxe “Sfintii Voievozi”, strada Eroilor nr. 10, construit in secolul 19.


-Biserica ortodoxa “Sfintii Voievozi”, construita in anii 1849- 1855. A fost renovata. Altadata domina centrul orasului prin pozitia sa, astazi este incadrata intre blocuri, intr-un spatiu restrans, care o dezavantajeaza.


-Turnul-clopotnita a acesteia, construit in anii 1850- 1857. A fost renovat. Strada Eroilor nr. 10.





-Casa de cultura a municipiului Husi. Cladirea care adaposteste astazi casa de cultura a fost construita in 1892, pentru tribunalul fostului judet Falciu. In perioada 1892- 1932, dupa unele informatii, in aceasta cladire a functionat si prefectura fostului judet Falciu.
In 1950 in urma reorganizarii administrativ-teritoriale, fostului judet Falciu este desfiintat si implicit si tribunalul acestuia.
In 1952 cladirea este cedata de Ministerul Justitiei catre primaria Husi care, in 1952, infiinteaza in aceasta cladire Casa de cultura a orasului.
Dupa 1990 cladirea nu mai este intretinuta corespunzator degradandu-se semnificativ.
In primii ani de dupa 1990 la subsolul cladirii a functionat o discoteca si un “club”!
Unele spatii din cladire au fost inchiriate firme SC Creativ MGS Srl Husi condusa de Sergiu Gaina.
In octombrie 2017 incep unele lucrari de renovare a cladirii, care se anunta de durata.
Cladirea este situata pe strada Alexandru Giugaru, nr. 1.



-Judecatoria municipiului Husi.
Functioneaza intr-o cladire construita tot in 1892, pe strada Alexandru Giugaru nr. 2.
In 1950,in urma reorganizarii administrativ-teritoriale, judecatoria Husi devine “judecatoria raionala Husi”.
In februarie 1968 , in urma unei noi reorganizari administrativ- teritoriale si a infiintarii actualului judet Vaslui, cu resedinta in orasul (din 1979 municipiu) Vaslui, judecatoria Husi este desfiintata, in intreaga perioada 1968- 1996 in intreg judetul Vaslui existand numai doua judecatorii- la Vaslui si la Barlad.
Dupa 1968 cladirea trece in administrarea Ministerului Apararii Nationale, care muta acolo “Casa armatei”.
Dupa 1990 se punea problema reinfiintarii judecatoriei Husi. Cladirea este revendicata si castigate de Ministerul Justitiei, care in 1996 reinfiinteaza, in aceasta cladire, Judecatoria Husi.
Pana in 1999 cladirea este renovata.
Din pacate in ultimii ani nu este intretinuta corespunzator.




  Alte cladiri cu valoarea istorica si arhitecturala, incluse in lista monumentelor istorice, si care ar trebui renovate sau au fost renovate se afla de-a lungul strazilor 1 Decembrie 1918 si A.I.Cuza:

-Fostul sediul al seminarului episcopiei Husilor , strada 1 Decembrie 1918, nr. 48A. Cladirea a fost construita in 1926- 1929.

-Sectia de boli contagioase a spitalului municipal. Strada 1 Decembrie 1918, nr. 40. A fost construita in 1897. A fost renovata. Este situata in cartierul Gara-Saca.

-Sediul clubului elevilor si copiilor. Cladirea a fost construita in 1911. Strada 1 Decembrie 1918, nr. 11. Cladirea ar trebui renovata. Este situat in cartierul Brosteni.
In aceasta cladire a functionat inainte de 1950 camera Agricola a fostului judet Falciu. Din 1970 este sediul Clubului pionerilor si apoi si a soimilor patriei, redenumit dupa 1990 Clubul copiilor si elevilor.


-“Casa Iorgu Berea”. Este una dintre cele mai frumoase cladiri din oras. Este situata in cartierul “Stadion”, la intersectia strazilor 1 Decembrie 1918 si Mihail Kogalniceanu. A fost construita in 1889.
De-a lungul timpului a adapostit mai multe institutii: Compania de jandarmi a fostului judet Falciu (1932- 1949), sectia de pediatrie a spitalului orasenesc (dupa 1950- 1986).
Cladirea a fost grav avariata de cutremurele din 1977 si 1986, dupa 1986 fiind abandonata si lasata sa se degradeze.
Dupa 1990 este retrocedata de conducerea spitalului Husi fostilor proprietari.
Apoi acestia o doneaza Episcopiei Husilor, care preia cladirea, o renoveaza (cu bani din donatii si sponsorizari, inclusiv din partea fostului arbitru de fotbal si actual om de afaceri Adrian Porumboiu) si muta in 2004 in aceasta cladire “Muzeul de arta veche bisericeasca si bibliofil”, singurul astfel de muzeu din Romania.
 Din pacate in ultimii ani cladirea nu este intretinuta asa cum ar trebui.




-“Casa Teodoru”azi “Casa Opris”, situata vis-ŕ-vis de primarie. Strada 1 Decembrie 1918, nr. 8. A fost construita in 1932. A fost renovata. Astazi este locuinta.

-“Casa Sotir Zaharia”, azi casa parohiala a bisericii ortodoxe “Sfantul Nicolae”. Strada 1 Decembrie 1918, nr. 6. A fost construita intre 1915- 1919. Astazi se afla in stare avansata de degradare si ar trebui renovata.

-“Casa Jenica Mitache”, azi sediul gradinitei nr. 4. Strada 1 Decembrie 1918 ,nr. 4. A fost construita in 1910. Ar trebui renovata.

-“Casa Adrian si Linde”, azi locuinta particulara si cabinet avocat Veselu Tudora. Strada 1 Decembrie 1918, nr. 2. A fost construita in 1910. A fost renovata.

-“Ansamblul de arhitectura 1 Decembrie 1918”, situat pe strada cu accelasi nume, la nr. 1-11 si 2-14. A fost realizat mijlocul secolului al 19 si in prima jumatate a secolului 20. Cuprinde de fapt o locuinta particulara si sediul de azi al cantinei de ajutor social si al PRM. Cladirea in care functioneaza ultimile doua obiective ar trebui renovata. Este situat in cartierul Brosteni.
-Sediul protoieriei si protopopiatului Episcopiei Husilor. Strada 1 Decembrie 1918, nr. 1. Cladirea a fost construita in 1860. A fost renovate. Este situate in cartierul Brosteni.

-“Casa Murgulescu”, construita la sfarsitul secolului 18 si inceputul secolului 19. Strada A. I. Cuza, nr. 27. Ar trebui renovata. Este locuinta particulara.

-“Casa Bugeac”, azi “Casa Darie si Tocu”, construita la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20. Strada A. I. Cuza, nr. 29. Ar trebui renovata. Este locuinta particulara.

-“Casa Popov-Frunzeti”, azi locuinta Tilea si a primariei. A fost construita 1894. Strada A. I. Cuza, nr. 35. Ar trebui renovata.

-“Casa Chernbach”, construita in 1933. Strada A. I. Cuza, nr. 49. Ar trebui renovata. Este locuinta particulara.

-“Casa Goldenberg si Reiter”, construita in 1921. Strada A.I.Cuza, nr. 50.  Ar trebui renovata. Este locuinta particulara.

-“Casa Mardare”, azi “Casa Strachinaru”, construita in 1921. Strada A.I.Cuza, nr. 51. Este locuinta particulara. A fost renovata.

-Biserica ortodoxa “Sfantul Gheorghe”, situata la intersectia strazilor A.I.Cuza si Sfantul Gheorghe. Este situata in cartierul Plopeni. A fost construita in anii 1856- 1869 de catre bresla blanarilor. A fost renovata.

-Fostul sediul a birourilor cooperatiei de consum . Cladirea a fost construita la sfarsitul secolului 19 si se afla pe strada A.I.Cuza nr. 76, in cartierul Plopeni. In 1948 cladirea este nationalizata si trecuta in administrarea cooperatiei de consum (dupa 1968- “Grup Depozite Husi” si “Cooperativa de consum Husi” din cadrul “Uniunii Judetene a Cooperatiei de Consum UJCC Vaslui”). In 1989 , prin reamenajara unei foste magazii, sunt realizate birourile “grupului depozite Husi” pe strada Alecu Ghitescu, iar dupa aceasta cladirea este mai rar folosita de cooperatia de consum.
Dupa 1990 cladirea este retrocedata de cooperatia de consum fostilor proprietari. A fost apoi renovata.


Desi este un cartier predominant de blocuri, cateva cladiri vechi, cu valoare istorica si arhitecturala, au mai ramas si in cartierul “Stadion”, in zona strazii Mihail Kogalniceanu:
Acestea sunt:

-Ansamblul Episcopiei Husilor, construit in secolele 15- 20. Strada Mihail Kogalniceanu, nr. 19. A fost renovat.

-Biserica episcopala “Sfintii Petru si Pavel”. Construita initial in timpul lui Stefan cel Mare si Sfant, in anii 1494- 1495 si reconstruita in anii 1753- 1756. A fost renovata. Strada Mihail Kogalniceanu, nr. 19.

-Palatul Episcopal, construit intre anii 1771- 1792. Strada Mihail Kogalniceanu nr. 19. Ar trebui renovat.

-Doua camera subterane si crama-pivnita a vechii curti domnesti, de sub palatul Episcopal. Au fost construite intre 1494- 1495. Aici este pastrata si vinoteca Episcopiei Husilor.

-Turnul-clopotnita de la intrarea in curtea episcopiei. A fost construit in 1938. A fost renovat.
-Zidul de incinta a curtii episcopiei. A fost construit in anii 1826- 1849.

-Cladirea veche a Colegiului National “Cuza-Voda” Husi. A fost construita in 1913 si extinsa in 1959. Strada Mihail Kogalniceanu nr. 15. A fost renovata. In curtea acestei cladiri exista un stejar cu o “vechime” de cca un secol.

-Cladirea care astazi adaposteste sediul “ Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor (SPCLEP) Husi”.
Cladirea este cunoscuta ca si “Casa Chiritoiu”. A fost construita in 1909 si este situata pe strada 1 Decembrie 1918, nr. 14.
In 1948 este nationalizata si trecuta in administrarea Spitalului Husi, care infiinteaza in aceea cladire un laborator de analize medicale.
In anii 2010- 2011, dupa terminarea completa si inaugurarea actualei cladiri a Spitalului Municipal Husi, acesta cedeaza “Casa Chiritoiu” catre primaria Husi, care preia si renoveaza partial cladirea si muta acolo birourile SPCLEP Husi.



De asemenea, mai exista si alte cateva cladiri de valoare istorica si arhitecturala si in alte zone a municipiului Husi:

-“Casa Ralea”, in care s-a nascut sau care a apartinut filozofului si omului politic husean Mihai Ralea. Este situate in cartierul Raiesti, la intersectia strazilor Toma Kisacoff si Octav Hagiu. Ar trebui renovata, fiind singura casa din Husi care se mai poate amenaja ca si casa memoriala.
In 1948 este nationalizata, fiind infiintat acolo un dispensar medical teritorial.
Astazi in aceea cladire functioneaza cabinet ale medicilor de familie.

-Cladirea care apartine Scolii generale nr. 3 Anastasie Panu. A fost construita in 1893, fiind situata in cartierul Corni, pe strada Ion Luca Caragiale nr. 4 (in spatele unitatii de pompieri). A fost renovata.

-Cladirea care adaposte birourile si centrul eparhial al Episcopiei Husilor. Este situata in cartierul Corni, la intersectia strazilor Mihail Kogalniceanu, Corni si Stefan cel Mare. A fost renovata.


-“Conacul Mihai Ralea”, situat in cartierul Dobrina, in imediata apropiere a padurii Dobrina si a fostei halte CFR Dobrina hc. Este situat pe strada Gavril Vicov, nr. 4. A fost construit in secolul 20.
Dupa 1990 este cedat de urmasii lui Mihai Ralea catre Episcopia Husilor care infiinteaza acolo in 1996 Manastirea “Schimbarea la Fata”.
Astazi adaposteste staretia acestei manastiri.

-Schitul ortodox “Vovidenia”, de pe dealul Cotoi, din cartierul Brosteni. Strada Schit, nr. 109. Initial a fost construit in 1850 fiind apoi distrus de calamitati natural. A fost refacut in 1939, cu scopul de a infiintat acolo o manastire. Acest lucru nu s-a mai realizat datorita izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial.
In anii 70 cladirea este grav afectata de alunecarile de teren si infiltratiile de apa.
Astazi este intr-o stare de degradare avansata. Ar trebui renovata.




Asadar in municipiul Husi exista in prezent un numar de  48 cladiri de valoare istorica si arhitecturala, incluse in lista nationala a “Monumentelor istorice”, conform datelor “Directiei Judetene de Cultura Vaslui”.
Majoritatea acestor cladiri sunt concentrate in zona centrala, de-a lungul strazilor 1 Decembrie 1918 si A.I.Cuza, cateva in cartierul “Stadion” si cateva in alte zone a municipiului.
Din pacate putine din aceste cladiri sunt renovate si restaurate.
Aceste cladiri apartin de: unele ministere centrale, primarie sau institutii locale subordonate primariei, Episcopiei Husilor sau unor proprietari particulari.
Din pacate in Husi nu s-a adoptat inca o masura precum in Timisoara de exemplul, unde autoritatile locale (primaria) au obligat pe proprietarii acestor cladiri sa le renoveze.
Adoptarea unei astfel de masuri si la Husi ar fi benefica, renovarea si restaurarea acestor cladiri putand infrumuseta aspectul localitatii, conserva traditii istorice si culturale locale (care nu sunt putine) dar si atrage un numar important de turisti, cu impact benefic asupra dezvoltarii municpiului Husi si a bugetului local.





O cladire cu valoare istorica si arhitecturala din Husi (dar din pacate neinclusa in lista monumentelor istorice) este si cladirea statiei CFR Husi.
A fost inaugurate in 1890 , o data cu calea ferata Crasna-Husi.
Initial nu era tencuita la exterior, fiind realizata din caramida rosie de Ciurea.
La inceputul anilor 90 este tencuita la exterior, disparand astfel aspectul deosebit la exterior dat de caramida rosie de Ciurea.
In 2004 este partial “modernizata”, prin montarea de usi si ferestre termopan si refacerea acoperisului.
Din pacate dupa destituirea lui Mihai Necolaiciuc de la conducerea CFR-SA-Infrastructura, “modernizarea” cladirii statiei CFR Husi se opreste la jumatate.
Dupa anularea trenurilor de calatori pe linia Crasna-Husi (in ianuarie 2012) si inchiderea acestei linii, cladirea statiei CFR Husi este practic abandonata si lasata aproape si fara paza, degrandandu-se. In ultimii ani peretii au fost partial acoperiti cu “graffiti”.




Nu se poate vorbi, in ceea ce priveste municipiul Husi, de un stil arhitectonic respectat la nivelul intregului oras, ci de un amestec de stiluri, specific diferitelor perioada istorice.
Episcopia Husilor a pastrat o mare parte din trasaturile stilului arhitectonic moldovenesc. Acest stil este unul foarte important in evolutia in spatiul de la est de Muntii Carpati, acesta imbinand, alaturi de factorii locali , o seama de influiente straine: bizantine (planul bisericii episcopale, formarea boltilor si a arcurilor si elemente de décor exterior), gotice (prezenta contraforturilor, boltile ridicate pe nervuri, chenarele de la usi si ferestre) si armenesti (in elemente de décor exterior).




Din pacate, in decursul anilor 70- 80, cu ocazia procesului de sistematizare urbana si a constructiei de blocuri in zona centrala a orasului si in cartierul “Stadion”, au fost demolate si unele cladiri de valoare istorica si arhitecturala:

-Casa donata de Elena Popovici in 1940 pentru biblioteca orasului, care era una dintre cele mai frumoase cladiri din oras.
Cladirea a fost afectata de cutremurele din 1977 si 1986.
Cladirea era situata intre actualul local al CN Posta Romana (Oficiul Postal Husi) si sediul Bancii Raifeissen (fosta Banca Agricola).
In 1988 autoritatile locale de atunci (prim-secretara a orasului Husi era atunci Maria Roman), chipurile “negasind fonduri pentru consolidarea cladirii” decid demolarea ei.
Pe locul acesteia incepe constructia unui bloc, si aceasta abandonata dupa revolutie.
Multi ani dupa 1990 acolo a fost o groapa de fundatie care se transformasera cu timpul intr-un maidan si loc unde se aruncau gunoaiele.
Ulterior acel teren este cumparat de un intreprinzator privat, care deschide acolo terasa in aer liber “La Posta”.


-Fostul sediul din Husi al “Directiunii PTT” (Posta-Telefoane-Telegraf), construit in 1934.
Era situat in locul unde astazi se afla blocurile de pe Bdul. 1 Mai.
A fost demolat in anii 70.
In octombrie 1976 este inaugurat sediul PTTR din Husi, astazi cladirea apartinand firmei Telekom.


-Casa in care istoricul Ion Lupascu sustine ca s-ar fi nascut la Husi domnitorul Alexandru Ioan Cuza (desi alti istorici sustin ca s-ar fi nascut la Barlad, unde exista si o casa memoriala a acestuia).
Casa era situata pe fosta strada I.G.Duca, nr. 58.
La 3 ianuarie 1940 marele istoric Nicolae Iorga, in calitatea sa de atunci de presedinte al “Comisiei monumentelor istorice”, adreseaza autoritatilor locale din Husi urmatoarea telegrama: “Va rugam a ingriji de buna pastrare a casei vechi, in care s-a nascut A.I.Cuza, din Husi, strada I.G.Duca nr.58, care a fost declarata de aceasta comisie monument istoric, avand in vedere ca nu se admite nici un fel de reparatie fara aprobarea comisiei monumentelor istorice”.
Din pacate casa a fost demolata dupa 1973.


-Fostul sediu al Ocolului Silvic Husi.
Era situat intr-o cladire veche si frumoasa, din cartierul “Stadion”. In anii 70 este demolat, pe locul acelei cladiri construindu-se blocuri.
In schimb, tot in aceea perioada, este construit si dat in folosinta actualul si modernul sediu al Ocolului Silvic Husi din cartierul Dobrina, aproape de autogara si de a doua bariera de cale ferata.






In afara de aceste cladiri vechi sus-amintite, mai exista in Husi si alte cateva cladiri vechi, aflate in stare avansata de degradare , care nu mai pot fi restaurate si care ar trebui demolate:

-“Casa avocat D. Gociu’, situata pe strada 1 Decembrie nr. 14, in cartierul Stadion. A fost construita in 1899.
In 1948 este nationalizata si devine sediul unui dispensar medical teritorial.
Apoi devine sediul unor cabinete a medicilor de familie (Elena Buric, Hauta Eugen, etc).
Dupa ce aceste cabinete se muta in alte locatii (la parterul unui bloc din cartierul Stadion), cladirea este abandonata.
De asemenea, pe langa aceea cladire, mai exista si alte cateva constructii foarte vechi (astazi abandonate). In una din aceste constructii a fost un timp si sediul politiei locale.




-“Ansamblul vechiului spital comunal Husi”, din secolul 19. Strada 1 Decembrie 1918, nr. 40. Sunt de fapt cateva constructii si cladiri vechi din curtea spitalului, care astazi sunt folosite pe post de magazii.


-“Pavilion administrativ” a spitalului municipal Husi. Strada 1 Decembrie 1918, nr. 40. A fost construit in 1897.
Pana in 2010- 2011 in aceea cladire a functionat serviciul administrativ si financiar-contabil a spitalului. Astazi este aproape abandonata.
Totusi in aceea cladire mai exista o capela ortodoxa, infiintata in ultimii ani.


-“Pavilion arhiva” a spitalului municipal Husi. Strada 1 Decembrie 1918, nr. 40. A fost construit in 1897.
Astazi cladirea este abandonata.








b. Zone rezidentiale tip blocuri

Primul bloc a fost construit in Husi in anul 1960, fiind situat la intersectia strazii Mihail Kogalniceanu cu Aleea Mihail Kogalniceanu, in cartierul Stadion.
Este un bloc cu doua etaje, prevazut din constructie a fi incalzit cu sobe cu lemne.

Inainte de 1950 actualul cartier “Stadion” era ocupat in cea mai mare parte de viile episcopiei.
Dupa 1950, prin defrisarea unei parti din aceste vii, este construit stadionul, obiectivul in jurul caruia, dupa1960, va aparea primul cartier compact de blocuri din Husi.
Apoi, in anii 60 si 70 este realizat un cartier complet nou, aproape numai de blocuri, in jurul stadionului. Acesta este cuprins intre Strada 1 Decembrie 1918, Strada Mihail Kogalniceanu, ansamblul Episcopiei Husilor, viile episcopiei, ansamblul spitalului municipal si UM Chimie.
In acest cartier primele blocuri apar in anii 60.


Intre 1972- 1974 sunt realizate in acest cartier primele blocuri proprietate personala din Husi (3 blocuri) , care ofera un confort sporit: blocuri cu o singura scara, 4 etaje si 20 de apartamente, pereti din caramida (nu din placi prefabricate din beton), teren si spatiu verde in jurul lor, etc.
In anii 70-80 sunt realizate si celelalte blocuri din jurul stadionului si de-a lungul Aleii Stadion.
Desi predominant un cartier de blocuri, totusi exista si unele case, de-a lungul Aleii Scolii (fosta Aleea 23 August) si de-a lungul Aleii Mihail Kogalniceanu.
De-a lungul Aleii Mihail Kogalniceanu s-au construit si doua blocuri tip “vila” (cu un singur etaj si 4 apartamente si cu teren in jur) dar si cateva case tip duplex, cu doua-3 camere fiecare. In anii 70 in una din aceste case locuia si primul-secretar de atunci al orasului Husi Ion Croitoru.
Inainte de 1989 in acest cartier existau 3 centrale termice a IGO, care asigurau energia termica la blocuri.

In acest cartier exista si importante institutii de invatamant: Scoala generala nr. 3 Anastasie Panu (cu actual cladire inaugurate in februarie 1990), Colegiul National Cuza-Voda Husi (cu doua cladiri, una veche din 1913 si alta noua din 1969-1970), cladirea noua a Colegiului National Dimitrie Cantemir (fostul Liceu Agro-Industrial).
In acest cartier se afla si 3 cladiri cu valoare istorica si arhitecturala: “Casa Iorgu Berea” (care din 2004 adaposteste Muzeul bibliofil si de arta veche bisericeasca a Episcopiei Husilor), “Casa Chiritoiu” (care din 2010- 2011 adaposteste Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor (SPCLEP) Husi”) si cladirea veche a Colegiului National Cuza-Voda Husi.
In acest cartier mai exista si cladirea care adapostea sectia de pediatrie a spitalului municipal, cladire construita intre 1988- 1994 si abandonata dupa 2010- 2011.
De asemenea, pana in 2006 exista in acest cartier renumitul restaurant “Cina”, locul preferat de intalnire a microbistilor dupa un meci de fotbal. Astazi acest restaurant nu mai exista, in locul lui aparand un magazin.
Alte magazine si unitati comerciale din acest cartier din trecut erau: o alimentara, in anii 90 magazinele “lu’ Stoica” si a “lu’ Grigorescu”, chioscul de ziare a Rodipet si chioscul “loto-prono” de langa statia de autobuz, etc. Toate acestea au disparut demult.
In schimb in ultimii ani in acest cartier a aparut cea mai noua biserica ortodoxa din Husi- a 11- cu hramul “Sfantul Ilie”.

 
O mare parte din cartierul “Stadion” este ocupata spre nord de ansamblul Episcopiei Husilor si de viile episcopiei.
 La nord de acestea se afla o zona de case (de-a lungul strazilor Episcopiei, unde se afla si cele mai multe case locuite de tigani in Husi, si a strazii Melchisedec).
Cea mai veche mentiune documentara despre tiganii din Husi o avem din 7 mai 1627, cand domnitorul Miron Barnovschi acorda Episcopiei dreptul de a folosi robi tigani. Este si motivul pentru care tiganii s-au asezat initial in Husi in imediata apropiere a Episcopiei, in zona actualei strazi a Episcopiei. In 1856, in timpul domnitorului Barbu Stirbei, tiganii sunt eliberati din starea de robie.
 
Dupa aceasta zona de case, cartierul “Stadion” este despartit de cartierul “Cotroceni” de paraul Sara.

 Asadar cartierul “Stadion” este cuprins intre: UM Chimie, Ansamblul spitalului municipal, Strada 1 Decembrie 1918 (care-l separa de cartierul Brosteni) , Strada Mihail Kogalniceanu (care-l separa de Zona centrala), Strada Corni (care-l separa de cartierul Corni) si paraul Sara (care-l separa de cartierul Cotroceni).
Cartierul Stadion este strabatut de urmatoarele strazi: Aleea Stadion, Aleea Mihail Kogalniceanu si Aleea Scolii (fosta Aleea 23 August).





Un al doilea cartier predominant de blocuri este si zona centrala.

Blocurile de aici au fost construite in cea mai mare parte in anii 70-80.
Primele blocuri din zona centrala au fost construite in anii 70 in jurul pietii, de-a lungul Bdul. 1 Mai si intre strazile Eroilor, Alexandru Giugaru si Stefan cel Mare.

In anii 80 sunt realizate si blocurile dintre Strada Stefan cel Mare si Bdul. 1 Mai, prevazute din constructie a fi incalzite cu lemne.

Spre sfarsitul anilor 80 au fost demolate casele situate de-a lungul strazii A.I.Cuza, intre intersectia cu strada Meletie Istrati si strada Jomir, in locul acelor case urmand a fi construite blocuri. Prabusirea regimului comunist in 1989 a dus la abandonarea acestor planuri. Totusi, un singur bloc a apucat sa fie construit in aceasta zona inainte de 1989- cel situat in fata intersectiei dintre strazile A.I.Cuza si Sfantul Gheorghe (parte din asa-zisa “sosea de centura”).

La momentul revolutiei din 1989, unele blocuri erau inca in constructie. Multi ani dupa 1990 constructia lor a fost abandonata.

Ultimile blocuri construite si date in folosinta in zona centrala, inainte de caderea regimului comunist sau imediat dupa, sunt cele de pe strada A.I.Cuza, intre intersectia cu strada Nicolae Cisman si intersectia cu strada Sfantul Gheorghe,precum si blocurile dintre strada A.I.Cuza si strada Schit-Doctor Nicolae Lupu-Sfantul Gheorghe (asa-zisa “sosea de centura”).
In cadrul blocurilor situate de-a lungul strazii A.I.Cuza exista si singurele doua scari de bloc din Husi cu 6 etaje si lift. Nici unul din aceste doua lifturi nu functioneaza azi, fiind descompletate.
La parterul blocurilor situate pe strada A.I.Cuza se afla si sediile unor institutii: filiala AJOFM, Biblioteca municipala si filiala AGVPS.

In anii 90 mai sunt date in folosinta: blocul de pe Bdul. 1 Mai de langa bazar (in mare parte pentru personalul jandarmeriei) si un bloc pe strada Stefan cel Mare.

In 2007 sunt terminate blocurile ANL de pe Bdul. 1 Mai.
 
Zona centrala a municipiului Husi este cuprinsa intre: Strada Mihail Kogalniceanu (care o separa de cartierul Stadion), Strada 1 Decembrie 1918---Strada Nicolae Cisman----Strada Doctor Nicolae Lupu (care o separa de cartierul Brosteni), Strada Sfantul Gheorghe-----Strada A.I.Cuza (care o separa de cartierul Plopeni), Strada Stefan cel Mare (care o separa de cartierele Raiesti si Corni).
Principalele strazi din zona centrala a municipiului Husi sunt: Alexandru Giugaru, Ion Alexandru Anghelus, 14 Iunie, General Gheorghe Teleman (fosta Republicii), Eroilor (fosta Dobrogeanu-Gherea), Florilor, Meleti Istrati, Bdul. 1 Mai, A.I.Cuza, Jomir, Luceafarului.

Pe o mica portiune din zona centrala (cuprinsa intre strazile 1 Decembrie 1918, Ion Alexandru Anghelus, Alexandru Giugaru si Mihail Kogalniceanu) nu s-au construit blocuri, aici aflandu-se biserica ortodoxa “Sfantul Nicolae”, o casa monument-istoric, alte cateva case mai modeste si terasa-bar “Gin Tonic”.

De asemenea, tot in zona centrala, se afla si cele doua importante parcuri din municipiul Husi- parcul “Alexandru Ioan Cuza” si parcul “Rodina”.





Un numar important de blocuri au fost realizate- in anii 70 si 80- si in zona industriala.
Tot aici au fost realizate si blocuri de garsoniere, doua blocuri de garsoniere apartinand fabricii “Husana” si fostei fabrici de conserve (astazi aceste doua blocuri sunt in stare avansata de degradare, fiind pe punctul de a se transforma in adevarate ghetouri), un camin de nefamilisti a “Husana” (astazi cunoscut printre huseni ca locul “la chilotii zburatori”) si o cantina a “Husana” si o alta a fostului SMA.
Dupa 2000 este construit si un bloc ANL in zona industriala, langa baza de receptie a cerealelor de pe Soseaua Husi-Stanilesti.




In afara de aceste 3 cartiere (sau zone) compacte de blocuri (‘Stadion”, “Zona centrala- in cea mai mare parte” si “Zona industriala- partial”), alte cateva blocuri s-au mai realizat si in unele cartiere predominant de case:

-In cartierul Gara-Saca, de-a lungul strazii 1 Decembrie 1918, pana la intersectia cu strada Erou Sergent Arhire Stefan (parte din asa-zisa “sosea de centura”)(blocurile situate vis-ŕ-vis de spital). In spatele acestr blocuri se afla si un camin de nefamilisti care in 1989 apartinea de santierul “Constructorul” (astazi SC Recon SA).

-La limita cartierului Brosteni, de-a lungul strazii 1 Decembrie 1918, intre intersectia cu strada Erou Sergent Arhire Stefan (parte din asa-zisa “sosea de centura”) si strada Dimitrie Castroian.
De asemenea, inainte de 1989, IAS Husi a construit cateva blocuri stil “vila” , pentru angajatii sai, in acest cartier, pe strada Dimitrie Castroian.

-La limita cartierului Corni, in apropiere de strada Stefan cel Mare (doua foste camine de nefamilisti a SC Petalul SA- fosta SUC)

-La limita cartierului Raiesti, in fata intersectiei dintre strada Stefan cel Mare si strada General Gheorghe Teleman (blocul la parterul caruia se afla complexul mestesugaresc a cooperativei “Zorile”).

-Urmeaza a fi date in folosinta blocurile ANL construite in cartierul Dobrina, in imediata apropiere a fostei HM Podgoriile Husului, pe locul unde pana in 1995 era rampa de descarcare din vagoane a prefabricatelor din beton, a santierului “Constructorul”.




Inainte de 1990, in proiectarea , sistematizarea si constructia de blocuri in Husi s-au facut si unele greseli importante (desi utilitatea constructiei de blocuri inainte de 1990 a fost indiscutabila, pentru a face fata exodului de populatie de la sat la oras):

-S-au construit blocuri mult prea aproape unele de altele, fara spatii suficiente intre blocuri, lucru vizibil mai ales in jurul pietii si in cartierul Stadion (in jurul stadionului).
Acest lucru a dus la dificultati majore dupa 1990 in circulatia rutiera in acele zone, la imposibilitatea de amenajare de parcari, la insuficienta locurilor de joaca pentru copii, de spatii verzi, etc.
 Mai mult, in anii 80, in goana dupa “economia de teren”, s-a propus chiar demolarea stadionului (chipurile urmand a fi realizat unul “mai mare si mai modern” in zona Dric, la marginea orasului!), in locul stadionului urmand a fi realizate alte blocuri sau chiar o orezarie!

-Cu ocazia realizarii de blocuri s-au demolat unele cladiri de valoare istorica si arhitecturala (fosta biblioteca, fostul sediu al PTTR, fostul sediu al ocolului silvic), care trebuiau pastrate.

-Pozitionarea unor blocuri din zona centrala a dus la modificarea traseului unor strazi (Strada General Gheorghe Teleman, Bdul. 1 Mai), rezultand trasee intortocheiate.
De exemplul inainte de constructia blocului la parterul caruia se afla cinematograful “Dacia” si al blocului la parterul caruia se afla magazinul “Romarta”, strada General Gheorghe Teleman aveea un traseu drept, facand legatura directa cu strada Stefan cel Mare.
Constructia blocului la parterul caruia se afla complexul mestesugaresc a cooperativei “Zorile” a obturat si ingreunat accesul in cartierul de case “Raiesti”, dupa constructia blocului acel acces facandu-se pe strazi laturalnice, inguste.

-Calitatea lucrarilor de instalatii interioare si finisaje la unele blocuri a lasat mult de dorit.






 Tinand cont de faptul ca- in afara de aceste 3 cartiere sau zone mentionate mai sus, Husul este predominant format din cartiere de case, iar acestea dau un farmec si specific aparte localitatii, eventualele noi dezvoltari imobiliare si constructii de locuinte tip bloc trebuie facute pe terenuri libere, la marginea orasului si nu in cartierele de case.
O astfel de zona libera, intinsa, la marginea orasului, este cea situata la est de Strada Episcop Grigorie Leu----Soseaua Husi-Stanilesti, pana la Drum Recea (Drum Skate Park).
Este o zona care s-ar preta foarte bine la constructia de blocuri, fara a afecta cartierele de case.

c. Zone rezidentiale tip case

Municipiul Husi numara 10 cartiere predominante sau in totalitate de case.
Acestea sunt:

-Cartierul Dobrina
Este cuprins intre: padurea Dobrina, dealurile Lohan, Sara, Ochi, Strada Garii , Strada Dobrina si paraul Sara (care-l separa de cartierul Cotroceni)
A aparut dupa 1890 cand s-a inaugurat calea ferata Crasna-Husi.
Este strabatut de DN24B-E581 (care in interiorul cartierului poarta numele de strada Dobrina) si de calea ferata Crasna-Husi.
Alte strazi importante din acest cartier sunt: Soseaua Husi-Iasi (care dupa iesirea din municipiul Husi devine DJ Husi-Bunesti), Strada Gavril Vicov, Aleea Dobrina (care merge paralel cu calea ferata) si strada Gheorghe Balan (care face lagatura cu cartierul Cotroceni).
In acest cartier se afla si importante obiective socio-economice: Liceul Tehnologic “Sfanta Ecaterina”, Ocolul Silvic, Autogara, Depozitele de marfuri a fostului ICSM, District Drumuri Nationale, Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Vaslui (fosta UM Graniceri), Fostul santier “Constructorul”, unul din cele doua rezervoare de apa a orasului (langa a treia bariera de cale ferata), un alt depozit de marfuri, Manastirea ortodoxa “Schimbarea la Fata” (infiintata in 1996), fosta crescatorie de fazani a ocolului silvic, statia de reglare-masurare a gazelor natural, campingul Dobrina (din anii 80).
Pana in 1990 in acest cartier exista si Scoala generala nr 6 (langa a patra bariera de cale ferata).
In cartier exista si o biserica ortodoxa (infiintata in 1949) si al doilea cimitir ortodox a orasului (infiintat in 1918).
De asemenea, cartierul Dobrina (avantajat de pozitionarea sa si de cadrul natural din jur) are si importante dotari turistice: padurea Dobrina, campingul Dobrina, pensiunea Dobrina, piscina Lohan si motelul “SC Willy Club-T Srl”.
In trecut au existat in acest cartier si doua halte CFR: HM Podgoriile Husului (intre 1976- 1995, la intersectia caii ferate cu DJ Husi-Bunesti) si Dobrina hc (pana in 1984, in imediata apropiere a padurii Dobrina si a manastirii “Schimbarea la Fata”).
In ultimii ani, in acest cartier au aparut numeroase vile, in special in zona Soselei Husi- Iasi (DJ Husi- Bunesti). Printre cei care si-au construit vile in aceea zona se numara doctorul si fostul primar Tudor Stafie, doctorul Nelu Tataru (unul din liderii filialei PNL Husi).



-Cartierul Gara-Saca
A aparut dupa constructia caii ferate Crasna- Husi si a statiei CFR Husi, dezvoltandu-se in jurul si in apropierea acesteia.
Cuprinde locuintele si obiectivele situate in general de-a lungul strazilor: Drum Combinat, Garii, Aleea Garii, Saca, Alecu Ghitescu si Petru Filip.
In acest cartier se afla: statia CFR Husi, depozitele cooperatiei de consum (pe strada Alecu Ghitescu), unul din cele doua rezervoare de apa a orasului, baza de receptie a cerealelor (pe strada Saca), moara “Ceahlaul” (idem), un fost centru de panificatie (idem), si tot pe strada Saca se afla si fostul depozit Petrom/PECO (astazi demolat).
De asemenea, tot in acest cartier se afla si UM Chimie (infiintata dupa 1968) si Spitalul Municipal Dimitrie Castroian Husi.
Casele sunt construite pe partea dreapta a strazii Garii, pe strada Saca si mai nou pe Drum Combinat.
In 1990 la capatul strazii Garii exista un depozit de ambalaje a cooperatiei de consum, astazi disparut.




-Cartierul Brosteni
Spre deosebire de celalte doua cartiere aratate mai sus, este o asezare umana mai veche.
Satul Brosteni, care a existat in perioada medievala, inca inainte de 1681, aveea propria sa administratie- propriul “ureadnic” si “vataman”.
Intr-un act din 1681 este mentionat un preot din acest sat.
In secol 17, satul si “mosia” Brosteni, cu vii, mori si gradini este daruita de domnitorul Moldovei catre Episcopia Husilor, locuitorii de pe aceea “mosie” avand obligatii materiale si fiscale catre Episcopie.
In 1875 Brostenii inca mai erau parte din mosia episcopiei.
Prin rascumpararea locurilor de case de catre locuitori, si prin inmultirea populatiei in aceea zona, aceasta se extinde, unindu-se (spre sfarsitul secolului 19) cu orasul Husi , devenind un cartier al acestuia.
Astazi cartierul Brosteni este cuprins intre: Strada 1 Decembrie 1918 (care-l separa de cartierul Stadion si de Zona centrala), strada Nicolae Cisman (care-l separa de Zona centrala), Strada doctor Nicolae Lupu- Strada Capitan Carp si Dealul Motoc (care-l separa de cartierul Plopeni). In sud cartierul Brosteni este limitat de dealurile Ochi si Motoc.

Principalele strazi care strabat acest cartier sunt: Sergent Erou Arhire Stefan, Nicolae Cisman (parte din asa-zisa “sosea de centura”), Dimitrie Castroian, Calea Calarasi, Drum Donea, Drum Combinat, Strada Schit, Fundatura Viilor.
La limita acestui cartier, de-a lungul strazii 1 Decembrie 1918 au fost construite blocuri si importante obiective administrative: stomatologie (care functioneaza intr-o cladire veche), un camin pentru copii, cladirea fostei policlinici pentru adulti (astazi centrul consultative al primariei, etc), iar dupa intersectia cu strada Dimitrie Castroian: clubul copiilor si elevilor (care functioneaza intr-o cladire monument istoric), primaria municipiului Husi, unele case monument istoric (in una din ele functioneaza cantina de ajutor social si sediul PRM) si sediul protopopiatului Husi.
De asemenea, inainte de 1989, IAS Husi a construit cateva blocuri stil “vila” , pentru angajatii sai, in acest cartier,pe strada Dimitrie Castroian.
De-a lungul strazii Nicolae Cisman exista alte obiective importante: sediul din Husi a EON Moldova (construit in 1998, langa acesta exista cladirea in care, in 1936, s-a pus in functiune primul grup electrogen din Husi), depozitele de material de constructii “CDU” si “Casa Lux”, depozitele si sediul firmei “Electrosanit”, clubul si restaurantul “Omnia”, ambele apartinand fostului viceprimar si actual senator Aurel Caciula, cladirea noua a Liceului Tehnologic (de fapt scoala profesionala) Ion Corivan, cresa si fosta “baie popular”.
In acest cartier mai exista si cladirea veche a Colegiului National Dimitrie Cantemir (fostul Liceu Agro-Industrial) si combinatul de vinificatie.
In ultimii ani, s-au construit numeroase case si vile noi in acest cartier, inclusiv pe dealurile din jur. Dintre cei care si-au construit vile in acest cartier pot fi numiti: actualul primar Ioan Ciupilan, fostul viceprimar Aurel Caciula, sefa directiei economice a primariei Safta Trofin, politisti de frontiera, vamesi, etc.
Cartierul Brosteni este strabatut de paraul Saca, care primeste ca afluienti intermitenti paraurile: Ochi, Schit, Zavadi.
Calea ferata proiectata in 1987- 1988 sa lege statia CFR Husi de zona industriala a orasului urma sa treaca si prin acest cartier, prin demolarea unor case.

Pana in 1881 in cartierul Brosteni a existat si un vechi cimitir evreiesc.
De asemenea, in apropierea cartierului Brosteni, exista si vechiul schit ordodox “Vovidenia” (cel actual construit in 1939), pe dealul Cotoi. Astazi este abandonat.
Pe dealurile de langa cartierul Brosteni a fost construit in 1971 de catre IAS Husi celebrul “Castel dintre vii”, locul unde se caza si Nicolae Ceausescu cand venea la Husi. Acolo exista inclusiv platform pentru elicopter.




-Cartier Plopeni
Este cuprins intre: Strada Capitan Carp (care-l separa de cartierul Brosteni), strada Doctor Nicolae Lupu-----strada Sfantul Gheorghe (ultimile doua- parte din asa-zisa “sosea de centura”)-----Strada A.I.Cuza (care-l separa de zona centrala), Strada Calea Basarabiei (fosta strada Carpati, care-l separa de cartierul Raesti), paraul Raesti (care-l separa de cartierul Bulgari) si in sud movila Voloseni.
Initial Plopeni a fost un sat distinct, avand administratie proprie, cu “uriadnicul” si “vatamanul” sau. Acest lucru este mentionat si intr-un document din 1662.
In 1620 satul Plopeni era unul dintre satele care faceau parte din mosia Episcopiei.
In 1662 domnitorul Moldovei Eustratie Dabija permite Episcopiei Husilor sa aduca colonisti din alte zone (sarbi si bulgari in special) sis a le permita sa se aseze pe “mosia” Episcopiei, deci si in satul Plopeni.
Astfel, in acest sat se constituie cu timpul o colonie importanta de sarbo-bulgari, mare parte din acestia fiind folositi de Episcopie ca si meseriasi.
Dupa tratatele de pace de la Svistov (1792), Bucuresti (1812) si Adrianopol (Edirne)(1829) multi bulgari din sudul Dunarii, pentru a scapa de asuprirea otomana, se refugiaza in Principatele Romane, mai ales dupa 1829. O parte din acestia s-au asezat si in satul Plopeni de langa Husi.
In prima parte a secolului 19 se produce o reducere a spatiului nelocuit dintre satele Brosteni si Plopeni si respectiv centrul orasului.
In 1847 satul Plopeni se uneste cu orasul Husi, devenind un cartier al acestuia.
Dupa 1864, prin “Legea secularizarii averilor manastiresti”, locuitorii din cartierul Plopeni rascumpara terenurile detinute de Episcopie.
Principalele strazi care stabat cartierul Plopeni sunt: A.I.Cuza, Moldovei, Ioan Voda cel Viteaz (care, dupa iesirea din municipiul Husi, devine DJ Husi-Padureni), Nicolae Balcescu, Locotenent Gavril Teodoru, Iancu Postu si Arion.
In acest cartier se afla si doua biserici ortodoxe- “Sfantul Ioan” si “Sfantul Gheorghe” (ultima este monument istoric).
O alta cladire monument istoric aflata in acest cartier este si cea in care inainte de 1989 erau birourile cooperatiei de consum.
De asemenea in acest cartier se afla si o unitate industriala- SC Petalul SA (fosta SUC), iar intre Strada Moldovei, Strada A.I.Cuza si paraul Raesti se afla si depozitul de materiale si materii prime a SC Petalul SA.
De asemenea, tot in cartierul Plopeni se afla si garajul SC Ecosalubrizarea Prest Srl Husi.
Cartierul Plopeni este strabatut de paraul Draslavat, cu afluientul sau paraul Sipotel.
Tot in cartierul Plopeni se afla doua din cele mai apreciate izvoare din Husi, pentru calitatea apei: Sipotel si Dragoi.
Calea ferata proiectata in 1987- 1988 sa lege statia CFR Husi de zona industriala a orasului urma sa treaca si prin acest cartier, prin demolarea unor case.

Intre cartierele Brosteni si Plopeni se afla dealul Motoc, unde existau unele amenajari pentru petrecerea timpului in aer liber, iar in ultimii ani s-a construit clubul si restaurantul “Regal”.




-Cartierul Bulgari
Este cuprins intre: Toma Kisacoff (care-l separa de cartierul Raesti), paraul Raesti (care-l separa de cartierul Plopeni), strada Moldovei si strada Ana Ipatescu (care-l separa de Zona industriala).
Bulgarii s-au stabilit in Husi inca din secolul 17, dar mai ales dupa 1829.
Initial s-a asezat intre paraiele Draslavat si Turbata, apoi sis pre Dric.
Aveau gospodarii modeste si se ocupau cu legumicultura.
Cu timpul s-au romanizat, astazi foarte putini dintre urmasii colonistilor bulgari mai cunosc si vorbesc limba bulgara.
Principalele strazi care strabat acest cartier sunt: Libertatii, Anton Sarbu, Locotenent Dragulet, Popa Stefan Iliescu, Prut, Gradinari, Nicolae Polojan si Calea Basarabiei (ultima imparte cartierul in doua zone distincte).
In acest cartier exista Scoala generala nr. 4, astazi inchisa.
De asemenea, in acest cartier exista si principal statie PECO din oras (a Petrom), fostul restaurant “Carpati” .
La marginea cartierului, in apropierea intersectiei strazilor Moldovei si Prut, exista pana in 1991 fostul CAP Husi si fostul abator.





-Cartierul Raesti
Este cuprins intre: aleea pietonala dintre blocul la parterul caruia se afla complexul mestesugaresc al cooperativei “Zorile” si bazar, strada Paul Barais, strada Lacramioarelor, scarile pietonale din apropierea bisericii ortodoxe “Inaltarea Domnului”, strada Gheorghe Frent (care-l separa de cartierul Corni), strada Ana Ipatescu (care-l separa de cartierul Dric), strada Toma Kisacoff (care-l separa de cartierul Bulgari), strada Calea Basarabiei (care-l separa de cartierul Plopeni) si strada Stefan cel Mare (care-l separa de zona centrala).
Acest cartier a aparut mai tarziu, in a doua parte a secolului 19, prin asezarea de agricultori pe valea paraului Raesti (care strabate cartierul).
Cartierul este strabatut de urmatoarele strazi mai importante: Octav Hagiu, Mihai Eminescu, Gheorghe Bucur si Anton Sarbu.
In acest cartier se afla si doua biserici ortodoxe- “Sfantul Dumitru” si “Inaltarea Domnului”.
De asemenea, la marginea acestui cartier, pe strada Stefan cel Mare, se afla si un centru de panificatie (care astazi apartine de firma barladeana IRIS).
Tot la marginea cartierului Raiesti, in fata intersectiei strazilor Stefan cel Mare si General Gheorghe Teleman, se afla si blocul la parterul caruia exista in 1990 complexul mestesugaresc al cooperativei “Zorile”.




-Cartierul Dric (inclusiv zonele Dric-2 si Dric-3)
A aparut dupa anul 1946, fiind mai nou.
Este cuprins intre: zona industriala la sud, strada Ana Ipatescu la vest (care-l separa de cartierul Raesti), strada Gheorghe Frent la nord.
Principalele strazi care strabat acest cartier sunt: Obor, Dacia si 22 Decembrie.
Dupa 2010, prin acordarea de catre primarie de loturi pentru constructia de case catre tineri (in suprafata de 300 mp fiecare lot), acest cartier s-a extins mult spre est, inclusiv pe fostul teren cultivat cu legume a fostei fabrici de conserve, aparand astfel zonele Dric-2 si Dric-3. Din pacate aceste doua zone noi de case din cartierul “Dric” nu beneficiaza inca, in totalitate, de dotarile edilitare necesare (strazi asfaltate, trotuare, retele de apa-canalizare, de gaze natural, etc).




-Cartierul Corni
Este cuprins intre: aleea pietonala dintre blocul la parterul caruia se afla complexul mestesugaresc al cooperativei “Zorile” si bazar, strada Paul Barais, strada Lacramioarelor, scarile pietonale din apropierea bisericii ortodoxe “Inaltarea Domnului”, strada Gheorghe Frent (care-l separa de cartierul Raesti), dealul Dric, dealul Corni, dealul Sara, strada Corni (care-l separa de cartierul Cotroceni, pana la podul peste paraul Sara, iar apoi il separa de cartierul Stadion) si strada Stefan cel Mare, care-l separa de zona centrala.
Dupa cele afirmate de episcopul Melchisedec Stefanescu, pe locul actualului cartier Corni, ar fi existat un sat vechi- “acolo a fost silesce (siliste) de satul vechi la o departare de targ ca la un ceas”, probabil la inceputul secolului 15.
Nu se stie in ce imprejurare acest “satul vechi” a disparut.
Apoi, pe acel loc (“sliste”) s-au asezat asa-numiti “husiti” (adepti ai reformatorului religios Jan Hus, condamnat de biserica catolica ca “eretic” si ars pe rug in 1415), care se refugiasera din Ungaria.
“Husiti” au venit in zona Moldovei in perioada 1420- 1460 si in 1460 s-au asezat sin in zona actualului cartier Corni, dupa unii istorici numele localitatii Husi ar fi fost dat de dansii.
Acestia s-au asezat initial pe locul numit “Benta”, mai jos de actualul sat Epureni si pe acceiasi vale, dar, datorita unei molime cumplite, s-au mutat apoi spre vaile paraielor Turbata si Sara.
Initial asezarea lor s-a numit “Ieronim”, ulterior schimbandu-si numele in Corni.
Asezarea “husitilor” in apropierea curtii domnesti si a episcopiei a fost permisa de Stefan cel Mare si Sfant, de episcopii Husilor si de alti domnitori, pentru a fi folositi ca mana de lucru de catre episcopie. Dupa stabilirea “husitilor” in aceste locuri, se intensifica si cultura vitei de vie.
Propaganda catolica din secolul 16 a avut success, “husiti” fiind nevoiti, de voie de nevoie sa revina la catolicism.
La 20 august 1571 episcopul catolic Georgio Vasari informeaza autoritatile papale despre readucerea la catolicism a 2000 de “husiti” din targurile Husi, Roman si din satele invecinate acestora.
Ulterior cartierul Corni se extinde spre vest.
Pana in anii 1926- 1927 acesta a facut parte din comuna Epureni, nu din orasul Husi.
In 1926- 1927 fostul sat Corni devine un cartier a orasului Husi.


Intre anii 1916- 1918, din necesitatile militare a primului razboi mondial, s-a construit fosta cale ferata de ecartament ingust de 1000 mm, care lega fosta HM Podgoriile Husului de statia Bucovat, de pe linia ferata Ungheni- Chisinau. Aceasta cale ferata ingusta HM Podgoriile Husului- Bucovat a fost desfiintata in 1940 si 1944, ca urmare a ocuparii Basarabiei de catre URSS. Trecea pe la marginea cartierului Corni.
In primii ani de dupa 1990 in acest cartier aveau loc dese batai sau scandaluri.
Cartierul este strabatut de urmatoarele strazi mai importante: Corni (care, dupa iesirea din Husi, devine DC Husi-Epureni-Duda-Arsura-Ghermanesti), I.L.Caragiale, Melchisedec, Frunzelor, Sara, Capitan Ianculescu, Plaiului, Raesti, Albita, Locotenent Mucenic, Toamnei, Anton Sarbu, Primaverii, Ana Ipatescu, Bariera Pascal, Mos Ion Roata.
Cartierul este strabatut de paraiele Sara si Turbata care, dupa unirea lor, formeaza paraul Raesti. La confluienta acestor doua paraie era proiectata realizarea inainte de 1989 a unui lac de acumulare, in scop de agreement.
In cartierul Corni se afla: cele doua biserici catolice din oras (majoritatea locuitorilor din acest cartier sunt de religie catolica), un orfelinat catolic, Moara “Vasuta” (la intersectia strazilor Corni si Sara), fosta scoala generala nr. 5 (astazi desfiintata) si fostul “poligon auto” (la intersectia strazilor Bariera Pascal si Toamnei).
La marginea cartierului, in zona strazilor Stefan cel Mare- I.L.Caragiale – Melchisedec se afla : o cladire veche apartinand scolii generale nr. 3 Anastasie Panu, fostul internat scolar (astazi “camin de garnizoana”), circumscriptia sanitar-veterinara, unitatea de pompieri si cladirea de valoarea istorica si arhitecturala care astazi adaposte birourile si centrul eparhial a Episcopiei Husilor.
De-a lungul strazii Stefan cel Mare, intre intersectia cu strada Melchisedec si bazar, se afla cateva foste cladiri si case evreiesti, aflate astazi intr-o stare avansata de degradare si care ar trebui demolate. Tot aici se afla si cladirea in care functiona si fostul hotel “Dobrina”, cladire abandonata dupa 1983 si demolata in 2010.
In spatele acestei zone de cladiri vechi s-au construit dupa 1965 doua foste camine de nefamilisti, apartinand intial intreprinderii SUC (dupa 1990- SC Petalul Sa Husi).
Tot la marginea cartierului Corni, pe strada Stefan cel Mare, se afla sic el mai important bazar din oras.





-Cartierul Cotroceni
Este cuprins intre: Dealul Sara, paraul Sara (care-l desparte de cartierele Dobrina si Stadion) si strada Corni (care-l separade cartierul Corni).
A aparut dupa 1600, prin asezarea in aceasta zona a unor “colonisti” adusi ca mana de lucru pentru nevoile curtii domnesti si ai Episcopiei (denumiti in aceea vreme “poslusnici”).
Cartierul este strabatut de urmatoarele strazi mai importante: Gheorghe Balan (care asigura legatura cu cartierul Dobrina si cu DN24B-E581), Sara, Alecu Ghitescu- Deal Cotroceni (care asigura legatura cu cartierul Gara-Saca) si Cotroceni.
La marginea cartierului Cotroceni, la intersectia strazilor Gheorghe Balan si Sara, a exista in perioada 1961- 1991 fostul CAP Corni.



-Cartierul Nou (“Recea”)
Este cel mai nou cartier de case si totodata cel mai nou cartier al municipiului Husi, aparut in anii 1994- 1995, prin acordarea de catre primaria Husi de loturi in suprafata de 300 mp, pentru tineri, pentru a-si construi o casa.
Este cuprins intre: Zona industriala, Soseaua Husi-Albita, Strada Episcop Grigorie Leu si Soseaua Husi-Stanilesti.
Cartierul se poate extinde spre nord pana la Soseaua Husi-Albita si spre sud pana la Soseaua Husi-Falciu.
Este cartierul de case care sta cel mai bine la capitolul dotari edilitare, toate strazile din acest cartier fiind asfaltate, dotate cu retele de apa, canalizare menajera si gaze naturale.
Dupa primavara anului 2005 la marginea acestui cartier se afla si capatul cele de-a treia linii de transport urban in comun (de microbuze): Cartier Dobrina- Cartierul Nou.







d. Zona industriala


A aparut dupa 1974, prin constructia, in perioada anilor 1974- 1980, a 4 intreprinderi industriale mari: Fabrica de incaltaminte “Husana”, Fabrica de tricotaje “Moldotext”, Fabrica de conserve si Filatura de bumbac.
In afara de aceste 4 mari intreprinderi, au aparut si alte cateva mai mici: “Sectia lemn” (astazi SC Cantemir SA), un centru MAT, ICIL.
In perioada 1987- 1988 a aparut un proiect de constructie a unei cai ferate industriale (asa cum s-a realizat la Vaslui si la Barlad), care sa lege statia CFR Husi de zona industriala a orasului Husi. Insa dupa revolutia din 1989 acest proiect a fost abandonat.
Din pacate dupa 1994- 1997 majoritatea din aceste foste intreprinderi industriale fie dispar (Fabrica de conserve in 1997, Filatura de bumbac, Moldotext, ICIL, MAT), fie isi reduc semnificativ activitatea.
In schimb apar si cateva intreprinderi sau unitati mai mici: Sc Tehnoutilaj SA, SC Enache Morarit Srl, SC Gartek Srl (infiintata in 2000 in cladirea fostei fabrici de conserve), abatorul firmei “SC Prod Cyp Impex Srl” (firma infiintata in 1994).


In afara de aceste intreprinderi industriale tot aici s-au construit si alte spatii de depozitare, unitati de transport, dotari edilitare: sediul fostului IAS/Vidisamp Husi (astazi apartine de SC Vincon SA Vrancea), fostul depozit de achizitii a cooperatiei de consum (astazi sediul SC Marsemar SRL), un depozit de legume-fructe, o baza de receptie a cerealelor, centrul de protectia plantelor si combatere a daunatorilor, sediul si garajul fostului SMA, fosta autocoloana marfa Husi a fostei ITA Vaslui, fostul garaj de autobuze urbane al fostei IJTL/Transloc (dupa noiembrie 2002 este cumparat de firma SC Ecoloc SRl), sediul si ateliere de productie a cooperative mestesugaresti “Zorile”, sediul fostului IRIC, Statia de tratare a apei si statia de epurare a apelor uzate, statia de transformare de 110 Kv (construita in 1976).

De asemenea, in zona industriala s-au construit in anii 70- 80 si cateva blocuri, un camin de nefamilisti a “Husana” si doua cantine de intreprindere (a “Husana” si a fostului SMA).
De asemenea, tot in zona industriala, exista si doua blocuri de garsoniere (care in 1989 apartineau fabricii “Husana” si fostei fabrici de conserve), care astazi se afla intr-o stare avansata de degradare, fiind pe punctul de a se transforma in blocuri-ghetou.


La marginea zonei industriale se afla si cel mai important cimitir al orasului- cimitirul ortodox “Eternitatea” (infiintat in 1879, din 1903 devenit cel mai important cimitir din oras), si caminul de batrani.
Tot in zona industriala a fost infiintat in 1881 un vechi cimitir evreiesc, astazi abandonat.
In zona industriala exista si doua biserici ortodoxe- “Sfantul Toma” (din cimitirul “Eternitatea”) si “Sfintii Ioachim si Ana si Sfanta Ecaterina” (de langa caminul de batrani, construita in 1990).

Dupa 1990 in zona industriala s-au mai construit: cateva blocuri ANL (langa baza de receptie a cerealelor), restaurantul “Stefanel”, clubul si restaurantul “Empire”.

Principalele strazi care strabat zona industriala sunt: Soseaua Husi-Albita (care dupa iesirea din Husi devine DN24B-E581), Soseaua Husi-Stanilesti (care dupa iesirea din Husi devine DN24A), Drum Voloseni.



Constructia intreprinderilor din zona industriala a determinat aparitia, la inceputul anilor 80, a transportului urban in comun cu autobuze in Husi. Pana in primavara anului 2005 capatul celor doua linii de autobuze urbane din Husi (1 Gara- Zona si 2 Corni- Zona) din zona industriala era situat in fata actualului club si restaurant “Empire”, vis-ŕ-vis de fosta fabrica de conserve. In anii 80 si in primii ani de dupa 1990 autobuzele urbane din Husi (atunci de tipul “Roman-112-UD”) circulau supra-aglomerate, mai ales la orele de intrare si iesire in si din schimburi.




In afara de zona industriala, intreprinderi sau unitati industriale au mai fost amplasate si in alte zone sau cartiere:

-SUC, dupa 1990 SC Petalul SA, in cartierul Plopeni

-Combinatul de vinificatie, in cartierul Brosteni

-Un centru de panificatie, la marginea cartierului Raesti (pe strada Stefan cel Mare)

-Moara “Vasuta”, in cartierul Corni

-Moara “Ceahlaul” si un alt centru de panificatie, in cartierul Gara-Saca, pe strada Saca.





e. Zone de transport si telecomunicatii

-Perimetrul statiei CFR Husi, care este cuprins intre: Strada Garii, Strada Dobrina, Aleea Garii, Baza de receptie a cerealelor si strada Saca.
In 1990 in acest perimetru erau cuprinse urmatoarele dotari si cladiri specifice activitatii feroviare: 8 linii de cale ferata, rampa de marfa, cladirea pentru containere mici, magazie CFR, remiza de locomotive, dormitor pentru personalul de tractiune, dispensar CFR, turn de apa, rezervor de motorina, doua cabine de acar, districtul de linii nr. 7 Husi, cladire/constructie pentru personalul de manevra, cladirea de calatori a statiei CFR Husi, magazia de bagaje-mesagerii, toaleta, cantar pentru vagoane, rampa de descarcare a produselor petroliere din vagoane-cisterna (rampa care era legata printr-o conducta subterana de fostul depozit PECO de pe strada Saca).
Cu timpul unele din aceste dotari sau constructii au fost vandute/instrainate de catre SNCFR, CFR-SA-Infrastructura sau SNTFC-CFR-Calatori.
Dupa anularea circulatiei trenurilor de calatori pe linia Crasna- Husi (in ianuarie 2012) si dupa inchiderea liniei Crasna-Husi si a statiei CFR Husi, intreaga aceasta zona a fost abandonata, capatand un aspect dezolant.



-Autogara orasului (construita in 1981) si district drumuri nationale, din cartierul Dobrina.


-In 1990 in zona industriala a existat fostul garaj de marfa a fostei ITA Vaslui (dupa 1991 devenit sediul SC Rapidul SA Husi, care falimenteaza in 2008) si fostul garaj de autobuze urbane a IJTL/Transloc (care falimenteaza in noiembrie 2002).
De asemenea, in apropierea statiei meteo, conform “Planului de Mobilitate Urbana”, se preconizeaza constructia unui garaj pentru viitoarele “microbuze electrice” care ar urma sa fie folosite pentru transportul urban in comun in Husi.


-Majoritatea unitatilor si firmelor din domeniul telecomunicatiilor isi au sediile in zona centrala a orasului: sediul Telekom, sediul CN Posta Romana, sediul RDS/RCS (principalul furnizor de servicii de cablul tv si internet din Husi), magazinele operatorilor de telefonie mobila (Telekom, Vodafone, Orange).


-Mai amintesc si vechiul releu radio-tv (construit in anii 50) de pe dealul Dobrina si statia de radioficare din incinta primariei (statie inaugurata in 1955).
In 2000 pe dealul Dobrina au fost instalate doua relee de telefonie mobila, alte asemenea relee fiind instalate si pe unele blocuri din oras.
Tot pe unele blocuri din oras au fost instalate dupa 1994 s antene pentru televiziunea prin cablul.





f. Zone comerciala, de servicii si de depozitare

Majoritatea unitatilor comerciale si de servicii si a magazinelor se afla in zona centrala si in cartierul Stadion.
Din pacate cartierele de case sunt in continuuare slab deservite de astfel de unitati.

In privinta spatiilor de depozitare a marfurilor sunt concentrate in cartierul Dobrina (depozitul de marfuri de dupa a doua bariera de cale ferata) sau in apropierea statiei CFR Husi (depozitele de marfuri a fostului ICSM, de pe strada Garii, din spatele autogarii) si depozitele cooperatiei de consum, de pe strada Alecu Ghitescu (construite in 1960 si care pana in 1990 aveau si cale ferata proprie- “linia ICR”).
Constructia acestor depozite de marfuri inainte de 1989 in apropierea statiei CFR Husi a fost atunci justificata de faptul ca o mare parte din marfuri se transportau atunci pe calea ferata.
Dupa 1990 au aparut spatii de depozitare si in alte zone a orasului: depozitul de marfuri a firmei SC Cleopatra Srl (in zona industriala, in cladirea care in 1990 adapostea fosta centrala termica a fostei fabrici de conserve), un depozit de marfuri alimentare in cartierul Brosteni (langa Combinatul de vinificatie), depozitul de material de constructii a SC Radical SA Vaslui (in zona industriala, in locul fostului ICIL), etc.






g. Zone verzi si de agreement in aer liber
Municipiul Husi dispune de 3 zone importante de agreement in aer liber, dar care din pacate nu sunt amenajate corespunzator si nu sunt valorificate la potentialul lor maxim.
Acestea sunt:

-Padurea Dobrina.
Aceasta adevarata podoaba naturala a Husilor se poate amenaja prin: creearea de aleii pietonale, de trasee de ciclism off-road, captarea izvoarelor de apa (de o calitate foarte buna), modernizarea si extinderea campingului Dobrina (prin realizarea unui restaurant cu specific romanesc, amenajat eventual in stil rustic, constructia de casute si spatii de cazare moderne, racordarea la reteaua de apa-canalizare si de gaze naturale (conducta de gaze naturale Crasna-Husi trece prin imediata apropiere a campingului Dobrina) din oras, amenajarea de terenuri de sport si de terenuri de camping, etc.



-Dealul Motoc
Este un loc care ofera o superb panorama asupra municipiului Husi, accesul pietonal realizandu-se pe scari.
Aici se pot amenaja terenuri pentru recreere in aer liber, cu locuri pentru sport, pentru gratare, etc.
Din pacate dupa 1990 o parte din terenurile de aici au fost cumparate de firma “SC Bicomplex Srl Husi”, si in loc sa fie lasate ca terenuri de petrecere in aer liber a timpului, au fost ocupate cu constructii masive (restaurantul si clubul “Regal”) care nu se incadreaza in peisajul natural.



-Iazurile de la Recea
Inainte de 1940 a exista un vechi iaz la Recea, care era prevazut cu un dig din pamant.
In urma ploilor toreantiale din vara anului 1940 acest dig a fost distrus.
In 1941 este realizat un nou iaz la Recea, prevazut cu un dig din pamant si cu un deversor din beton. Importanta acelui iaz era data atunci de faptul ca acesta constituia singura sursa de apa pentru animalele ce pasteau pe izlazul comunal.
Aici existau in trecut 3 iazuri, aflate pe paraul Recea. Aveau a adancime de pana la 3 m. Din pacate, in anii 70- 80, datorita neintretinerii lor, dar si deversarii in paraul Recea (care alimenta cu apa aceste 3 iazuri) a unor reziduri de la fosta “Sectie coniac” a IAS-ului, aceste 3 iazuri se colmateaza, astazi acolo crescand stuf.
Inainte de 1989 la Recea mai exista un strand si un restaurant, si acestea inchise si lasate in paragina dupa 1990.
Dupa 2010 acolo se realizeaza un parc, pentru amenajarea caruia un topogan de plastic a costat “oficial” cca 15.000 euro!
Din pacate acest parc este mult prea putin pentru valorificarea turistica a zonei Recea, care dispune de un potential important. Acest potential poate fi valorificat prin:
-Decolmatarea, curatirea si adancirea celor 3 iazuri, putandu-se amenaja o baza nautica, cu barci, hidrobiciclete, etc
-Constructia si amenajarea unui strand si restaurant modern, a unei terase de vara, etc.
-Asfaltarea completa a strazii Drum Recea (“Drum Skate Park”) si prelungirea liniilor de microbuze urbane de la statia meteo pana la parcul Recea.



De asemenea, in cartierul Dobrina exista: campingul Dobrina si piscina Lohan.

In zona centrala a orasului exista 4 parcuri- A.I.Cuza , Pompierilor, Rodina si Cercetasilor (primele 3 amenajate modern dupa 2010), iar dupa 2010 la Recea se realizeaza un nou parc.
Un alt parc (eventual cu un teren de sport) s-ar putea amenaja pe strada A.I.Cuza, langa sala sporturilor (construita in 2004).
Dupa 2006, prin retrocedarea unui teren din centrul orasului, de pe strada A.I.Cuza, fostilor proprietari (in timpul mandatului primarului Tudor Stafie), desi pe acel teren era un parc, terenul este apoi vandut unui lant de supermarketuri, care construieste acolo supermarketul “Lidl”.

Si in cartierul Stadion s-au amenajat,in cea mai mare parte, spatiile verzi dintre blocuri.
Cartierul de blocuri “Stadion” a fost construit in jurul stationului si tot in acest cartier o suprafata importanta de teren este ocupa de viile Episcopiei Husilor.


Din pacate cartierele de case sunt lipsite de parcuri si de locuri de agreement in aer liber. Dupa 2010 s-a realizat un mic parculet in cartierul Brosteni, la intersectia strazilor Dimitrie Castroian, Calea Calarasi, Sergent Erou Arhire Stefan si Nicolae Cisman.

Inainte de 1989 a existat un proiect de amenajare a unui iaz de agrement (inclusiv prin demolarea unor case), la confluienta paraurilor Sara si Turbata, la limita dintre cartierele de case Corni si Raesti. Dupa 1990 acest proiect este abandonat.

De asemenea, pe unele strazi din zona centrala si in alte locuri din oras (Bdul. 1 Mai, A.I.Cuza, 1 Decembrie 1918, in fata primariei, in curtea spitalului, etc) sunt amenajate ronduri de flori si gazon de iarba.

In fine, pe Soseaua Husi-Stanilesti, la marginea orasului, exista un loc de agreement cu: iazuri de pescuit, piscina, restaurant, terasa in aer liber, etc apartinand primarului Ioan Ciupilan.




In perioada 1941- 1944 este intocmit un “plan de situatie, aliniere si sistematizare” a orasului Husi, de catre “Institutul Aerofotogrametric” din Bucuresti, cu ingineri specialisti.
Un proiect de sistematizare urbana a orasului Husi apare in anul 1964, dar pe parcursul anilor 70- 80 acesta este modificat.
Din pacate astazi municipiul Husi nu are elaborate si aprobat un “Plan urbanistic general”, care sa precizeze si sa delimiteze clar zonele functionale a municipiului, si mai ales care sa fie respectat cu strictete.
Din acest motiv din pacate in Husi inca se construieste haotic, cu efecte negative asupra circulatiei rutiere si pietonale, dar si asupra aspectului general-estetic al localitatii.



h.Dupa 1990 in Husi s-au construit putine cladiri noi, ultramoderne, pentru birouri sau ca spatii comerciale. Acestea sunt:

-Sediul BCR de pe strada A.I.Cuza (dar plasat intr-o zona nepotrivita, dominata de cladiri vechi-monumente istorice)

-Sediul ANAF, de pe strada General Gheorghe Teleman, inaugurat in 2007

-Singurul supermarket din Husi- “Lidl”, de pe strada A.I.Cuza.







B. Date si propuneri privind circulatia rutiera si pietonala din municipiul Husi si propuneri privind imbunatatirea acesteia, inclusiv propuneri privind constructia de strazi noi, prelungirea unor strazi sau largirea altora

Municipiul Husi este strabatut de DN24B-E581, o sosea internationala care se desfasoara pe traseul Tisita- Tecuci- Sapte Case- Barlad- Simila- Crasna- Husi- Albita/Leuseni- Chisinau- Stauceni- Nord Tiraspol- Cuciurgan- Odessa.
Aceasta este o sosea tranzitata intens si destul de aglomerata.
Acest fapt genereaza cea mai presanta problema privind circulatia rutiera in interiorul municipiului Husi, in lipsa unei sosele de centura adecvate a municipiului.
In anii 80, in incercare de a “rezolva” oarecum aceasta problema, se realizeaza o asa-zisa “sosea de centura”, care in fapt este doar o strada (numita Doctor Nicolae Lupu si Sfantul Gheorghe) ce merge pe o scurta portiune paralel cu strada A.I.Cuza.
Proiectul din anii 80 prevedea continuuarea actualei strazi Sfantul Gheorghe si in cartierul Plopeni, cel putin pana la intersectia cu strada Ioan Voda cel Cumplit.

Insa venirea revolutiei din 1989 a dus la modificarea proiectului, strada Sfantul Gheorghe (asa-zisa “sosea de centura”) fiind scurtata si racordata cu strada A.I.Cuza printr-o curba foarte stransa, aproape la 90 de grade!

Pentru o rezolvare definitiva si eficienta a problemei tranzitului autovehiculelor prin interiorul municipiului Husi este necesara realizarea proiectatei si viitoarei sosele de centura a municipiului Husi, care va aveea o lungime de cca 8 km si urmatorul traseu:
Se va desprinde din DN24B de la intersectia acestuia cu DJ Husi-Tatarani, apoi se va indrepta spre nord (paralel cu valea paraului Lohan), taiand dealul Lohan, apoi va face o curba spre dreapta, va intersecta DJ Husi- Bunesti in dreptul fostei gropi de gunoi, apoi va traversa dealul Sara si paraul Turbata, apoi va trece pe la sud de satul Epureni (unde va intersecta DC Husi- Epureni-Duda-Arsura-Ghermanesti), apoi va traversa dealurile Corni si Dric, apoi va traversa valea paraului Recea si va reintra in DN24B-E581 in zona “Valea lui Ivan”, inainte de satul Valea Grecului.
Proiectul acestei adevarate sosele de centura a municipiului Husi se afla in sertarele CNADNR, asteptand sa fie aprobat si realizat.

De remarcat ca din cele 3 localitati urbane din Romania strabatute de DN24B-E581, numai municipiul Husi nu are (si probabil nu va aveea prea curand) o adevarata sosea de centura. Tecuci-ul are o sosea de centura, iar la Barlad urmeaza a se trece la realizarea unei sosele de centura.


Pentru imbunatatirea circulatiei in interiorul municipiului Husi, imbunatatirea legaturilor dintre cartiere si descongestionarea traficului de pe strazile din zona centrala, prin creearea de strazi alternative de legaturaintre cartiere, este necesara realizarea de urmatoarelor strazi noi, largirea sau prelungirea unor strazi, astfel:

-In partea de sud a municipiului Husi, pentru creearea unei noi legaturi rutiere intre cartierele Dobrina, Brosteni, Plopeni si zona industriala, si in acest fel descongestionarea traficului de pe strazile Dobrina, 1 Decembrie 1918, A.I.Cuza si Calea Basarabiei, ar fi necesara realizarea unei strazi complet noi, largi, prin:
-Creearea unei strazi noi (pe actualul traseu a unui drum viticol), care sa se desprinda din strada Dobrina imediat dupa a patra bariera de cale ferata, sa traverseze Dealul Ochi, si apoi sa ajunga la intersectia cu Strada Saca.
Apoi trebuie modernizata (asfaltata si largita) strada existenta, de la intersectia cu strada Saca, la intersectia cu Drum Combinat, pana la intersectia cu Calea Calarasi.
Apoi realizata o strada noua de legatura, de la intersectia cu Calea Calarasi la intersectia cu Drum Donea.
De la intersectia cu Drum Donea trebuie realizata o strada noua, care sa faca legatura cu Fundatura Viilor (cu un podet peste paraul Ochi).
Apoi Fundatura Viilor ar trebui largita.
Apoi, de la intersectia Fundatura Viilor cu strada Schit ar trebui realizata o strada noua, care sa lege Fundatura Viilor cu strada Capitan Carp.
Strada Capitan Carp ar trebui largita.
Apoi ar trebui realizata o strada noua, care sa se desprinda din strada Capitan Carp, sa treaca pe la sud de cartierul Plopeni, sa intersecteze strazile Costache Negri si Ivanciul Ispas si apoi sa se uneasca cu strada Ioan Voda cel Cumplit, la intersectia acesteia cu strada Iancu Postu.
Apoi ar trebui modernizate strazile Iancu Postu si Arion, iar strada Arion prelungita la sud de paraul Husi, si legata cu Soseaua Husi-Stanilesti (DN24A) in zona statiei de asfalt, inainte de podul peste paraul Husi.
Lungimea acestei noi artere rutiere care sa strabata partea de sud a municipiului Husi ar fi de cca 8 km.
Aceasta artera rutiera- pe traseu descris- ar imbunatati semnificativ legatura intre cartierele de case Dobrina, Brosteni si Plopeni, evitand tranzitul pe strada Dobrina si prin zona centrala.
In cartierul Gara-Saca, ar trebui modernizata strada Garii (care asigura accesul spre rampa de marfa a statiei CFR Husi si spre depozitele de marfuri) si legata strada Garii (care acum este o strada infundata) de strada Saca. Lungime totala- 0,8 km.

De asemenea si strada Saca ar trebui modernizata pe o lungime de inca 0,5 km. Modernizarea strazii Saca s-a oprit imediat dupa baza de receptie a cerealelor.

In cartierul Brosteni, ar trebui modernizat Drum Combinat (lungime cca 0,5 km) , mai ales ca in ultimii ani, de-a lungul acestuia, au aparut numeroase case si vile.

De asemenea, tot in cartierul Brosteni, ar trebui modernizata si strada Schit, de la intersectia ei cu strada Nicolae Cisman (parte din asa-zisa “sosea de centura”) pana la Schitul Vovidenia. Lungimea- 1,5 km.




In cartierul Dobrina ar trebui modernizat drumul care face legatura, pe valea paraului Lohan, cu piscina Lohan (cca 1,3 km).

Tot in cartierul Dobrina ar trebui modernizata si strada Gavril Vicov, care se desprinde din DN24B-E581 , trece prin spatele fostei halte CFR Dobrina hc, traverseaza calea ferata, apoi trece pe langa manastirea “Schimbarea la Fata” (punct care ofera o frumoasa panorama asupra orasului), apoi trece pe la marginea padurii Dobrina, traverseza dealul Ochi, trece pe langa “Castelul dintre vii” si intra in cartierul Brosteni, prin Calea Calarasi (de-a lungul acesteia, la intrarea in cartierul Brosteni, s-au construit in ultimii ani numeroase vile) (lungime- 3 km).

Tot in cartierul Dobrina ar trebui modernizata si Aleea Dobrina, care se desprinde din strada Dobrina imediat dupa a doua bariera de cale ferata si merge paralel cu calea ferata. Aleea Dobrina ar trebui legata cu strada care trece pe langa motelul “Willy SC Club-T-Srl” si se uneste cu strada Dobrina imediat dupa a treia bariera de cale ferata. Lungime- 1 km.



Pentru realizarea unei legaturi noi si directe intre cartierul Cotroceni si DJ Husi-Bunesti, ar trebui realizata o stada noua, care sa se desprinda de la intersectia strazilor Gheorghe Balan si Sara (din dreptul fostului CAP Corni), sa mearga pe valea paraului Sara sis a se conecteze cu DJ Husi-Bunesti inainte de fosta groapa de gunoi. Lungime- 2 km.

Pentru realizarea unei legaturi noi, directe, intre cartierul Corni si cartierul Dobrina, dar si intre DC Husi-Epureni si DN24B-E581, ar trebui realizata o strada noua, care sa se desprinda de la intersectia strazilor Gheorghe Balan si Sara (din dreptul fostului CAP Corni), sa se indrepte spre nord-est traversand dealul Sara, sa intre in cartierul Corni traversand paraul Turbata, apoi sa traverseze strada Gheorghe Doja, sa se uneasca cu strada Anton Iacob si astfel sa se uneasca cu strada Corni, in dreptul bisericii catolice “Sfanta Maica Maria”. Lungimea acestei strazi propuse ar fi de 1,2 km.

In cartierul Cotroceni este necesara modernizarea strazilor Gheorghe Balan si Sara. Lungime- 1,6 km.



Pentru imbunatatirea legaturii dintre cartierul Corni si cartierul Cotroceni, cu cartierul Gara-Saca si cu gara si autogara orasului, ar trebui modernizate strazile Deal Cotroceni si Alecu Ghitescu, cu o lungime totala de 1,2 km.
Acest fapt ar duce si la descongestionarea traficului de pe strazile Corni, Mihail Kogalniceanu si 1 Decembrie 1918.

Strada Mos Ion Roata, de la intersectia cu strada Bariera Pascal si pana la intersectia cu strada Corni ar trebui modernizata, putand constitui o varianta de circulatie la strada Corni, deoarece merge paralel cu aceasta. Lungimea- 1,4 km.

In cartierul Corni, strazile Melchisedec si I.L.Caragiale au fost modernizate.

Tot in cartierul Corni, ar trebui modernizata si strada Frunzelor (aflata in prelungirea strazii Sara)---Iftene Caciula---Capitan Ianculescu (pana la intersectia cu strada Maior Popescu), aceste strazi facand legatura intre cartierul Corni si cartierul Raesti. Lungime totala -0,9 km.

In cartierul Stadion, pentru realizarea unei legaturi directe intre Strada Corni si strada Alecu Ghitescu, ar trebui modernizata si prelungita strada Episcopiei (lungime- 0,7 km).

Pentru fluidizarea traficului rutier si pietonal in zona de blocuri din jurul stadionului- atat cat este fizic posibil- in jurul stadionului, pe Aleea Stadion, ar trebui realizat un sens unic.
De asemenea, o problema majora in privinta circulatiei pietonale in zona de blocuri din jurul stadionului o constituie lipsa trotuarelor pe o parte din Aleea Stadion, dar si lipsa sau starea precara a aleilor pietonale dintre blocuri.
O imbunatatire majora a traficului in aceea zona ar aduce-o realizarea unei noi strazi de legatura intre Aleea Stadion si Strada 1 Decembrie 1918, prin dezafectarea fostului centru de butelii “DAC Petrol” si a unor magazii si constructii insalubre de langa un bloc. Lungime- 0,1 km.

In privinta cartierului Raesti si a asigurarii legaturii dintre acesta si zona centrala a orasului, dupa constructia in anii 80 a blocului din fata intersectiei strazilor Stefan cel Mare si General Gheorghe Teleman, amplasat intr-o pozitie foarte prost aleasa, accesul din strada Stefan cel Mare spre cartierul Raesti a devenit dificil, realizandu-se pe strazi laturalnice, intortocheate.
Exista doua cai de acces rutiere din strada Stefan cel Mare spre cartierul Raesti, ambele pe strazi cu un traseu sinuos:
-Strada Paul Barais- Strada Maior Popescu. Strada Paul Barais ar putea fi largita, pe terenul ramas liber dupa demolarea fostului hotel “Dobrina”.
-Strada Octav Hagiu- Strada Mihai Eminescu
Ambele aceste aliniamente stradale se unesc, si dupa unirea lor se formeaza strada Gheorghe Frent, care traverseza paraul Raesti si se continuua pana la intersectia cu strada Ana Ipatescu.
Strada Gheorghe Frent ar trebui largita, indreptat traseul ei si modernizata (lungime- 0,5 km), deoarece asigura legatura zonei centrale cu cartierul Raesti, dar si cu cartierul Dric.
Pentru realizarea legaturii zonei centrale cu zonele noi de case Dric-2 si Dric-3 din cartierul Dric, ar trebui modernizata si prelungita strada Gheorghe Frent, dupa intersectia cu strada Ana Ipatescu, spre est, pana in dreptul fostei gropi de gunoi de la Recea. Apoi, din acel punct, construita o noua strada , care sa se indrepte spre sud, urmand valea paraului Recea si sa se lege cu Soseaua Husi-Albita in apropierea statiei meteo. Lungime totala: 3 km.


Legatura cu cartierul Bulgari se realizeaza prin strada Toma Kisacoff.
Dupa intersectia acesteia cu strada Ana Ipatescu, pentru delimitarea zonei industriale de cartierul Dric, strada Toma Kisacoff ar trebui largita, iar apoi, de la intersectia cu strada Obor, prelungita spre est (pe langa statia electrica de transformare), pana la intersectia cu strada care vine dinspre cimitirul “Eternitatea”. Lungimea- 0,4 km.

Pentru facilitarea circulatiei in zonele Dric-2 si Dric-3, si pentru separarea acestora de zona industriala, ar trebui create o noua strada, care sa se desprinda din strada Costache Olareanu si sa mearga spre est, pentru a se uni cu strada care ar veni dinspre fosta groapa de gunoi de la Recea. Lungimea- 1 km.

Pentru imbunatatirea accesului dinspre zona industriala spre zone Dric-2 si Dric-3, ar trebui largita si modernizata strada care trece pe langa cimitirul “Eternitatea” si legata de strada Costache Olareanu. Lungimea- 0,6 km.




In cartierul Plopeni, strazile Nicolae Balcescu si Locotenent Gavril Teodoru au fost modernizate.

Ar trebui modernizata si strada Arion, de la intersectia cu strada Locotenent Gavril Teodoru pana la intersectia cu strada Iancu Postu. Lungimea- 0,3 km.

Strada A.I.Cuza (care acum se infunda la poarta depozitului de materiale si materii prime a SC Petalul SA) ar trebui prelungita (si realizat un podet nou peste paraul Draslavat) si unita cu strada Arion. Lungimea- 0,1 km.

Legatura cartierului Bulgari cu cartierul Plopeni se realizeaza prin strada Moldovei, care a fost modernizata.

In zona industriala, ar trebui realizata o strada noua, care sa se desprinda din Sosea Husi-Albita in dreptul fostului MAT, sa mearga oarecum paralel cu strada Moldovei. Lungimea- 0,5 km.

Ar trebui modernizat si Drum Voloseni, de la intersectia ci Soseaua Husi-Stanilesti, pana la intersectia cu Strada Arion. Lungimea- 1 km.
O alta strada care ar trebui modernizata este cea care face legatura intre strada Moldovei (din dreptul fostului CAP Husi) cu Drum Voloseni. Lungimea- 0,5 km.

Lungime 0,5 km.

Lungime 0,4 km.

O alta strada care ar trebui modernizata ar fi cea care se desprinde din Drum Voloseni, trece pe la nord de paraul Husi si pe la sud de “Gradina de legume” si se uneste cu Soseaua Husi-Stanilesti. Lungime- 1,2 km.

Pentru separarea “Cartierului Nou” de zona industriala, ar trebui realizata o strada noua, paralela cu strada Episcop Grigorie Leu, care sa se desprinda din Soseaua Husi-Stanilesti sis a limiteze la vest “Cartierul Nou”, iar apoi sa uneasca cu Soseaua Husi-Albita, imediat dupa sediul firmei Tehnoutilaj. Lungimea- 0,4 km.


In fine, Drum Recea (“Drum Skate Park”) ar trebui modernizat in totalitate si prelungit de la parcul Recea, pe langa depozitul de munitii al armatei, apoi sa intersecteze DC Husi- Poganesti si apoi sa se uneasca cu Soseaua Husi-Stanilesti, in dreptul statiei de asfalt. Lungimea- 2 km.

Lungimea totala a acestor strazi, care ar trebui modernizata si/sau construite ori prelungite, ar fi de 38,1 km.

Realizarea, prelungirea sau modernizarea acestor strazi ar contribui semnificativ la: imbunatatirea legaturilor intre cartierele municipiului Husi, dezvoltarea acestora si a zonelor periferice a localitatii (prin creearea de conditii si utilitati pentru constructia de case in acele zone si cartiere), dar si la descongestionarea traficului de pe strazile principale, din zona centrala.






Un alt aspect este cel al insuficientei spatiilor de parcare, in conditiile cresterii masive a numarului de autovehicule si in husi dupa 1990.
Deoarece in cartierul Stadion si in zona centrala- in special in jurul pietii- blocurile au fost construite mult prea ingramadite, cu foarte putin spatiu intre ele, este foarte dificil de amenajat parcari noi in acele zone.
Totusi, exista cateva terenuri care ar putea fi valorificate, prin amenajarea de spatii de parcare:
-Terenul situate langa sediul CN Posta Romana, unde acum se afla terasa in aer liber “La Posta”.
-Prin demolarea cladirilor vechi si insalubre de pe strada Stefan cel Mare (intre intersectia cu strada Melchisedec si bazar) se pot amenaja spatii de parcare acolo, care ar fluidiza semnificativ traficul rutier in zona pietii.
Tot pentru fluidizarea circulatiei in jurul pietii, ar fi utila introducerea unui sens unic, dar si interzicerea comertului ambulant in jurul pietii (in zona fostei centrale termice), care se desfasoara in conditii total neigienice si inestetice.




O alta problema este cea a amenajarii trotuarelor, a aleilor pietonale dintre blocuri (in cartierul Stadion, zona centrala si in zona industriala), a spatiilor verzi de-a lungul strazilor si dintre blocuri si a locurilor de joaca pentru copii.

Pentru accesul pietonal, exista doua zone de scari:
-Cele din apropierea bisericii ortodoxe “Inaltarea Domnului”, care asigura accesul pietonal spre cartierul Raesti.
-Si cele care asigura accesul pietonal spre parcul Motoc.
Ambele au fost renovate.

O alta problema este cea a demolarii si desfiintarii constructiilor neautorizate, improvizate si insalubre (magazii improvizate, automotoare de animale, garaje improvizate, etc), in special in cartierele de blocuri, dar si in cartierele de case.
O masura care ar trebui luata ar fi cea a interzicerii cresterii animalelor (gaini in special, dar si porci, gaste, rate, etc) in interiorul perimetrului urban al municipiului Husi.
Aceasta masura ar elimina situatiile aberante cand pe langa blocuri se intalnesc diverse “constructii” improvizate sau automotoare de gaini!
Un inceput pentru demolarea acestor “constructii” improvizate s-a facut in timpul mandatului viceprimarului Aurel Caciula, dar actiunea, inceputa promitator, s-a oprit din pacate la jumatate!



C. Dotari urbane

In Husi exista:

-Un singur semafor, la intersectia strazilor A.I.Cuza si Florilor, montat in noiembrie 2011. A fost montat mai mult pentru a se putea sustine si in Husi proba practica la examenul de conducere auto.

-Lampi “stop” la trecerile de pietoni, montate in 2006. Astazi multe din ele nu functioneaza.

-Inainte de 1989 exista un singur semn de circulatie, iluminat electric, dar si doua oglinzi pentru asigurarea vizibilitatii in curbe.

-Un singur sens giratoriu, la intersectia strazilor 1 Decembrie 1918, A.I.Cuza, Ion Alexandru Anghelus si Nicolae Cisman, realizat dupa 1990.

De asemenea, se mai prevede realizarea unui alt sens giratoriu si la intersectia strazilor 1 Decembrie 1918, Mihail Kogalniceanu si Dimitrie Castroian, in fata primariei.
De asemenea, ar mai trebui montat cel putin inca un semafor, la intersectia strazilor A.I.Cuza, Calea Basarabiei, Stefan cel Mare si Bdul. 1 Mai, unde conditiile de vizibilitate sunt dificile.

De asemenea, ar mai trebui amenajate trecerile de pietoni,in special in cartierele de case.





D. Alte aspecte privind sistematizarea urbana a municipiului Husi

Municipiul Husi este strabatut de cateva parauri. Acestea sunt:

-Paraul Sara si paraul Turbata. Ambele izvorasc din zona dealului Sara.
Paraul Sara trece pe sub strada Gheorghe Balan, apoi separa cartierul Dobrina de cartierul Cotroceni, trece pe sub strada Pavel Filip, apoi pe sub strada Alecu Ghitescu, dupa care separa cartierul Stadion de cartierul Cotroceni, trece pe sub strada Corni (langa moara “Vasuta”), trece prin cartierul Corni, unde trece pe sub strazile Frunzelor si Capitan Ianculescu, dupa care se uneste cu paraul Turbata.

-Paraul Turbata traverseza cartierul Corni, unde trece pe sub strazile: Corni, Dumitru David si Plaiului.




-Dupa unirea lor, paraurile Sara si Turbata formeaza paraul Raesti, care trece pe sub strada Gheorghe Frent, traverseza cartierul Raesti (unde trec pe sub strazile Octav Hagiu si Mihai Ralea), apoi trece pe sub Calea Basarabiei (pe sub “podul Ralea”), apoi separa cartierul Bulgari (zona “Gradinari”) de cartierul Plopeni, trece prin spatele intreprinderii SC Petalul SA, apoi trece pe sub strada Moldovei, apoi se indreapta spre sud-est, trecand pe langa depozitul de materii prime si materiale a SC Petalul SA, dupa care se uneste cu paraul Draslavat.

-Paraul Draslavat se formeaza prin unirea paraului Saca (care izvoraste din dealul Dobrina, trece pe sub Calea Calarasi sip e sub Drum Donea) cu paraul Ochi (care izvoraste din dealul cu acceiasi denumire). Dupa formarea sa, paraul Draslavat strabate cartierul Brosteni, primeste ca afluienti paraurile Schit si Zavadi, trece pe sub strada Schit, apoi pe langa sediul firmei “Electrosanit”, trece pe sub strada Capitan Carp, traverseza cartierul Plopeni (unde trece pe sub strazile: C. Dragan, Ioan Voda cel Cumplit si Arion) apoi merge paralel cu strada A.I.Cuza, si se uneste cu paraul Raesti, formand paraul Husi.

-Paraul Husi trece apoi pe sub Drum Voloseni, apoi pe sub Soseaua Husi-Stanilesti (in dreptul statiei de asfalt), si apoi se varsa in iazul Gura-Vaii, ale carui ape se scurg in canalul principal din sistemul de irigatii “Lunca Prutului”.
De asemenea, pe la marginea municipiului Husi trece si paraul Lohan, care izvoraste din dealul cu accelasi nume, trece pe sub DN24B-E581 in apropierea campingului Dobrina, sip e valea acestuia (pana la Crasna) s-arealizat calea ferata Husi-Crasna si soseaua DN24B-E581, iar in apropiere de Crasna paraul Lohan se varsa in raul Crasna, care la randul sau se varsa in raul Barlad, care este un afluient al raului Siret, care se varsa in fluvial Dunarea.

In fine, in partea de est, trece paraul Recea, care izvoraste din dealul Dric, trece pe sub DN24B-E581, si se varsa in iazul Gura Vaii.
Prin pozitia sa si prin cele 3 iazuri care pot fi reamenajate pe cursul sau, paraul Recea poate fi valorificat din punct de vedere turistic si recreativ.

Regimul de alimentare a acestor parauri este pluvio-nival.

Din pacate starea acestor parauri care traverseza municipiul Husi nu este una corespunzatoare. In mare parte aceste parauri sunt colmatate, iar aspectul lor este in multe zone deplorabil, datorita gunoielor menajere aruncate in albia acestor parauri de catre cei care locuiesc in apropierea lor.
Aceste parauri ar trebui curatate, decolmatate si adancite, iar pentru a elimina aruncarea gunoiului menajer in albia lor ar trebui aplicate amenzi usturatoare pentru cei care fac acest lucru.

In apropierea municipiului Husi exista si cateva iazuri, de origine antropica, amenajate in scopul pescuitului si al irigarii culturilor de legume.
Aceste iazuri sunt: Lohan (alimentat de paraul cu accelasi nume. Este situat in cartierul Dobrina), Benta (situat in partea de nord-est, la marginea cartierului Corni. Este alimentat de paraul cu accelasi nume) si Mantu (renumit pentru pescuit. Este situat in apropierea satul cu accelasi nume din comuna Tatarani).

In perioada interbelica, din dealurile Ochi-Corbu si Sara s-au realizat unele captari pentru alimentarea cu apa potabila (in sistem centralizat) a orasului Husi. Din pacate, dupa 1960, desi calitatea apei din aceste captari era foarte buna, acestea au fost abandonate. In schimb, in 1974, pentru alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat a orasului Husi s-a realizat o conducta de aductiune a apei din raul Prut, din apropierea localitatii Poganesti.


Municipiul Husi este bogat in fantani, existand si cateva izvoare cu o calitate a apei foarte buna: “Dragoi”, “Sipotel”, “La Ograda” (ultimul cu un chimism usor sulfurat), “Dobrina”, etc.

Faptul ca municipiul Husi este traversat de cateva parauri a necesitat constructia a unui numar de 27 poduri rutiere peste aceste parauri, in interiorul municipiului sau in apropierea sa.
Tinand cont de strazile propuse a fi realizate ori prelungite, ar mai trebui realizate inca 5 poduri rutiere peste aceste parauri.

Despre istoricul municipiului Husi au scris diversi istorici , oameni de cultura sau de stiinta, preoti, episcopi, etc.
Dintre lucrarile despre istoricul municipiului Husi se remarca:


-“Chronica Husilor si a Episcopiei cu aseminea numire”, scrisa in 1869 de episcopul Husilor Melchisedec Stefanescu. Poate fi considerate prima monografie a localitatii.


-“Originea Husilor”, scrisa in 1887 de istoricul Ghibanescu Gheorghe.


-Lucrarea in manuscris din 1965 a preotului Anton I. Popescu si intitulata “Husii si Episcopia Husilor”.


-“Istoria Husilor”, lucrare monografica aparuta in 1995, editata si tiparita la editura “Porto-Franco” din Galati.
Lucrarea a fost scrisa de un colectiv redactional format din: Vasile Calestru, Theodor Codreanu, Boris Gorceac, Avram D.Tudosie, Georgica Toncu. Alti colaboratori: Violeta Veturia Bazarciuc (directoarea de atunci a muzeului municipal), Lina Codreanu, Constantin Donose (bibliotecar), Gh. Ionescu, Ioan Neamt (fostul director al IAS/Vidisamp Husi), profesor Iosif Simon, Gh.V. Marta, Vasile Marola, Constantin Moisanu (pe atunci directorul filialei Husi a fostei Banci Agricole), Emil Pascal (directorul de atunci al Casei de cultura), Constantin Radu, Gheorghe Susnea si Constantin Vasluianu (profesor de geografie).
Copertile au fost realizate de V. Penisoara-Stegaru si Ovidiu Iosub.
Referenti stiintifici: Al. Zub (director) si respectiv Nistor Ciocan si Dumitru Agachi ( cercetatori stiintifici principali) ai Institutul de istorie “A D Xenopol” din Iasi, al Academiei Romane.
Lucrarea a aparut cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii (atunci secretar de stat in Ministerul Culturii era Mihai Ungheanu) si cu binecuvantarea PS Eftimie, episcopul de atunci al Romanului si Husilor, cu prilejul sarbatoririi a 500 de ani de la ctitorirea bisericii episcopale “Sfintii Petru si Pavel” de catre Stefan cel Mare si Sfant si a aproape 400 de ani de la infiintarea Episcopiei Husilor.
Mare parte din datele aratate anterior au fost preluate din aceasta lucrare.


-Lucrarea-brosura scrisa in 1943 si tiparita la “Tipografia George Cerchez Husi”, de catre primarul de atunci al orasului Husi, maior in rezerva V.V.Andrian, intitulata “Doi ani de activitate- 27 ianuarie 1941- 27 ianuarie 1943”.


-Lucrarea-brosura scrisa in 1981 , sub indrumarea primei-secretare de atunci a orasului Husi, Aneta Slivneanu, lucrare intitulata “Orasul Husi- Cifre si fapte”.

O parte din datele mentionate in aceste randuri au fost preluate si din cartile si brosurile amintite.






Din punct de vedere istoric, actualul municipiul Husi a fost, pe rand:

-Initial sat (in 1435 era sat)

-Apoi devine “targ”, spre sfarsitul secolului 15, spre sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant.

-In 1834, prin aplicarea “Regulamentului Organic”, primeste titlul de “oras” si devine resedinta “tinutului” Falciului.

-Prin constitutia Romaniei Mari din 1923 orasul Husi este resedinta judetului Falciu.

-In urma reformei administrativ-teritoriale din 1950 devine resedinta raionului Husi, din cadrul regiunii Barlad (pana in 1952) iar apoi a regiunii Iasi.

-In urma reformei administrativ-teritoriale din februarie 1968, orasul Husi este inglobat in actualul judet Vaslui, cu resedinta in orasul (din 1979 municipiul) Vaslui.

-La data de 27 mai 1995 orasul Husi primeste titlul de “municipiu”, fiind astfel al treilea municipiu din judetul Vaslui, dupa Barlad (1968) si Vaslui (1979).

Conform datelor ultimului recensamant, cel din 2011, municipiul Husi are o populatie de 26.266 locuitori, intrand in categoria oraselor mici, de rangul 3.

Numarul maxim de locuitori a fost atins in anul 1992, cu 32.688 locuitori.

Municipiul Husi se invecineaza cu comunele: Tatarani (la nord-vest), Duda-Epureni (la nord), Dranceni (la nord-est), Stanilesti (la sud-est), Padureni (la sud) si Cretesti (la vest).
In aria de deservire a municipiului Husi sunt incluse un numar de 15 comune din judetul Vaslui: Dranceni (cu resedinta la Ghermanesti), Duda-Epureni (cu resedinta la Epureni), Arsura, Tatarani, Botesti, Bunesti-Averesti (cu resedinta la Averesti), Cretesti, Oltenesti, Padureni, Dimitrie Cantemir (cu resedinta la Hurdugi), Hoceni, Stanilesti, Lunca Banului, Vetrisoaia, Berezeni.


A fost elaborata de catre Primaria Municipiului Husi “Strategia de dezvoltare economico-sociala a municipiului Husi cu orizontul de timp 2014- 2020”, prin hotararea nr. 30 din 26 februarie 2015, a Consiliului Local al Municipiului Husi.

Municipiul Husi este “infratit” cu doua localitatii din Republica Moldova: satul Sangera si “oraselul” Cimislia.

Prin hotararea nr. 780 din 2007 a Guvernului Romaniei, a fost aprobata stema municipiului Husi.

Dupa 1990 denumirea unor strazi din Husi a fost schimbata, astfel:
-Fosta strada 7 Noiembrie a devenit strada 1 Decembrie 1918
-Fosta strada Republicii a devenit strada General Gheorghe Teleman
-Fosta strada Dobrogeanu Gherea a devenit strada Eroilor
-Fosta strada Carpati a devenit Calea Basarabiei
-Fosta Aleea 23 August a devenit Aleea Scolii.





Din punct de vedere administrativ-teritorial, orasul (din 1995 municipiul ) Husi a fost inclus in:

-Intre 1834- spre sfarsitul secolului 19- a fost resedinta “tinutului” Falciu.

-De la sfarsitul secolului 19 si pana in 1950 a fost resedinta fostului judet Falciu. Conform constitutiei din 1923, fostul judet Falciu era compus din 3 “plasi” (in 1938): Raducaneni (cu resedinta in targul Raducaneni), Mihail Kogalniceanu (cu resedinta in orasul Husi) si Dimitrie Cantemir (cu resedinta in targul Falciu).
Fostul judet Falciu se invecina cu fostele judete: Iasi, Vaslui, Tutova, Cahul si Lapusna.
Fostul judet Falciu aveea o suprafata de 2.120 kmp, si o populatie de 115.055 locuitori (in 1930).




-In urma reformei administrativ-teritoriale din 6 septembrie 1950 (Legea nr. 5) sunt desfiintate judetele antebelice (intre care si fostul judet Falciu) si sunt introduce raioanele si regiunile.
Astfel apare Regiunea Barlad, care aveea in componenta raioanele: Husi, Vaslui, Zeletin, Barlad si Falciu.
Partea de nord a fostului judet Falciu este inclusa in raionul Raducaneni (din regiunea Iasi), iar partea de sud a fostului judet Falciu este inclusa in raionul Murgeni.

-Prin decretul nr. 331 din 19 septembrie 1952, raionul Husi este trecut de la regiunea Barlad la regiunea Iasi.

-Prin decretul nr. 12 din 10 ianuarie 1956 regiunea Barlad este desfiintata. Raionul Husi ramane in componenta regiunii Iasi, care, intre 1960- 1968, aveea in componenta 7 raioane (Iasi, Harlau, Pascani, Negresti, Vaslui, Husi, Barlad) si doua “orase regionale”: Iasi si Barlad.

-In urma reformei administrativ-teritoriale din februarie 1968 si a revenirii la traditionalele judete, se constituie actualul judet Vaslui, cu resedinta in orasul (din 1979 municipiul) Vaslui, judet in care este inclus si orasul (din 1995 municipiul) Husi.
Partea de nord a fostului judet Falciu este inclusa in actualul judet Iasi.
Cateva comune din fostul judet Falciu trec in aria de deservire a municipiului Vaslui (Albesti, etc), respectiv a municipiului Barlad (Falciu, etc).



Din punct de vedere geografic, municipiul Husi este situat in sud-vestul Depresiunii Husi, parte component a Podisului Central Moldovenesc, ce se incadreaza in Podisul Barladului, ca subdiviziune a Podisului Moldovei din nord-estul Romaniei.
Pe directia sud-nord se afla intre orasele Galati si Iasi (la cca 130 km, respectiv la cca 83 km), iar pe directia est-vest se afla la distant aproximativ egala, intre orasele Chisinau si Barlad, la limita dintre placa rusa sic ea a Dobrogei.
Depresiunea Husi s-a format printr-un lung process de eroziune, dupa retragerea apelor Marii Sarmatice, in perioada postglaciara.