Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

Nu inteleg ce legatura au faptele- de acuma putem sa-i spunem fostului- episcop de Husi- cu subiectul topicului!

Dar intradevar, acele fapte sunt intru totul condamnabile, mai ales pentru un om care trebuia sa fie un exemplul de moralitate pentru ceilalti oameni!


Insa, asta nu inseamna ca in trecut Episcopia Husilor nu a avut si conducatori de o mare tinuta morala, cum at fi fostii episcopi de Husi Inochentie (1752), Sofronie Miclescu (1849), Silvestru Balanescu, Nifon Criveanu, Grigore Leu (1949) sau Mina Dobzeu (dupa 1996).

kristi kkk a scris:

Adaug și eu ceva, posibil încadrabil la o antiantropogeneză care ne arată cât poate involua o societate, recte de la ființa bipedă înapoi la cuvântătorul în patru labe cu acces direct în rect:
http://m.adevarul.ro/locale/vaslui/spovedania-revoltatoare-despre-desfraul-homosexual-seminarul-teologic-husi-corneliu-barladeanu-isi-dorea-alesii-fiemanierati-parfumati-1_598870735ab6550cb8ce2af7/index.html

Este un pic de show acolo. E despre cum Antenele i-au imputat lui Iohannis că a vândut copii. O fi intermediat niște adopții, de ce nu și-a sunat bunicii? Că nu i-a ținut minte, ori le-a provocat repulsie.

Dintr-un articol publicat in Ziarul de Iasi, de catre Paul Zahariuc, sub titlul- Decembrie 1989- ultimile planuri si rapoarte ale varfurilor comuniste vasluiene, citez:


La capitolul vestitei "griji fata de clasa muncitoare", raportarile de atunci ne releva cateva adevaruri crude despre ceea ce insemna aprovizionarea populatiei cu bunuri alimentare. Desigur, la vremea aceea, aceste documente de o exceptionala importanta istorica, din care vom cita astazi, nu au fost facute publice in ziarul de partid "Vremea noua" si nici aiurea, din ratiuni lesne de inteles. Marea noastra sansa a constat in faptul ca aceste rapoarte, procese verbale si planuri de munca nu au fost secretizate fata de alte fleacuri bine pecetluite sub eticheta "secret" sau "strict secret", care nu ne-ar fi permis cercetarea lor pentru 30 sau 50 de ani de la emitere, conform HG 585/2002.

"Din varza recoltata vom face o cantitate apreciabila de varza murata"

Fraza din intertitlu reprezinta finalul unui raport elaborat si semnat de secretarul Petru Demeter. De fapt, acest raport viza "...preocuparea organelor si organizatiilor de partid, consiliilor populare, organelor agricole si comerciale pentru infaptuirea INDICATIILOR (subl.ns.) conducerii partidului in vederea realizarii programului de aprovizionare toamna-iarna a populatiei din localitatile urbane si centrale muncitoresti cu produse agroalimentare".

O scurta observatie: grija fata de taranimea muncitoare pe unde o ascunsesera tovarasii de atunci?! Dupa introducerea specifica oricarui raport intocmit in acele vremuri ("in lumina indicatiilor si orientarilor date de tovarasul Nicolae Ceausescu"), Petru Demeter a trecut la atacarea subiectului propriu-zis: aprovizionarea populatiei urbane. Totusi, pe primul loc era pusa "...constituirea fondului centralizat al statului", iar pe planul al doilea "...asigurarea fondului de consum (local, probabil - n.r.)". Raspunzatoare pentru infaptuirea acestor deziderate erau facute "...unitatile socialiste", dar si, mai ales, "...gospodariile populatiei (rurale - n.r.) care au fost antrenate in obtinerea unor productii necesare satisfacerii nevoilor proprii si valorificarea surplusului pe calea contractarii si achizitiilor".

Dupa cum se poate observa, despre piata libera nu se sufla nicio vorbulita. Mai departe, Demeter scria urmatoarele: "...s-a constituit un comandament judetean cu cadrele de conducere din domeniile implicate care a urmarit sistematic evolutia productiei agricole, evaluarea, recoltarea, PRELUAREA LA FONDUL DE STAT A ACESTORA (subl.ns.) si asigurarea fondului de consum si a celui destinat rezervelor ce afecteaza aprovizionarea de toamna-iarna". Pana aici, se poate spune ca raportul fusese tras frumos din condei, dar, cum spiritul "epocii de aur" impunea si prezentarea ditirambica a unor realizari, iata care au fost ele: "...fata de perioada similara a anului precedent (1988 - n.n.) am reusit sa realizam la fondul de stat cresteri cu 38% la carnea de ovina, cu 21% la lapte de vaca, cu 247% la oua de consum, cu 131% la legume total, cu 183% la cartofi, 254% la struguri". Daca aceste procente erau reale, atunci unde se duceau toate aceste produse care ar fi acoperit necesarul populatiei urbane, deoarece prin macelarii nu se gasea mai nimic, iar la lapte si produse lactate faceau "oamenii muncii" si pensionarii cozi interminabile imediat dupa miezul noptii?!

Potrivit acestui raport, se statea bine la conserve de mazare, fasole pastai, tocana de legume si fructe, asa ca, vrand-nevrand, orasenii trebuiau sa manance mai putin "de dulce" si mai mult "de post", ca doar si tov. Ceausescu era crestin ortodox! Ajungand si la alineatul dedicat verzei, Demeter scria sau o fi pus dactilografa sa scrie: "...in aceasta perioada se continua activitatea in domeniul recoltarii si insilozarii la produsul varza de toamna din care o cantitate apreciabila va fi transformata in varza murata pentru ca impreuna cu celelalte sortimente de muraturi sa acopere cererea populatiei pentru sezonul urmator".

Mai spunea Demeter pe atunci ca "...s-au luat masuri ca in cele 116 sate mai indepartate cu drumuri greu accesibile pe timp nefavorabil sa se asigure stocuri de marfa mai mari", dar nu ne-a spus ce fel de marfuri, daca nu cumva va fi fost vorba de atica, stamba, america si biscuiti mucegaiti!

Pe aproape de final, autorul raportului isi face si oleaca de autocritica, nedand, totusi, cazuri concrete. Adevaratul si grandiosul finis a fost urmatorul: "...suntem hotarati a lua noi masuri (...) asa cum ne-o cere IUBITUL NOSTRU CONDUCATOR, NICOLAE CEAUSESCU (subl.in orig.), secretarul general al partidului, presedintele Republicii Socialiste Romania". Chiar asa!

Bilantul spunea altceva...

La acest raport triumfalist se anexase si un tabel din care reiesea cu totul altceva, si anume ca tov-ul nu fusese chiar asa de sincer, daca nu cumva, pudic fiind, ascunsese undeva realitatile ce priveau cea mai draga leguma a romanului: CARNEA, precum si ale altor produse la fel de importante pentru a putea trage la saiba (tovarasii muncitori) sau la razboiul de tesut (tovarasele muncitoare), ca sa nu mai vorbim despre soimii patriei sau pionerii, fiii "mamei unice - Elena Ceausescu"!

Iata, in citat, cateva extrase foarte importante din aceste anexe, intocmite pentru luna octombrie a anului 1989: "...carne-total: plan - 2394 tone; realizat - 1.462. Carne bovina: plan (fondul centralizat) - 372; realizat - 574; plan (fondul de consum) - 220; realizat - 60. Carne porcina: plan (fondul centralizat) - 651; realizat - 315; plan (fondul de consum) - 180; realizat - 50. Carne pasare: plan (fondul centralizat) - 283; realizat - 85; plan (fondul de consum) - 230; realizat - 203". Potrivit documentului, nici la oua nu se statea prea bine, de vreme ce judetul Vaslui era dator fondului centralizat cu 1,7 milioane bucati, iar fondului de consum, cu 669.000. In pofida raportarii unei depasiri cu 254% la struguri, anexa spune ca la fondul centralizat deficitul era de 5.960 de tone, iar la cel de consum, de 1.410 tone. La paine, faina de grau si malai, treaba mergea excelent, dar nu acelasi lucru se putea spune si despre preparatele din carne, unde, fata de planul de 1.060 de tone, se realizasera numai 580 de tone. Prin "fond centralizat" trebuie sa intelegem "fondul de stat", iar prin "fond de consum", ceea ce ar fi trebuit sa mai ramana vasluienilor. Dupa cum s-a vazut de mai sus, la ambele capitole se statea prost si de aici penuria cronica inregistrata la produsele de baza.

Deoarece 1989 era ultimul an al "cincinalului" in vigoare atunci, cei de la conducerea judetului Vaslui isi facusera deja planul ca tiganul (pardon, ca romul!) pentru perioada urmatoare, adica 1990-1995. Astfel, ei previzionau urmatoarele, relativ la exporturi: "...va spori substantial ponderea marfurilor destinate pietei externe. Volumul exportului va creste in anul 1995 fata de 1990 cu 69,6% pe relatia CTS (comert cu tarile socialiste - n.n.) si cu 74,6% pe relatia DC (tarile capitaliste - n.n.)". Urmau si alte ramasaguri puse cu viitorul. Din cate se stie, toate au cazut balta, iar ruinele fostelor intreprinderi industriale vasluiene pot fi "admirate" in toata trista lor splendoare, la cele doua foste platforme (nord si vest) unde oamenii muncii mancau o bucata de paine, mai alba sau mai neagra, daca nu cumva intermediara.

Problemele Centralei de Termoficare Urbana (CTU) Vaslui

Actualmente, aceasta unitate se numeste SC "Termica" SA si se afla in ograda Consiliului Local (CL) Vaslui. In pofida (falselor) nostalgii de care se mai lasa cuprinsi unii, documentele descoperite la DJAN Vaslui ne releva faptul ca, inca de la inceputul activitatii sale, acest mamut energofag prost proiectat si cu surse de aprovizionare cu combustibili aflate la foarte mare distanta, a devenit in scurt timp o mare durere de cap atat pentru autoritatile de atunci ale judetului si orasului, cat si pentru cele de acum, mai ales. Dreptu-i ca au fost create cateva locuri de munca, dar ce folos ca acum oamenii stau cu jarul concedierii deasupra capului!

Iata ce se scria intr-un raport intocmit la data de 13 noiembrie 1989: "...la Uzina de termoficare Vaslui tunelul de dezghet pentru carbune are ca termen de realizare anul 1990, dar stadiul de realizare actual este sub graficul de executie stabilit de comun acord cu constructorul, T.A.G.C.Ind Iasi". Motivul invocat de constructor era "...lipsa materialelor de constructie". Oare unde-si luasera zborul aceste materiale de constructie? Catre lumi mai vestice sau mai estice? Cine mai stie... Dar asta nu era singura belea. Mult mai grave erau cele referitoare la combustibilul folosit: carbunele inferior. Citat din raport: "...principalul neajuns (...) il constituie neasigurarea stocului de carbune pentru perioada friguroasa, de 60 de mii de tone". Era si normal, de vreme ce lignitul in doua cu pamant vegetal era adus tocmai din celalalt capat al tarisoarei! Cat despre calitatea mizeriei ce urma a fi arsa in cuptoarele "uzinei" vasluiene, iata ce se consemna in raport: "...se intampina greutati si in asigurarea calitativa a carbunelui livrat. Astfel, C.E.U.C. Motru livreaza carbune cu putere calorica intre 1050-1200 kcal./kg., cu mult sub nivelul minim de 1450 kcal/kg."

Un segment foarte important al acestui raport fusese alocat capitolului "Cu privire la folosirea rationala a energiei electrice, termice si a gazelor naturale". Autorul, secretarul Mircea Simovici, a specificat ca singura unitate din judet care consuma gaze naturale este "...Intreprinderea de rulmenti din Barlad in sectoarele tratament termic si forja". Potrivit documentului din care citam, nici aceasta importanta unitate industriala nu a fost scutita de rationalizarea si folosirea chibzuita a gazului metan. Astfel, "...Consiliul oamenilor muncii din aceasta intreprindere a adoptat si pus in aplicare un program de masuri speciale care sa conduca la incadrarea in normele de consum aprobate si utilizarea rationala a gazului metan". Tot in spiritul economiei drastice care se abatuse asupra Romaniei, Simovici mai "indica": "...s-a stabilit ca unitatile comerciale, cu exceptia celor de prima importanta (alimentare), sa functioneze in orele din afara varfurilor de sarcina (10-18), iar unitatile de alimentatie publica sa reduca consumul energetic la strictul necesar". Cat despre privatiunile la care a fost supusa populatia, le stiu toti cei care au trecut prin ele.

Listele activistilor Partidului Comunist Roman din judetul Vaslui

Inainte de a cita aceste liste din documentele oficiale existente in arhive, merita sa aflam si statistica partidului, intocmita la jumatatea anului 1989. Iat-o: "...Organizatia judeteana de partid Vaslui. Membri de partid: 66.014 din care: muncitori - 32.342 (49%); tarani cooperatori - 18.974 (29%); intelectuali si functionari - 9.904 (15%); altii - 4.794 (7%)". La toate aceste categorii femeile aveau o pondere de maximum 43% (tarani cooperatori) si minimum 31% (altii). Comitetul judetean de partid era compus din: "121 de membri si membri supleanti din care: muncitori - 35% (42 de tovarasi); tarani cooperatori - 25% (30 de tovarasi); conducatori de intreprinderi, activisti de partid, ai organizatiilor de masa si obstesti, specialisti - 40% (49 de tovarasi)". Dintre toti acestia, 35% (49 persoane) erau din sexul gingas.



In structurile judetene de stat si de partid a judetului Vaslui, orasul Husi era reprezentat de putine persoane:

-Elena Avadanii- maistru la Filatura de bumbac Husi

-Georgeta Giosu- profesor la LIceul teoretic Cuza-Voda Husi (astazi consiliera locala)

-Maria Roman- prim-secretara la comitetul orasenesc de partid Husi

-Vasile Munteanu- secretar cu probleme de propaganda la comitetul orasenesc de partid Husi

-Aurel Caciula- rectificator la SUC Husi (dupa 1990- fost viceprimar)

-Elena Dimitriu- lucratoare comerciala la ICSM Husi

-Ioan Neamtu- director la IAS Husi

-Jana Tiron- controloare de calitate la Intreprinderea de tricotaje Moldotext Husi

-Teodor Loghin- maistru , sef de sectie la SUC Husi

-Maria Mocanu- secretara la comitetul de partid orasenesc Husi

Si alte cateva date despre agricultura si industria huseana, inclusiv despre evolutia acestora dupa 1990. Precizez ca multe date privind agricultura in special le-am gasit in cartea "Istoria Husilor", editata in anul 1995 si scrisa de : profesor Vasile Calestru, professor Th. Codreanu, Boris Gorceac, doctor in viticultura Avram D. Tudose, profesor Georgica Toncu.

Alti colaboratori: Violeta Veturia Bazarciuc (fosta directoare a muzeului municipal), doctor Ion Bourceanu, profesor Lina Codreanu, bibliotecar Constantin Donose, Gh. Ionescu, Ioan Neamtu (fostul director al IAS Husi), profesor Iosif Simon, Gh. V. Marta (presedintele filialei locale a "Asociatiei veteranilor de razboi"), profesor Vasile Marola (si lider al filialei locale a CDR dupa 1990), Constantin Moisanu (fostul director al Bancii Agricole), Emil Pascal (fost director al Casei de cultura), Constantin Radu, Gh. Susnea, profesor Constantin Vasluianu.

Referenti stiintifici: Nistor Ciocan si Dumitru Agachi, cercetatori stiintifici principali la Institutul de Istorie "A.D.Xenopol" din Iasi.

Multe informatii prezentate in aceasta carte au fost preluate din manuscrisul preotului Anton I. Popescu, manuscris numit "Husii si Episcopia Husilor", scris in anul 1965 si care atunci nu a putut fi tiparit.

Cartea a fost editata si cu sprijinul ministrului secretar de stat a culturii din 1995- Mihai Ungheanu, si a fost editata cu binecuvantarea Episcopului de atunci al Romanului si Husului- PS Eftimie si preasfintitului vicar Ioachim Vasluianu.



1. Agricultura


Din pacate, dupa 1990, agricultura din zona Husului a inregistrat o perioada de declin accentuat, potentialul agricol si viticol al zonei Husi fiind slab valorificat.

Aceasta s-a datorat mai multor factori:

-Aberanta lege 18/1991, prin care s-au desfiintat CAP-urile. Aceasta lege a dus la distrugerea formelor organizate de practicare a agriculturii, pe suprafete mari, compacte. Astfel, dupa 1991, are loc o faramitare accentuate a terenurilor agricole, ceea ce duce la practicarea unei agriculturi primitive, pe suprafete mici, faramitate, cu mijloace tehnice arhaice, fapt care duce la o productivitate scazuta la hectar si la o agricultura necompetitiva.

In 1991 sunt desfiintate CAP Husi si CAP Corni.

Relevant pentru ce ar fi insemnat mentinerea CAP-urilor (desigur, inlaturand aspectele negative care existau in activitatea lor inainte de 1989 si reorganizandu-le pe alte baze si principii), este situatia din comuna Berezeni. Aici, presedintele CAP-ului, inginerul Toader Dima, a reusit sa-I convinga pe oameni sa nu distruga CAP-ul in 1991, iar astazi fostul CAP de la Berezeni exista in continuuare, ca Asociatia Agricola “SC Agroind Srl Berezeni” (sub aceasta denumire din 1992), o asociatia Agricola astazi puternica, avand: utilaje agricole noi, livada, ferma de vaci (care a “pornit” cu 100 de capete de bovine in 1992, iar astazi are 360 capete bovine, laptele astfel obtinut fiind livrat renumitei firme “Danone”), etc.

-Distrugerea sistemelor de irigatii

-Distrugerea si jefuirea parcului de tractoare si utilaje agricole

-Distrugerea complexelor zootehnice

-Dereglarea aprovizionarii cu ingrasaminte si substante chimice in agricultura.


In 1994 in Husi mai exista inca un centru “Agromec” (“urmasul” fostului SMA de dinainte de 1989), care, in 1994, dispunea de: 257 tractoare, 100 combine, 116 semanatori si alte utilaje agricole.

Astazi acest centru este demult disparut!

De asemenea, exista si un centru pentru protectia plantelor si combaterea daunatorilor.

In privinta irigatiilor, in 1994, existau (ca si terenuri care apartineau unitatilor agricole, persoanelor juridice sau fizice private din Husi) 2.367 hectare teren arabil irigat, in lunca raului Prut.

Existau si doua baze de receptie a cerealelor. Astazi, numai una singura mai este utilizata.

In privinta modului de folosinta a terenurilor agricole din zona Husi, in 1994 situatia era urmatoarea: 6.916 hectare teren agricol total din care: 6.167 hectare teren arabil, 438 hectare paduri si 311 hectare fanete si pasuni natural.

Principalele culturi agricole ocupau urmatoarele suprafete in 1994: 3.550 hectare cultivate cu cereale (din care 1.800 hectare cu porumb si 1750 hectare cu grau, orz, orzoaica si ovaz), 400 hectare cultivate cu plante tehnice ( din care 200 hectare cu floarea-soarelui, cca 150 hectare cu soia sic ca 50 hectare cu alte plante tehnice- sfecla de zahar, inul, canepa, tutunul, mustarul, etc), 400 hectare cultivate cu legume (cartofi, tomate, ardei, vinete, varza, conopida, ceapa, usturoi, morcovul, spanacul, ridichi, telina, patrunjel, marar, etc. Fosta “Fabrica de conserve” aveea in 1989 terenuri agricole cultivate cu legume in suprafata de 202 hectare si sera in suprafata de 3 hectare ).

Productiile agricole medii s-au situate in 1994 la 3500- 5000 kg/ha pentru porumb, intre 2800- 3200 kg/ha pentru grau si 1600-1900 kg/ha pentru floarea-soarelui.


Un loc aparte in zona Husi il ocupa bineinteles viticultura. Podgoria Husi (una dintre cele mai renumite podgorii din Romania) ocupa in 1994 o suprafata de cca 8000 hectare cultivate cu vita de vie, impartita in 5 centre viticole: Husi, Averesti, Vutcani , Murgeni si Bohotin.

Suprafata compacta, cea mai mare, o aveea in 1994 fosta SC Vidisamp SA (urmasa fostului IAS), cu cca 1700 hectare, organizate in 25 de ferme, si sectiile teritoriale IVV si Murgeni, cu cca 6000 hectare.

De asemenea si Liceul Agro-Industrial dispunea de o ferma viticola experimental, cu o suprafata de 20 hectare in 1993.

Acesta dispune si de doua vinoteci- una mai veche, fondata in 1909 si adapostita in crama-pivnita construita intre anii 1936- 1945 (din initiativa lui Costache Hogas) si alta mai nou, adapostita intr-o constructie ridicata intre anii 1974- 1978, constructive prevazuta cu o sala de degustari pentru elevii liceului si pentru protocol, plus alte dependinte, constructii realizata din initiativa Avram D. Tudose si Vs. Molearin.

Pentru rezolvarea unor problem de ordin stiintific, privind introducerea soiurilor de vita de vie nou create in tara sau in strainatate, in 1982 se infiinteaza la IAS Husi un “stationar viticol”, cu o suprafata de 40 hectare si se organizeaza un “poligon de observatii”, compartimentat in 3 sectoare.


O tehnologie noua introdusa in acei ani la IAS-Husi, in cultivarea vitei-de-vie, din initiativa directorului Ioan Neamtu, a fost si cultivarea vitei-de-vie , prin inlocuirea sistemului traditional de terasare, cu sistemul “in platforme”, cu avantaje incontestabil mai mari, inclusiv in privinta combaterii eroziunii solului. Trecerea la acest sistem “in platforme” s-a facut numai in baza unui studio amanuntit al terenului sub raport topographic si geo-hidrografic, pe baza caruia s-au intocmit proiectele de executie, ce au cuprins si lucrari de combatere a alunecarii terenului, amenajarea de drenuri, efectuarea de lucrari de consolidare a terenului, debusee si organizarea stiintifica a teritoriului.

De mentionat ca pentru efectuarea de lucrari de stropire a viilor se foloseau si elicoptere.

Dintre soiurile de struguri cultivate in podgoria Husi se pot aminti: “Perla de Csaba”, “Chasselas D’ Ore”, “Muscat de Hamburg”, “Coarna neagra” (pentru masa), “Zghihara de Husi”, “Aligote” (pentru vinuri albe de consum current), “Feteasca Alba”, “Feteasca Regala”, “Riesling Italian” (pentru vinuri albe superioare), “Feteasca Neagra”, “Merlot”, “Cabernet Sauvignon” (pentru vinuri rosii superioare) si “Muscat Ottenel”, “Busuioaca de Bohotin” (ultima fiind sic el mai renumit soi de struguri a podgoriei Husi)(pentru vinuri superioare aromate).

Productiile viticole la nivelul anului 1994 in zona Husi se situa intre 8- 13 tone la hectar.

Dintre produsele viticole husene care se realizau la fosta IAS/Vidisamp Husi , la nivelul anului 1994, produse renumite pentru calitatea lor la nivel national, se pot aminti: diverse sortimente de vinuri, in frunte cu renumita “Busuioaca de Bohotin” (in 1994 la Vidisamp Husi se imbuteliau anual aproape un million de sticle de vinuri sampanizate), coniacurile “Husi” si “Dinat”, iar la IVV Vaslui (dupa 1990- "SC Vascovin SA") se produceau coniacurile “Vasconi”, “Decebal”, “Dorobantu” si “Brandy”.


Dintre cei care au contribuit la dezvoltarea viticulturii husene dupa al doilea razboi mondial, in cadrul IAS/Vidisamp Husi, pot fi amintiti: inginerii in viticultura Ioan Neamtu (directorul IAS), Constantin Radu, inginerii-sefi: Ioan Antohi, Ioan Cimbru, Avram D. Tudose, Ioan Ovac, directorii comerciali si economici Ion Puica si Nicolae Parfene, oenologii: C. Cogalniceanu, Gr. Talmaciu, Claudiu Cretu, V. Ralea, Tr. Petrea, I. Calu si Gh. Sarbu.

De asemenea, in zona Husi exista conditii si pentru practicare pomiculturii, in 1989 existand importante livezi , care din pacate dupa 1991 au fost in mare parte distruse.


In privinta zootehniei, la nivelul anului 1994, in zona Husi, existau:

-peste 2800 capete de bovine

-peste 2900 capete ovine si caprine

-peste 3700 capete porcine

-in jur de 400 capete cabaline

De asemenea, existau si peste 45.000 capete pasari de curte (gaini, rate, gaste, curci).

Numarul de familii de albine depasea 1300, la Husi existand si o filial a “Asociatiei crescatorilor de albine” (ACA)

De asemenea, in zona se practica si vanatoarea si pescuitul (in raul Prut sau in unele iazuri amenajate pentru pescuit- Mantu, etc), in Husi existand si o filiala a “Asociatiei vanatorilor si pescarilor sportive” (AGVPS).

Se practica si sericicultura, fiind favorizata de existenta plantatiilor de duzi.


In concluzie, agricultura are un mare potential de dezvoltare in zona Husi, insa din pacate astazi acest potential este foarte slab valorificat.

Pentru dezvoltarea agriculturii in zona Husi trebuie adoptate unele masuri:

a.In primul rand, creerea de catre stat a mijloacelor economic-financiare si legislative care sa stimuleze infiintarea de asociatii/cooperative agricole, astfel incat sa se poata practica din nou o agricultura moderna, intensiva, pe terenuri mari, compacte, cu mijloace tehnice moderne.

Actualmente, in zona Husi, exista unele asociatii agricole, cum ar fi: “Racova Com Agro-Pan” (condusa de fostul arbitru de fotbal Adrian Porumboiu, care are luate in arenda cele mai mari suprafete de teren arabil din judetul Vaslui si nu numai), “SC Stejarul Srl”, etc.

Insa, din pacate, activitatea acestor asociatii agricole intimpina mari greutati (datorita politicii dezastroase in domeniul agricol a statului roman), iar de multe ori taranii care au terenuri agricole date in arenda sunt nemultumiti de canditatea de produse agricole pe care o primesc.



b.Lipsa dotarilor si facilitatilor moderne pentru inmagazinarea si depozitarea produselor agricole.

In Husi exista doua baze de receptie a cerealelor , ambele apartinand firmei “Racova Com Agro-Pan”. Din acestea, numai una mai este astazi folosita. Ambele au utilaje vechi, depasite, necesitand a fi modernizate integral.

De asemenea, mai exista in 1989 si un depozit de legume-fructe, astazi disparut!


c.Lipsa unei industrii alimentare si textile moderne, care sa valorifice superior produsele agricole (inclusiv cele din zootehnie) din zona Husi.

Autoritatile locale din Husi ar trebui sa gaseasca solutii pentru atragerea de investitori privati puternici in Husi, care sa creeze unitati industriale moderne, pentru prelucrarea superioara a produselor agricole si zootehnice din zona Husi.


d.In privinta parcului de tractoare si masini agricole, dupa disparitia fostului centru “Agromec Husi”, unele asociatii agricole din zona Husi au mai achizitionat unele tractoare si utilaje agricole noi, moderne. In aceasta privinta, statul roman ar trebui sa adopte o politica coerenta si eficienta , pentru sprijinirea achizitiei de utilaje agricole noi, moderne.


e.In privinta sistemelor de irigatii, dupa 1991, majoritatea au fost distruse. In conditiile schimbarilor climaterice din ultimul timp, cu perioade de secete accentuate, se impune reconstructia, cu tehnologii modern, a sistemelor de irigatii din zona Husi. Cele mai bune conditii pentru aceasta sunt in zona luncii raului Prut, dar si prin valorificarea surselor de apa subterane din zona municipiului Husi.


f.De asemenea, in unele zone, sunt necesare si efectuarea de lucrari de combatere a eroziunii solului si de a alunecarilor de teren.

g.Pentru obtinerea unei productivitati mari la hectar, este necesara si utilizarea de ingrasaminte chimice si de substante pentru combaterea daunatorilor si protectia plantelor.

Din pacate, fostul “Centru pentru protectia plantelor” din Husi a fost desfiintat, iar costurile mari ale acestor substante si ingrasaminte chimice , fac ca achizitia acestora, in canditati suficiente, de catre asociatiile sau producatorii agricoli din zona Husi sa fie dificila.


h.O problema o constituie si lipsa personalului si a fortei de munca din agricultura- atat personal cu studii superioare (ingineri agronomi) cat si cu studii medii (tehnicieni). Din pacate astazi foarte putini din cei care termina Liceul Agro-Industrial Husi mai lucreaza in meseria pe care o invata, in domeniul agricol.

Este necesara o completa reorganizare a activitatii acestui liceu, refacerea si modernizarea bazei material a acestui liceu ( microferma viticola, sectorul zootehnic, parcul de tractoare si masini agricole, etc) , punerea accentului pe instruirea practica pentru elevii care urmeaza o specializarea profesionala sau tehnica la acest liceu, dar si o colaborare reala si stransa intre acest liceu si unitatile sau firmele din domeniul agriculturii si industriei alimentare din Husi, astfel incat cei care termina acest liceu cu o calificare profesionala in domeniul agriculturii sau industriei alimentare sa poata lucra in acest domeniu, in Husi.



In fine, trebuie sa amintim si cateva cuvinte despre destinul fostului IAS-Husi, care in 1990 era o unitate-fanion a orasului Husi.

Dupa 1990, aceasta isi schimba denumirea in SC Vidisamp SA Husi, fiind organizata ca societate comerciala cu capital majoritar de stat.

Insa, dupa aceasta, unitatea inregistreaza un puternic declin, datorat mai multor cauze:

-Schimbarea, absolut pe nedrept si fara o motivatie reala, a renumitului sau director Ioan Neamtu de la conducerea unitatii, desi acesta lasasera unitate intr-o situatie economic-financiara foarte buna in 1989

-Managementul total defectuos si inclusiv furturile din averea unitatii, practicat de toti cei care i-au urmat lui Ioan Neamtu la conducerea unitatii

-Nerealizarea procesului de privatizare a societatii

-Retrocedarea a mari suprafete de vita-de-vie din patrimonial SC Vidisamp SA dupa 1990, fapt care a dus la dereglarea si scaderea productiei viticole. Deja pana in 1994 fusesera retrocedate cca 300 hectare din patrimoniul SC Vidisamp SA.

-Abandonarea si jefuirea unor active ale societatii (fosta sectie coniac de la Recea, fermele viticole, sectorul zootehnic, etc).

-Si multe alte cause

Astfel, in iulie 2004, fosta SC Vidisamp SA Husi aveea datorii la bugetul statului (catre ANAF) in valoare de 354,5 miliarde lei (vechi) , in anul 2005, aceasta fiind declarata falimentara si desfiintata.

Combinatul de vinificatie este cumparat de un om de afaceri din Republica Moldova, iar majoritatea terenurilor viticole si fostul sediul al societatii trec in administrarea ADS (“Agentia domeniilor statului”).

Ulterior, prin manevre dubioase, la limita legii (facute inclusiv cu ajutorul secretarei primariei Husi, Monica Dumitrascu), aceste terenuri viticole sunt trecute din proprietatea ADS in proprietatea firmei “SC Vincon SA Vrancea”.

Ulterior, in ultimii ani, aceasta firma inoieste si modernizeaza unele plantatii de vita-de-vie din zona Husi, si realizeaza dotari noi pentru depozitarea vinului la sediu sau din Husi.



Astazi, dintre firmele private care activeaza in domeniul agriculturii in zona Husi, pot fi amintite:

-“SC Vincon SA Vrancea’, care a cumparat cea mai mare parte din viile fostei SC Vidisamp SA Husi (urmasa IAS-ului) si fostul sediu al acesteia.

-“SC Enache Morarit Srl Husi”

-“SC Racova Com-Agro-Pan Srl”, firma condusa de fostul arbitru de fotbal Adrian Porumboiu, firma care a luat in arenda cele mai multe terenuri agricole din judetul Vaslui si nu numai. Are si ferme zootehnice, intre care si ferma de vaci de la Tarzii.
De asemenea, aceasta firma are in patrimoniu si hotelul ‘Dimitrie Cantemir” din Husi si campingul Dobrina.

2. Industria huseana dupa 1990

Dupa 1994 incepe din pacate si decaderea fabricilor din Husi, datorita mai multor cauze:

-Pierderea comenzilor si a pietelor de desfacere

-Managementul defectuos al conducerii fabricilor

-Furturilor , etc.

-Intarzierea privatizarii lor

Astfel, unele fabrici dispar (Fosta “Fabrica de conserve”, desfiintata in 1997, ultimul sau director fiind Voicu Haralambie, fosta Filatura de bumbac, Fosta fabrica “Moldotext”, MAT-ul, ICIL-ul, fostul Abator, etc), iar altele isi reduc drastic activitatea.


Printre primele firme private in domeniul industriei, aparute dupa 1990 in Husi, se pot aminti: “SC Dava SRL” (patron inginer Chenciu Dumitru, profilata pe productia de incaltaminte), “SC Regal Impex Srl” (patron inginer Stefan Moise, profilata pe prelucrarea pieilor), “SC Metal-Plast Srl” (patron Vasile Marian), “SC Climco Srl” (constructii metalice), “Sc Prodivex Srl” (patron Liviu Iacob), iar pentru productie in industria alimentara: “SC Cip Srl”, “SC Fantezia Srl”, “SC Rodiana Srl”, “SC Enache Morarit Srl”, etc.



In 2013, conform celor publicate pe site-ul oficial al Primariei Husi, principale unitati industriale care mai exista in Husi sunt:


-“SC Husana SA”, profilata pe fabricarea de incaltaminte, cu 470 salariati. In 1989 aveea peste 2000 de salariati. Functioneza in regim "Lohn" pentru firma italiana "Carmens'.

-“SC Gartek Srl” , profilata pe productia de incaltaminte, cu 319 salariati. Are si capital strain. Infiintata in anul 2000.

-“SC Petal SA” (inainte de 1989- “Sectia de Utilaj Complex”), profilata pe producerea de echipament industrial si pentru industria alimentara. Are 245 salariati. In 1989 aveea cca 2000 de salariati.

-“SC Cantemir SA” (inainte de 1989- “Sectia lemn”), profilata pe fabricarea pieselor de mobilier. Are 153 salariati . Are si capital strain.

-“SC Enache Morarit Srl”, profilata pe morarit si panificatie si agricultura. Are 127 de salariati.

-“SC Speed SRL/ “Casa de vinuri” Husi, profilata pe productia de vinuri. A fost infiintata in 1994 (prin privatizarea Combinatului de vinificatie) si are 110 angajati.

-“SC Ciblim Prod Srl”, profilata pe fabricarea incaltamintei. Are 100 de salariati.

-“SC Aldelia Srl”. Idem, are 74 de salariati.

-“SC Veramiprod SRL”. Idem, are 65 de salariati.

-“SC Dorexrom Srl”. Idem, are 65 de salariati.

-“SC Dogma Impex Srl”. Idem, Are 59 de salariati.

-“SC Prod Cyp Impex Srl”, profilata pe prelucrarea carnii, avand abator propriu. Are 54 de salariati. A fost infiintata in 1994.

-“SC Tehnoutilaj SA”, profilata pe productia de utilaje industrial, pentru industria metalurgica. Are 51 de salariati.

-Si altele.


Tinand cont de faptul ca in zona Husi nu exista resurse de minereuri, carbuni, petrol sau gaz-metan, dezvoltarea unei industrii grele (metalurgice sau chimice) la Husi este imposibila.

Dar, tinand cont de faptul ca Husul este situat intr-o zona cu mare potential agricol si viticol, exista conditiile necesare pentru dezvoltarea in Husi a unei puternice industrii alimentare si textile.

Ceea ce ar trebui sa faca autoritatile locale din Husi pentru de aceasta, ar fi sa creeze conditiile legislative si fiscal, pentru atragerea in Husi de investitori private puternici, care sa creeze unitati industrial moderne, care sa valorifice in mod superior produse agricole din zona Husi. De exemplul, la Husi s-ar preta foarte bine creearea de fabric de conserve de legume, de ulei, de panificatie si morarit, de prelucrare a carnii, de prelucrare a laptelui, de textile-confectii, de incaltaminte, de prelucrare a pieilor de animale, de prelucrare a lemnului, etc.

3. Transporturile si telecomunicatiile in Husi dupa 1990

A. Transport feroviar

Despre situatia caii ferate Crasna- Husi dupa 1990 s-au scris cred suficiente si edificatoare lucruri la topical liniei 604.

Mai adaug doar atat: pentru dezvoltarea economica si sociala a municipiului Husi si scoaterea acestuia din izolare, doua proiecte ar fi de importanta majora: reconstructia si modernizarea liniei ferate Crasna- Husi si constructia unei cai ferate noi HM Podgoriile Husului- Chisinau , cu ecartament normal.


B. Transport urban in comun

Dupa 1990, transportul urban in comun a fost efectuat de urmatoarele societati:

-“SC Transloc SA” Husi, societate avand ca unic actionar Consiliul Local Husi.

Societatea “SC Transloc SA Husi” a fost infiintata in anul 1990, prin divizarea si disparitia fostei intreprinderi IJTL Vaslui, preluand activele si baza materiala a fostei autocoloane Husi din cadrul fostei IJTL Vaslui.

Incepand din anii 1993-1994 autobuzele “Roman-112-UD” sunt inlocuite cu: 3 autobuze de tip “DAC-112-UDM”, doua autobuze de tip “IKARUS-260” si un autobuz de tip “Karosa”.

Dupa 1994-1997, ca urmare a mai multor factori (scaderea numarului de calatori, managementul defectuos al societatii (director era Alexandru Ganea), dezinteresul primariei Husi- in speta a primarului Ion Costin si secretarei Maria Calestru, etc), situatia economic-financiara a SC Transloc SA Husi se inrautateste dramatic.

In 1999, societatea mai aveea doar 5 autobuze functionale (restul de 17 autobuze fiind atunci intr-o stare avansata de degradare), 3 autocamioane, doua autoturisme, 72 de salariati, dar si datorii catre bugetul de stat si al asigurarilor sociale, cifrate, in ianuarie 2002, la suma de 3 miliarde lui (vechi).

In noiembrie 2002 SC Transloc SA Husi falimenteaza si dispare. La momentul falimentului si desfiintarii sale, SC Transloc SA Husi mai aveea in parc doar doua autobuze urbane functionale, ambele de tipul DAC-112-UDM. Unul din ele este cumparat de Liceul Agro-Industrial, astazi Colegiul National Dimitrie Cantemir, pentru a fi folosit la transportul elevilor la practica Agricola, iar celalalt este cumparat de firma SC Club-T Srl Husi si este utilizat pentru scurt timp, pana in 2003.

Garajul si sediul fostei SC Transloc SA Husi (situat pe Soseaua Husi-Stanilesti nr. 2) este cumparat de firma SC Ecoloc Srl, de atunci Husul nemaiavand un garaj adecvat pentru transportul urban in comun.


Ulterior, primaria Husi concesioneaza serviciul de transport urban in comun din Husi unor firme private:

-In perioada noiembrie 2002- primavara anului 2005, firmei private “SC Club T Srl Husi”, care efectuiaza acest transport cu microbuze vechi “Mercedes-O-309” si minibuze vechi “Robur”.

-Incepand din primavera anului 2005, firmei “SC Anta 95 Srl”, care efectuiaza acest transport cu 6 microbuze “Mercedes-Sprinter” si “Volkswagen”.

De asemenea, aceasta firma prelungeste cele doua trasee si creeaza un al treilea, si amenajeaza oarecum statiile.


In anul 2017, prin “Planul de mobilitate urbana” (PMUD) se preconizeaza, in viitor, acizitionarea de microbuze sau minibuze electrice, constructia unui garaj nou pentru acestea (in zona statiei meteo), infiintarea unui nou traseu care sa deserveasca si cartierul “Dric” si amenajarea si dotarea statiilor.



Insa, pentru oferirea unui transport urban in comun modern, civilizat si la nivel European in Husi, ar trebui adoptate urmatoarele masuri:

-Construit un garaj si a unui dispecerat complet nou pentru deservirea transportului urban in comun din Husi, dotat cu utilaje noi, electronice si computerizate, pentru intretinerea si exploatarea in bune conditii a unor autobuze urbane noi.

-Achizitionat un numar de 15 autobuze urbane noi, care sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie vehicule special construite pentru transportul urban in comun, cu o lungime de minim 12 m, cu o capacitate de minim 100 pasageri (pe scaune si in picioare), cu 3 usi, prevazute cu: motor diesel adaptat normelor de poluare “Euro-6”, podea low-floor si aer conditionat, produse sau ansamblate noi, intr-o tara membra a UE.

-Reorganizate cele 3 linii de transport urban in comun din Husi, astfel: Linia 1 Gara- Parc Recea, Linia 2 Sat Epureni- Parc Recea si linia 3 Cartier Dobrina (Facultativ- Camping Dobrina)- Cartierul Nou.

-Amenajate statiile (30 de statii, plus 3 facultative) si capetele de linii (5 capete de linii- Cartier Dobrina, Gara, Sat Epureni, Cartierul Nou si Parc Recea, plus unul facultativ- Camping Dobrina).



C. Transport interurban auto de calatori si transport auto de marfuri

Dupa 1991, cand are loc separarea si desfiintarea fostei intreprinderi ITA Vaslui, in Husi se constituie doua societati comerciale, initial cu capital integral de stat, ulterior privatizate:

-“SC Autobuzul SA” Husi, pentru transportul interurban auto de calatori. In anul 2008 autobuzele interurbane romanesti RD-111, RDM-109-Montana , RDTM-111 si DAC-112-UDM, din parcul acestei societati, sunt casate.

-“SC Rapidul SA”, pentru transportul auto de marfa. Ulterior este privatizata, fiind cumparata de un "om de afaceri" din Republica Moldova. Aceasta falimenteaza si dispare in 2008.


Ulterior, in anii 90, si alte societati vor efectua transport interurban auto de calatori in zona Husi:

-“SC Transloc SA” Husi

-“SC Club-T-Srl” Husi (cu microbuze “Damas”)

Iar ulterior si “SC Anta 95 Srl” Husi.


Astazi, in Husi, exista doua “autogari”:

-Cea veche, inaugurata in 1981, pe strada Dobrina nr. 15, apartinand firmei “SC Autobuzul SA/SC Dogma Impex Srl”

-“Alta”, apartinand firmei “SC Anta 95 Srl”, situate in spatele garii.


Astazi, transportul interurban auto de calatori in zona Husi se efectuiaza cu autobuze second-hand, minibuze si microbuze, de cateva firme private.

Acestea leaga municipiul Husi de cele 15 comune din jur, dar si de alte cateva orase (Vaslui, Barlad, Iasi, Galati, Brasov, Bucuresti, Timisoara si Chisinau).


Prezint mai jos societatile care efectuiaza astazi transport interurban auto de calatori in zona Husi, tipurile de vehicule folosite de acestea si alte date:

a. SC Autobuzul SA Husi si SC Dogma Impex Srl Husi, cu autogara si sediul la vechea autogara (strada Dobrina, nr 19, telefon 0235480108), cu autobuze second-hand , minibuze si microbuze.

-Parc : -autobuze second-hand tip : Setra-315-H (4 bucati), Mercedes-? (o bucata), Setra-S-415-HDH (o bucata).

-minibuze tip : Higer (o bucata), Isuzu-Harmony

-microbuze tip : Mercedes-Sprinter, Volkswagen-Crafter

-Trasee efectuate spre : Arsura, Mihail Kogalniceanu, Iasi (via Bunesti), Rasesti Coop, Ghermanesti Consiliul (via Rasesti Coop), Chersacosu.

-Loc plecare/sosire curse : Autogara (*Cursele spre : Arsura si Mihail Kogalniceanu, via Duda-Coop, pleaca si sosesc din apropierea sediului politiei).



b.SC Anta 95 Srl Husi, cu asa-zisa autogara si sediul pe Aleea Garii, nr. , telefon 0235481270

-Parc : -autobuze second-hand tip : Setra-S-215-UL, Setra-S-319-UL, Setra-315-H, MAN-?, , MAN-Lyon’s Classic LE-U

-minibuze tip : Dyparro-90-T (motor+sasiu Iveco), Dyparro-90-I, Dyparro-95-I (motor+sasiu MAN), BMC-Midilux

-microbuze tip : Mercedes-Sprinter, Volkswagen-Crafter, Iveco-New-Daily, Karsan-J-10.

-Trasee efectuate spre : Vaslui, Barlad (via Murgeni), Otetoaia, Broscosesti, Botesti (via Tataranii de Sus), Bunesti, Baltati (via Tataranii de Sus), Barbosi (via Padureni, Urlati, Hurduci/Dimitrie Cantemir, Hoceni), Barbosi (via Padureni, Urlati, Grumezoaia, Hoceni), Ivanesti (via Padureni), Chersacosu (via Poganesti), Gusitei (via Padureni, Urlati, Hurduci/Dimitrie Cantemir), Grumezoaia (via Padureni, Urlati).

-Loc plecare/sosire curse : la capatul Aleea Garii si langa magazinul Lidl (*pentru cursa spre Vaslui)



c. Sc Intertrans Company Srl Iasi (Municipiul Iasi, Strada Arcu, nr. 1, bloc T-3, mezanin, telefon rezervari 0749999212 si 0232235850)

-Parc :- microbuze tip Mercedes-Sprinter.

-Trasee efectuate spre : Iasi (via Raducaneni)

-Loc plecare/sosire curse : Autogara



d. Sc Izvorasul Srl Iasi (Municipiul Iasi, strada Plaiesilor, nr.1, telefon rezervari 0755750447)

-Parc : -microbuze tip Volkswagen-Crafter

-Trasee efectuate spre : Iasi (via Raducaneni)

-Loc plecare/sosire curse : La capatul Aleea Garii



e. Sc Vertrantis Srl Barlad (Municipiul Barlad, strada Vasile Parvan, nr.80, bloc E-2, scara A, apt. 8, telefon 0235420980)

-Parc :-microbuze tip : Mercedes-Sprinter

-Trasee efectuate spre : Timisoara, Brasov

-Loc plecare/sosire curse : Autogara si in apropiere de sediul politiei (pentru cursa spre Timisoara), respectiv autogara (pentru cursa spre Brasov).



f. Sc T&T Systems SRL/ Tranmextim Husi (Municipiul Husi, strada General Gheorghe Teleman, nr. 15, telefon 0235480812).

-Parc :-Minibuz : IVECO-Eurobus

-Trasee efectuate spre : Barlad (via Murgeni)

-Loc plecare/sosire curse : La capatul Aleea Garii



g. SC Gegi SRL Tecuci (Municipiul Tecuci, strada Stefan cel Mare, nr. 57, telefon 0744571513).


-Parc : Autobuz- Mercedes-Intouro

-Trasee efectuate spre : Barlad (via Murgeni)

-Loc plecare/sosire curse : La capatul Aleea Garii



h. Sc Transbus Codreanu Srl Brasov (Municipiul Brasov, strada 13 Decembrie nr. 135, telefon 0268427267)

-Parc :-autocare tip : Irisbus-Noge, Mercedes-Benz- Tourismo

-minibuz tip Otokar-Sultan.

-Trasee efectuate spre : Brasov

-Loc plecare/sosire curse : Autogara



I. Sc Samson Srl Iasi (Municipiul Iasi, Soseaua Nicolina, nr. 68, telefon 0746452854)

-Parc :-minibuze tip :?
-microbuze tip : Mercedes-Sprinter

-Trasee efectuate spre : Iasi-Raducaneni-Husi-Murgeni-Galati

-Loc plecare/sosire curse : Autogara



j. Sc Intersaam Srl Iasi (Municipiul Iasi, Soseaua Nicolina nr.68, telefon 0746452854)

-Parc :-minibuze tip :
-microbuze tip : Mercedes-Sprinter

-Trasee efectuate spre : Iasi- Raducaneni- Husi-Murgeni-Galati

-Loc plecare/sosire curse : Autogara



k. Sc Costrans Auto Srl Vaslui (Municipiul Vaslui, strada Traian, bloc 277, telefon 0235320725 si 0740965709)


-Parc : -microbuze tip : Mercedes-Sprinter

-Trasee efectuate : Ghermanesti Consiliul- Husi- Vaslui (*circula numai in zilele de : vineri, sambata si duminica).

-Loc plecare/sosire curse : Autogara



l. Sc Romdan Trans Srl Barlad (Municipiul Barlad, strada Lirei, nr. 50, bloc G5, scara B, etaj 2, apt. 27, telefon 0235413571)

-Parc : minibuz tip BMC-Midilux

-Trasee efectuate : Vaslui-Crasna-Husi-Falciu Targ- Ranzesti

-Loc plecare/sosire curse : La capatul Aleea Garii



m. Sc AMIC Transport Srl Bucuresti (Municipiul Bucuresti, sector 6, strada Cupolei, nr. 4-8, bloc 102, scara 2, etaj 9, apt. 89, telefon 0743333603 si 0734334315)

-Parc :-microbuze tip :?

-Trasee efectuate spre : Bucuresti

-Loc plecare/sosire curse : Langa prima bariera (la plecare din Husi) si respectiv langa sediul BCR (la sosire in Husi), iar in Bucuresti Ť autogara ť IDM Basarab Kennedy.



n. ? (firma este din Republica Moldova)
-Parc : Autocar tip ?

-Trasee efectuate : Praga- Husi- Chisinau

-Loc plecare/sosire curse : Autogara


o. Sc Alverstur Srl Chisinau (Republica Moldova, municipiul Chisinau, strada Vlaicu Parcalab, nr. 52, telefon 0037322211051, si strada Ismail, nr. 77, telefon 0037322 261071)

Telefon Chisinau- Autogara Centrala : 00373022541079 si 00373060146695, adresa: Chisinau, strada Mitropolit Varlaam, nr.58.


-Parc : -microbuze tip : Mercedes-Sprinter

-Trasee efectuate : Chisinau-Husi-Bucuresti

-Loc plecare/sosire curse : In Chisinau in autogara centrala, in Husi langa magazinul Lidl iar in Bucuresti in autogara Filaret.

Pentru intretinerea infrastructurii rutiere din zona Husi exista:

-Districtul Drumuri Nationale Husi, apartinand Sectiei Drumuri Barlad. Drumurile nationale sunt administrate de CNADNR.

-Districtul Drumuri Judetene Husi. Drumurile judetene sunt administrate si intretinute de Consiliul Judetean Vaslui.


Municipiul Husi este strabatut de doua drumuri nationale (din care unul European):

-DN 24B Crasna- Husi- Albita (parte a E-581)

-DN 24A Husi- Falciu- Murgeni- Simila

De asemenea, din Husi se ramifica si alte drumuri judetene sau comunale:

-DC spre Poganesti

-DJ spre Padureni

-DJ spre Tatarani

-DJ spre Bunesti

-DC spre Epureni, Duda.



In apropierea municipiului Husi exista cel mai important punct de frontiera rutier dintre Romania (vama Albita) si Republica Moldova (vama Leuseni).

Actualul pod rutier peste Prut de la Albita-Leuseni a fost inaugurat in anul 1956 si renovat in anul 1978.

Pana in anul 1990, regimul de trecere prin vama Albita era unul restrictiv. Dupa anii 1990- 1991, in conditiile prabusirii URSS si a regimului comunist din Romania, se inlatura aceste restrictii, traficul rutier prin vama Albita crescand foarte mult.

Pana in 1999 vama Albita este extinsa si modernizata.



De asemenea, o lucrare foarta necesara pentru Husi ar fi constructia soselei de centura a municipiului, care ar trebui sa aibe cca 8 km.

In Husi exista si firma private “SC Viacons Rutier Srl” , avand 51 de salariati, specializata in lucrari de constructii si modernizari de drumuri. Firma dispune de utilaje modern si de o statie de asfalt.



D. Transport naval

In perioada interbelica, se practica navigatia “fluvial” pe raul Prut, in zona localitatii Dranceni existand un punct de acostare, de unde erau incarcate in special cereale.

Dupa al doilea razboi mondial navigatia pe raul Prut inceteaza.

Dupa 1968 si 1991 apar diverse proiecte pentru amenajarea pentru navigatie a raului Prut (in aval de lacul de acumulare Stanca-Costesti), proiecte care prevedeau si amenajarea a doua porturi “fluvial” pe raul Prut, in judetul Vaslui: la Dranceni (in apropiere de Husi) si la Falciu.

Din pacate nici unul din aceste proiecte nu a devenit realitate pana azi. Astazi, costul realizarii unui asemenea proiect ar fi de cca un milliard de euro.

Cel mai apropiat port fluvial de Husi este la Galati, iar cel mai apropiat port maritim este la Constanta.



E. Transport aerian

Pana in anii 70, exista langa Husi (in zona Dric) un teren de aterizare inierbat, care era utilizat de avioane utilitare sanitare.
Ulterior, acel teren de aterizare este desfiintat.

Ocazional, la Husi mai aterizau elicoptere, cu delegatii oficiale, fie pe stadion, fie langa “Castelul dintre vii” (unde exista o platform betonata petru aterizarea elicopterelor)

Cel mai apropiat aeroport de Husi este la Iasi.



F. Telecomunicatiile

a. Serviciile telegrafice si telefonice (telefonie fixa)

Dupa 1859 orasul Husi beneficiaza de telegraf, iar dupa 1880 si de serviciul telefonic.

Ulterior, se constituie “Directiunea PTT” a fostului judet Falciu.

Dupa reforma administrative-teritoriala din 1950, raionul Husi este incadrat in aria de competenta a “Directiei PTT” a regiunii Barlad (pana in 1956) iar apoi a regiunii Iasi (pana in 1968).

Dupa reforma administrativ-teritoriala din februarie 1968 si desfiintarea regiunii Iasi si infiintarea actualului judet Vaslui, zona orasului Husi intra in aria de competenta a “Directiei de posta si telecomunicatii Vaslui” , din cadrul intreprinderii PTTR (Posta, Telegraf, Telefon, Radiorelee), intreprindere aflata in subordinea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor MTTc.

La 15 octombrie 1976 este inaugurat sediul PTTR Husi (dupa 1990- sediul Romtelecom/Telekom), care aveea o centrala telefonica semiautomata tip Pentaconta, iar in mediul rural existau centrale telefonice manuale, deservite de operatoare.

In 1994 in Husi existau cca 4800 abonati la telefonie fixa, sau peste 65% din totalul locuintelor din Husi.


In 1989 municipiile Vaslui, Bârlad si orasul Husi erau conectat la sistemul automat national de telefonie fixa, dar coonvorbirile internationale trebuiau facute prin operatoare- serviciul comenzi internationale.

Seful echipei de interventii telefonice- deranjamente in orasul Husi era domnul Zizi Donciu.

In anii 80, ca urmare a politicii de economie, reparatia si intretinerea instalatiilor de telefonie fixa se realiza cu mare greutate, datorita lipsei acute a pieselor de schimb si a materialelor (cositor, capsule telefonice, cabluri, etc).

In plus, inca de la constructia blocurilor, instalatiile telefonice din interiorul blocurilor au fost prost concepute si subdimensionate de la inceput. In multe blocuri exista celebrul cuplaj intre mai multe posturi telefonice, astfel incat unii vecini mai curiosi isi faceau o adevarata ocupatie din a asculta convorbirile telefonice ale vecinului cu care aveau cuplat postul telefonic!


Dupa 1990 are loc desfiintarea intreprinderii PTTR, constituindu-se 3 regii autonome de stat: RA Romtelecom, RA Posta Romana si RA Radiorelee, toate aflate in subordinea Ministerului Comunicatiilor.

In anul 1998, RA Romtelecom este vanduta firmei grecesti (tot de stat!) OTE.

In anul 2000, oficiul Romtelecom Husi este modernizat, prin: dotarea cu o central telefonica automata (digitala) tip “Golstar”, introducerea cablajelor din fibra optica pentru circuitele telefonice, utilizarea pe scara larga a aparatelor telefonice cu taste, constructia a doua relee de telefonie mobila pe dealul dobrina, modernizarea sediului si a parcului auto de interventii (format acum din autoutilitare Dacia-Logan).

Din pacate in anul 2005 sediul comercial al Romtelecom Husi este inchis!

Ulterior, compania “Romtelecom” este cumparata de firma “Telekom”.



b. Servicii de telefonie mobila

Acestea apar in Husi in anii 1997- 1998.

In anul 2000 sunt realizate, pe dealul Dobrina, doua relee pentru telefonie mobila.

Astazi in Husi sunt prezenti toti operatorii de telefonie mobile din Romania- “Telekom”, “Orange” si “Vodafone”.



c. Internet

Serviciile de internet apar in Husi dupa 1991- 1992.

La inceput, existau si cateva “Internet-café-uri”.

Astazi, principalul furnizor de servicii de internet din Husi este firma “RDS/RCS”.

In 2013 existau in Husi peste 2000 de utilizatori de internet.



d. Radio si televiziune

Primele aparate de radio apar in Husi inca din perioada interbelica.

Primele televizoare apar in Husi in anii 60.

In aceea perioada este realizat si un releu radio-tv, pe dealul Dobrina, cu echipamente tehnice sovietice initial. Din pacate, acesta permitea doar receptionarea programului 1 al TVR. Astazi, acest releu radio-tv este vechi, depasit. Apartine de Compania Nationala Radiorelee.

In anii 80, pe fondul reducerii drastic a timpului de emisie a TVR, locuitorii din zona Husi captau, cu antene realizate artizanal, programele televiziunii sovietice, mult mai diversificate atunci.

In 1994 in Husi peste 8000 de familii aveau abonamente radio-tv, sau peste 964 locuinte.


e. Televiziune prin cablu

Aceasta apare la Husi in anul 1994, primul operator local de televiziune prin cablul din Husi fiind firma “SC Conysat SRL”.
Ulterior, va aparea si alt operator- “SC Tele M Srl”.

Astazi, principalul furnizor de servicii de televiziune prin cablul din Husi este firma “RDS/RCS”. In ultimii ani, aceasta si-a modernizat reteaua, prin introducerea de: echipamente digitale performante, cablaje din fibra de sticla, etc.



f. Servicii postale

In zona Moldovei, postalioanele sunt amintite inca din secolul 14.

Intr-un act datat de la 15 ianuarie 1658, la Iasi, sub domnia lui Gheorghe Ghica, se mentiona obiceiul de a “lua de la locuitori caii pentru serviciile postei domnesti”.

Zona Husi nu facea exceptie, mai ales ca aici exista Episcopia si temporar si curtea domneasca, iar stirile trebuiau sa circule in toate directiile. Apoi, postalionul transporta si diferiti soli si calatori straini.

Dupa aplicarea “Regulamentului organic”, serviciile postale sunt arendate prin licitatie publica, in zona Moldovei, intre anii 1831- 1834, castigatorul licitatiei fiind N. Privileghie.

Pentru traseul Sculeni- Iasi- Vaslui- Stramtura (traseu care deservea si tinutul Husului) erau rezervati 1500 de cai.
Un alt traseu intens utilizat era si Iasi- Raducaneni- Husi- Falciu- Galati.

In 1850 este infiintat “Biroul Postal Husi”, care, la inceput, aveea o stampila cu inscriptia “Franco/Huchii”, modificata ulterior, odata cu noile legi ale postei.

In 1859 seful postalionului de pe ruta Iasi-Husi-Falciu-Galati este numit un vestit unionist husean- Pandelache Croitoru.

Dupa introducerea serviciilor telegrafice –dupa 1859, si a celor telefonice- dupa 1880, fostul “Birou postal Husi” devine “Directiunea PTT” a fostului judet Falciu.

Cel mai vechi sediu al acesteia era situate pe strada A.I.Cuza. In anul 1934 este inaugurat un nou sediu, intr-o cladire frumoasa, situata in centrul orasului, pe strada General Gheorghe Teleman. Din pacate in anii 70 aceasta cladire este demolata, pe locul ei realizandu-se blocuri.

In 1950, odata cu desfiintarea judetul Falciu , Husul trece in aria de competenta a “Directiei PTT” a regiunii Barlad (pana in 1956) si apoi a Regiunii Iasi (pana in 1968).

In februarie 1968, odata cu reforma administrativ-teritoriala si infiintarea actualului judet Vaslui, zona Husi trece in aria de competent a “Directiei de posta si telecomunicatii Vaslui”, din cadrul intreprinderii PTTR, aflata in subordinea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor MTTc.

La 15 octombrie 1976 este inaugurat noul sediu al PTTR din Husi.

Pentru transportul corespondentei postale se utilizau: vagonul de bagaje din compunerea trenurilor cursa Barlad-Crasna-Husi, autoutilitare TV si “Roman”, iar, in mediul rural, postasii utilizau si biciclete.

De asemenea, existau si chioscuri de ziare si presa.

Dupa 1990, are loc desfiintarea intreprinderii PTTR, prin creearea de “regii autonome”, cu capital de stat: RA Romtelecom, RA Posta Romana si RA Radiorelee, toate 3 aflate in subordinea Ministerului Comunicatiilor.

Dupa separarea RA Romtelecom de RA Posta Romana, si dupa acea cladirea care apartinea fostei PTTR trece in patrimoniul RA Romtelecom, a aparut necesitatea construirii unei cladiri noi la Husi, pentru RA Posta Romana.

In anul ? este inaugurata actuala cladire a RA Posta Romana din Husi, o cladire moderna, incapatoare, dar care din pacate, in ultimii ani, a inceput sa se degradeze, nefiind corespunzator intretinuta.

Dupa 1990, se diversifica si se modernizeaza si serviciile postale din zona Husi, aparand noi servicii postale catre populatie: “Prioripost”, “Poststamp”, “Postmesager”, “Promoplic”, servicii de transfer de bani, de coletarie rapida, etc.

De asemenea, pentru transportul corespondentei postale, oficiul postal Husi este dotat cu noi mijloace de transport auto.

La nivelul anului 1994, Oficiul Postal Husi aveea 54 de angajati, din care 22 de postasi, repartizati in 16 sectoare.

In Husi a mai existat si un al doilea oficiu postal, care a functionat intr-o cladire veche din cartierul Corni. Astazi este demult desfiintat.


Dintre dirigintii postei din Husi, care s-au remarcat de-a lungul timpului, pot fi amintiti: Constantin Grim, Vasile Nicolau, Emil Cojan, Mircea Moroiu, Dumitru Arsene, Gheorghe Nicu, Neculai Baltatu (in 1994).

Dintre oficiatii postei din Husi pot fi amintiti: Aurora Nicu, Maria Gheorghiu, Petre Vasiluta, Aneta Oprisan (pentru perioada 1945- 1960), iar, din generatiile mai tinere: Tincuta Barbau, Elena Moldoveanu, Geta Tolontan, Victorita Idriceanu, Emilia Nicolau, etc.


In privinta distributiei si difuzarii ziarelor si presei in Husi, dupa 1990, se constituie Regia Autonoma “Rodipet”, initial cu capital de stat, care ulterior este privatizata in conditii dubioase.

Daca in anii 90 existau multe chioscuri de ziare si presa in Husi (interesul pentru ziare si presa scrisa fiind foarte mare atunci), astazi au mai ramas putine asemenea chioscuri in Husi.


Serviciile filatelice au contribuit la popularizarea faptelor cultural-artistice ale orasului, editand stampile aniversare (“Stefan Dimitrescu centenar 1986”, “Nicolae Hortolomei centenar 1985”) sau in cadrul unor manifestari culturale locale (“Toamna cultural huseana”, etc).
Asemenea fapte au fost realizate de filatelistii: Paul Vasiluta, Cezar Focsa, Gheorghe Angheluta si Constantin Butie.



g. Statia de radioficare

In anul 1955 este introdus in orasul Husi un serviciul de radioficare, in 1960 fiind déjŕ peste 5000 de abonati.

La vremea respectiva, cand erau putine aparate de radio in oras, emisiunile locale, transmise zilnic, prezentau un interes enorm pentru casele oamenilor.

Aceste emisiuni, pe langa informatiile si reportajele de circumstanta, cuprindeau si bogate rubrici cultural-artistice si stiintifice, fiind prezente la microfon si personalitati din tara si din localitate.

Printre cei care au dat “culoare” emisiunile se numarau: Emil Pascal, poetul Ion Alexandru Anghelus, Aurel Ciulei, Constantin Donose, dar si “crainicile” Rica Tudor, Greta Ene si Marcela Milea.

Insa, in anii 70 si 80, odata cu inmultirea aparatelor de radio si a televizoarelor in Husi, importanta serviciului de radioficare scade.

Dupa 1990, acest serviciul trece in subordinea Primariei Husi, fiind deservit de tehnicianul Stefan Mihordea.

In 2013, mai existau doar 550 abonati la serviciul de radioficare din Husi, din care 100 au renuntat ulterior la acest serviciu.

Echipamentele care deserves sistemul de radioficare din Husi sunt vechi, uzate fizic si moral, necesitand a fi modernizate in totalitate.

Reteaua de radioficare din Husi este compusa din: statia de radioficare, 6 amplificatoare si alte echipamente (aflate intr-un birou din incinta primariei), 1,2 km cablu subteran (amplasat in canalizatia “Telekom”) , peste 18 km cablu aerian (amplasat pe stalpii de electricitate) si difuzoarele de la abonati.

4. Comertul si prestarile de servicii in Husi dupa 1990

Dupa 1990, se produc schimbari semnificative si in reteaua comerciala si de servicii din Husi.

Prin impartirea si disparitia fostei intreprinderi de stat ICSM, la nivelul municipiului Husi, se constituie doua societati cu capital de stat initial- “SC Olimp SA” si “SC Dobrina SA”.

Dupa 1994, aceste doua societati cu capital de stat dispar, spatiile comerciale fiind privatizate.

Printre primele firme private, cu activitate de comert aparute dupa 1990, se pot aminti: “SC Floris Srl”, “SC Bicomplex Srl” ((infiintata de regretatul Dan Filip, care era cunoscut in oras ca si “Bitu”) unul dintre primii intreprinzatori privati din Husi dupa 1990), “SC Lorent Danicol srl”, “SC General Srl”, “SC Firom Srl”, “SC Patras Aghiorghesei Srl”, etc.

Unul dintre primele magazine private aparute in Husi dupa 1990 a fost magazinul “Eduart”, apartinand SC Bicomplex Srl.

In 2013, principalele firme private, cu activitate in comert din Husi, erau:

-“SC Original SRL”, cu 40 de salariati.

-“SC Iulvir SRL”, cu 19 angajati

-“SC Marsemar SA”, cu 40 de angajati

-“SC Comcidu SRL”, cu 13 angajati

-Si altele.


De asemenea, apar si firme private, cu activitate in comert, din alte orase. Dintre acestea se pot aminti: “Ana si Cornel”, “Vascar”, etc.

De asemenea, in Husi exista si un magazin “Flanco” (a existat si magazin “Altex”), dar si un magazine chinezesc (situat in locatia fostului restaurant “Intim”).

In anul 2004, prin renovarea si amenajarea unui vechi imobil, apare primul “magazin general” din Husi, cunoscut ca si “standurile Herea”.

In anul ? este inaugurat primul (si pana foarte recent singurul) supermarket din Husi- “Lidl”, situate pe strada A.I.Cuza.

Recent s-a mai deschis un supermarket "Profi", situate la parterul cladirii Telekom (fosta Romtelecom, fosta PTTR).



In privinta cooperatiei de consum si din Husi, aceasta decade puternic, mai ales dupa anii 1994- 1997, din diverse cauze: nereusita de a se adapta la noile schimbari economice de dupa 1990, dezinteresul Centrocoop, furtului si jafului facut chiar de conducerea centrala a cooperatiei, vanzarea si instrainarea spatiilor comerciale, etc.

Astazi mai exista inca “Federalcoop Vaslui”, cu sucursale la Vaslui, Barlad si Husi.

Insa activitatea cooperatiei de consum astazi in zona Husi este ca si inexistenta, majoritatea magazinelor din mediul rural si toate magazinele din oras fiind vandute, iar spatiile din cadrul fostului “Grup Depozite Husi” fiind inchiriate unor firme private.

Din cei 70 de salariati pe care I aveea “Grup Depozite Husi” in 1990, astazi au ramas numai doi!

De remarcat ca multi dintre intreprinzatorii privati de dupa 1990 din Husi au lucrat inainte de 1990 ca si angajati ai cooperatiei de consum. Este cazul regretatului Dan Filip, a tatalului fostului viceprimar Ioan Valeriu Ciupilan (cel care in 1994 a infiintat firma “SC Prod Cyp Impex Srl”), etc.



De asemenea, in subordinea primariei Husi exista “Centrul public local de desfacere”, care cuprinde 3 obiective: piata agroalimentara, hala de lactate si carne si oborul de animale.

-In anul 2010 este inaugurate o moderna piata-agroalimentara, intr-o cladire noua, prevazuta cu parter si etaj, lift, aer conditionat, etc. Aceasta cuprinde 66 de mese (“tarabe”) pentru producatori agricoli individuali si 54 de mese pentru societati comerciale.
O problema majora o constituie prezenta speculantilor in piata, multi dintre comerciantii prezenti in piata fiind speculanti si intermediari si nu producatori agricoli.
De asemenea, multe spatii (mai ales de la etaj) nu sunt ocupate.

-Pentru vanzarea produselor din carne si a celor lactate, exista Hala agroalimentara, care functioneaza intr-o cladire veche, din 1890, dar renovata. Aici exista 20 de locuri de vanzare, amenajate pentru comercializarea produselor lactate, dar si boxe pentru comercializarea carnii.

-De asemenea, in apropierea fostei statii meteo, exista si un obor (cu suprafata imprejmuita) pentru comertul cu animale vii si furaje.
Tot acolo are loc anual, pe 14 septembrie (de “Ziua Crucii”) balciul.




In privinta activitatii de prestari-servicii din Husi dupa 1990, si aceasta sufera modificari majore.

Spatiile fostei cooperatii mestesugaresti (cele doua complexe mestesugaresti din centrul orasului si complexul mestesugaresc a fostei cooperative “Zorile” din zona industrial) sunt privatizate.

Din cele 4 restaurante care existau in Husi in 1990- “Podgoriile Husului”, “Cina”, “Intim” si “Carpati”, ultimile 3 au fost desfiintate!

In schimb au aparut si alte restaurante, dintre care se remarca restaurantul “Stefanel” din zona industrial, apartinand firmei “SC Prod Cyp Impex Srl”.

De asemenea, apar si alte localuri de alimentatiei publica si servicii, cofetarii, baruri, pizzeria, etc: “Gin Tonic”, “Albinutza”, “Pizzeria Marcomi”, “Clubul si restaurantul Empire”, “Clubul si restaurantul Omnia”, “Clubul si restaurantul Regal”, etc.




In privinta activitatii de prestari-servicii dupa 1990, aceasta s-a diversificat.

Insa, din pacate, unele activitati din acest domeniu au disparut sau s-au restrains semnificativ dupa 1990. Astfel, au disparut atelierele de reparatii ceasuri (“ceasornicarii”), s-a redus mult numarul atelierelor de depanare radio-tv, etc.
Pe de alta parte, s-au inmultit numarul de: frizerii, saloane de coafura, ateliere de reparatii obiecte electro-casnice, de cizmarii, si inclusiv de “pompe funebre”!

Una dintre primele firme private aparute in Husi dupa 1990 in domeniul prestarilor de servicii (confectii metalice, tamplarie, autoservice) este SC Prodivex Srl, condusa la inceput de inginer Liviu Iacob.

Au aparut mai multe service-uri auto, spalatorii auto, ateliere de vulcanizare.
Unul dintre primele service-uri auto private aparute dupa 1990 este cel situate pe Soseaua Husi-Stanilesti, condus la inceput de inginerul Catargiu Doru.



In privinta spatiilor pentru depozitarea marfurilor din Husi, cele mai importante sunt:

-Cele doua depozite ale fostei ICSM, situate langa autogara

-Depozitele cooperatiei de consum, inchiriate firmei “SC Original SRL”

-Depozitul SC Iulvir SRL, situate in cartierul Dobrina, langa a treia bariera de cale ferata

-Depozitul SC Cleopatra SRL, situat in zona industriala, in cladirea unde in 1990 functiona centrala termica a fostei fabricI de conserve

-Depozitul de materiale de constructii a SC Radical Grup Srl (firma din Vaslui), situate in locatia fostului ICIL, in zona industriala.



Fac precizarea ca multe din datele prezentate aici le-am gasit in cartea "Istoria Husilor" din 1995, si pe site-ul official al Primariei Municipiului Husi, la capitolul "Strategia de dezvoltare economico-sociala 2014- 2020".

Inainte de 1990 exista trafic rutier intre Romania si URSS? nu prea am auzit de tiruri romanesti spre est.

Acuma stiu ca cica pe la revolutie au venit ,,masini mici" dar exista trafic de marfa auto ca turisti cred ca nu veneau/mergeau cu masinile mici.

Inainte de 1990 prin vama Albita treceau aproape numai tirurile bulgaresti cu legume (Bulgaria exporta masiv legume in fosta URSS), si uneori delegatii oficiale. In 1980 cu ocazia olimpiadei de vara de la Moscova prin vama Albita a trecut si "flacara olimpica".

In rest traficul obisnuit de pasageri era extreme de redus inainte de 1990 prin vama Albita, datorita restrictiilor existente atunci, dar si datorita faptului ca nu existau curse regulate de autobuze interurbane care sa lege Romania de fosta URSS (de exemplul din pacate inainte de 1990 fosta ITA Vaslui nu avea o cursa de autobuz interurban Husi- Chisinau).

Doar daca cunosteai pe cineva care sa lucreze atunci in vama Albita poate aveai sansa sa-ti opreasca o masina, dar asta cu riscuri destul de mari pentru Acela care ar fi lucrat in vama Albita inainte de 1990.


Dupa 1990 cand s-au eliminate restrictiile de trafic prin vama Albita , a crescut foarte mult traficul. Erau cozi de masini pe kilometric intregi, care se intindeau pana dincolo de satul Rasesti.

Se treceau cu absolut orice tipuri de marfuri- de la chiloti pana la drujbe, "bisnita" inflorisera, autocarele care duceau cetateni din Republica Moldova in Turcia si invers erau pline, se aducea aur si bijuterii din Turcia.

Toti cetatenii din RM care veneau atunci in Romania spuneau invariabil ca "vin in ospetie" sau "cu un mic bisniz".

Au aparut podurile de flori, s-au redescoperit rude, prieteni, unii sincer chiar isi doreau unirea, insa altii din pacate au vazut schimbarile geo-politice din 1990-1991 doar ca o sanse de a se imbogati.

A fost o fericire mai ales pentru vamesii si granicerii care lucrau atunci in vama Albita, iar dealurile din jurul Husului s-au umplut de vilele acestora.

Multi s-au "pricopsit" atunci, unii mai ghinionisti au facut si un pic de puscarie, insa au fost repede eliberati din "lipsa de probe".


 Au aparut "povestile" cu raketii, ocazional autocarele care veneau cu cetateni moldoveni din Turcia (ticsite cu aur, bijuterii, electronice, covoare, imbracaminte, etc) erau atacate si jefuite culmea tot de alti cetateni moldoveni!


Apoi au aparut shop-urile in vama Albita (de unde puteau cumpara bauturi alcoolice si tigari in special la preturi fara accize si taxe vamale). Desi conform legii din aceste shop-uri puteau cumpara numai persoanele care ieseau din tara, pe baza de pasaport, cred ca tot Husul fuma tigari de la shop-urile din vama Albita!

Cam vreo 3 ani- din 2007 pana in 2010 - am lucrat la o casa de schimb valutar din vama Albita si am vazut cum si cine cumpara de la shop- si nu erau turisti care ieseau din tara!

Am cunoscut pe cineva care din 1987 pana cand a murit (in urma cu vreo 3 ani) a lucrat in vama Albita in cadrul punctului de lucru a celor de la drumuri si poduri . Am fost ani buni si vecin de bloc cu omul respectiv- un om de mare caracter ca om si ca vecin (Dumnezeu sa-l odihneasca in pace), si multe lucruri am aflat de la dansul cum mergea treaba in anii 90 in vama Albita.

Dupa 1990, de fiecare data cand mergeam la neamuri la Chisinau sau Soroca, ajungeam in vama Albita, iar acolo apelam la omul respectiv, pe care-l rugam sa ne opreasca o masina sau autocar care mergea spre Chisinau. Si nici un sofer nu indraznea sa-l refuze- era de ajuns sa-i spuna unui sofer de autocar "Mai, vezi ca mai ai 3 pasageri pana la Chisinau".

E culmea ce spui, cum sa fi fost autobus spre Chisinsu in vremea in care nu aveai pasaport?Cum sa iti opreasca cineva masina la vama? ca nu aveai cum sa ajungi acolo granitele fiind pazite.

Eu am intrebat deoarece pe un forum strain a fost cindva intrebarea asta daca a fost traffic rutier spre URSS.

mai bine ma abtineam

dan tm a scris:

E culmea ce spui, cum sa fi fost autobus spre Chisinsu in vremea in care nu aveai pasaport?Cum sa iti opreasca cineva masina la vama? ca nu aveai cum sa ajungi acolo granitele fiind pazite.

Eu am intrebat deoarece pe un forum strain a fost cindva intrebarea asta daca a fost traffic rutier spre URSS.

mai bine ma abtineam

Conform legii, inainte de 1989, orice cetatean roman putea sa-si faca pasaport daca dorea! Sigur, era multa birocratie, trebuia sa umbli pe la mai multe institutii, dar puteai.

Acuma pasaportul il puteai obtine, insa ca sa-l si poti folosi erau restrictii destul de mari.

In privinta conditiilor de a calatori in URSS, in 1987 si 1989, cand am fost prima data acolo la neamuri, pe langa pasaport, ni s-a cerut si invitatie scrisa de la neamurile din fosta URSS, iar viza de intrare in URSS s-a aplicat pe pasaport de catre granicerii sovietici, la frontiera. De asemenea, ni s-a cerut la frontiera sa prezentam si o anumita suma (nu era foarte mare) in ruble.
De asemenea, la intrarea in URSS am fost intrebati cat timp intentionam sa stam in URSS, unde anume si scopul vizitei.


In privinta situatiei din vama Albita, inainte de 1989, intradevar, era destul de dificil de trecut pe acolo de catre persoanele fizice. Intradevar, pe langa vamesi, erau si ofiteri de securitate in vama, dar si cei de la graniceri.

Insa, daca totusi cunoasteai pe cineva din Husi care lucre in vama, daca aveai o "relatie" (ca vorba aia- tot romani eram!), se mai putea face ceva. Sigur, legile erau foarte stricte, sigur restrictile erau foarte mari, insa "traditionalele obiceiuri romanesti" functionau si atunci.

5. Potentialul touristic a Husului si a zonei inconjuratoare si activitatea turistica

Din pacate potentialul turistic al zonei a fost foarte slab valorificat inainte de 1990.

Frumusetea Husului si a zonei inconjuratoare a fost comparata de scriitorul Bogdan-Petriceicu-Hasdeu cu cea a renumitei statiuni cehe Karlovy Vary.


Potentialul turistic important a Husului si modalitatile de valorificare a acestuia sunt:

a. In primul rand, cadrul natural foarte frumos in care este situat orasul (inconjurat de dealuri, plantate cu vita de vie, iar la iesirea spe Crasna dominat de padurea Dobrina), nu a fost pus in valoarea!

S-a realizat doar un camping destul de fad la Dobrina, de catre OJT, mult prea putin fata de frumusetea acelor locuri!

S-a mai realizat (de catre IAS) si castelul dintre vii, dar era rezervat mai mult pentru delegatii oficiale, accesul cetatenilor de rand acolo fiind destul de dificil .


b. Ca zone de agrement in aer liber, exista 3 mai renumite:

-Padurea si campingul Dobrina
Aici se pot amenaja trasee de drumetii in aer liber, dar si trasee pentru ciclism off-road, iar izoarele existente in padurea Dobrina (cu apa de calitate foarte buna), ar putea fi captate.
De asemenea, campingul Dobrina poate fi extins si modernizat, prin: racordarea la reteau de apa si canalizare a orasului, construirea de spatii de cazare amenajate in stil “rustic”, a unei restaurant amenajat in stil “rustic”, cu produse alimentare traditionale moldovenesti, etc.


-Parcul si terasa Motoc, care ofera o panorama frumoasa asupra orasului. Era locul preferat de iesire la iarba verde a husenilor, fiind situat si aproape de centru.
Astazi acolo spatiul verde a fost distrus in mare parte, multi copaci au fost taiati, pentru a face loc unui restaurant si a unui asa-zis club!
Acolo se poate amenaja un loc de campare si terase in aer liber, dar si un punct de “belvedere”, care ar oferi o panorama foarte frumoasa asupra orasului!
De asemenea, dealul Motoc ofera conditiile pentru amenajarea unei partii de sanius.


-Strandul Recea

Din pacate cele iazurile care existau acolo s-au colmatat in timp, astazi ele aproape disparand!

Din pacate dupa 1990 si strandul de acolo a fost inchis si lasat in paragina, fostele bazine ale strandului arata ca dupa bombardament, fostul restaurant de acolo nu mai exista!

In schimb in ultimii ani primaria a amenajat un parc acolo, unde un topogan a costat- oficial- vreo 15.000 euro!


Acolo se poate amenaja un loc de agrement foarte frumos, daca s-ar decolmata si curati iazurile, s-ar taia stuful crescut, s-ar realiza o baza nautica cu barci si hidobiciclete, s-ar moderniza fostul strand!


In oras exista doua parcuri- Rodina si Cuza-Voda, destul de bine amenajate. Au fost modernizate dupa 2010.





c. Un alt aspect negativ inainte de 1989 a fost faptul ca, acele cladiri vechi care mai existau, cu valoare istorica si arhitecturala, au fost fie lasate in paragina (unele din ele fiind afectate si de cutremurele din 1977 si 1986) fie chiar au fost demolate!

Desi daca ar fi fost renovate, ele puteau atrage un numar important de turisti.



d. S-a ignorat complet importanta de oras de granita a Husului, si faptul ca este siituat pe drumul dintre Bucuresti si Chisinau.

Desi in 1956 este inaugurat actualul pod rutier peste Prut la Albita (pod consolidat in 1978) si vama Albita, totusi trecerea prin aceasta vama era restrictionata, pe aici trecând frontiera inspre URSS inainte de 1989 doar unele delegatii oficiale si tiruri-le (in special cele care transportau legume proaspete din Bulgaria in fosta URSS).



e. Muzee, case memorial, monumente

Desi in Husi s-au nascut mari personalitati, in domeniul culturii, a stiintei (precum: Nicolae Malaxa, omul politic si filozoful Mihai Ralea, pictorul Stefan Dimitrescu, chirurgul Nicolae Hortolomei, chimistul Radu Cernatescu, actorul Alexandru Giugaru, actorul Octavian Cotescu, si multi altii), din pacate in Husi nu exista nici o casa memoriala!

Singurul imobil care mai exista si care ar putea fi amenajat ca si casa memoriala este cea in care s-a nascut Mihai Ralea, situate in cartierul Raesti, la intersectia strazilor Toma Kisacof si Octav Hagiu. Actualmente, in acest imobil, functioneaza cabinet ale medicilor de familie, imobilul necesitand a fi renovat.


Desi in general un oras neglijat, Husul nu este lipsit de monumente, busturi si statui. Acestea sunt:

-Monumentul din incinta curtii catedralei episcopale, ridicat in cinstea fostului episcop Veniamin Costache. Monumentul a fost ridicat in anul 1893, de catre episcopul de atunci, Silvestru Balanescu.

-Monumentul ridicat in cinstea eroilor din razboiul de independent din 1877-1878.

-Bustul generalului Gheorghe Teleman, din fata Liceului Agro-Industrial. A fost inaugurat in 1914.

-Monumentul in cinstea eroilor din primul razboi mondial, aflat in parcul “Rodina”. Monumentul a fost realizat in 1932, fiind opera sculptorului Mihai Onofrei.

-Monumentul din cimitirul “Eternitatea”, asa-zis “in cinstea ostasilor sovietici cazuti pe teritoriul fostului judet Falciu in timpul luptelor din al doilea razboi mondial”. A fost construit in 1946.

-Tot in cimitirul “Eternitatea” s-a ridicat in iarna 1964-1965 un monument in cinstea soldatilor romani cazuti pe frontal de vest in al doilea razboi mondial.

-Bustul domnitorului Alexandru-Ioan-Cuza, aflat in parcul care-I poarta numele. A fost realizat de sculptorul Vasile Aciobanitei.

-Bustul lui Mihail Kogalniceanu, opera a acceluiasi sculptor, bust aflat in fata Liceului Agro-Industrial.

-Bustul lui Dimitrie Cantemir, aflat in centrul orasului, in fata fostului magazin “Romarta”.

-Monumentul dedicat generalului-maior Ion Patras, care si-a pierdt viata in timpul diversiunii de la aeroportul Otopeni, la 24 decembrie 1989.



In privinta muzeelor, din cele 3 muzee existente in Husi (Muzeul Municipal, deschis in 1957 si inchis publicului vizitator in 1993, Muzeul Vinului si Viei deschis in 1966 si Muzeul Episcopal), doar unul singur- cel Episcopal- poate fi vizitat de catre public astazi!

Cladirea in care functioneaza din 1990 Muzeul Municipal (“Casa Adam Mitache”) trebuie renovata (in 2007 a inceput renovarea ei, dar ulterior lucrarile au fost sistate).

Cladirea in care functioneaza din 1966 Muzeul Vinului si Viei (primul de acest fel din Romania) se afla in proprietatea Liceului Agro-Industrial (astazi Colegiul National Dimitrie Cantemir), insa se afla intr-o stare de degradare, necesitand a fi renovate.




Pentru deservirea turistilor, a existat un vechi hotel pe strada Stefan cel Mare, denumit Dobrina.

-Dupa 1983 (când este inaugurat actualul hotel), fostul hotel Dobrina este abandonat, cladirea degradandu-se puternic, in 2010 fiind demolata.

-In anul 1983 este inaugurat actualul hotel “Dimitrie Cantemir” din centrul orasului, care are doua stele, o capacitate de 108 locuri. Are lift. Inainte de 1989 apartinea de OJT Vaslui. In prezent apartine de firma SC racova com agro pan, al carui patron este fostul arbitru vasluian de fotbal Adrian Porumboiu.

- Tot inainte de 1989 a fost realizat si popasul turistic Rasesti, in apropiere de vama Albita. Aveea restaurant si loc pentru rulote. Apartinea de OJT Vaslui. Astazi se afla in stare de ruina.

-De asemenea, in anii 80, s-a realizat si Campingul Dobrina, cu: restaurant, punct de agreement, loc pentru campare si 10 casute din lemn. Apartinea tot de OJT Vaslui. Astazi apartine de firma SC Racova Com Agro Pan.



Dupa 1990 au mai aparut si alte unitati de cazare si turistice:

-Motelul “Willy SC Club T Srl”, situat pe strada Dobrina, aproape de a treia bariera de cale ferata, din 1994. A fost realizat de catre sotii Viorica si Valeriu Toma si dispune de: 24 locuri de cazare, restaurant, baza de agreement, piscine si iaz de pescuit.

-Pensiunea Dobrina, situata tot pe strada Dobrina, la iesirea din oras spre Crasna.

-Baza de agreement, cu restaurant si iaz de pescuit, apartinand primarului Ioan Ciupilan.


Din pacate in Husi nu exista nici o filiala a unei agentii de turism.

In privinta serviciilor de gospodarie comunala si locativa si situatia acestora- inclusiv dupa 1990- relevant este un articol din 1998 din "Ziarul de Iasi", articol in care se arata situatia dezastroasa de atunci a fostei regii autonome SC Goscomloc SA Husi, care erau in subordinea primariei Husi.

-Redau acest articol:


"RA Goscomloc Husi se afla in imposibilitatea de a mai oferi servicii utile beneficiarilor. La robinete, apa potabila curge tot mai rar (2-3 ore pe zi), iar de apa calda nici nu poate fi vorba. Dupa parerea conducerii regiei, "totul se rezuma la banii pe care, teoretic, ar trebui sa-i avem". Datoriile totale ale regiei, catre societatile furnizoare de materii prime, depasesc 1,513 miliarde de lei, din care 999 de milioane de lei la Peco, 425 de milioane la RENEL etc. "Peco refuza sa ne mai crediteze cu combustibil, RENEL ne ameninta tot timpul cu debransarea curentului electric, iar beneficiarii nostri striga in gura mare ca nu sintem cinstiti. As vrea sa vad si eu pe unul dintre nemultumiti, daca are curaj sa vina in locul nostru", a spus cu naduf directorul tehnic Stefan Antohi. Teoretic, regia ar putea dispune de banii necesari procurarii de materii prime. Insa, multi beneficiari refuza sa plateasca serviciile primite. Paradoxal, regia nici nu poate sa-i debranseze de la retea, pentru ca ar avea de suferit si cei care platesc regulat. O alta problema cu care se confrunta Goscomloc este dizolvarea asociatiile de locatari. Din aceasta cauza, nu exista reprezentanti cu care sa se incheie contracte ferme. Ca sa nu mai fie dubii la consumul de apa, au fost montate apometre la 219 scari de blocuri, din cele 281, cite sint in total. Apometre vor fi cuplate si la celelalte 62 de scari, dar dupa ce se vor curata subsolurile blocurilor.

In topul datornicilor: patroni sau persoane cu situatii materiale demne de invidiat

Pentru serviciile oferite, Goscomloc are de recuperat, de la populatie si agentii aconomici, un debit total de peste 2,5 miliarde de lei. Locatarii rau platnici au de platit circa 1,919 miliarde, iar 581 de milioane de lei revin celor 81 de firme datornice.
Curios, printre locatarii ce se afla in topul datornicilor, sint patroni sau alte persoane cu situatii materiale demne de invidiat, ca de exemplu: Constantin Raducanu - 3,358 milioane de lei, Marin Silitra - 2,9 milioane, Dumitru Cires - 2,9 milioane, Mariana Mihociu - 2,5 milioane, Silvia Danila - 2,6 milioane, Vasile Tartacuta - 2,6 milioane, Viorel Partenie - 2,25 milioane, Adrian Cojan - 2,2 milioane, Dumitru Aprodu - 2,342 milioane lei, Dumitru Popa - 2,099 milioane lei, Octavian Bojin - 2,015 milioane lei, Paul Andronache - 2,048 milioane lei etc.

Dintre agentii economici care s-au remarcat la capitolul datorii, topul este alcatuit din societati cu situatii economice dificile: SC Moldotex - 114 milioane de lei, Petal - 55,1 milioane de lei, Dobrina - 39 milioane lei, Vidisamp - 28,7 milioane lei, Filatura - 18,6 milioane lei, ICIL - 20,8 milioane lei, Vitacons - 18,3 milioane lei, Olimp - 16 milioane lei, Confin - 16,4 mililioane lei, Legume-Fructe - 14,7 milioane lei etc.

"Pentru agentii economici, singura solutie ar fi sa-i decuplam de la retea. Insa si aici exista o problema, care se sparge in capul nostru: daca decuplam societatile, oamenii nu vor avea de lucru si in consecinta, saracia se adinceste. Astfel, acei oameni care nu au de lucru sint locatari ai blocurilor. Deci, nu vor avea bani sa plateasca serviciile. Cum s-ar spune, lovesti intr-o parte si tintesti in alta parte", a completat, Stefan Antohi, directorul tehnic al regiei. Tansformarea Goscomloc in societate: un vis nerealizabil

Dupa opiniile lui Ioan Costin, primarul Husului si ale conducerii regiei, transformarea RA Goscomloc in societate comerciala "va fi un proces de lunga durata si nici intr-un caz nu se va realiza in scurt timp. De fapt, nici nu stim daca transformarea va avea loc in conditii avantajoase ambelor parti, Consiliul Local, pe de o parte si a regiei, de cealalta parte".
Obstacolul cel mai dificil, care sta in calea vointei partilor, este stabilirea patrimoniului, intre primarie si regia locala. "Nici la ora actuala nu sintem lamuriti de ceea ce ne ramine noua, in cazul cind vom deveni independenti de Consiliul Local. Pentru ca, a deveni societate comerciala, trebuie, in primul rind, sa ai o baza materiala bine stabilita. In sensul ca trebuie precizat, punct cu punct, ce ramine primariei si cu ce va porni la drum viitoarea societate comerciala", sustine directorul general al regiei, Gelu Cazan.

Primarul Ioan Costin este sceptic: "Va fi greu de stabilit si cred ca va dura enorm de mult timp. Pentru ca, in situatia data, viitoarea societate va fi din start falimentata". (Gabrian BEJENARU)


Intradevar, din ce-mi amintesc din acei ani, erau mari probleme cu furnizarea apei in sistem centralizat in Husi: apa se opera des, locuitorii de la blocuri strangeau apa in cazile din bai, iar calitatea apei de la robinete era foarte proasta, asa ca majoritatea husenilor- inclusiv cei care locuiau la blocuri- aduceau apa pentru baut si gatit de la fantanile din oras!

La aceea vreme, fosta regie autonoma Goscomloc Husi era condusa de inginerul Neculai Bugeac.

La nivelul anului 1994, lungimea retelei de distributie a apei din Husi era de 55 km, iar cea a retelei de canalizare menajera de 37,2 km. iar cantitatea de apa pompata in retea era de 15.000 mc/zi.

Lungimea retelei de alimentare cu apa din Husi este de 76,1 km (din care 17 km retea de aductiune si 59,1 km retea de distributie), iar lungimea retelei de canalizare este de 42 km (din care 33 km retea de canalizare menajera si 8 km retea de canalizare pluviala).

In anul 2013, lungimea retelei de distributie a apei potabile, in sistem centralizat din Husi era de 64,8 km, capacitatea de inmagazinare a apei potabile (in cele doua rezervoare) era de 9.250 mc, iar debitul de 200 l/sec. In anul 2013 canditatea de apa distribuita consumatorilor din Husi a fost de 844.000 mc.

In anul 2013 capacitatea statiei de epurare a apelor uzate era de 106 l/sec.

In anul 2013, lungimea totala a conductelor de canalizare din municipiul Husi era de 59 km.