Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

Astfel traseul celor 3 linii de transport in comun urban din Husi ar fi:


-Linia 1 Gara- Parc Recea
Traseu tur: Aleea Garii, Strada 1 Decembrie 1918, Strada A.I.Cuza, Strada Meleti Istrati, Bdul. 1 Mai, Calea Basarabiei, Soseaua Husi-Albita, Drum Recea.
Traseu retur: Drum Recea, Soseaua Husi-Albita, Calea Basarabiei, Bdul. 1 Mai, Strada Florilor, Strada A.I.Cuza, Strada 1 Decembrie 1918, Aleea Garii.
Statii: Gara 1, Gara 2, Cina, Posta, Centru, Scoala nr. 2, PECO, Fosta ITA, Fosta Fabrica de conserve, Intersoc, Statia meteo, Parc Recea4


-Linia 2 Cartier Dobrina- Cartierul Nou (regulat) si Camping Dobrina- Cartierul Nou (facultativ; eventual numai in zilele de sambata si duminica vehiculele sa circule de la si la capatul de linie Camping Dobrina)
Traseu tur: Strada Dobrina, Soseaua Husi-Iasi, Strada Dobrina, Strada 1 Decembrie 1918, Strada A.I.Cuza, Strada Meleti Istrati, Bdul. 1 Mai, Calea Basarabiei, Soseaua Husi-Stanilesti, Strada Episcop Grigorie Leu
Traseu retur: Strada Episcop Grigorie Leu, Soseaua Husi- Albita, Calea Basarabiei, Bdul. 1 Mai, Strada Florilor, Strada A.I.Cuza, Strada 1 Decembrie 1918, Strada Dobrina, Soseaua Husi-Iasi, Strada Dobrina.
Statii tur: Camping Dobrina (facultativ), Soseaua Tatarani (facultativ), Fazanerie (facultativ), Halta Dobrina (facultativ), Pensiunea Dobrina, Scoala Dobrina, Soseaua Husi-Iasi, Dobrina Noua, Halta Podgoria, Dobrina Noua, Soseaua Husi-Iasi, Casa de apa, Autogara, Gara 2, Cina, Posta, Centru, Scoala nr. 2, PECO, ICIL urbana, Blocuri ANL Zona, Statia de epurare, Caminul de batrani, Soseaua Stanilesti, Cartierul Nou.
Statii retur: Cartierul Nou, Intersoc, Fosta Fabrica de conserve, Fosta ITA, PECO, Scoala nr. 2, Centru, Posta, Cina, Gara 2, Autogara, Casa de apa, Soseaua Husi-Iasi, Dobrina Noua, Halta Podgoria, Dobrina Noua, Soseaua Husi-Iasi, Scoala Dobrina, Pensiunea Dobrina, Halta Dobrina (facultativ), Fazanerie (facultativ), Soseaua Tatarani (facultativ), Camping Dobrina (facultativ).


-Linia 3 Sat Epureni- Parc Recea
Traseu: DC HUsi-Duda, Strada Corni, Strada Stefan cel Mare, Calea Basarabiei, Soseaua Husi-Albita, Drum Recea.
Statii: Sat Epureni, Cartier Corni, Cimitir catolic, Scoala nr. 5, Deal Cotroceni, Dispensar Corni, Episcopie, Complex mestesugaresc, Scoala nr. 2, PECO, Fosta ITA, Fosta fabrica de conserve, Intersoc, Statia meteo, Parc Recea.



O problema o reprezinta si faptul ca din noiembrie 2002 (de cand a disparut fosta societate cu capital de stat SC Transloc SA Husi- mostenitoarea fostei IJTL, care in Husi aveea un garaj pentru fostele autobuze urbane care au circulat pana in 2003 in Husi, garaj care era situat pe Soseaua Husi- Stanilesti nr. 2, in zona industriala) in Husi nu exista in prezent un garaj corespunzator pentru vehiculele de transport urban in comun (microbuzele folosite de SC Anta 95 Srl pentru aceast serviciu fiind parcate in asa-zisa "autogara" a acestei firme, situata in spatele garii).

Se impune constructia unui astfel de garaj, dotat cu toate utilajele pentru intretinerea/reparatia/verificarea unor autobuze urbane noi.

In anul 2017, prin "Planul de mobilitate urbana" aprobat de primaria Husi, se prevede in viitor constructia unui astfel de garaj, pe Soseaua Husi-Albita, in apropierea statiei meteo (la iesirea din oras spre Albita).



O alta problema o reprezinta si amenajarea corespunzatoare a statiilor pentru transport urban in comun din Husi, sarcina care cade in sarcina primariei, fiind vorba de constructii/amenajari care ar trebui realizate pe domeniul public.

Fiecare statie de transport urban in comun din Husi ar trebui amenajata astfel: alveola cu latimea de 3 m si lungimea de 15 m (pentru stationarea unui autobuz urban de 12 m lungime), trotuar, spatiu pentru calatori (cu acoperis realizat din profile de aluminiu si geam termopan), indicator care sa contina cel putin urmatoarele informatii: denumirea statiei, liniile care o deservesc, frecventa de circulatie si o schita cu traseele de transport urban in comun.

Insa in special in cartierul de case Corni amenajarea unor astfel de statii ar impune si exproprierea unor terenuri, datorita faptului ca intre strada si curtile unor case este un spatiu foarte mic.


Pentru deservirea optima a celor 3 linii de transport urban in comun din Husi ar fi necesara achizitia a 15 autobuze urbane noi (cate 4 de fiecare linie, pentru asigurarea unei frecvente de circulatie din 30 in 30 de minute, plus 3 autobuze de rezerva), care sa indeplineasca urmatoare conditii tehnice: sa fie vehicule special construite si proiectate noi, intr-o tara membra UE, pentru transportul urban in comun, cu o capacitate de 100 pasageri pe scaune si in picioare, cu 3 usi, cu motor diesel adaptat normelor de poluare euro-6, cu cutie de viteze automata si dotate cu aer conditionat.


Pentru achizitionarea unor astfel de autobuze urbane noi, primaria Husi ar aveea doua variante:

-Fie, prin contractul de concesionare a serviciului de transport urban in comun , sa impuna firmei SC Anta 95 Srl Husi ( fie altei firme care ar castiga contractul) achizitionarea a 15 astfel de autobuze urbane noi

-Fie sa achizitioneze astfel de autobuze urbane noi din fonduri proprii ori din fonduri europene. Dar aici intervin doua probleme:
-In conditiile in care astazi un autobuz urban nou de 12 m lungime costa cca 400.000- 500.000 euro, 15 astfel de autobuze urbane noi ar costa cca 7.500.000 euro, suma de care primaria Husi nu dispune acum
-De obicei fondurile europene pot fi accesate pentru retelele electrice de transport in comun urban (tramvaie si troleibuze) si mai putin pentru achizitia de autobuze clasice cu motoare diesel.

De amintit ca in Husi au circulat in trecut si autobuze urbane in adevaratul inteles al cuvantului (nu minibuze sau microbuze)- autobuze urbane de tipul "Roman 112 UD" (in anii 80 si cativa ani dupa 1990) si dupa 1993- 1994: DAC-112-UDM (3 bucati), IKARUS-260 (doua bucati) si KAROSA (o bucata).

Despre situatia dezastroasa in care se gasea fosta SC Transloc SA Husi (infiintata in 1990 prin preluarea activelor fostei autocoloane Husi a fostei IJTL Vaslui. Unicul actionar al SC Transloc SA Husi a fost Consiliul Local Husi) in anii 90, sunt relevante doua articole din presa acelor ani:

"Mare parte dintre angajatii si actionarii de la SC Transloc Husi considera ca Alexandru Ganea, actualul presedinte al Consiliului de Administratie (CA) si director al societatii, nu are nici un drept de a mai "hotari" interesele lor. Unica societate din Husi care asigura transportul urban, "Transloc" dispune doar de doua autobuze pentru acest serviciu, la o populatie de peste 33.000 de locuitori. In parcul societatii mai sint doar 3 autobuze functionale pentru transportul in afara localitatii (Vaslui si Birlad). Restul de pina la 22 autobuze stau pe dreapta, unele fiind intr-o stare deplorabila. Societatea mai dispune de 3 autocamioane pentru transport marfa si de 2 autoturisme. "Treaba merge din ce in ce mai prost. Acest director nu-si mai are rostul in societate din moment ce nici angajatii si nici actionarii nu l-au ales. Nu stim cum de a fost ales presedinte al CA, pentru ca in momentul voturilor a fost al cincilea. Adica, s-au propus sa fie doar 3 membri in CA si, prin tertipurile lui, au fost nominalizati altii. Dar, pentru ca sintem unii dintre cei care au infiintat practic societatea, am vrut sa fie bine si sa facem tot ce ne sta in putinta sa functionam in continuare. L-am acceptat, cu toate ca s-a auto-ales. Dar, nu mai vrem sa mergem tot asa", ne-au declarat mai multe persoane, printre care Constantin Nedelcu, sef coloana si Virgil Cogalniceanu, inspector personal. Se pare ca revolta a izbucnit cind 25 de salariati au fost trecuti in somaj . Cu citeva zile in urma, peste 25 de salariati, din totalul de 72, au fost trecuti in somaj. Acest eveniment pare a fi principalul motiv al revoltei. "Daca nu exista acest director, poate ca reuseam sa scoatem societatea la lumina. Insa, prin modul lui de-a fi, societatea a ajuns in aceasta situatie dezastruoasa", a spus oamenii revoltati. In replica, Ganea ne-a spus: "Eu am tolerat aceasta, nevrind sa-i trec in somaj. Totusi, pentru a ajunge la o situatie cit de cit acceptabila in privinta redresarii unitatii, am recurs si la acest lucru. Trebuiua sa mearga in somaj, daca societatea nu da randament. Daca ei cred ca e bine s-o faca, n-au decit sa se revolte. Sa vina sedinta de pe 19 si dupa aceea vom vedea. Eu nu tin de scaun." (Gabrian BEJENARU) top Local news"

Din "Ziarul de Iasi- 9 octombrie 1999".


"Transloc SA, care asigura transportul de calatori si marfuri in localitate, are datorii de 3 miliarde lei la bugetul de stat. Doua miliarde reprezinta restante la plata TVA si un miliard, majorari de intirziere. Aceasta stare de lucruri, care treneaza de peste 2 ani, a determinat la inceputul lunii decembrie 2001 Administratia Financiara sa puna sub sechestru si sa scoata la vinzare, prin licitatie, activele societatii. Au fost sechestrate cladirea autogarii, atelierul mecanic, garajele, autobuzele si tehnica specifica transportului de marfuri. La prima licitatie, din decembrie, nu s-a prezentat nici un cumparator. Din ianuarie 2002, insa, se vor organiza alte licitatii, urmind sa fie vindute toate activele, in vederea recuperarii integrale a banilor, dupa cum ne-a spus Ioan Condurache, seful Administratiei Financiare.

Conducerea Transloc si-a asumat vina, dar este de parere ca si autoritatile locale au contribuit la aceasta situatie. Pretul biletelor nu acopera cheltuielile, iar unitatea nu a beneficiat de mai bine de 2 ani de nici o subventie. Ca atare, se pare ca nu peste mult timp Husiul va deveni singurul oras din tara fara transport local.


Din Evenimentul regional al Moldovei din 8 ianuarie 2002.


In noiembrie 2002 SC Transloc SA Husi falimenteaza si dispare. Garajul si sediu de pe Soseaua Husi- Stanilesti nr. 2 este cumparat de firma SC Ecoloc Husi, un autobuz DAC-112-UDM (cu 3 usi) este cumparat de Liceul Agro-Industrial (astazi "Colegiul National Dimitrie Cantemir")(pentru transportul elevilor la practica Agricola) iar un alt autobuz DAC-112-UDM (cu doua usi) este cumparat de firma SC Club T Srl Husi, firma care obtine concesionarea serviciului de transport urban in comun in Husi la sfarsitul anului 2002.

SC Club T Srl Husi insa va folosi pentru scurt timp acel autobuz DAC-112-UDM- pana in 2003.



Falimentul si disparitia societatii de stat SC Transloc SA Husi s-a datorat mai multor factori: managementul neperformant a conducerii societatii din anii 90, dezinteresului primariei Husi din aceea perioada (in special a primarului Ioan Costin si secretarei consiliului local de atunci- Maria Calestru), dar si vechimii parcului de autobuze, scaderii massive a numarului de calatori transportati de autobuzele urbane din Husi dupa 1994- 1997, pe fondul prabusirii fabricilor din "zona industriala" a orasului.

Un interesant articol-reportaj, publicat in “Almanahul satelor” din anul 1987, sub titlul “IAS Husi- o scoala a viticulturii moderne, eficiente”:

“Cand afirmam ca Intreprinderea Agricola de Stat Husi, judetul Vaslui, a devenit de-a lungul anilor o adevarata scoala a viticulturii moderne, ne gandim desigur la faptul ca aceasta unitate ofera , pe toate planurile- incepand cu organizarea pe principii stintifice a activitatii, continuand in toate etapele fluxului productiv, finalizate intr-o inalta eficienta economica- etaloane ce si-au demonstrat pe deplin viabilitatea. Inainte de toate, cateva elemente care sa sugereze cadrul.

IAS Husi isi etaleaza podoaba plantatiilor sale intr-un spatiu in care indeletnicirea viticola are traditii multiseculare. Dar daca de la un fond viticol , care la inceputul deceniului 60’, nu depasea 162 hectare, s-a ajuns astazi la o vasta podgorie insumand aproape 2000 hectare, daca dealurile odinioara aride au fost realmente transformate descoperindu-li-se un nebanuit potential productiv, aceasta a insemnat o veritabila opera de creatie. Conceperea si realizarea ei se datoresc , in primul rand- lucru unanim recunoscut si apreciat- doctorului inginer Ioan Neamtu, care, in cei peste 25 de ani de cand conduce unitatea, si-a demonstrat pe deplin vocatia, competenta profesionala si, nu mai putin, capacitatea de a reconsidera vechile traditii, incorporandu-le metode moderne.

Asadar, pe baza unui program judicios elaborat si riguros infaptuit, plantatiile vechi , imbatranite, au fost refacute, modernizate si, in paralel, prin plantatii succesive, au fost puse in valoare, cu randament maxim, noi si noi terenuri in panta, viile fiind “urcate” pana la altitudinea de 370- 380 m. Lucrarile au fost astfel concepute, incat ofera posibilitatea mecanizarii complexe, a aplicarii tehnologiilor de mare eficacitate, care o data cu sporirea considerabila a productiei- recolta medie anuala de struguri depaseste constant 10 tone la hectar, atingand, pe unele suprafete, 19- 20 de tone la hectar- determina o inalta productivitate a muncii.

Dezvoltarea intensiva a podgoriei a insemnat, deopotriva, si promovarea, alaturi de soiurile autohtone cum sunt “Zghihara”- cultivata in exclusivitate in aceasta zona- si “Busuioaca de Bohotin”- podoaba podgoriei husene, a unor soiuri de mare valoare cum sunt: “Feteasca regala”, “Aligote”, “Muscat Ottonel”. Sa amintim ca intreaga activitate productiva se desfasoara in flux, incepand cu scoala de vita care asigura material saditor de inalta valoare, continuand cu cele 17 ferme de productie si incheindu-se la combinatul de vinificatie, adevarata uzina care livreaza anual peste 11 milioane de sticle de vin imbuteliat, cea mai mare parte sub forma de soiuri pure.

O experienta unica a dobandit IAS Husi in amenajarea antierozionala a versantilor si infiintarea plantatiilor. Si anume, renuntandu-se la sistemul de plantare a viilor pe terase, dezavantajos pe multiple planuri, s-a trecut la un sistem nou, constand in amenajarea unor platforme cu latimi de 50- 70 m, delimitate de drumuri care colecteaza apa provenita din precipitatii, indreptand-o spre debusee de scurgere. Fiecare din aceste drumuri, trasate in panta usoara si marginite de rigole consolidate, colecteaza apa numai de pe platforma respectiva. De mentionat ca fiecare platforma este parcelata corespunzator configuratiei terenului, urmarindu-se riguros plantarea randurilor de vita pe directia curbelor de nivel. Aceasta se realizeaza printr-un joc al distantelor intre randuri, care, spre exemplul, poate oscila intre 2 m la un capat si 2,40 m la celalalt capat, pentru a se asigura densitatea optima la unitatea de suprafata. Dupa plantare, se trece la formarea unor terase individuale pe fiecare rand, dandu-se o brazda cu plugul cu tractiune animala si apoi lucrandu-se cu tractorul intr-o singura directie.

Precizand ca acest sistem, aplicat pe pante de pana la 15- 20 la suta, in 5 din cele 17 ferme ale unitatii cu suprafete de 150- 170 hectare, si-a dovedit eficacitatea, directorul intreprinderii a tinut sa sublinieze avantajele dobandite. Astfel, prin amenajarea platformelor, se obtine o crestere cu 33% a suprafetelor viticole. Practic, densitatea creste cu circa 800 butuci la hectar, ceea ce, la productia medie a unitatii, reprezinta un plus de 2000 kg struguri la hectar. Totodata, cheltuielile necesare lucrarilor pregatitoare se reduc la jumatate, comparativ cu cele impuse de terasare, iar prin renuntarea la taluzuri se impiedica alunecarile de teren, se diminuiaza pericolul atacurilor de daunatori, lucrarile de intretinere a plantatiilor putand fi efectuate in cele mai bune conditii tehnice. Sunt, credem, suficiente argumente ca aceasta metoda, validata de practica, sa fie cunoscuta, insusita, generalizata.

Nu putem incheia aceste notatii consacrate IAS Husi- care, prin realizarile sale, se mentine, in ultimii ani, pe primul loc in esalonul unitatilor de profil- fara a remarca un alt fapt semnificativ. Pasind in actualul cincinal, integrat unei profunde revolutii agrare, podgorenii de aici abordeaza noi obiective vizand dezvoltarea si modernizarea patrimoniului viticol, cresterea in continuuare a productiei, a eficientei economice, in consens cu exigentele etapei istorice pe care o traversam”.

Articol scris de Maria Bogdan.

Dincolo de aspectele propagandistice ale articolului, acesta arata dezvoltarea semnificativa pe care a cunoscut in acei ani IAS Husi, dezvoltare datorata in mare parte celui care a fost doctor inginer in viticultura Ioan Neamtu (Dumnezeu sa-l odihneasca in pace).

Din "Vremea Noua" de Vaslui:

Proiecte pentru Husi

POSIBILITĂTI… Primăria Husi are vesti bune! Ca urmare a comunicării primite din partea Asociatiei Grupul de Actiune Local (GAL) Husi, reprezentatii Primăriei sustin că municipalitatea este considerată “solicitant eligibil” în cadrul a nu mai putin de 9 proiecte. Până la data de 10 ianuarie 2019, Primăria va trebui să pregătească portofoliul de proiecte în care este solicitant eligibil, prevăzut în Planul de Actiune Locală/Lista de Investitii.

Concret, sustine executivul, în proiectul de hotărâre prin care le-a cerut acordul membrilor CL Husi, Primăria Husi este solicitant eligibil în proiectul privind “Construirea unui centru de resurse pentru comunitate in ZUM 3 – Dric, cu costuri estimate la un million de euro. Al doilea proiect este cel care vizează înfiintarea unui centru cultural-educational, cu costuri estimate la 600.000 de euro. Un alt proiect este cel care vizează construirea unui Teatru de Vară, cu costuri estimate la 250.000 euro. Tot solicitant eligibil este considerată Primăria Husi si în privinta reabilitării dispensarului medical, de la Podul lui Ralea, unde s-ar putea construi un centru de recuperare medicală, pentru adulti si copii, având drept cost estimate 550.000 euro. Lucrări de infrastructură stradală în cartierele Dric 2 si Dric 3 reprezintă un alt proiect inclus în această listă, cu o valoare estimată de 450.000 euro. Reabilitarea termică pentru blocurile din zonele marginalizate este, de asemenea, un alt proiect, cu costul estimat la 250.000 euro. Lucrări de asigurare a utilitătilor, înfiintarea unui club pentru vârstnici sau dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici si persoane cu dizabilităti sunt alte trei proiecte considerate “eligibile”. Trebuie spus că opozitia din CL Husi s-a arătat sceptică în privinta acestor proiecte, criticând în principal modul în care s-a stabilit prioritatea lor, în raport cu alte obiective, cum ar fi de exemplu, cinematograful “Dacia”, care nu se regăseste pe listă. Primarul Ciupilan a replicat că cinematograful este prin în altă sursă de finantare sI va fi reabilitat, iar toate aceste investitii prezentate anterior sunt necesare orasului si, în opinia sa, prioritare.



Unele din aceste proiecte sunt utile, insa in privinta altora nu cred ca ar fi foarte necesare si urgente:


-"Centru de resurse pentru comunitate in ZUM- 3 Dric" nu se precizeaza la ce ar servi in mod concret

-"Un centru cultural-educational" cu un cost de realizarea de 600.000 euro ?!

-Teatrul de vara: In Husi a existat in trecut un astfel de "Teatru de vara", in parcul Cuza-Voda, insa a fost desfiintat prin 2010 cand s-a modernizat parcul si pe locul fostului teatru de vara s-a facut un loc de joaca pentru copii.
Intradevar, in Husi este necesara o sala de spectacole (inclusiv pentru prezentarea unor piese de teatru) moderna, insa pentru aceasta cel mai bun lucru ar fi reabilitarea fostului cinematograf "Dacia" care, reabilitat si modernizat, poate servi si ca cinematograf, sala de spectacole, sala de reprezentatii teatrale, etc.

-Cladirea din cartierul Raesti in care functioneaza cabinetele unor medici de familie (fost dispensar medical territorial): aceea cladire (casa) a apartinut marelui filozof, om politic, etc. husean Mihai Ralea. In 1948 a fost nationalizata. Dupa 1950 in ea a fost infiintat un dispensar medical.
Ideal ar fi ca aceea cladire sa fie intradevar reabilitata si consolidate, dar in ea sa se infiinteze o casa memoriala (muzeu) dedicata personalitatii lui Mihai Ralea.

Este trist ca intr-un oras ca Husi- care a dat tarii mari personalitati, precum Nicolae Malaxa, Alexandru Giugaru, Mihai Ralea, Nicolae Hortolomei, etc- sa nu existe nici o casa memoriala! Dupa unii istorici si domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-ar fi nascut la Husi, intr-o casa demolata din pacate dupa 1973.

-Zonele "Dric 2" si "Dric 3" din cartierul Dric au aparut in ultimii ani, prin acordarea de catre primarie a unor terenuri catre tineri, pentru constructia de case.
Acolo intradevar, trebuie realizate retelele de apa-canalizare (lucrare care cade in sarcina operatorului judetean de apa-canal "Aquavas"), retelele de energie electrica (lucrare care cade in sarcina "Delgaz Grid") si gaze naturale (lucrare care cade in sarcina firmei SC Gaz Est SA Vaslui), de cablu tv si internet (lucrare care cade in sarcina firmei RCS/RDS), asfaltate strazile si realizate trotuare.


-Un "club pentru varstnici" exista in Husi- sub denumirea de "clubul pensionarilor", dar functioneaza intr-o cladire veche, necorespunzatoare, langa "clubul elevilor" (in apropierea primariei). Tot in aceea cladire functiona si filiala PNTCD din Husi.


Intradevar, pentru "clubul pensionarilor" ar trebui realizata o cladire noua, moderna, care sa ofere conditii corespunzatoare pentru persoanele in varsta de a socializa si a-si petrece timpul.

Din "Vremea Noua" de Vaslui:

HARNICI… În timp ce unii nu contenesc să se mire că la Husi sedintele de Consiliu Local se tin la ora 8.00 dimineata, executivul se poate lăuda că a lansat deja un “trend” în sensul acesta. Numai în decembrie, de pildă, a dat de trei ori desteptarea alesilor în asemenea întruniri de îndată. “Au fost sedinte si la 7,30, dar cine se trezeste de dimineată, departe ajunge”, glumesc alesii. La sedinta din zorii zilei de ieri, de exemplu, alesii au avut de votat un proiect important, cel prin care primarul Ciupilan a propus cumpărarea instalatiilor destinate exclusiv iluminatului public din municipiul Husi, de la Delgaz Grid.

Primarul Ciupilan a rămas supărat pe Delgaz Grid, companie care, se pare, este mult prea “scumpă” si prea pretentioasă pentru posibilitătile financiare ale municipiului Husi. Edilul a venit cu initiativa de a cumpăra instalatiile destinate exclusiv iluminatului public, detinute acum de Delgaz, considerând că astfel, orasul “scapă” de monopolul impus de această firmă. “După multe negocieri, am reusit să ajungem la o sumă de aproape 50.000 de lei. As amâna acest lucru, dar am primit o informare prin care am aflat că, începând de la anul, nu ne vor mai da acest sistem de iluminat pentru că îsi vor crea serviciul lor de mentenantă, cu tarifele lor, care sunt cum sunt, iar în al doilea rând, ceea ce m-a determinat si mai tare este faptul că poate ne putem lipsi de acest E-On-Delgaz Grig, pentru că ieri mi-a venit o ofertă de pret, în care cheltuielile pe 5300 MW, pe care le-am plătit în anii trecuti au ajuns la 11 miliarde de lei (vechi). Si eu n-am de gând să măresc taxele si impozitele oamenilor din cauza asta”, a spus primarul Ioan Ciupilan. Acesta a adăugat că astfel, prin cumpărarea instalatiilor destinate exclusiv iluminatului public, Primăria va căpăta si libertatea de a negocia cu orice altă firmă de furnizare a energiei electrice în România.

Schimbare în CL

Tot în cadrul acestei sedinte, consilierii au validat mandatul Cătălinei Puscas, membră PSD, care îl înlocuieste pe Constantin Bârsan, consilierul decedat de curând. Ca o formă de respect pentru memoria acestuia, primarul Ciupilan a propus un moment de reculegere la început de sedintă. Apoi, consiliera Puscas a depus jurământul, devenind membru cu drepturi depline în noua formulă a CL Husi.

Din "Vremea noua de Vaslui":

ANGAJĂRI… Nici bine nu a început anul, căci doritorii se pot angaja la Primăria Husi. Nu mai putin de sase posturi sunt scoase la concurs, cinci la Directia de Asistentă Socială si un post de auditor, în cadrul aparatului primarului Husi, scos la concurs prin ANFP.

Obligati de “Inspectia Socială” să aibă neaparat un compartiment separat pentru monitorizarea persoanelor cu handicat din municipiul Husi – adulti si copii, Directia de Asistentă Socială a făcut publice posturile pentru care recrutează personal. Astfel, Directia scoate la concurs 4 posturi de inspectori de specialitate si un asistent social, fie în cadrul Compartimentului de Servicii Sociale si Autoritate Tutelară, fie în cadrul compartimentului recent înfiintat, pentru monitorizarea persoanelor cu handicap, de pe raza municipiului Husi. Unul dintre inspectori va activa la compartimentul experti locali pentru rromi, putând participa la concurs doar dacă are recomandarea comunitătii rrome din oras. Toate aceste dosare se pot depune până pe data de 15 ianuarie, urmând ca pe data de 22 ianuarie, la sediul Primăriei, să fie sustinut examenul. Pentru postul de auditor, scos la concurs prin ANFP, dosarele s-au depus până pe data de 20 decembrie, iar concursul va avea loc pe 8 ianuarie. Dacă în trecut, Primăria ducea lipsă de personal, tinerii fugind de statutul de bugetar, unde salariile erau foarte mici, începând cu ianuarie 2018, au avut loc majorări salariale, care i-ar putea motiva pe multi cu studii superioare, dar si minim 7 ani vechime în specialitatea studiilor, să îsi încerce norocul la concursul organizat de Directia de Asistentă Socială, din cadrul Primăriei Husi.

Ca sa continuam discutia inceputa la topicul liniei 604, arat o scurta descriere a ceea ce se poate vizita si ceea ce s-ar putea valorifica dpdv touristic in Husi si ce ar putea face primaria in acest sens:


1. Este vorba in primul rand de 3 muzee:


-"Muzeul Municipal Husi" (infiintata in 1957, initial sub denumirea de "Muzeul raional "Dimitrie Cantemir")

Cladirea in care isi are sediul acest muzeu este "Casa Adam Mitache"- cea mai frumoasa cladire veche din Husi. Din pacate din 1993 este inchisa publicului vizitator, datorita afectarii zidariei de catre o ciuperca. Din 2007 incepe renovarea ei, dar este in scurt timp abandonata.

Proiectul de reabilitare si renovare a cladirii a fost intocmit de catre o firma private la solicitarea Ministerului Culturii, dar a fost intocmit gresit, iar cand si-au dat seama ca proiectul este gresit lucrarile au trebuit sistate.

Conform celor declarate de primarul Ioan Ciupilan , care a facut demersurile necesare la Ministerul Culturii, acest minister trebuie sa intocmeasca un nou studiu de fezabilitate si un nou proiect tehnic de renovare a cladirii.

Dupa terminarea reabilitarii si renovarii cladirii, si redeschiderea muzeului, primaria Husi va trebui sa angajeze doi muzeografi.




-"Muzeul de arta veche bisericeasca si bibliofil"- singurul astfel de muzeu din Romania.

A fost inaugurat in 1990 si din 2004 are sediul in una din cele mai frumoase cladiri vechi din oras- care a fost renovate- "Casa Iorgu Berea".

Din pacate in ultimii ani cladirea nu este bine intretinuta si din pacate muzeul nu are un program bine stability, care sa fie afisat si respectat corespunzator.

Aici primaria poate interveni la Episcopia Husilor (proprietara cladirii si a muzeului) , pentru ca, cladirea sa fie mai bine intretinuta si Episcopia Husilor sa angajeze doi muzeografi, astfel incat sa se poata asigura un program rezonabil de vizitare a muzeului.




-"Muzeul viei si vinului"- primul muzeu de acest fel din Romania.

A fost inaugurat in 1966, din initiativa doctorului-inginer in viticultura Avram D. Tudose.

Din pacate astazi cladirea in care functioneaza acest muzeu (aflata in proprietatea "Colegiului National Dimitrie Cantemir"- fostul liceu agro-industrial) se afla intr-o stare avansata de degradare, iar muzeul poate fi vizitat in conditii mult prea restrictive- doar de grupuri organizate si anuntate din timp.

Aici primaria poate intervene, in sensul de a determina conducerea Colegiului National Dimitrie Cantemir sa reabiliteze si renoveze cladirea si sa angajeze doi muzeografi (specialisti in istoria viticulturii), pentru a se putea asigura un program rezonabil de vizitare a muzeului.



2. Unele cladiri vechi din oras, care, daca ar fi reabilitate si valorificate, ar putea atrage turisti. Unele din aceste cladiri se afla chiar in proprietatea primariei, altele se afla in proprietatea unor ministere sau institutii de stat nationale iar altele in proprietatea unor personae fizice sau juridice private.


3. Cadru natural , care poate fi pus in valoare. Sunt 3 mari zone in jurul Husului care pot fi valorificate:


-Padurea Dobrina.

In prezent se afla in administrarea Romsilva.

Langa aceasta padure se afla si campingul "Dobrina", aflat in proprietatea firmei private "Racova Com Agro Pan", al carui patron este fostul arbitru de fotbal vasluian Adrian Porumboiu (de acceiasi firma apartine si hotelul "Racova" din Vaslui si hotelul "Dimitrie Cantemir" din Husi).

Aici primaria ar putea solicita "Romsilva" trecerea a unei parti din padurea Dobrina in administrarea primariei, iar acolo s-ar putea amenaja un parc, cu alei de plimbare, trasee de ciclism, izvoarele de apa s-ar putea capta, etc.



-Parcul Motoc, locul preferat de iesire la "iarba verde" a husenilor inainte de 1990.

Din pacate dupa 1990 unele suprafete de teren din aceea zona au fost retrocedate.

Aici primaria ar trebui sa expropieze si sa preia unele suprafete de teren de acolo, fiind locul ideal (relative aproape de centrul orasului si care ofera o imagine panoramica frumoasa asupra orasului) pentru amenajarea unui parc, cu alei de plimbare, foisoare, banci, locuri pentru gratar, etc.

Scarile care duc spre Motoc (astazi aflate intr-o stare avansata de degradare) ar trebui rehabilitate si montat un sistem de iluminat.



-Parcul si zona Recea

Aici dupa 2008 s-a amenajat un mic parc (unde spun "gurile rele" un topogan din plastic a costat in acte 15.000 euro!) - destul de frumos- insa mult prea putin pentru valorificarea potentialului zonei.

Pentru valorificarea potentialului zonei trebuie facute urmatoarele lucrari:


-Decolmatate, curatate si malurile betonate la iazurile de la Recea, acolo putandu-se aduce barci, hidrobiciclete, dar ar putea fi folosite si pentru pescuit

-Reconstruit si modernizat complet fostul strand de la Recea (cu cele doua bazine ale sale)

Este o ironie ca la Padureni primarul Temistocle Diaconu a reusit sa faca un strand foarte frumos si foarte cautat, iar la Husi strandul de la Recea zace in paragina.

-Fostul restaurant de la Recea (ajuns astazi o ruina) ar trebui concesionat sau vandut unei firme private, pentru reabilitarea si redeschiderea sa

-Traseul de microbuze urbane prelungit de la actualul capat de linie "Statia meteo" pana la parcul Recea.



"Gurile rele" spun (asa am auzit cand lucram in primarie) ca actualul primar nu prea ar aveea interes sa modernizeze si sa redeschida strandul de la Recea, deoarece , la iesirea din Husi spre Stanilesti, are propriul iaz de agreement!

Din "Vremea noua de Vaslui":

Amintiri dureroase ale evreilor din Husi. Episcopul Leu i-a apărat de moarte!

EMOTII… Milioanele de victime ale Holocaustului, comemorate în lumea întreagă pe 27 ianuarie, au stârnit amintiri dureroase si la Husi, orăselul în care a existat o comunitate mare de evrei. Pentru cei de acasă, din “orasul nostru drag”, asa cum nostalgic se exprimă, Nusem Mony, un husean stabilit de ani buni în Israel, a făcut mărturisiri dureroase. Acesta a povestit cum spaima mortii iminente a cuprins si evreii din Husi, la gândul că, numai la Iasi, în trei zile, ar fi fost ucisi 12.000 de oameni nevinovati, însă cel care i-a scăpat a fost nimeni altul decât Episcopul Grigorie Leu. “Cât timp eu sunt Episcopul Husilor, niciun evreu nu va fi omorât”, a spus curajosul ierarh al Episcopiei Husilor. Dintr-o recunostintă care durează si acum, după atâtia ani, huseanul Nusem Mony a mărturisit că vine de fiecare dată la mormântul lui Grigorie Leu, pentru a aprinde o lumânare.


Comunitatea evreilor din Husi a fost de-a lungul vremii una numeroasă. Oameni cu stare, comercianti iscusiti si inteligenti, oameni plăcuti, cu care se trăia în deplină armonie – asa si-i amintesc husenii cei mai în vârstă pe evreii concitadini. “Ei făceau afaceri, ei miscau economia locală, după cum am spune noi astăzi. Erau oameni plăcuti, foarte inteligenti. Nu exista nicio problemă etnică în Husi, care era un oras frumos nu doar prin pitorescul său, ci si armonia dintre oameni, de etnii diferite, de confesiuni diverse. Din păcate, această odioasă problemă internatională, numită generic Holocaust, a venit să păteze cu sânge istoria lumii. Si la Husi, ca oriunde, frica de a nu fi ucis ca un câine, fără niciun drept, fără nicio sansă, a făcut multi oameni nevinovati să trăiască acele timpuri într-o mare suferintă”, sustine profesoara Irma Eliza Frent, 82 de ani, huseancă de origine, stabilită de ani de zile în Bucuresti



Episcopul Grigorie Leu i-a scăpat de moarte pe evreii din Husi. Ei nu l-au uitat nici azi!

“Astăzi (27 ianuarie 2019, n.r.) fiind ziua internatională a Holocaustului, voi scrie ce s-a întâmplat si în orasul nostru drag, Husi. La începutul lunii iulie 1941, după programul de la Iasi, multi evrei au fost pusi să sape pe Dric gropi. Printre ei era si tatăl meu. În acelasi timp se convocase la prefectura jud. Fălciu comitetul de conducere, unde se hotărâse începerea unui program si la Husi (cunosc două familii ale celor care au făcut parte din acel comitet). Această hotărâre a ajuns si la cunostinta Episcopului Grigorie Leu, care a transmis celor care au luat această hotărâre: “Cât timp eu sunt Episcopul Husilor, niciun evreu nu va fi omorât”.

Si asa a fost. Când frontul a fost lângă Iasi, Preasfintia Sa s-a evacuat, iar când i-a reîntors linia ferată Cretesti-Husi, fiind avariată, a venit cu trăsura. O mare parte de evrei (si tatăl meu, împreună cu mine) l-au întâmpinat la intrarea în oras cu flori si cu traditionala primire de pâine si sare. A murit în anul 1949 si se vorbea că a fost otrăvit. Am fost de mai multe ori împreună cu sotia, care este si ea huseancă si am aprins o lumânare la mormântul său. Ultioma oară am fost cu sotia, băiatul si nora, pe data de 19 iunie 2018”, a povestit Nusem Mony. Reactiile husenilor de astăzi au fost, în majoritate, emotionante.

din "Vremea Noua" de Vaslui:

Primarul Husului primeste o veste bună: soseaua de centură, finantată de Guvern!

BANI PENTRU SOSEA… Atunci când îsi pierduse speranta că va vedea împlinit visul de a avea o sosea de centură, primarul municipiului Husi, Ioan Ciupilan, primeste o veste extrem de îmbucurătoare. Soseaua de centură a orasului este prinsă în proiectul de buget pe 2019, cu proiectare si executie, ceea ce înseamnă că, în acest an ar putea demara licitatiile pentru centura orasului. “Este un vechi vis de-al meu si al tuturor husenilor, acela de a avea o sosea de centură în oras. Se pare că avem o veste foarte bună, iar eu sunt satisfăcut să aud că Guvernul ne-a ascultat doleantele”, a spus primarul Ioan Ciupilan. Din cauza problemelor pe care traficul greu le crează în oras, anul trecut se discuta chiar de o limitare a traficului de TIR-uri pe timpul zilei, dar si pe perioada noptii, lucru care ar fi creat mari probleme în trafic. Soseaua de centură a fost mereu o mare problemă pentru Executiv, mai ales că, zi si noapte, camioane încărcate cu zeci de tone de mărfuri si produse, din sau spre Moldova, trec prin Husi. Pe 25 septembrie 2009, Compania Natională de Drumuri din acel moment a semnat contractul de “Asistentă Tehnică pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire pentru varianta de ocolire Husi”. Valoarea totală a contractului a fost de 1.258.170 de lei, iar firma care a cîstigat licitatia a fost TRAPEC SA. Proiectul urma să primească finantare pentru executie, bani europeni, însă totul s-a năruit pe neasteptate. Acum, proiectul ar trebui reactualizat si, cel mai probabil, s-ar putea scoate la licitatie până la finele anului. Mai trebuie văzut si dacă acest proiect de 11,5 km se va înscrie în proiectul de autostradă Albita-Tisita, sau dacă va rămâne pe vechile coordonate. Important este, până la urmă, să se facă

Din "Buna ziua de Vaslui"

"Castelul lui Ceausescu" din Husi zace in paragina

Ascunsa intre frumoasele podgorii ale municipiului Husi, casa de protocol a familiei CEAUSESCU, denumita si “CASTELUL DINTRE VII”, zace in paragina. Scopul acestei constructii a fost initial pentru gazduirea familiei “Cel mai iubit fiu al poporului ( CEAUSESCU), la partidele sale de vanatoare pe care obisnuia sa le desfasoare in padurea Dobrina. De altfel, vinul preferat al lui Nicolae Ceausescu a fost Zghihara de Husi produsa in podgoriile din jurul “Castelului dintre Vii”.

De confortul lor se ocupau Gospodaria de Partid si Judetenele: construiau sau reamenajau resedintele si le dadeau in folosinta. Nimic nu era prea scump. "Dictatorul nu a avut niciun bun in proprietate personala in afara de cadouri.

Asa numitul “Castel Dintre Vii” a fost construit in anul 1986 cu ajutorul intregului oras si, bineinteles, cu contributia tuturor intreprinderilor existente pe vremea respectivă. Locuinta numita "Castelul din Dobrina" sau "Castelul dintre Vii", are o sala mare, cu o capacitate de peste 150 de persoane, 2 dormitoare mari si alte cateva dormitoare normale.


Potrivit unor cunoscători, familia Ceausescu nu ar fi stat in vila de protocol din Husi, nici macar jumatate de ora. Vizitele sale in aceasta locatie fiind extrem de scurte. De frumusetea si bogatia vilei de protocol s-au bucurat mai mult alți lideri ai vremurilor trecute precum ION ILIESCU, MIRCEA SNEGUR sau PETRE ROMAN, dar si actori sau scriitori ai vremurilor.


Dupa moartea raposatului, printr-o hotarire a PCR, a fost trecuta in patrimoniul IAS Husi.Din cauza ca situatia economica a societății este destul de precara, societatea scoate la vanzare imobilul in octombrie 1997. Obiectivul care a starnit interesul cumparatorilor, iar in 22 octombrie, in urma unei licitatii, "Castelul dintre vii" a fost cumparat cu 2,911 miliarde lei de Zaharia Ghimus, patron la Nadia SRL Birlad, urmand ca mai apoi acesta sa achizitioneze pentru suma de 170 milioane lei si terenul din jurul locuintei care masoara 5.760 mp.

De reamintit este faptul ca locatia dispune se sursa sa independenta de apa, o pista pentru aterizarea unui elicopter, dar si un drum special conceput pentru a ocoli orasul cu destinatia catre castel.


Ce nu se spune in articol este faptul ca acest "castel" a fost construit din initiativa directorului IAS Husi de atunci- renumitul Ioan Neamtu- si a apartinut de la inceput de IAS Husi.

Intr-un articol intitulat "Originea lui Cuza, revendicata de doua orase din Vaslui", scris de Simona Voicu, se mentioneaza urmatoarele despre cum a fost demolata- "din eroare"- casa in care s-ar fi nascut domnitorul , din Husi: "La Husi, casa despre care se spune ca a locuit Cuza a fost demolata in octombrie 1989 dintr-o eroare. Cum a fost posibila totusi demolarea unui monument istoric ? Dintr-un amestec de nepasare si ghinion, sustin husenii.

Maria Roman nu stia....Dupa ce casa a fost pusa la pamant, in octombrie 1989, casa de vizavii trebuia si ea demolata. Domnul Murgulescu, care locuia acolo, s-a dus la prima secretara si i-a zis: "Ce a-ti facut tovarasa secretara, ati demolat casa lui Cuza! Sunt si eu in planul de demolare. Ce mai conteaza ca-i pe dreapta, ca-i pe stanga. Zicem ca astalalta este. Semnati-mi si dumneavoastra cererea. Trebuia sa se ajunga cu aceasta cerere pana la Ceausescu ca sa ramana in picioare. Si tovarasa secretara a semnat. Si pana la urma i-a ramas lui casa in picioare", povesteste bibliotecarul Constantin Donose.

Despre cum a fost distrusa si jefuita fosta SC Vidisamp SA Husi ("urmasa" fostului IAS Husi de dinainte de revolutie):

SC . Vidișamp ( fost IAS Huși) , a fost dus la faliment cu bună știință.

Dupa cum spune doamna Rodica Gogoasa (informatii pe care le-am aflat de la aceasta doamna, o parte din cele de mai jos fiind mentionate si pe facebook, pe forumul “Mandru ca sunt husean”):

“In februarie 1994 directorul SC Vidisamp SA Husi (urmasa fostului IAS), renumitul inginer Ioan Neamtu (celebrul “Neamtu de la IAS Husi” inainte de revolutie) fusese arestat la Bucuresti (a fost cred un proces politic).

Apoi s-a schimbat conducerea SC Vidisamp SA Husi, dupa un interimat al inginerului-sef I. Antohi , intrand la conducerea societatii inginerul C. Radu in echipa cu directorul economic Parfene Neculai (decedat).

Firma din Republica Moldova- SC Speed Srl (infiintata si condusa de Serghei Bunescu) facea “afaceri” cu SC Vidisamp SA Husi inca din anii 1994- 1995.

Firma din Republica Moldova, a tranzacționat cantități imense de vin prin Vama Albița, transportate cu cisterne de mare tonaj.
Atunci s-au făcut averi mari, în aceste tranzacții fiind implicate multe persoane din conducerea de atunci a SC Vidisamp SA Husi, vinul era vândut in acte cu 0,30-0,40 cenți. Prețul se stabilea în funcție de gradele alcoolice, deci in acte aparea vin de 8 grade. În realitate, vinul avea cel mai puțin 12 grade. Diferenta gradelor, era plătită cheș, celor din conducerea societatii.

Tot in februarie 1994, am fost aleasă președinte al sindicatului ( până atunci fusesem secretar) , și din acel moment, a început un război surd între noi și conducerea Vidișamp.

Toate acuzațiile noastre privind jefuirea sistematicŕ a societatii, se loveau de un scut făcut in jurul lor de către CA-ul condus de CIMS (Consiliul Împuterniciților Statului), a căror membri erau de la Banca Agricola, FPS Moldova( SIF Moldova), FPP, etc.
Beneficiarii jafului erau diverse SRL- uri și desigur , persoane fizice, bine înfipte în structuri ale statului. Totul era politic.

În 1997 a fost vândut “Castelul dintre vii (“castelul vechi”)”, cu 3,5 miliarde lei vechi, cu tot ce era in el. Cumparator era “Nadia SRL Bârlad”, proprietar Ghimuș C. Și acolo șpaga a fost enormă.

În aprilie 1998, echipa celor trei directori, a fost înlocuită cu directorul țărănist inginer Laurentiu Coatu, din Vaslui. Pe atunci, jocurile schimbării unei conduceri a unei intreprinderi de stat, erau făcute de Ministerul Agriculturii, Directia Agricola Vaslui ( DGAIA VS), și desigur prefectul judetului.
Din 1996 era președintele României Emil Constantinescu, iar toate structurile fuseseră înlocuite cu țărănisti și liberali. Dar toți erau flămânzi, și jaful a continuat mai abitir.

SC Speed srl , a continuat să cumpere vin de la SC Vidisamp SA Husi, numai că șpaga intra în alte buzunare.

În vară- toamnă 1998, am cerut anchetă de la guvern. Era premier Radu Vasile. Nu s-a întâmplat nimic imediat, iar după ce am făcut o scrisoare deschisa autoritatilor, publicată în Monitorul de Vaslui din zilele 4-5-6 decembrie 1998, intitulată ,,Jaful de la Vidișamp", am fost acționată în judecată pentru calomnie, de catre fosta conducere a Vidișamp, de un SRL din Iași care fura bani împreună cu ei, și de cel care cumpărase castelul.

Cereau daune morale 1,5 miliarde în trei procese de calomnie. Iar eu, singură în fața tăvălugului, am plecat la Bucuresti, și după zile si nopti nedormite, am obținut promisiunea că guvernul va trimite Corpul de Control al Primului Ministru.
Toate acuzațiile mele, adresate procuraturii, s-au lovit de urechi surde. Procurorul general al Tribunalului Iasi, a dispus NUP.

Investigațiile coprului de control al primului ministru, împreună cu o echipă din județ, un “commando” dispus de prefect, au durat 40 de zile. In noaptea când s-a scris ciorna procesului-verbal, am primit informația secretă că era vorba de peste 6 ( șase) miliarde delapidare. A doua zi, când mi s-a înmânat un exemplar al procesului-verbal, in original, pagubele aduse SC. Vidișamp, erau de 100 milioane, și , atenție, ca urmare a “proastei administrări”. Directorii au fost doar sancționați, cu câteva milioane. Deci, si comisia a închis ochii, bine retribuită.

Procesul meu a durat un an și ceva, după care au fost convinsi să-și retragă plângerea, doar Ghimus a continuat, și a contestat la Tribunalul Vaslui, dar s-a respins.

S-a dorit , de catre sindicat, privatizarea SC Vidisamp SA Husi prin metoda “Mebo”, metoda de privatizare care dadusera bune rezultate la podgoria Cotnari.

In mai 1999 insa, cand s-a incercat aceasta privatizare a SC Vidisamp SA Husi, datorita intereselor mafiote a unor persoane din conducerea societatii (dupa cum spune doamna Rodica Gogoasa- “Noi am pornit acțiunea, dar mafia a intrat pe fir, am fost acuzata de calomnie, am avut trei acuzatori, doi directori și un afacerist care luase pe nimic Castelul dintre vii. Procesul a fost o mascarada, s-a mers la intimidare, cereau daune morale aproape 1 miliard. A venit Corpul de control al prim ministrului, s- a format comisie la nivel de județ, s- au făcut verificari contabile, cifrele se modificau cu viteza luminii. Pe buzele tuturor era doar atât: miliarde delapidate prin tot felul de mașinațiuni. De aceea nu plăteau datoriile la bugetul de stat. Și totuși, eu am rămas singură în fața acestui tăvălug, la Adunarea generala a membrilor de sindicat unde trebuia sa se voteze privatizarea prin PAS (MEBO), s s pus la cale o mare mârșăvie, și toată acțiunea a căzut. Era în mai 1999”), aceasta privatizare a esuat.

La vremea respective aceasta tentative de privatizare fusesera sustinuta si de cel care era atunci directorul Directiei Agricole Vaslui, care ulterior a privatizat cramele si viile din zona Bunesti-Averesti, cu rezultate foarte bune.
Apoi, după nici trei luni, Vidișampul se fracționează, fermele vegetale de pe zona Râsesti, podgoria de pe Averesti, și Hușul cu toate fermele viticole , Combinatul de vinificație și distileria Crama Recea.

În 1999 , ca să devină atractivă la vânzare (privatizare), SC Vidisamp SA Husi se divizează în trei mari părți: Râșești, cu tot terenul agricol de acolo, Averesti cu toata plantatia de vie de acolo (600 ha) plus terenul agricol al fermei Manțu, iar SC Vidisamp SA Husi, firma-mamă, a rămas cu toate fermele viticole de pe Huși, Combinatul de vinificație , cu inclusiv Crama Recea- distilate.




În 1 octombrie 2000, o firmă obscură și anonimă, înregistrata la Buzău, preia pachetul de acțiuni al SC Vidisamp SA Husi, cu o sumă modestă, la o valoare foarte mica a pachetului de actiuni, iar cei care erau în Consiliul de Administrație, și au facilitat vânzarea, au luat mită multe sute de mii de dolari, merge vorba.

Această societate, a preluat și stocurile de vin și distilate pe nimic. Nu am acum cifrele, dar se vorbea in combinat de peste 600 vagoane vin, iar distilate cantitati imense.

Imediat dupa achiziția SC Vidișamp, au preluat in aceleasi conditii , SC Murfatlar ( fostul IAS Murfatlar). Ținta lor era Murfatlarul, dar trebuiau garanții, și așa au garantat cu Vidișampul.
După preluare, aceeași firma din Buzau, achiziționează SC Murfatlar SA, gajând cu pachetul de acțiuni al Vidisamp.

Din acel moment, s- a început transportarea pe rutier a peste 600 vagoane de vin , aflat pe stoc la momentul preluării. Și distilatele au avut aceeași soartă. Cantități imense de coniac, alcool distilat și alte derivate alcoolice
Totul s-a intamplat cu viteza luminii, imediat s-a trecut la transportul vinului din stoc, la Murfatlar , cu cisternele, acolo se făcea cubajarea, și era vândut sub brendul Murfatlarului. Vinul lor era slab alcoolic, iar vinul de Huși era acidulat și cu putere alcoolica mai mare. Au cărat și distilatele, coniac vechi si foarte vechi, și alte derivate din alcool.

A fost un jaf de proporții astronomice, cel care era director la Vidișamp, la 1 octombrie 2000, inginer Laurențiu Couatu, știe foarte bine ce s- a intamplat.

La acel moment, Vidisamp nu era in faliment, nu era in insolventa, avea datorii, da, dar toate intreprinderile de stat aveau, dar nici o clipă nu s- a pus problema falimentului sau al insolventei.

Distrugerea IAS- urilor s-a facut in urma Legii nr.1 Vasile Lupu, dată în '99 sau 2000 . Era trista guvernare a CDR- ului , '96- 2000 . Au distrus IAS- urile pe ultima suta de metri. Iar toată bogăția acestora, a fost însușită de o gașca de hoți, ca urmare a unei legi proaste. După ce au stors toata vlaga din podgoriile Hușului, fără a investi nimic, au abandonat in faliment. Acelasi lucru s- a întâmplat și cu Murfatlarul, care nici astăzi nu și-a revenit.

Cel mai trist este că la acel jaf, au asistat pasivi toți fermierii , ingineri buni și mari specialisti. Nu s-au opus unei bande de hoți, formată din 2-3 indivizi dubioși, le-au căzut în plasă, cu director cu tot. Sau poate n-a fost pe degeaba”.



In plus firma din Buzau nu a investit nimic in podgoria Husi.

Ca urmare, in iulie 2004, fosta SC Vidisamp SA Husi inregistra datorii de 354, 5 miliarde lei vechi catre bugetul de stat si al asigurarilor sociale.

In anul 2005 societate este declarata falimentara de catre ANAF, disparand astfel o unitate cu traditii in viticultura inca din 1959.



Dupa falimentul SC Vidisamp SA Husi (in 2005) activelele acesteia sunt preluate de:

-Combinatul de vinificatie este preluat de SC Speed Srl (firma din Republica Moldova)

-Crama (distileria) Recea este preluata de inginerul Claudiu Alexa (decedat) care a lasat-o apoi altcuiva. Astazi este doar ruina.

-Majoritatea plantatiilor de vita de vie sunt intai trecute in administrarea ADS-ului (Agentia Domeniilor statului), iar apoi, in 2007, sunt cumparate de firma SC Vincon SA Vrancea (care cumpara si fostul sediu al Vidisamp din zona industriala), firma condusa de Gigi Netoiu (fost patron al clubului Dinamo Bucuresti).
Ulterior, SC Vincon SA Vrancea (care a ajuns in posesia celei mai mari parti din suprafata viticola a fostei Vidisamp Husi si a fostului sediu al acesteia), face unele investitii: planteaza vii noi, modernizeaza capacitatea de inmagazinare a vinului de la sediu sau, etc.
Din pacate aceasta societate nu detine si Combinatul de vinificatie din Husi, astfel incat nu poate prelucra eficient productia viticola de pe suprafetele sale, la Husi.

-“Castelul nou” din zona “Ochi”, construit intre 1988- 1989 din initiativa inginerului Ioan Neamtu, este cred tot in proprietatea ADS-ului (Agentia Domeniilor Statului) dar concesionat firmei SC Vincon SA Vrancea.
Din pacate “Castelul nou” se afla in stare de degradare avansata, desi are un mare potential, fiind situat aproape de padure, intr-o zona foarte frumoasa.

Dupa cum spune doamna Rodica Gogoasa:

“Ar putea fi o casă pentru bătrâni( un Azil) , are multe camere, sala de mese, bucatarie, iar zona este lângă pădure, este o frumusete, aer curat, iar utilitățile ar fi la distanță de maxim 700-800 de metri. Dar pe cine interesează? Se degradează an de an, iar Gigi Nețoiu (patronul SC Vincon SA Vrancea) , lasă clădirea sa se degradeze, pentru că se pare, este a Agentiei Domeniilor Statului (ADS), preluată în concesiune.





Concluzia: S-a ales praful de Combinatul de vinificatie si Crama Recea. Proprietarii nu au investit nimic.

În paragină este “Castelul nou”, de la Ochi, de langă padure, am facut poze saptamana trecută.

“Castelul vechi”, este in aceeși stare, iar “Hrubele”, vestitul beci de deasupra Combinatului de vinificatie, care adăpostea sute de vagoane de vin la învechit, și deasemeni, un stoc mare de vinuri , așa zisa “Vinotecă”, acum este tot in paragină. Am intrat acolo zilele trecute, ușile vraiste, toate hrubele , sute de metri, cu gunoaie și multă mizerie. Beciul este din piatră, deosebit de solid, și uite că autoritățile orasului nu sunt in stare să-l folosească. Ca depozit frigorific pentru piață, fructe, legume, flori. Este foarte rece acolo, dezbracat , nu poți sta mai mult de câteva minute”.

Cateva poze (facute recent de doamna Rodica Gogoasa) cu "Castelul Nou" din zona "Ochi", construit in 1988- 1989 din initiativa renumitului inginer Ioan Neamtu (directorul de atunci al IAS Husi).

In prezent , din pacate, cladirea se afla in stadiul de degradare , fiind abandonata (desi este situata intr-o zona foarte frumoasa, aproape de padure).

Cladirea este se pare in proprietatea Agentiei Domeniilor Statului, fiind concesionata firmei SC Vincon Sa Vrancea (care detine cea mai mare parte din viile fostei SC Vidisamp SA Husi):