Revista presei

Cred ca se abereaza acolo la greu. De aceea nici nu am dat linkul zilele trecute.

LUCRARI ale CFR SA :

http://www.feroviarul.ro/stiri-feroviare/comunicate-de-presa/santiere-pe-intreaga-retea-feroviara

Sper sa le termine in maxim 2 ani. Mai ales Galati - Tecuci :

electrificarea liniei CF Doaga - Tecuci - Barbosi, inclusiv dispecerat pentru coordonarea activitatii in Complexul CF Galati (finanţare: buget de stat; termen estimat: 2017)

Din ce s-a discutat pe forum si s-au pus poze electrificarea e gata. Se circula cu locomotive sau rame electrice insa mai trebui o statie electrica pentru o functionare optima, totusi dintr-o lucrare de elelctrificare pe o sectie lunga se pot sifona mai usor banii decit dintr-o statie de tractiune.

http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3733920



Parlamentul European va dezbate un proiect de lege prin care toti tinerii din UE ar urma sa primeasca gratuit atunci cand implinesc 18 ani un bilet de tren pentru a calatori prin Europa, relateaza The Independent.

Ar fi si nevoie de trenuri internationale care sa lege tarile din UE ceea ce prin Est si Sud cam lipsesc.

http://www.independent.co.uk/news/world/europe/interrail-passes-free-eu-parliament-debate-europe-train-tickets-a7339466.html

Articolul pe larg mai sus.

Daca din cei 5.400.000 milioane de tineri care au 18 ani, vor calatori in acest mod 35%, inseamna 1.900.000 pe an. Din 1.900.000 daca vor veni prin Romania (impreuna cu alte tari) 3% = 57.000. Aceasta cifra se va adauga la straini care vin cu trenul prin tara noastra si fiecare din ei vor merge cu minim 2 trenuri si unii vor mai veni cu minim 1 persoana de alta varsta.

Va fi "o gura de oxigen" pentru trenurile internationale romanesti care in prezent au un numar foarte mic de pasageri.

Da, ”mica” problemă ar fi că perpetuum mobile nu există nici în economie, la fel cum nu există nici în fizică. Dacă folosești banii din taxe și impozite pentru a da un impuls activităților neprofitabile, pierderea e de-obicei mai mult decât dublă. Pentru că jumătate din banii colectați prin taxe și impozite se pierd în cursul administrării lor, iar activitatea economică fals impulsionată se va comporta și mai iresponsabil pe viitor, managerii din domeniu vor așteptau mereu ca ea să fie salvată prin astfel de măsuri.

Dacă tot e să folosești bani publici, mai bine îi folosești direct în infrastructură, urmând ca atragerea cliențillor spre transportul feroviar să fie treaba operatorilor din domeniu. Rolul unei activități economice e să genereze taxe și impozite, nu să fie susținută prin taxe și impozite. Dar majoritatea oamenilor nu par capabili să înțeleagă de ce s-au prăbușit regimurile comuniste

Kapпaтй a scris:

Ar fi si nevoie de trenuri internationale care sa lege tarile din UE ceea ce prin Est si Sud cam lipsesc.

Ar fi nevoie de infrastructură mai întâi. Câți pasageri vor fi dispuși să stea două zile în tren de la Paris la București?

O mare problemă o reprezintă Germania și Austria, care au nu doar mai multe lucrări de infrastructură întârziate, dar și o alimentare deficitară cu energie electrică. La 15kV și 16,7Hz, puterea obținută de o locomotivă dată e adesea sub jumătate din cea obținută la 25kV și 50Hz. Iar asta se traduce prin scăderea drastică a vitezei de croazieră.

Și cum majoritatea legăturilor terestre nu pot evita Germania și Austria ...

Paris nu dar un Praha-Bucuresti si Munchen-Bucuresti plus Beograd-Bucuresti e ceva normal sa existe, si daca nu tren macar grupe a 2-3 vagoane.

OK, hai să luăm în calcul Munchen - București. Cam în ce parametri ar trebui să opereze o asemenea rută, astfel încât să nu piardă 50.000 de euro pe zi? Pentru că nu ne putem duce nici la CFR, nici la Deutsche Bahn să le spunem că trebuie să arunce pe fereastră 50.000 de euro pe zi fiindcă noi vrem să avem un tren Munchen - București ca să ne uităm cu mândrie la el

Câți pasageri ar trebui să aibă, cum facem să adunăm numărul respectiv de pasageri, cât ar trebui să coste biletul și cât ar trebui să stea omul în tren?

Mă interesează la modul serios un asemenea calcul, pentru că pe tronsonul Cluj - Bacău despre care am mai discutat pe-aici ar trebui să existe 4.000 de pasageri pe zi și e clar că la momentul de față nu există, așa că va fi nevoie de foarte multă ingeniozitate și putere de convingere pentru a-i determina să existe

De pe site oficial CFR Călători www.cfrcalatori.ro :

CFR Călători informează că în această dimineață, în jurul orei 3.00 a.m., circulația feroviară a fost întreruptă între staţiile Malnaș Băi și Bicsadu Oltului (secția Sf Gheorghe și Ciceu), din cauza unei probleme tehnice la osia locomotivei trenului IR 1642 Satu Mare- București Nord.

Uite aşa aflăm şi noi ... de pe la specialiştii onoratei companii că
- locomotiva lui 1642 avea o singură osie, şi aia săraca avea probleme;
- degeaba ne tot gândim prin forum ce treabă este cu Siculeni şi de unde vine. E Ciceu, ce atâta poveste.

Şi atâtea informaţii noi doar din prima frază....

Ce nu stie CFR Calatori e ca prin trenuri deja se discuta ca exista avioane de la Iasi la Bucuresti si cica si spre Timisoara la 80-90 de lei.
Chiar si sora mea m-a intrebat de ce nu am mers cu avionul la Iasi, sau macar sa vin, nu sa stau prin tren care a avut 90 de minute intirziere.

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/calea-ferata-ardeleana-hunedoara-govajdie-reconstruita-1_50acaa4d7c42d5a66387eef8/index.html

Proiectul de reabilitare a traseului fostei mocăniţe, trenuleţul care lega municipiul Hunedoara de Govăjdie şi, mai sus, până la cariera de la Crăciuneasa, va demara anul viitor.

Inițiativa aparține Consiliul Judeţean Hunedoara care s-a asociat cu primăriile Hunedoara, Ghelari şi Teliuc, precum şi cu Asociaţia „Salvaţi Mocăniţa” Hunedoara. În principiu, proiectul prevede reconstruirea căii ferate, care a fost tăiată şi vândută la fier vechi, amenajarea podurilor distruse şi consolidarea celor care au mai rămas în picioare. Practic, din cele 12 poduri de odinioară, în acest moment unul singur mai este în picioare. Calea ferată de ecartament îngust dintre Hunedoara şi Retişoara (Ghelari) a fost prima cale ferată îngustă din Ardeal. Era cunoscută şi sub denumirea de “calea ferată minieră ardeleană” sau calea ferată de interes local Hunedoara-Ghelari. Această linie ferată a fost realizată între 1859 şi 1871 şi apoi consolidată şi prelungită până la Hunedoara, în 1900, pe baza unui proiect austriac. Declinul ei a început în urmă cu 10 ani. În 2001, s-au dezafectat 11 kilometri de linie dintre Zlaşti şi Crăciuneasa. Astfel, a rămas ultima porţiune de 2,3 km între gara mică şi fabrica de var din Zlaşti, care a funcţionat până în 2007. În 2009, s-a trecut la casarea liniilor, materialului rulant şi podurilor rămase. În vara 2010, la solicitarea tinerilor din Hunedoara, comisia de evaluarea monumentelor istorice din cadrul Ministerului Culturii a ieşit, în sfârşit, pe teren, şi a reuşit să claseze drept monument istoric tot ceea ce a mai rămas din calea ferată îngustă.

Adirmvl a scris:

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/calea-ferata-ardeleana-hunedoara-govajdie-reconstruita-1_50acaa4d7c42d5a66387eef8/index.html

Proiectul de reabilitare a traseului fostei mocăniţe, trenuleţul care lega municipiul Hunedoara de Govăjdie şi, mai sus, până la cariera de la Crăciuneasa, va demara anul viitor.

Inițiativa aparține Consiliul Judeţean Hunedoara care s-a asociat cu primăriile Hunedoara, Ghelari şi Teliuc, precum şi cu Asociaţia „Salvaţi Mocăniţa” Hunedoara. În principiu, proiectul prevede reconstruirea căii ferate, care a fost tăiată şi vândută la fier vechi, amenajarea podurilor distruse şi consolidarea celor care au mai rămas în picioare. Practic, din cele 12 poduri de odinioară, în acest moment unul singur mai este în picioare. Calea ferată de ecartament îngust dintre Hunedoara şi Retişoara (Ghelari) a fost prima cale ferată îngustă din Ardeal. Era cunoscută şi sub denumirea de “calea ferată minieră ardeleană” sau calea ferată de interes local Hunedoara-Ghelari. Această linie ferată a fost realizată între 1859 şi 1871 şi apoi consolidată şi prelungită până la Hunedoara, în 1900, pe baza unui proiect austriac. Declinul ei a început în urmă cu 10 ani. În 2001, s-au dezafectat 11 kilometri de linie dintre Zlaşti şi Crăciuneasa. Astfel, a rămas ultima porţiune de 2,3 km între gara mică şi fabrica de var din Zlaşti, care a funcţionat până în 2007. În 2009, s-a trecut la casarea liniilor, materialului rulant şi podurilor rămase. În vara 2010, la solicitarea tinerilor din Hunedoara, comisia de evaluarea monumentelor istorice din cadrul Ministerului Culturii a ieşit, în sfârşit, pe teren, şi a reuşit să claseze drept monument istoric tot ceea ce a mai rămas din calea ferată îngustă.

Și în campania electorală din 2012 fostul primar si președintele CJ au aburito cu proiectul ăsta chiar eu am discutat cu un băiat care susținea atuncea ca 100% se va face linia si au trecut 4 ani și nimic deci gogoși electorale

O veste buna, sa vedem daca vor fi bani.

Si mie imi miroase a abureala politica. Ar fi extraordinar pentru tara asta sa se refaca ceva distrus, dar ramane sa vedem daca se va intampla ceva.