Lucruri neobisnuite la C.F.R

Nu mai sunt acele vremuri, iar aberezi si bati campii. Inca a ramas ideea aia ca personalul de drum vine cu sacosa de bani acasa, NU mai exista asa ceva! ABEREZI cu brio!

73 a calatorit in timp aseara.

https://observatornews.ro/eveniment/un-tren-a-plecat-gol-din-gara-de-nord-dintro-eroare-pasagerii-lasati-sa-astepte-pe-un-peron-gresit-429849.html

Asta e de noaptea minții

Andreea Vulpe

Sfântu Gheorghe. Un bilet până la București, vă rog. Urc în tren. Trenul stă. Juma de oră. Apare conductorul.
Nu se știe dacă mai plecăm, s-a rupt un pod. Mai bine luați microbuzul până la Brașov și luați de-acolo alt tren. Dar grăbiți-vă, ca pleacă în 5 minute.
Și unde e stația?
Aici, aproape, la benzinărie.
Alerg, benzinăria nu se arată, dar nu mă las și, până la urmă prind microbuzul.
Brașov. Un bilet până la București, vă rog.
Urc în tren. Trenul stă. Juma de oră.
În sfârșit apare conductorul.
Mai aveți de așteptat vreo jumătate de oră.
De ce?
Trenul ăsta îl așteaptă pe cel de la Mureș.
Păi e rupt podul, ăla nu mai vine.
Noi îl așteptăm.
De ce?
...
Trece jumătatea de oră. Trenul nu se urnește. Conductorul apare iar.
Mai aveți de așteptat.
De ce?
Așteptăm trenul de Mureș.
Nu mai vine, domnule, m-au dat pe mine jos din el, că e rupt podul. CFR Calatori Brasov nu știe?
Ba da, dar îl așteptăm.
Apoi spune ceva, pe ton scăzut, grupului de la capătul vagonului. Și iese. Grupul se ridică în grabă.
Nu vă supărați, ce v-a zis conductorul?
Să ne mutăm alături. Că pleacă ăla în 10 minute.
Și cu biletele?
Le vizăm la casă și ne întoarcem.
În 10 minute?
Puzderie de călători, dau buzna în pasajul subteran, zdranganind valize imense pe scări în jos, s-ajungă la casele de bilete. Cozi de vreo 10 minute, n-au cum să - l prindă, mă gândesc, când
apare un alt conductor:
Haideți repede, cine dorește, că trenul de alături pleacă în 3 minute.
Și cu vizatul biletelor?
Mergeți cu astea. Haideți, că pleacă!
Îl prind. Al treilea pe ziua de azi. Oameni în picioare. Găsesc un loc. Uff.
Apare conductorul.
O doamnă. Nu va supărați, am un copil mic și trebuie să cobor în Buftea.
Noi nu oprim în Buftea.
Și ce fac, trag semnalul de alarmă?
Ei, facem noi cumva și oprim.
Om cumsecade.
Trenul pleacă. Mă gândesc la cei care încă își mai vizează biletele sau aleargă după el să - l prindă.
Trecem pe lângă trenul din care am plecat. Încă mai sunt în el oameni, care așteaptă cuminți să se repare podul rupt.