102 : Bucuresti Progresu - Giurgiu Nord - Giurgiu

Laurentiu Ciobanu a scris:

Tu vrei sa stimulezi traficul de frontiera? Nu e in spiritul CFR Calatori.

Sunt curios daca vor si electrifica podul.

Nu are treabă cu CFR Călători de la care oricum nu am așteptări mari. Tot ce se întreprinde în ziua de azi are legătură cu traficul de mărfuri.
Și dacă tot ai amintit de CFR C părerea mea e că dacă ar fi să opereze ei această rută nu mă aștept să bage mai mult de 4-5 trenuri dintre care unul să fie internaționalul 1095/461. Și alea 3-4 trenuri București - Giurgiu puse la ore ampulea.

Vitosa a scris:

https://economedia.ro/cfr-infrastructura-vrea-sa-repare-linia-de-tren-de-pe-podul-prieteniei-giurgiu-ruse-primul-pod-peste-dunare-dintre-romania-si-bulgaria-a-fost-deschis.html#.ZBYcUeL8tPx

Și după reparații tot cu 60 km/h se va circula pe el? Acest pod a fost dat în folosință în urmă cu 79 de ani, înafară de schimbat traverse schimbat linie și vopsire tablier, ce alte reparații i s-ar mai putea aduce? Că mâine poimâine împlinește 100 de ani vechime și pățește la fel ca podurile lui Anghel Saligny care sunt restricționate la 30 km/h.
Dar un pod nou de ce nu se construiește?

Şi cu cât ar trebui să circule trenurile pe acolo? Cu 200 la oră? Eventual să mai pescuim câte un marfar din Dunăre din când în când...
Podul trebuie să îndeplinească şi alte condiţii ca să creşti viteza pe el, nu doar să schimbi şina şi traversele. De exemplu, pe podurile de la Feteşti şi Cernavodă nu se poate circula cu 160 km/h, pentru că asta ar fi însemnat înlocuirea completă a podurilor, o acţiune mult prea scumpă.

Apropo de podul de la Giurgiu... el face legătura între două ţări. Nu ar trebui şi bulgarii implicaţi aici? Eventual pentru un pod nou cu linie dublă şi 4 benzi auto pe el, ca să rămână podul vechi doar pentru pietoni şi biciclete?

Podurile lui Saligny şi-au trăit viaţa, iar funcţia lor actuală e doar de ,,back-up", situaţie pentru care 30 km/h e mai mult decât suficient.

Cu 100 km/h ar fi fost o viteză decentă (podul având vreo 2000m lungime), nu cu 60 ca în prezent. Nu marfarele ci cele de călători. Dar da vorba ta ar trebui și bulgarii să se implice.

Vitosa a scris:

Cu 100 km/h ar fi fost o viteză decentă (podul având vreo 2000m lungime), nu cu 60 ca în prezent.

Cât e viteza de proiectare a liniei?

Pe vremea când făceam eu practică la CFR Călători, jumătatea de pod românească era cu 30 km/h, cea bulgărească era cu 60. După aia au mai bibilit românii la jumătatea lor ca să o facă de 60.

https://clubferoviar.ro/inagurarea-liniei-bucuresti-giurgiu-amanata/

Inaugurarea liniei București-Giurgiu, amânată de lucrările neconforme făcute de un subcontractant
Ei bine, n-a fost să fie așa, pentru că în România nu se întâmplă minuni. Club Feroviar a intrat în posesia unei adrese a Porr Construct, antreprenorul general al lucrării, prin care a notificat subcontractorul PAB Romania SRL din Arad cu privire la rezilierea contractului. În documentul respectiv, se aduc acuzații grave cu privire la întârzierile înrregistrate de subantreprenor la livrarea armăturilor și a tablierelor metalice, dar și referitoare la calitatea necorespunzătoare a acestora.

În adresa trimisă de Porr Construct se acuză ”neasigurarea unui volum suficient de materiale și echipamente pentru îndeplinirea conformă și la timp a obligațiilor din contract”, dar și ”netransmiterea tehnologiei de execuție a sudurilor în forma finală către antreprenorul general și prin faptul că, la finalizarea lucrărilor, acestea nu corespund cerințelor din caietul de sarcini și normelor în vigoare, calitatea lor fiind afectată de nenumăratele reparații de suduri și de apariția de fisuri (la podul peste râul Neajlov), lucru care a determinat Antreprenorul General să solicite reconstruirea în totalitate și folosind materiale noi, a podurilor I și II peste râurile Sabar”.

De asemenea, antreprenorul general acuză faptul că subantreprenorul fie nu a prezentat documente care să ateste calitatea lucrărilor executate (de exemplu nu a prezentat rezultatele verificărilor geometrice complete referitoare la elementele fabricate, nici protocoalele de verificare cu privire la îmbinări – atât înaintea executării sudurilor, cât și după efectuarea acestora), fie a prezentat documente de calitate înșelătoare, care nu corespundeau calității lucrărilor executate. De exemplu, deși sudurile apăreau ca fiind acceptate conform documentelor de calitate, ulterior inspecției acestora s-a constatat că toate respectivele suduri prezentau defecte sau efectuarea de suduri în afara fabricii, fară a proteja în niciun fel zona sudurii împotriva condițiilor atmosferice.

Penalități enorme calculate de austriecii de la Porr Construct pentru firma arădeană
Cei de la Porr au făcut și un total al penalităților pe care ar trebui să i le achite subcontractorul, având în vedere că unele obiective au întârzieri și de 225 de zile față de grafic – deci puțin probabil, ba chiar imposibil ca toată lucrarea să fie gata în acest an. Penalitățile de întârziere s-ar ridica la 8,25 milioane de lei. La acestea se mai adaugă coturile de atribuire către alți subcontractanți, scumpirea betonului și alte costuri generate de expertize – încă 31,5 milioane de lei. Plus 10% din prețul contractului, adică 5,5 milioane de lei.

”Întrucât în costurile de reziliere de mai sus nu sunt incluse lucrările restante la execuţia betoanelor de pe poduri și amenajarea albiilor râurilor Neajlov, Sabar I și II și Argeș, Antreprenorul General oferă Subantreprenorului posibilitatea finalizării acestor lucrări chiar și după rezilierea Contractului, pentru a nu mai adăuga la costurile rezilierii Contractului valoarea diferenței de substituire a Subantreprenorului pentru executarea acestor lucrări. Dacă Subantreprenorul nu este de acord să finalizeze aceste lucrări după rezilierea Contractului, conform propunerii de mai sus, respectivele costuri (care vor fi cuantificate ulterior) se vor adăuga la totalul de 44.244.723,78 lei”, se mai arată în adresă.

Contractul a fost semnat în decembrie 2020
Inagurarea liniei București-GiurgiuContractul pentru redeschiderea circulației feroviare pe ruta directă București-Giurgiu, pe secția 102, a fost semnat pe 4 decembrie 2020, așa cum a relatat la vremea respectivă Club Feroviar.

Proiectul de investiții are o valoare totală, inclusiv TVA, de 655.187.000 lei, din care lucrările propriu-zise de construcții–montaj reprezintă 560.513.000 lei.

În cadrul contractului, trebuie reconstruite patru poduri de cale ferată: la km 23+607 peste râul Argeş, între Haltele Vidra şi Grădiștea, la km 18+265 peste râul Sabar, la km 18+402 peste râul Sabar și la km 28+375 peste râul Neajlov.

In cadrul unui proiect urmeaza a se demola mai multe cladiri de calatori:

Chiajna, Jilava, Bucuresti Progresul, Vidra, Mihai Bravu, Tabanu

http://www.anpm.ro/documents/12220/67163469/Acord+de+mediu+CFR+Bucuresti+-+Giurgiu+Frontiera.pdf/5d6f061e-4dd9-440f-957b-a62887cc857d

In proiect scrie ca se vor consolida.
Doar cladirea statiei Bucuresti Progresu va avea constructie noua.

la pagina 65 demolari constructii civile.

cladire calatori ce inseamna?

In Gara Progresul
Se pare ca au reparat de curand macazul dinspre Soseaua Giurgiului

Am incercat sa pozez panoramic, masinile s-au cam lungit  


Au inceput sa faca curatenie in Gara Progresul, data trecuta cand am fost pe aici vagonul din prim plan era in balarii. Oare se apuca de reamenajarea a complexului feroviar Progresul?

Dr2005 a scris:

Pe cei care au staţii de cale ferată în localitate, o să-i rezolve ARF-ul de la noul mers.

Cum? Ce planuri sunt in acest sens?

Dr2005 a scris:

Dacă nu dispăreau dubele de maxi-taxi, Transurbul se ducea după omologii lui pirataţi la fel din Suceava, Târgovişte, Iaşi (SC Autobuzul) ori Bârlad, care au falimentat în vremurile alea de început de ani 2000. Ei bine, ghici ce, la Târgovişte şi Bârlad după falimentarea societăţii locale, s-a delegat gestiunea transportului unui operator privat şi din ziua următoare au dispărut şi dubele (sau au trecut cu tot cu şoferi la noua firmă, care evident că nu s-a mai lăsat piratată de alţii). Şi la Iaşi după ce a crăpat Autobuzul SA, imediat a prins contractul ,,corect" fix firma de dube care piratase Autobuzul, de au trebuit vreo 10 ani să scape de ea şi să aibă şi Iaşiul un transport auto decent.

Adauga pe lista si Valea Jiului.

In statia Bucuresti-Progresu linia 4 (numerotata incepand de la cladirea de calatori) este linia directa ?

Din fotografii se observa ca la macazul schimbat dinspre soseaua Giurgiului nu au mai montat nici macar felinarul de macaz!

Mai demult Soseaua Giurgiului era traversata de doua linii de cale ferata- cand a fost desfiintat cel de-al doilea fir de cale ferata ce traversa Soseaua Giurgiului ? Cand a trecut ultimul tren (convoi de manevra) Soseaua Giurgiului ?

Daca viitoarele trenuri Bucuresti Progresu- Giurgiu vor fi compuse cu locomotive si vagoane, in cazul rebrusarii locomotivei in statia Bucuresti-Progresu, locomotiva va trebui sa traverseze Soseaua Giurgiului ?

Cand a fost desfiintata intersectia la nivel dintre calea ferata si fosta linie a tramvaiului 29 , care circula pe traseul "CFR Progresu- CFR Jilava" ? Era bun daca tramvaiul 29 era mentinut si eventual traseul sau sa fi fost prelungit pana in comuna Jilava, dincolo de centura Bucurestiului !

ldh80 a scris:

In statia Bucuresti-Progresu linia 4 (numerotata incepand de la cladirea de calatori) este linia directa ?

Da, cand se vine dinspre Filaret, iar cand vii dinspre Giurgiu este linia 3.

ldh80 a scris:

Mai demult Soseaua Giurgiului era traversata de doua linii de cale ferata- cand a fost desfiintat cel de-al doilea fir de cale ferata ce traversa Soseaua Giurgiului ?  Cand a trecut ultimul tren (convoi de manevra) Soseaua Giurgiului ?

Daca viitoarele trenuri Bucuresti Progresu- Giurgiu vor fi compuse cu locomotive si vagoane, in cazul rebrusarii locomotivei in statia Bucuresti-Progresu, locomotiva va trebui sa traverseze Soseaua Giurgiului ?

Pana prin 2009-2010 a fost a doua linie in teren, de folosit nu mai era folosita de cativa ani la momentul scoaterii ei. Si tot pana prin 2009 a fost ultimul tren ce a tranversat complet strada Zetari, ce este ceva mai incolo de Sos Giurgiului, in rest linia mai este folosita vreo 40 poate 50 metri dupa Sos Giurgiului la manevra.

ldh80 a scris:

Cand a fost desfiintata intersectia la nivel dintre calea ferata si fosta linie a tramvaiului 29 , care circula pe traseul "CFR Progresu- CFR Jilava" ?  Era bun daca tramvaiul 29 era mentinut si eventual traseul sau sa fi fost prelungit pana in comuna Jilava, dincolo de centura Bucurestiului !

Prin 1999-2000 s-a renuntat la linia de tramvai 29, odata cu scoaretea firului 2 ce traversa si Sos. Giurgiului au scos si intersectia ce ramase in plan chit ca linia a fost scoasa pe la inceputul anilor 2000. Tramvaiul 29 mergea pana aproape de Soseaua de Centura si deservea aproape un sfert din comuna Jilava.

Luna a scris:

Dr2005 a scris:

Pe cei care au staţii de cale ferată în localitate, o să-i rezolve ARF-ul de la noul mers.

Cum? Ce planuri sunt in acest sens?

Următorul mers de tren va fi făcut de ARF, nu de OTF ca până acum. Adică nu vor mai fi situaţii unde în juma' de oră se înghesuie 3 OTF şi apoi 5 ore e pauză.

Dr2005 a scris:

Luna a scris:

Dr2005 a scris:

Pe cei care au staţii de cale ferată în localitate, o să-i rezolve ARF-ul de la noul mers.

Cum? Ce planuri sunt in acest sens?

Următorul mers de tren va fi făcut de ARF, nu de OTF ca până acum. Adică nu vor mai fi situaţii unde în juma' de oră se înghesuie 3 OTF şi apoi 5 ore e pauză.

Nu are cum. ARF nu poate dicta ce turnus sa aiba CFR la locomotive, vagoane, mecanici si personal de tren.

Sunt curios dacă vor dispărea trenurile alea de orele 3 - 4 care de fapt sunt niște garnituri goale transformate în trase comerciale pentru a încasa subvenția.

Vise.
Parcă văd că AReFeul ăsta își va lua un mare flit
Și cu ei și restul lumii care încă mai speră la niște schimbări. Iașiul să meargă la Sibiu. Nu mai știu care tren să meargă nuștiu unde. Etc.