102 : Bucuresti Progresu - Giurgiu Nord - Giurgiu

Nu ar putea sa vina trenul pina la sosea si de acolo sint citiva metri pina la o bucla a tramvaiului?

Daca s-ar dori continuarea traseului cu trenul s-ar putea instala semafoare corelate cu semnalele de intrare iesire ale trenurilor. La cite trenuri ar circula n-ar fi o problema in primii ani.

Cit priveste circulatia prin fundul gradinilor intre case, probabil ai nostri ar trebui sa se uite orasele mari, Milano. Viena. Paris sa vada cum sint liniile de tren pe acolo.Sau prin Elvetia.

dan tm a scris:

Romania nu are o cultura a trenurilor care sa circule prin oras.daca mergem pe afara vedem ca acolo si autostrazi si sosele si cai ferate intra si ies intr-o veselie din orase prin tot felul de tunele, pasaje si viaducte.

La noi atita stiu, sa scoatem linia din oras.Asa e si la Timisoara , sa scoatem linia din oras, urmind sa ne sufocam de masini.

Aici aveti dreptate, si cred ca explicatia este data de faptul ca nici un oras din Romania nu si-a intocmit dupa 1990 un plan urbanistic general, care sa fie respect cu strictete, si care sa delimiteze si sa precizeze clar care sunt zonele functionale ale unui oras, pentru o dezvoltare echilibrata a orasului.

In orasele romanesti dupa 1990 s-a construit haotic (si datorita coruptiei administratiei publice locale- stim cu totii cum se dadeau si probabil cum inca se dau autorizatii de constructii), si de asta au aparut mall-uri in zone care ar fi trebuit rezervate exclusiv pentru unitati de productie industriala, de asta au aparut cladiri de otel si sticla in zone cu cladiri istorice, de patrimoniu, de asta au aparut ansambluri rezidentiale concentrate pe spatii mici,  ingramadite, etc!


Din pacate nici Timisoara (altfel un oras frumos, incarcat de istorie si traditie, pe care am avut placerea sa-l vizitez pana acum o singura data, când am fost la un var de-al meu care lucreaza ca si sef de tren si locuieste langa Timisoara) nu face exceptie de la aceasta situatie!

dan tm a scris:

Nu ar putea sa vina trenul pina la sosea si de acolo sint citiva metri pina la o bucla a tramvaiului?

Nu poate, că ar opri pe schimbătoarele de cale şi nu cred că e instrucţional. În plus, traversatul Şoselei Giurgiului de către pietoni în zona aia e sport extrem, poţi să stai 2 - 3 minute până opreşte vreo maşină să te lase.

dan tm a scris:

Cit priveste circulatia prin fundul gradinilor intre case, probabil ai nostri ar trebui sa se uite orasele mari, Milano. Viena. Paris sa vada cum sint liniile de tren pe acolo.Sau prin Elvetia.

N-ar fi prin fundurile curţilor, ci prin faţă, în stilul liniei Vama - Moldoviţa sau Lotru - Brezoi.

in primul rand sa faca podul de la Gradistea si apoi mai vedem, treaba asta cu prelungirea pentru x m e asa ........... adica nu e un capat de tara, cum s-a putut pana acum ca toti ce mergeau cu trenu sa mearga pe jos de la tramvai si pana in gara cred ca pot face si acum la fel, se mai misca putin la urma urmei.

Kapпaтй a scris:

in primul rand sa faca podul de la Gradistea si apoi mai vedem, treaba asta cu prelungirea pentru x m e asa ........... adica nu e un capat de tara, cum s-a putut pana acum ca toti ce mergeau cu trenu sa mearga pe jos de la tramvai si pana in gara cred ca pot face si acum la fel, se mai misca putin la urma urmei.

Ca o gluma, spontana la ce ai spus: nu ar strica un trotuar rulant, acoperit de la gara pana la bariera.Sincer ar aprecia studentul de azi.

Ca sa avem o idee cat ar face trenurile de calatori, daca s-ar reface podul de la Gradistea si linia 902 s-ar readuce in parametri tehnici si de exploadare din 1990, va prezint (pentru comparatie) cat faceau in 1988/1989 trenurile de calatori pe linia 902:


1. Trenuri C (atunci 7 perechi/zi) Bucuresti Progresul- Giurgiu (cu opriri in toate statiile si haltele din parcurs): 1 h si 32 minute


2. Trenuri internationale, care circulau pe ruta Bucuresti Nord- Chiajna- Ciorogarla (Bucuresti Vest)- Varteju- Jilava- Giurgiu Nord: Bucuresti Nord- Giurgiu Nord (fara oprire): 1 h si 38 minute ( A Panonia Express- Bucuresti Nord plecare 21.32, Giurgiu Nord sosire 23.10).


De mentionat ca atunci circulau 8 perechi de trenuri internationale/zi pe linia 902 (atunci linia 102): 6 sezoniere (Nord-Sud Express, Danubius Express, Nesabar, Sofia Express, Vitosa, Transdanubium) si doua permanente (Bulgaria Express si Pannonia Express).

Dr2005 a scris:

dan tm a scris:

Nu ar putea sa vina trenul pina la sosea si de acolo sint citiva metri pina la o bucla a tramvaiului?

Nu poate, că ar opri pe schimbătoarele de cale şi nu cred că e instrucţional. În plus, traversatul Şoselei Giurgiului de către pietoni în zona aia e sport extrem, poţi să stai 2 - 3 minute până opreşte vreo maşină să te lase.

dan tm a scris:

Cit priveste circulatia prin fundul gradinilor intre case, probabil ai nostri ar trebui sa se uite orasele mari, Milano. Viena. Paris sa vada cum sint liniile de tren pe acolo.Sau prin Elvetia.

N-ar fi prin fundurile curţilor, ci prin faţă, în stilul liniei Vama - Moldoviţa sau Lotru - Brezoi.

aaa pai printre cocioabele alea ar putea merge  un Desiro cu 50 km/h linistit. Cu cit merge un metrou sau tramvaiul 41?

Nu e vorba de zona aia. Unul dintre antevorbitori propunea ca trenul să meargă paralel cu DN5 până la Jilava.

Este vorba de un tren urban mai degraba insa il doresc electric.Trenul urban ar trebuiisa fie un mijloc de transport hibrid, care circula atat in interiorul orasului, in regim de distante scurte, cu opriri dese, cat si in afara lui, in regim de distante medii, cu statii mai rare, combinand astfel avantajele metroului cu cele ale unui tren regio.
Trenul urban leaga, de regula, centrele oraselor de ariile lor metropolitane, circuland in multe cazuri pe linii comune cu metroul in zonele centrale si pe linii nationale de cale ferata in zonele semicentrale si in afara lor. Principalul atu al trenului urban este independenta fata de reteaua de strazi, si, deci, timpii de deplasare mai scurti si posibilitatea de functionare pe baza unui orar. Un avantaj net care rezulta este decongestionarea traficului rutier din oras, dar si un efect pe termen mediu si lung: existenta unei retele de tren urban incurajeaza migratia catre localitatile-satelit(Jilava,1Decembrie,Adunatii Copaceni, Vidra,Comana,Daia).Amintesc aceste localitati caci ele sunt bine ancorate cu mocrobuze catre statia de metrou Eriii Revolutiei.Astfel, trenul urban poate deveni un redutabil instrument de dezvoltare strategica sustenabila a orasului.
Costurile per kilometru presupuse de o retea de tren urban sunt mai mici decat in cazul metroului, fapt datorat absentei lucrarilor ample de excavatie, de izolare si de echipare a tunelurilor.In dreptul imeginilor de mai sus, este pretabil o astfel de retea semideschisa, sub cota 0.
Dar trag concluzia amara „s-ar putea, dar nu se vrea”.

http://p4.storage.canalblog.com/46/77/1127995/106208104.jpg

Am gasit o foto din Viena, la un astfel de canal ma refer de la intrarea in Bucuresti si pana la Autogara Ortadogu si cu posibilitate de conectare cu M.2 (Eroii Revolutiei).

Acolo e albia raului Viena (se vede putin in stanga).

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Wien_(river)

Pentru prevenirea inundatiilor, au betonat albia la sfarsitul secolului 19 si cu ocazia asta au impartit-o in doua, jumatate a ramas pt apa (debitul variaza foarte mult) si jumatate pt Stadtbahn (in zona acum e U4)

O asemenea solutie s-ar potrivi la Cluj pentru transport feroviar suburban spre Floresti si Gilau prin albia Somesului (cel putin in oras, ar evita exproprieri si demolari). Acum toti navetistii se inghesuie cu masinile pe DN1, traficul e mai mare decat pe Bucuresti -Otopeni

La noi ar sari imediat astia care traiesc pe internet tocmai in Floresti, evocind mediul, Natura 2000, Apele Romane.Trebuie sa treaca cel putin 50-100 de ani ca cineva de la noi sa inteleaga utilitatea unui transport feroviar suburban  diferit de transportul feroviar clasic de la noi care este de cind s-au inventat caile ferate.

Dovada ar fi chiar faptul ca pe cind Marea Britanie era in revolutie industriala sau pe cind la Budapesta se facea metrou, in tarile romane ce se facea?

Dar biserici si catedrale se tot fac.

ce legatura au bisericile/catedralele cu transportul feroviar urban?pana la urma daca electoratul nu este interesat de subiect (pentru ca vede masina in primul rand ca un simbol al statutului social, nu doar ca un mijloc de transport, si pentru mutli doar ideea de a mai folosi trenul o considera sub demnitatea lor), normal ca nici politurcii care participa la alegeri nu sunt...

cristi5 a scris:

O asemenea solutie s-ar potrivi la Cluj pentru transport feroviar suburban spre Floresti si Gilau prin albia Somesului (cel putin in oras, ar evita exproprieri si demolari). Acum toti navetistii se inghesuie cu masinile pe DN1, traficul e mai mare decat pe Bucuresti -Otopeni

Sunt de parere ca asa se intampla peste tot unde se construiesc cartiere rezidentiale.Dezvoltatorii se gandesc doar la vanzarea apartamentelor fara sa ia in calcul infrastructura(transport in comun, scoli, sectii de politie, policlinici s.a).Un exemplu in sectorul 4, Metalurgiei Park.Un amalgam de blocuri inghesuite si fara infrastructura amintita inainte.In afara de RATB este doar tangentiala daca cineva se gandeste la liniile 125.141.220.232.Ele existau si inaintea noului cartier insa traseele nu vor raspunde cerintelor pe viitor.La 10 000 de apartamente nu poti avea transport civilizat cu cateva autobuze.

Pana la urma care e mersul pe acesta secție?

@IonutCFR2009 nu pui tabela cu mersul de pe 902 ?

TVlad a scris:

Cine se incumeta sa ne arate primele poze cu aceste trenuri? As putea sa imi iau eu o zi libera saptamina asta si sa le pindesc intr-o zona mai pitoreasca dar nu ma incinta prea mult Desiro, nu e fotogenic.

Am ajuns astazi in satul Daita de unde se deschide o perspectiva frumoasa spre sud:



Stie cineva ce s-a intimplat cu acest mic tronson din al doilea fir, necirculat? De ce are traversele astea rare si dubioase?





Firul circulat mai are eclise prinse numai cu un surub. O fi in regula? Oricum se circula cu viteza de melc dar totusi..