Cate ceva despre situatia economica si sociala din Husi in comunism

Bun, ia mergi și întreabă-le directorii mă oameni buni voi nu vreți să vă transportați marfa pe calea ferată?
Mergi și la domn primar și întreabă-l bă ție nu ți-i dor să mai auzi șuierat de tren prin gara Huși?
Fă astea și vino cu răspunsurile.

Vitosa a scris:

Bun, ia mergi și întreabă-le directorii mă oameni buni voi nu vreți să vă transportați marfa pe calea ferată?
Mergi și la domn primar și întreabă-l bă ție nu ți-i dor să mai auzi șuierat de tren prin gara Huși?
Fă astea și vino cu răspunsurile.

In acest topic este vorba despre municipiul Husi in general- nu neaparat si nu numai de calea ferata Crasna- Husi (pentru care exista un topic special)!


Sa speram ca proiectele aflate in stadiul de derulare sau cele propuse se vor realiza !

Dincolo de criticile care I se pot aduce actualului primar din Husi, Ioan Ciupilan (in functie din 2008), totusi, s-au mai facut unele lucruri bune si s-au mai miscat treburile!

Sa speram ca nu peste foarte mult timp Husul va aveea din nou cinematograf, din nou teatru de vara, casa de cultura renovata, toate strazile asfaltate , cu apa-canalizare, transport urban in comun modern, hotel de 4 "stele" , etc!


Cadrul natural deosebit (oras inconjurat de dealuri, padurea Dobrina si plantatii de vita de vie pe dealurile care inconjoara orasul) ar trebui si poate fi mult mai bine valorificat, dpdv turistic!

In Husi este si un muzeu mai deosebit- "Muzeul viei si vinului" (infiintat in 1966, primul astfel de muzeu din Romania), dar care este foarte slab promovat!


Care din colegii de pe forum are ocazia de a vizita "orasul dintre vii" sa nu ezite sa viziteze acest frumos oras si nu va regret!

ldh80 a scris:

ealiza !

Dincolo de criticile care I se pot aduce actualului primar din Husi, Ioan Ciupilan (in functie din 2008), totusi, s-au mai facut unele lucruri bune si s-au mai miscat treburile!

Sa speram ca nu peste foarte mult timp Husul va aveea din nou cinematograf, din nou teatru de vara, casa de cultura renovata, toate strazile asfaltate , cu apa-canalizare, transport urban in comun modern, hotel de 4 "stele" , etc!


 Cadrul natural deosebit (oras inconjurat de dealuri, padurea Dobrina si plantatii de vita de vie pe dealurile care inconjoara orasul) ar trebui si poate fi mult mai bine valorificat, dpdv turistic!

  In Husi este si un muzeu mai deosebit- "Muzeul viei si vinului" (infiintat in 1966, primul astfel de muzeu din Romania), dar care este foarte slab promovat!


  Care din colegii de pe forum are ocazia de a vizita "orasul dintre vii" sa nu ezite sa viziteze acest frumos oras si nu va regret!

\


Nu domnule, orasul si zona in sine nu de cinematograf are nevoie, orice copil are telefon mobil, este nevoie de locuri de munca, in agricultura, in viticultura, in industria de procesare, este nevoie orice fel de entitate care poate da de lucru, este nevoie de asfalt pe strazile satelor, de introdus apa curenta in prima faza apoi canalizare, de introdus gazul daca e posibil, de construit gradinite, de construit veceuri noi la scoli sa nu mai aiba latrine in curte cum am avut noi in anii 80, dispensare in comune nu doar un cabinet in care vine medicul o zi pe saptamina in 5 dispensare etc.
Nu este nevoie de tocat banii pe reparat cinematografe, camine culturale si festivaluri ale sarmalelor.

Apoi dupa ce ai locuri de munca purcezi sa faci investitii in asezamintele culturale ca sa aiba lumea unde sa toace banii, camine culturale, festivaluri, stranduri etc.

faptul ca zona s-ar vedea bine de la geamu unui hotel de 4 stele nu inseamna automat ca cineva o sa vina sa se cazeze acolo doar ca sa se uite pe geam.

Intradevar, cea mai mare problema la Husi este lipsa locurilor de munca bine platite ! Sunt total de acord ca este nevoie in primul rand de investitori puternici care sa realizeze la Husi in fabrici si unitati industriale din ramura industriei alimentare, textile, prelucrarea lemnului (ramurile industrial care s-ar preta la Husi, tinand cont de potentialul zonei).

Dar se pune problema cum si in ce fel autoritatile locale ar putea atrage asemenea investitori ?

O problema care determina pe multi investitori sa fuga de zona Moldovei in general si de zona judetului Vaslui in special este lipsa infrastructurii moderne de transport! Daca sa zicem ar veni un mare investitor sa faca la Husi o mare fabrica de ulei sau de conserve de legume, cat I-ar lua ca sa-si transporte marfa de la Husi spre centrul si vestul Europei ?

-Pe parte de transport feroviar, chiar daca sa presupunem ca linia Crasna- Husi ar fi reconstruita/modernizata, un tren de marfa de la Husi la Crasna tot nu ar face mai putin de 50 minute, fara oprire! Apoi de la Crasna pana la Curtici cat ar mai face ?

-Pe parte de transport rutier, exista DN 24 B- E 581 care trece prin Husi, drum modernizat in ultimii ani si care se prezinta in stare destul de buna! Insa nu exista autostrada, desi de mai multi ani se tot discuta de o autostrada Bucuresti- Tisita- Husi- Albita- spre Chisinau.



Insa, dincolo de aceste probleme legate de infrastructura feroviara si rutiera care conecteaza sau ar trebui sa conecteze Husul cu restul tarii, probleme care nu depind de autoritatile locale din Husi (ci de CFR-SA-Infrastructura, respectiv de CNAIR), sunt si unele proiecte si initiative ale autoritatilor locale din Husi binevenite:


-Cu apa si canalizarea si cu strazi asfaltate probabil in cativa ani problema va fi complet rezolvata in Husi. Au mai ramas relativ putine strazi neasfaltate in Husi - in special in zona de case "Dric-2" si "Dric-3" (unde primaria a acordat loturi de teren de 300 mp, in concesiune, tinerilor care vor sa-si construiasca o casa).

-Proiectul cu reabilitarea cinematografului "Dacia" din Husi (inaugurat initial in 1983 si inchis dupa 2000) este unul binevenit! Dupa ce se va reabilita va putea fi folosit atat ca si cinematograf, cat si ca sala de spectacole, prezentare a pieselor de teatru, concerte, alte activitati cultural-artistice. Mai ales ca in prezent in Husi nu exista o sala de spectacole adecvata, acestea avand loc- in conditii total improprii- in sala de sedinte a primariei. Proiectul cu cinematograful este una din promisiunile mai vechi a primarului Ioan Ciupilan.

-Renovarea cladirii casei de cultura este absolut necesara- ca si celelalte cladiri vechi din Husi, cu valoare istorica si arhitecturala!

ldh80 a scris:

-Proiectul cu reabilitarea cinematografului "Dacia" din Husi (inaugurat initial in 1983 si inchis dupa 2000) este unul binevenit! Dupa ce se va reabilita va putea fi folosit atat ca si cinematograf, cat si ca sala de spectacole, prezentare a pieselor de teatru, concerte, alte activitati cultural-artistice.  Mai ales ca in prezent in Husi nu exista o sala de spectacole adecvata, acestea avand loc- in conditii total improprii- in sala de sedinte a primariei.  Proiectul cu cinematograful este una din promisiunile mai vechi a primarului Ioan Ciupilan.

Suntem în epoca lui 4G nelimitat pe telefon... orice copil are un telefon şi îi pot plăti ai lui câţiva lei pe lună abonament la Netflix sau HBOGO, iar de la PC există şi site-uri mai puţin legale pe care vezi câte filme vrei şi când vrei. Că fibră optică îţi zic eu că ai şi la Huşi.
Nici măcar în Bucureşti sau alte oraşe mari nu mai e la modă mersul la cinematograf... cu atât mai puţin la unul clasic. În Bucureşti acum câteva luni s-a închis Cinema Glandale Cotroceni, cred că era ultimul cinematograf clasic. Era biletul 20 lei şi popcorn nelimitat inclus, ba chiar te lăsau şi cu apă/suc de acasă, doar să vii la ei. Şi nici aşa nu se umplea sala. Şi nici multiplex-urile nu o duc prea bine, în afară de cel din AFI Cotroceni - care are şi IMAX - restul trăiesc din dus copii cu clasa acolo, în rest dacă ascuţi orice radio local din Bucureşti, zilnic sunt premii bilete la diverse cinematografe (în afară de AFI). Şi nici aşa nu se umple sala, se umple la premiere şi cam atât. Dar sălile din mall au avantajul că pot fi folosite pentru diverse alte feluri de spectacole (inclusiv diverşi guru în căutare de fraieri, pardon, adepţi). Ba mai mult, anii trecuţi se organizau inclusiv proiecţii în parcuri, cu filme româneşti mai noi (făcute de MediaPro, ca să îşi promoveze producţiile) sau cu filme care fuseseră prezentate la TIFF sau chiar la Cannes. Totul gratuit pentru spectatori... degeaba.

Şi tu vrei să credem că la Huşi s-ar umple măcar o sală de 300 locuri? Chiar dacă nu va fi folosită doar pentru filme (deşi dotarea unei săli de cinema după standardele de azi costă - şi ar cam trebui amortizată cumva), cine va veni acolo? Artiştii mari, ăia de umplu Sala Palatului sau Arenele Romane nu vor cânta în faţa unui public atât de redus, indiferent cât le dă primăria.

Dar de exemplul cinematograful "Victoria" din Barlad ("Cityplex Victoria Barlad") care tot asa a fost renovat si modernizat are succes!

Si mai este un cinematograf functional in judetul Vaslui (deschis dupa 1990)- cel de la "Silver Mall" Vaslui, care are un anumit succes!


Intradevar, fata de 5 cinematografe cate existau in 1990 in judetul Vaslui (doua la Vaslui- "Modern" si "Independenta", doua la Barlad- "Victoria" si "Barladul" si unul la Husi- "Dacia"), doua cate mai sunt azi functionale in intreg judetul este foarte putin!


Dar la Husi salile fostului cinematograf "Dacia" ar putea fi utilizate si pentru diverse spectacole, concerte, evenimente organizate cu ocazia "Zilelor Husilor" (in present cand se organizeaza "Zilelor Husilor" si au loc concerte , din lipsa unei sali corespunzatoare, acestea se fac in aer liber, inchizandu-se circulatia pe o portiune dintr-o strada principala- strada A I Cuza) sau piese de teatru (cand vine teatrul V I Popa din Barlad la Husi, acesta este obligat sa-si prezinte piesele de teatru in sala de sedinte a primariei, in conditii total improprii, din cauza lipsei unei sali corespunzatoare in Husi).

O veste foarte buna- doi investitori vor sa deschida doua fabrici la Husi!

Citez articolul din ziarul "Vremea Noua de Vaslui":

INVESTITORI… Veste mare la Husi! Dupã ani si ani de zile în care investitorii au fugit de întreaga zonã si, exceptând cele câteva mari centre comerciale, nimeni nu a venit sã creeze locuri de muncã pentru multimea de someri, iatã cã executivul “orasului dintre vii” se laudã cu o izbândã notabilã. Doi investitori puternici vor sã vinã la Husi, ca sã deschidã douã fabrici, una de borduri si alta de corpuri de iluminat.

Demersurile sunt înaintate, cãci investitorii respectivi au solicitat la Primãrie terenurile pe care urmeazã sã fie construite fabricile. La urmãtoarea sedintã de Consiliul Local, care va avea loc joi, 29 august, consilierii au pe ordinea de zi proiectele privind concesionarea prin licitatie publicã a suprafetelor de teren, fiecare de câte 10.000 de metri pãtrati. Aceste investitii, dacã vor fi concretizate în municipiul Husi, vor reprezenta un beneficiu enorm pentru economia localã. În oras, cu exceptia firmelor husene de traditie, care s-au chinuit sã supravietuieascã si, pe cât posibil, sã se dezvolte, asigurând locuri de muncã pentru huseni, alte investitii majore nu au mai fost de dinainte de Revolutie. De aceea, ani la rând, si cifra somajului a fost una ridicatã. Acum, sperã executivul, economia localã are sansa nesperatã sã se dezvolte.


“Am spus mereu cã nu mai vreau ca husenii sã plece prin strãini pentru cã nu au de muncã acasã”
“Aceste douã investitii în Husi înseamnã mult pentru oras. În primul rând, vor însemna locuri de muncã, ceea ce este foarte important. Asa cum am mai spus, tinerii Husului nu mai trebuie sã plece din oras, ca sã munceascã prin tãri strãine. Trebuie sã stea lângã familiile lor si sã aibã unde munci, pentru un trai decent. Discutiile sunt avansate”, a spus primarul Ioan Ciupilan.

Din accelasi ziar:

Consilierii huseni, cuprinsi de armonie, în pragul toamnei si al… campaniei electorale!

COOPERANTI… “Sper sã fim operativi si sã avem discutii corecte si punctuale”, le-a cerut presedintele prof. Cristinel Popa, în debutul sedintei de ieri a Consiliului Local Husi. Si, ca prin minune, îndemnul nu doar cã a fost ascultat, dar, din schimbul de pãreri, consilierii PSD si PNL au subscris la solutii comune, iar câteva amendamente ale liberalilor s-au bucurat de sustinerea social-democratilor. Din neobisnuita armonie generalã, a lipsit, totusi, primarul Ioan Ciupilan, aflat în prima sa zi de concediu. Pe lista celor 25 de proiecte, la care s-au adãugat câteva suplimentare, s-a aflat si cererea de concesionare prin licitatie publicã a celor douã firme care vor sã facã la Husi douã fabrici.


Mai rar asa bunã conlucrare în Consiliul Local Husi, cum a fost în sedinta de ieri, 29 august. Încã de la început, când liberalii au venit cu propunerea de corectare, “pe ici, pe colo” a unor aspecte din proiectele de hotãrâre, social-democratii fie au subscris, fie au venit si cu idei în completare.

Nimeni nu s-a certat si, în plus, parcã si cu rãbdarea de a asculta opozitia s-a stat mai bine decât în alte dãti. Primul proiect supus dezbaterii a fost cel legat de aprobarea unei noi structuri organizatorice a Spitalului Husi. Managerul institutiei a obtinut avizele necesare de la Ministerul Sãnãtãtii pentru aceastã schimbare, motiv pentru care discutiile nu au poposit prea mult asupra acestui subiect.

În privinta desfiintãrii “apartamentului permanent al Consiliului Local”, lucrurile au fost foarte simple. Viceprimarul Liliana Catargiu a precizat cã, în conformitate cu noile reglementãri ale legii, acesta se desfiinteazã, însã la Husi, desi e vorba doar despre postul de consilier juridic, nu are nimeni de suferit, dat fiind faptul cã el nu a fost ocupat niciodatã.


LIberalii au avut cuvântul!
Când a venit vorba despre terenul pe care cei doi investitori, care vor sã facã fabrici la Husi, îl doresc spre concesionare, pe o perioadã de 49 de ani, consiliera PNL, Cãtãlina Popa, a avut un amendament de fãcut. Aceasta a spus cã ar trebui trecut neaparat în continutul contractelor de concesionare, obligatia celor doi investitori de a realiza obiectivul pentru care a solicitat concesionarea acelui teren si sã nu aibã posibilitatea de a cumpãra terenul, fãrã a realiza obiectivul propus. De asemenea, s-a spus cã ar trebui ca investitorilor sã li se impunã un termen de 6 luni sau un an, pentru a demara lucrãrile. În caz contrar, Consiliul Local putând rezilia unilateral contractul, pentru nerespectarea conditiei. “Sã nu ne trezim cã, dupã ce se vede cu terenul, vine la douã- trei luni cu solicitarea de a-l cumpãra”, a mai cerut consiliera Popa. “Da, este corect”, a spus presedintele Cristinel Popa.


La un moment dat, când a venit rândul discutiei privind tarifele percepute de societatea de salubrizare a orasului, consiliera Cãtãlina Popa a avut parte de o… surprizã. Seful de la Salubrizare, inginerul Neculai Popa, i-a recunoscut public meritul de a fi propus anterior niste mãsuri, privind mãturatul orasului pe timp de zi si pe timp de noapte, care, iatã, acum s-au concretizat într-un proiect de hotãrâre, ducând, a spus acesta, la reducerea costurilor. “Eu mã bucur si nu pot decât sã vã felicit”, a reactionat liberala.


În final, tot o membrã PNL a avut cuvântul. Nicoleta Rotariu a ridicat o problemã foarte importantã, cea a subsolurilor blocurilor pline de apã murdarã si tevi sparte. “Oamenii vor sã plãteascã, dar de la Aquavas ne-au spus cã nu au specialisti, nu are cine face”, a spus Nicoleta Rotariu. “Cunosc problema. Lipsesc, în tot orasul, sudori, lipsesc instalatori… În subsoluri, pentru tevile sparte trebuie oameni care se pricep. Acum sunt greu de gãsit”, a spus viceprimarul Catargiu.

Cu ce se face astazi transportul in comun urban in municipiul Husi (pe 4 linii "de oras": Gara- Statia Meteo, Cartierul Nou- Pensiunea Dobrina, Cartierul Nou- Blocuri ANL Podgoria si Sat Epureni- Cartier Corni- Statia Meteo): microbuze "Mercedes-Sprinter" (usor modificate, cu usi automate in spate) apartinand firmei (care a concesionat serviciul de transport urban in comun din Husi din primavara anului 2005) "SC Anta 95' Srl Husi".


Fotografia este facuta la capatul de linie de langa fosta statie meteo , la iesirea din Husi spre vama Albita.

Un articol din data de 11 februarie 1999, din "Ziarul de Iasi", articol intitulat "Singurul cinematograf din Husi pe cale de disparitie":

Construit in anii '80, cinematograful "Dacia" din Husi, a fost intr-adevar o realizare pentru acele vremuri. Doua sali moderne de proiectie, un hol elegant, cu posibilitati de utilizare pentru evenimente culturale, o echipa tinara... toate insa la timpul trecut.
Astazi, institutia se confrunta cu probleme foarte mari, care nu tin numai de sfera financiarului. Cindva, husenii tinjeau dupa un film bun. Astazi, "la cinema" se merge numai pentru a juca "o bila" in barul din holul institutiei, sau pentru a cumpara tigari de contrabanda de la "comerciantii" din fata de la Dacia. Sa nu mai aiba cinematograful nici un impact in viata huseanului de astazi, orbit de multitudinea de programe si telenovele "de pe cablu"?


"Nici edilii orasului nu sint alaturi de noi"


Situatia pe luna ianuarie 1999: 818 spectatori, 47 de spectacole rulate, din 120 programate, publicitate, din belsug, productii cinematografice deosebit de bune. Seful unitatii husene, Rodica Rapanu, nu-si mai poate explica situatia: "Am facut totul pentru a avea conditii bune pentru spectatori. E adevarat ca sala B arata cum arata, (ca dupa o navalire barbara am spune noi n.r.), dar aici s-a ajuns tot din cauza lipsei de educatie. Acum oferim conditii cu mult mai bune decit in lunile trecute. S-a ajuns la o intelegere cu chiriasul din sala A, Sergiu Gaina, care organizeaza acolo discoteca si care a facut o serie de imbunatatiri in sala si in culise. Astfel, avem posibilitatea sa rulam filme si in sala A, de luni pina vineri, inclusiv. O reclama recenta suna cam asa: «Sala A, Cinematograful Dacia, caldura si bar», deci am incercat orice numai sa aducem oamenii la film. Productii bune, noi, spectacole care se tin cu patru oameni in sala. Ultima duminica (7 februarie, n.r.) trei spectacole: primul - 7 spectatori, al doilea - 9 spectatori si al treilea - 4 spectatori. In aceste conditii dezastruase, pina si edilii orasului nu sint alaturi de noi. S-a stabilit impozitul pe cladire la o suma fabuloasa, 34 milioane, si nu s-a acceptat macar sa fie redus la 50%! Asta in timp ce un bilet de film costa 6.000 de lei, intreg si 4.000 de lei, cu reducere."


Barul din holul cinematografului a adus prejudicii imense cladirii


In holul cinematografului "Dacia" se afla amplasat un bar, cu citeva mese de biliard. De cind se afla acolo, in spatiul inchiriat de la Filiala Judeteana de Exploatare a Filmului Vaslui (coordonatoarea cinematografului "Dacia" pina in toamna anului 1998) au fost aduse prejudicii multiple cladirii: geamuri sparte, a fost necesara renuntarea la caloriferele din sala B, care s-au spart din cauza frigului, plafoane distruse, pereti ciopliti, draperii rupte, intr-un cuvint - ravagii.


Actualul coordonator al activitatii cinematografului "Dacia", Filiala Interjudeteana de Exploatare a Filmului Bacau, a fost instiintat in legatura cu dezastrul de la Husi.


"S-au facut multe de cind am fost trecuti sub tutela Bacaului. Avem acum si conditii tehnice foarte bune, cum ar fi auditia sau claritatea imaginii. Si totusi oamenii nu vin la film. I-as intreba pe huseni: mai vor cinematograf? Poate peste 2 ani se va reveni la ecran, va trece mania telenovelelor. Ce se va intimpla atunci?", ne-a spus Rodica Rapanu.


O alta problema este si cea a personalului. Daca in 1989 erau angajati 14 oameni, astazi mai lucreaza doar 4 dintre ei. Se pare ca in foarte scurt timp se vor face o serie de reduceri de personal. Rodica Ripanu, ne-a declarat: "Daca va trebui sa plece cineva, eu voi pleca inainte. Din patru oameni nu stiu cit ar mai trebui redus. Vom ajunge in situatia de a rula filme numai simbata si duminica. Si culmea, situatia fiind asta, nu voi avea de obiectat nimic. Au venit la Husi, cei de la TVR - Iasi, si i-am chemat sa filmeze holul si sala B. Mi-au spus ca reportajul va fi dat pe post intr-o emisiune de dimineata, de divertisment si ca asemenea imagini ar fi indispus telespectatorul. Cred si eu!" (Ana JITARITA)

Despre cel care a fost doctor inginer in viticultura Ioan Neamtu (inginer-sef la "Gospodaria Agricola de Stat Husi intre 1958- 1964 si director al IAS Husi intre 1964- 1990 si director al SC Vidisamp SA Husi pana in 1993)

Din grupul "Mandru ca sunt husean":

În urmă cu 86 de ani, într-o însorită zi de septembrie a anului 1933, pe data de 25, vedea lumina zilei în satul Blîndești, județul Botoșani, Ioan Neamtu, fiul unor țărani (cu mult bun simț și dragoste de neamul românesc) Ioachim și Elena. În acest context s-a plămădit caracterul dârz și plin de dinamism al celui care avea să fie inginerul Ioan Neamtu.

A urmat cursurile Liceului ”Laurian” din Botoșani, după care chemarea lăuntrică pentru științele naturii l-a orientat către Institutul Agronomic din Iași, unde a absolvit Facultatea de Horticultură în anul 1957. Odată intrat în structurile de conducere a agriculturii, a urmat și cursurile Institutului Central de Pregătire a Cadrelor din Economie, pe care l-a absolvit în anul 1973. Preocupat continuu de formarea profesională, a obținut titlul științific de ”doctor în economie” în anul 1981. Ceea ce este important pentru hușeni, este faptul că a lucrat, fără întrerupere, în podgoria Huși, la Întreprinderea Agricolă de Stat, între anii 1958 și 1993.

A venit în podgoria Huși într-o perioadă de recesiune, atunci când viile erau distruse de pe urma războiului, iar vinurile intraseră într-un anonimat total. Era nevoie de un om ”providențial”, care să readucă podgoria Huși în rândul celorlalte podgorii mari ale țării, și acesta a fost tânărul inginer Ioan Neamtu. Plin de inițiativă și cu un entuziasm năvalnic a trecut la fapte, de la 126 ha plantații viticole, cât deținea Gospodăria Agricolă de Stat Huși în anul 1958, s-a ajuns la 2.056 ha în anul 1993 (anul când s-a pensionat). Competența profesională a ingierului Ioan Neamtu era astfel dovedită și, ca urmare, s-a bucurat de tot sprijinul din partea organelor politice și de stat pentru punerea în practică a inițiativelor sale. Extinderea podgoriei pe terenurile neproductive a reprezentat o acțiune cu o eficiență socială nemaiîntâlnită (peste 2.500 de salariați lucrau în viile I.A.S. Huși), dar și cu o mare rentabilitate economică, ce s-a răsfrânt asupra podgoriei și a orașului Huși. De la 43 vagoane de vin depozitate în 76 de crame în anul 1959, s-a ajuns la 1.700 vagoane, depozitate în modernul combinat de vinificație, construit în anul 1978.

A continuat modernizarea I.A.S.-ului prin: înființarea complexului de altoire și forțare a butașilor de viță de vie, podgoria Huși devenind un nucleu important în producerea materialului săditor viticol; amenajarea rețelei de drumuri în interiorul podgoriei; construirea de sedii moderne pentru fermele viticole.

Ioan Neamtu reușea să-și impună ideile noi în rândul colectivului de specialiști cu care lucra, mobilizându-l pentru realizarea acestora: renunțarea la sistemul vechi de terasare a terenurilor în pantă pentru plantațiile viticole și introducerea teraselor de tip ”banchetă”, cu platformă înclinată pe toată adâncimea versantului, sistem verificat și acceptat ulterior de cercetarea științifică viticolă; promovarea în podgoriile Huși a formelor înalte de cultură a viței de vie, încă din anul 1968, ca o necesitate de modernizare a viticulturii; înființarea unei colecții ampelografice, pentru experimentarea soiurilor noi de viță de vie și a tehnologiilor noi; diversificarea gamei de produse viti-vinicole în podgoria Huși, ca o necesitate economică, prin creșterea ponderii vinurilor de calitate din soiurile autohtone (Busuioacă de Bohotin, Fetească albă, Zghihară), producerea de vinuri spumante, distilate din vin, etc.
Realizările sale s-au datorat, în mare parte, legăturii permanente cu cercetarea științifică și nu numai. Pe lângă competența managerială, a știut să atragă, în permanență, cercetătorii științifici cei mai valoroși din țară, I.A.S. Huși devenind o unitate model pentru legătura dintre producție și cercetare.

A fost un colaborator deosebit, interesat de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea viticulturii în podgoria Huși, astfel că, prin strădaniile sale, I.A.S. Huși a ocupat, ani de-a rândul, locul I pe țară în domeniul viticulturii.

Ioan Neamtu a fost și un om cu vocație publicistică și literară, scriind peste 70 de articole în reviste de specialitate și a publicat 26 de cărți, dintre care 9 de îndrumare tehnică în viticultură, 8 în domeniul economiei agrare, 7 cu caracter monografic și 2 lucrări de beletristică.

Ioan Neamtu a lăsat posterității cele mai cuprinzătoare lucrări monografice despre podgoria și orașul Huși, cum ar fi : ”Monografia podgoriei Huși”, ”Podgoria Huși de-a lungul timpului”, ”Sub zodia lui Bachus”, ”Treimea cea de o ființă”, ”Pioasă închinare”.

Ioan Neamtu a fost și un bun creștin, apropiat de cei neajutorați și a ținut să mulțumească Domnului pentru împlinirile sale, ridicînd în curtea Căminului-spital pentru bătrîni Huși o biserică închinată ”Sfinților părinți Ioachim și Ana”, lăcașul de cult unde au avut loc și funerariile sale, înainte de a fi condus pe ultimul drum într-o zi însorită și caldă, la fel ca figura radioasă și sufletul său blajin în ziua de 12 februarie 2002.

Dumnezeu să-i aline durerea eternității în care a trecut !

1988- Nicolae Ceausescu in vizita la Husi, la "Castelul dintre vii". In costum albastru- directorul IAS Husi, Ioan Neamtu.

Un articol din ziarul "Vremea Noua de Vaslui" din 28 septembrie 2019:

Avem oficial documentul prin care familia Cãciulã, de dragul banilor, îngroapã definitiv hotelul Cantemir!

AFACERE…S-a aflat si oficial cine este misteriosul cumpãrãtor, cãruia familia deputatului Cãciulã vrea sã-i vândã terenul de sub hotelul Cantemir, în suprafatã de 4355 mp. Ieri, la primãria Husi, a fost înregistratã cererea firmei Vasea SRL (firmã controlatã de familia Cãciulã) prin care cere eliberarea certificatului de urbanism, în vederea obtinerii autorizatiei de constructie pentru un hipermarket, pe care îl si nominalizeazã. Este vorba de Penny Market.


Demersul firmei este foarte interesant, fiindcã nu de mult aceasta a depus actele pentru avizul de demolare a hotelului si, desi nu a obtinut niciun rãspuns, pulseazã si merge la nivelul doi. Surse din apropierea deputatului spun cã graba acestuia vine ca urmare a presiunii financiare. Dacã va reusi sã demoleze terenul, Penny Market îi va oferi un pret foarte bun, de 1,4 milioane de euro, aproape dublu fatã de cât a cumpãrat. Singurul impediment îl constituie obtinerea autorizatiei de constructie al hipermarketului, fãrã de care Penny nu va face tranzactia. Pentru asta se bazeazã pe relatiile politice pe care le are în PSD, pentru a-l bate pe primarul Ciupilan. Edilul se opune, din rãsputeri, ca în centrul Husului, printre monumente de culturã sã fie construit un hipermarket, care ar trebui fãcut la periferia orasului.


Au trecut douã luni de când firma familiei deputatului Cãciulã este proprietara hotelului Cantemir si deja aceasta vrea sã-l si vândã. O afacere bunã pentru familia deputatului, fiindcã urmeazã sã încaseze peste 750.000 de euro în plus, însã conditia pe care o impun cumpãrãtorii pare imposibil de realizat si anume, cea de obtinere a unei autorizatii de constructii a unui hipermarket, Penny, chiar în mijlocul orasului.


Se stie deja cã în România acest lucru nu se mai poate, în acest sens existând chiar si o lege. Cum însã normele ei de aplicare nu au fost publicate, unii mai încearcã marea cu degetul, precum deputatul Cãciulã. Asa cum în toatã Europa, acest tip de supermarketuri sunt construite doar în afara orasului si în România, încet, încet, acestea sunt scoase la periferii. Si la Husi Lidl s-a mutat din centru, însã familia Cãciulã se încãpãtâneazã sã aducã Penny Market chiar în mijlocul orasului si sã transforme zona pietonalã din centrul civic în drum pe unde vor intra tirurile cu marfã pentru magazin.


În acest sens, firma familiei sale a început demersurile. Mai întâi a cerut autorizatie pentru demolarea hotelului, document pe care doar Consiliul Judetean îl va emite, fiindcã în orasul Husi functia de arhitect este vacantã. Ca mai apoi, adicã ieri, s-a mai depus o cerere prin care se vrea eliberarea certificatului de urbanism în vederea construirii hipermarketului Penny. Curioasã graba deputatului! Logic ar fi trebuit sã astepte rãspunsul de la CJ, privind autorizatia de demolare si mai apoi sã facã demersurile pentru autorizatia de constructie, fiindcã nu se poate construi înainte de a avea terenul liber.



Surse din aparatul administrativ al judetului spun cã certificatul de demolare nici nu poate fi emis, pânã când nu primesc avizul celor de la Directia de Culturã, document care, spun sursele noastre, nu va fi obtinut niciodatã. Prin manevrele fãcute, deputatul Cãciulã a dat cãrtile pe fatã, vrea profit imediat si muncã mai de loc, tipic politicienilor români, care dupã Revolutie au distrus totul si nu au tinut cont de interesul national. Totul s-a mãsurat în grosimea portofelului personal. Vã mai amintiti declaratiile sforãitoare ale administratorului firmei Vasea, Diana Cãciulã, care anunta cã vor renova hotelul, dând astfel înapoi orasului o emblemã de nepretuit? Si ce s-a ales de aceste vorbe? Praful, fiindcã pentru 750.000 de euro fãcuti usor familia Cãciulã a uitat si de Husi si de huseni si de simbolurile lui. Iatã cum promisiunile unui politician, precum cel de Husi, sunt doar vorbe în vânt pentru fraieri, care încã mai cred în el. Curios este cã aceastã manevrã o face în plinã campanie electoralã la prezidentiale.



De la aceastã afacere s-a terminat cu linistea în PSD Husi. Ciupilan candideazã împotriva lui Cãciulã


În toatã aceastã afacere, deputatul Cãciulã se bazeazã pe faptul cã documentele necesare demolãrii si eliberãrii autorizatiei de constructie sunt eliberate de Consiliul Judetean, acolo unde fiul sãu cel mare este consilier, iar presedintele Buzatu, prietenul lor. Desi sunt din acelasi partid, primarul Husului a spus rãspicat cã în centrul orasului nu este de acord cu construirea unui hipermarket si se mirã cã deputatul Cãciulã cere acest lucru în plinã campanie lectoralã. Zona este singurul loc din Husi unde sunt multe monumente istorice, iar singura cale de acces este consacratã în alee pietonalã. Însã cum postul de arhitect sef al orasului este vacant, acesta este legat de mâini si de picioare, fiindcã toate autorizatiile sunt date de la judet.”Chiar dacã autorizatiile vor fi date de la Consiliul Judetean, firma Vasea tot trebuie sã treacã prin Consiliul Local pentru a schimba planul urbanistic zonal. Sã nu se gândeascã cã dacã este seful PSD la Husi, va putea influenta consilierii social democrati. A mai demolat un hotel, lângã piatã si încearcã sã facã o spãlãtorie, acum ce vrea sã nenoroceascã si centrul orasului?” ar fi spus acesta angajatilor din Primãrie. Gurile rele mai spun cã hotãrârile pe care le cere Cãciulã vor trece prin CL, fiindcã se bucurã si de o întelegere pe care o are cu PNL, mai ales cu Liviu Iacob. De fapt, aici este un joc politic care se face si bineînteles si miza financiarã a celor 750.000 de euro. Cãciulã îsi doreste o bãtrânete linistitã cu bani albi pentru zile negre si cu un control pe institutii cum sunt CJ sau CL Husi, pe care le poate coordona din pozitia de lider al PSD Husi, pe când primarul Ciupilan mai vrea un mandat si în ruptul capului nu vrea sã-si urce husenii în cap. De asta si liberalii îsi bagã coada si-l vor ajuta discret pe Cãciulã, ca sã-l “slãbeascã” pe primar în ochii electoratului.

Dar Ciupilan nu stã cu mâinile în sân si deja si-a anuntat candidatura la alegerile interne din PSD, unde-si doreste pozitia de presedinte, pe care acum o ocupã deputatul Cãciulã".



Daca cele mentionate in acest articol sunt reale, ar fi o mare pierdere pentru municipiul Husi, deoarece hotelul "Dimitrie Cantemir" (inaugurat in 1983) este o cladire-simbol pentru Husi si singurul hotel din oras!


Primaria Husi ar aveea totusi parghii legale pentru a impiedica demolarea cladirii hotelului "Dimitrie Cantemir":


-Sa profite de aceea lege care interzice constructia de supermarketuri in centrul oraselor si sa nu elibereze autorizatie de constructie pentru un eventual supermarket "Penny" construit pe terenul unde acum este hotelul;


-De asemenea, printr-un plan urbanistic general, primaria Husi poate interzice constructia de supermarketuri sau orice alte cladiri noi intr-o zona dominate de cladiri vechi, monumente istorice, cu valoare istorica si arhitecturala. Cladirea hotelului "Dimitrie Cantemir" se afla intr-o astfel de zona.


In acest fel, daca reprezentantii "Penny Market" ar sti ca sub nici o forma nu vor obtine autorizatia de constructie pentru un supermarket "Penny" pe locul unde acum este cladirea hotelului, nu ar mai aveea evident interes sa cumpere (de la familia Caciula) terenul pe care astazi se afla hotelul.