102 : Bucuresti Progresu - Giurgiu Nord - Giurgiu

E posibil sa vorbesc pe de alaturi pentru ca nu e specialitatea mea, asa va rog (specialistii) sa ma corectati daca spun tampenii!
In general, daca o lucrare s-a degradat in timp (si aici vorbim de foarte mult timp), nu e mai bine sa fie refacuta complet?

Depinde de gradul de degradare. In functie de asta, costurile de reparatie variaza foarte mult. Se pun in balanta costurile de reparatie si costurile de demolare+reconstructie. Daca nu sint in joc si alte variabile necuantificabile in bani (de exemplu daca obiectivul are valoare istorica, ceea ce iar e discutabil) se alege varianta cu cost mai mic.

Problema aici e de incredere in institutiile statului. Pentru ca nu ne-am nascut ieri si avem in spate nenumarate exemple de potlogarii si acte de incompetenta, e rezonabil sa banuim ca si in acest caz se putea repara structura existenta.

Statul nostru s-a decredibilizat demult. Nu ne mai permitem sa spunem, ca simpli cetateni, "mie mi se pare ca e solid, se putea reface, betonul e beton, etc, dar daca au spus specialistii ca trebuie demolat, asta e, am incredere in ei ca stiu ce fac; eu nu ma pricep asa ca ma las pe mina lor". E foarte grav ca s-a ajuns aici si nu se intrevede nici o imbunatatire semnificativa.

Puterziciunea merge de jos pina sus, de la simplul "mester" care iti face treaba mai prost decit o poti face tu, bricoleur amator, pina la nivelul guvernului cu "uite masca, nu e masca; nu te protejeaza deloc, ba ii protejeaza pe ceilalti, ba pe nimeni, ba pe toti, deci e obligatoriu!".

Fiind lucrare pe fonduri europene, întreaga lucrare trebuie să obţină certificat de interoperabilitate, deci să fie conformă cu specificaţiile tehnice de interoperabilitate (STI), respectiv cu STI INF (infrastructură), STI ENE (energie - că lucrarea va fi în gabarit de electrificare, chiar dacă nu se face electrificarea acum), eventual şi cu STI CCS cale (control comandă şi semnalizare), că poate o trebui pusă vreo baliză ETCS pe ea. Ca să faci asta pe un schelet de pod de acum 40 de ani... probabil nu se mai ştie nici ce fel de beton s-a utilizat şi la ce adâncime s-a forat pentru pile, că ştim cu toţii că ce se trecea pe hârtie înainte de '89 nu corespundea mereu cu realitatea, se fura la material la greu.

În plus, durata de viaţă a unui pod, după normele actuale, este între 40 şi 60 de ani. Chiar dacă îi calculăm durata de viaţă după normele epocii în care s-a început lucrarea (Legea 62/1968), când podurile se amortizau în 75 de ani, tot e trecut de jumătatea duratei de viaţă, deci ar fi necesitat o reparaţie capitală, mai ales că nu a beneficiat de nicio lucrare de întreţinere (decolmatarea albiei, verificarea şi vopsirea grinzilor metalice, verificarea şi, după caz, consolidarea pilelor ş.a.). Practica ne arată că e mai simplu să demolezi o lucrare veche decât să o aduci la normele actuale.

Contractul prevede si consolidarea terenului, oprirea alunecarilor de teren si redarea pentru circulatie a celui de-al doilea fir, pe portiunile de linie dubla (Comana- Mihai Bravu si Baneasa Giurgiu- Daia) ?

In viitor se prevede si echiparea cu instalatie CED sau CE si a statiilor Bucuresti-Progresul si Giurgiu (Oras) ?

ldh80 a scris:

Contractul prevede si consolidarea terenului, oprirea alunecarilor de teren si redarea pentru circulatie a celui de-al doilea fir, pe portiunile de linie dubla (Comana- Mihai Bravu si Baneasa Giurgiu- Daia) ?

Contractul ăsta e doar pentru Vidra - Comana cu tot ce e între ele. Restul liniei va face obiectul unui alt contract.

ldh80 a scris:

In viitor se prevede si echiparea cu instalatie CED sau CE si a statiilor Bucuresti-Progresul si Giurgiu (Oras) ?

CED nu se mai fabrică, s-a ajuns să se importe relee din Ucraina, că numai prin fosta URSS se mai pot aduce, iar Rusia e într-un cvasi-embargo cu UE. Tot ce se modernizează va fi cu staţii CE cu ERTMS nivel 2 şi GSM-R. Nu ştiu dacă Bucureşti Progresu va fi parte a vreunui proiect, că linia aflată pe reţeaua TEN-T este Jilava - Giurgiu, fără legătura cu Progresu. La fel şi Giurgiu Oraş, nici ea nu e pe reţeaua TEN-T. În schimb, vor fi modernizate Jilava şi Giurgiu Nord. Pe distanţa dintre ele nu ştiu câte staţii vor mai rămâne, unele vor fi transformate în halte.

La cîte trenuri are Giurgiu Oraș la ce mai trebuie tocați banii. Poate doar sa mai reducă din acari.
Apropo, Giurgiu Oraș are 4 linii înfundate, nu?

Mai vin însă locomotive la remizat.

Remiza e a lui CFR Marfă, nu cred că mai remizează ceva acolo. Poate ceva locomotive ale OTF de marfă să vină prin gară din lipsă de spaţiu la Giurgiu Nord.

Sunt 4 linii în Giurgiu Oraş.

Adică locomotivele regizează în stație?

Mai vin locomotive CFR Marfa, probabil alea merg în remiza.

Cele 4 linii sint înfundate ca in București Nord nu?

Prin remiză se mai pot observa uneori Sulzere și LDH de la CFR Marfă.

Gara Giurgiu Oraș are 4 linii înfundate (ca la București Nord). Locomotivele operatorilor privați de marfă mai remizează uneori la linia 4 in incinta stației. De regulă sunt locomotivele VTR și DB.

În luna mai in Giurgiu Oraș!
[url=https://servimg.com/view/19379008/10][/url]

Preluare de pe proinfrasctura...
De mentionat ca... nu prea se vede multa armatura in ce-au daramat...
Asta, apropos de discutia, daca e bine sa pastram sau sa daramam ceea ce a fost inainte... si de raspunsul ca depinde de la caz la caz...

Care este stadiul lucrarilor pe tronsonul Vidra- Comana ?

Daca poate oferi cineva mai multe detalii despre instalatia CED din statia Vidra, care am inteles ca este o instalatie-unicat pe reteaua CFR, de tip mai special, proiectata in anii 90 de un inginer roman!

ldh80 a scris:

Care este stadiul lucrarilor pe tronsonul Vidra- Comana ?

S-au finalizat lucrările de demolare a podului vechi şi s-a scos mare parte din linie. Deocamdată se aşteaptă avizele de gospodărire a apelor.

ldh80 a scris:

Daca poate oferi cineva mai multe detalii despre instalatia CED din statia Vidra, care am inteles ca este o instalatie-unicat pe reteaua CFR, de tip mai special, proiectata in anii 90 de un inginer roman!

Nu cumva te referi la staţia Videle? Că acolo era o instalaţie unică, o struţocămilă cu amestec de piese nemţeşti şi sovietice, dar s-a înlocuit anul trecut.

In Videle erau piese din fostul CAER dar instalatia era una româneasca. In Vidra insa era un alt tip de instalatie. Ceva unicat probabil experimental, dar nu gasesc acuma articolul pe internet.

adica hibrid, relee+calculatoare CED+INF

Si cam cat dureaza obtinerea acestor "avize de gospodarire a apelor" ? Care ar fi un termen realist pentru reluarea circulatiei feroviare pe portiunea Vidra- Comana ?

Inainte de redeschiderea circulatiei nu vor trebui facute si anumite lucrari si la portiunile Jilava- Vidra si Comana- Giurgiu Nord, deoarece nici pe aceste portiuni nu au mai trecut trenuri de foarte mult timp si presupun ca anumite verificari si interventii (eventuala refacere a stratului de piatra sparta, verificarea si completarea prinderilor sina-traversa, inlocuirea unor traverse, etc) vor trebui facute ?

La instalatia din statia Vidra ma refeream !