"Cronologia" acestei linii:
-15/28 octombrie 1890: se inaugureaza linia ferata ingusta, cu ecartament de 1000 mm, Crasna-Husi, in lungime de 33,1 km.
La inceput s-a utilizat sina tip 17 kg/ml, prindere directa pe traverse din lemn, si probabil semnale manuale, "cu brat la peron".
-1902: distanta se parcurgea in 2 h si 15 minute, cu tren mixt de linie ingusta (rang 10), printre calatori numrandu-se si Nicolae Iorga.
-1907: Gheorghe Giosanu, care era mecanic de locomotiva pe linia Dolhasca-Falticeni, faciliteaza deschiderea vagoanelor in care erau transportati taranii arestati, ajutand astfel fuga acestora. Este mutat disciplinar pe linia ingusta Crasna-Husi, si infiinteaza primul cerc socialist la Husi. Moare in 1917.
-1916-1918: Din necesitatile militare a primului razboi mondial, se construieste o cale ferata de ecartament ingust (1000 mm), care pleca de la fosta HM Podgoriile Husului, strabatea dealurile Sara si Corni (conform Google Earth, in acest loc, ar mai fi vizibile urme ale terasamentului), apoi mergea paralel cu soseau Husi- Epureni- Duda, pe care o intersecta la marginea orasului (in zona troitei), apoi mergea pe la marginea cartierului Corni (in zona actualului drum Tomita Patras si prin spatele cimitirului catolic), strabatea dealurile Carta si Dric, ajungea in zona actualei „gropi de gunoi” de pe dealul Dric, traversa paraul Recea, apoi traversa soseaua Husi- Albita, dupa curba de la fosta „sectie coniac”, trecea prin partea de est a complexului de agrement „Recea”, se intersecta cu drumul spre Poganesti (dupa podul peste paraul Recea), trecea pe langa fostul iaz Gura Vaii, se apropia de drumul Husi- Falciu in zona satului Gura Vaii, apoi, la intrarea in satul Stanilesti, facea o curba stransa spre nord, mergand paralel cu ceea ce pare a fi un canal de irigatii, trecea pe la est de satele Poganesti si Chersacosu, mergea la est de soseaua Husi- Albita, trecea la est de satul Rasesti, ajungea pe malul Prutului chiar langa actualul pod rutier, mergea un scurt timp pe malul raului, iar apoi, acolo unde Prutul face un „cot”, la sud de satul Albita, era vechiul pod de cale ferata ingusta peste raul Prut. In Basarabia, aceasta linie ferata ingusta mergea paralel cu soseaua spre Chisinau, trecand prin localitatile basarabene Leuseni, Cateleni, Nisporeni, Varzaresti, Doina, Lucova, Vorniceni si se oprea la statia Bucovat, de pe linia Ungheni-Bucovat-Chisinau. Traseul liniei a fost descris conform „Wikimapia”. Lungimea totala a liniei ferate inguste Podgoriile Husului HM- Bucovat era de 112,6 km. In 1921 aceasta linie ferata ingusta apare pe harta CFR.
-1918: La 27 martie/9 aprilie 1918, prin vointa liber exprimata, Basarabia se uneste cu Romania. Pana in 1921 calea ferata Crasna- Podgoriile Husului HM- Husi si Podgoriile Husului HM- Bucovat este refacuta, servind pentru transportul produselor basarabene (chiar daca, fiind inca de ecartament ingust, era necesara transbordarea marfurilor in statiile Crasna si Bucovat.
-1937 (noiembrie): este inaugurata complet reconstruita calea ferata cu ecartament normal Crasna- Dobrina (care pe atunci era gara), in lungime de 29 km. Aceasta lucrare (realizata prin contributia primarului I. Gh. Vantu), a necesitat: utilizarea sinei tip 30 kg/ml, executarea a 250.000 mc de terasamente, reabilitarea a 45 de poduri si podete, reconstructia a doua statii de calatori, si introducerea semnalizarii cu semnale „Banovici”, cheltuindu-se suma de 44 milioane lei, la nivelul anului 1937. Tot acum sunt introduse pe aceasta linie locomotivele cu aburi apartinand seriei "597-680".
-1940: este trecuta la ecartament normal si portiunea Dobrina- Podgoriile Husului HM- Husi.
este construita remiza de locomotive (doua linii, cu canal de vizitare, castel de apa si placa actionata manual pentru intoarcerea locomotivelor cu aburi. Statia Husi avea 5 linii atunci.
-1939/1940: pe linia Crasna-Husi (pe atunci- linia 101), circulau 8 perechi de trenuri de calatori in fiecare zi, din care: 5 perechi trenuri automotoare (compuse, probabil, din automotoare „Malaxa”- clasa 77, 78) si 3 perechi trenuri personale (una dintre acestea avand in compunere si o grupa de vagoane de clasa 1,2 directe Husi-Bucuresti). Timpii de mers erau de 1 h si 12 minute (cu 6 minute opriri in statii), in cazul trenurilor automotoare, si de 1 h si 39 minute (cu 6 minute opriri in statii), in cazul trenurilor personale.
-26-28 iunie 1940: in urma notelor ultimative adresate Romaniei, URSS ocupa: Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Hertei. Ca urmare a acestui fapt, proiectul de trecere la ecartament normal si a liniei Podgoriile Husului HM- Bucovat este abandonat, aceasta linie fiind desfiintata si complet demontata din teren. Urmele terasamentului ar mai fi vizibile si azi pe dealurile din jurul Husilor!
-22 iunie 1941: Romania intra in al doilea razboi mondial, pentru eliberarea teritoriilor ocupate de catre URSS in anul precedent. Calea ferata Crasna-Husi este intens folosita pentru transporturi militare, fiind in accelasi timp suousa borbardamentelor aviatiei sovietice.
-1943/1944: pe linia 86 Crasna-Husi circulau numai 4 perechi trenuri personale/zi, timpii de mers fiind de 1 h si 34 minute. Statiile erau:
Crasna (km 0), Tarzii hc. (km
, Oltenesti (km 12), Curteni hc. (km 15), Cretesti (km 20), Dobrina (km 28), Podgoriile Husului (km 30), Husi (km 34).
-1 februarie 1947: tratatul de pace de la Paris stabileste granita de est romano-sovietica pe raul Prut, consfiintind reocuparea Basarabiei de catre URSS.
-1950: se introduce sina tip 40 si apoi 45 kg/ml.
Pana in 1960 semnalele tip "Banovici" sunt inlocuite cu semnale mecanice, iar instalatiile telegrafice cu cele radio-telefonice (o centrala
telefonica tip "Tesla").
Cu ocazia cooperativizarii agriculturii, este construita baza de receptie cereale din gara.
-1952: judetul Falciu este desfiintat, fiind inlocuit cu raionul Husi, apartinand de regiunea Barlad si apoi Iasi.
Acest fapt, combinat cu pierderea Basarabiei si distrugerile provocate de razboi, fac ca activitatea economica din zona Husi sa fie
serios afectata, si implicit si transportul de marfuri pe calea ferata crasna-Husi.
-1951: se infiinteaza "Intreprinderea de industrie locala Husi", in 1957 "Intreprinderea de gospodarire oraseneasca", in 1959 cooperativa mestesugareasca "Zorile" si in 1961 CAP-Husi si CAP-Corni.
-1960: este construita prima linie industriala din Husi- cea pentru Depozitele Centrocoop (cunoscuta de ceferisti ca "linia ICR"), cu ocazia constructiei acelor depozite, foarte moderne pe atunci (tot aici s-a instalat si primul lift de marfa din Husi). Va fi urmata de linia industriala pentru santierul "Constructorul" si "Sectorul de exploadare Forestiera".
-se introduc primele traverse din beton si apoi si sina sudata
-1966/1967: pe linia 603 Crasna-Husi, circulau 4 perechi trenuri de calatori/zi, din care doua perechi trenuri mixte si doua perechi trenuri cursa. Timpii de mers erau de 1 h si 44 minute (in cazul trenurilor mixte) si 1 h si 16 minute (in cazul trenurilor cursa). Statiile erau: Crasna, Tarzii hc., Oltenesti HM, Curteni hc., Cretesti, Dobrina hc., Husi.
Dupa cum se poate observa fata de MT 1943/1944, Dobrina a fost retrogradata de la rang de gara la rang de hc., iar Podgoriile Husului nu mai apare.
-februarie 1968: in urma reorganizarii administrativ-teritoriale, apare actualul judet Vaslui. Desi atunci populatia orasului Husi era de cca 19.000 locuitori, iar cea a orasului Vaslui de cca 16.000 locuitori, totusi resedinta noului judet este stabilita la Vaslui (Virgil Tofin, "bun prieten" cu Ceausescu, s-a nascut la Lipovat, langa Vaslui!).
-undeva intre 1967 si 1970: Dobrina este "ridicata" de la rang de hc., la rang de HM. Avea un singur macaz, un sabot de deraiere, o singura linie abatuta (pe care incapeau maxim 4 vagoane) si semnalizare mecanica.
-dupa 1967: este reinfiintata si Podgoriile Husului cu rang de HM, pentru deservirea statiei de betoane. Avea doua linii, si inca doua doua pentru statia de betoane. Avea semnalizare mecanica.
-anii 70': se introduc vagoanele seriei 29-20 (pentru clasa a doua) si locomotivele 040-DHC. Pentru grupa directa Husi-Bucuresti se utiliza un vagon de clasa 1 (probabil tip "Hecht", "Breda" sau "Astra").
-1974: la Husi au circulat ultimile locomotive cu aburi, apartinand seriei 140.200
-1974-1980: este construita noua "zona industriala" a orasului Husi, fapt care determina cresterea semnificativa a volumului de marfuri transportate pe linia 604. La aceea vreme, orasul Husi era condus de primii secretari Ioan Croitoru (1968-1979) si Aneta Slivneanu (1979-1987). Seful statiei Husi a fost in cei ani domnul Serafimovici , urmat in 1987 de Roman Stelica.
-1978/1979: pe linia 604 Crasna-Husi circulau 4 perechi trenuri cursa/zi, timpii de mers fiind de 1 h. Atunci, Oltenesti era hc., Cretesti era gara, Dobrina era hc., iar Podgoriile Husului era HM. Asadar, fata de 1967, Oltenesti era retrogradata de la rang de HM la rang de hc., iar Dobrina (pentru a doua oara!) era retrogradata de la rang de HM la rang de hc. (motivul oficial- din cauza greutatii efectuarii manevrei aici!)
-anii 80': momentul de mxima glorie a liniei 604, atat sub raportul volumului de marfa transportat, cat si sub raportul numarului de calatori.
-undeva intre 1979 si 1984: Oltenesti este din nou "ridicata" la rang de HM, cu ocazia constructiei aici a statiei de asfalt.
-1984: Dobrina hc. este complet desfiintata, probabil pe fondul politicii de :economie de carburant". Cladirea s-a pastrat destul de bine, fiind locuinta azi.
-1984/1985: pe linia 604 circulau 4 perechi de trenuri C/zi, doua dintre acestea fiind compuse din grupa directa Husi-Bucuresti.
-anii: 80': la Husi soseste de doua ori si trenul prezidential.
-1985: este infiintata Agentia de voiaj CFR Husi, initial cu sediul in incinta oficiului PTTR, din 1986 avand sediul propriu, la parter de bloc (Strada Republicii/General Gheorghe Teleman, bloc S-3, parter).
-1986-1989: se fac ample lucrari pentru extinderea capacitatii statiei Husi, realizandu-se: extinderea statiei la 8 linii, rampa de marfa betonata, statie de containere mici, statie transpordare produse petroliere.
-1987-1988: apare proiectul de constructie a liniei ferata din gara Husi pentru zona industriala.
-1988-1989: se introduce sina tip 49 kg/ml in linie curenta.
-apar diverse proiecte de constructie a unei cai ferate care sa lege zona Moldovei de cea a dobrogei, astfel: Botosani- Harlau; Iasi- Raducaneni- Albita (cu eventuala ramificatie spre URSS)- Husi- Falciu Nord HM, Murgeni- Foltesti, Braila- Macin- Tulcea Marfuri. Apare "la concurenta" cuacest proiect un altul de navigabilizare a raului Prut. Din pacate nici unul din cele doua mari proiecte nu a mai fost realizat.
-ianuarie 1990: in statia Husi se aflau garate 100 vagoane de marfa.
Situatia liniei 604 la momentul "revolutiei din decembrie 1989":
-infrastructura: sina tip 49 kg/ml (in linie curenta) si 45 sau 40 kg/ml, in linii abatute din statii. Prindere indirecta tip "K" (linie curenta) sau prindere directa (linii abatute). Traverse din lemn si beton, sina sudata si sina cu joante.
VS era: Husi-Cretesti= 40 km/h, Cretesti- Crasna= 80 km/h, Crasna- Barlad= 100 km/h.
Raza minima a curbelor: Husi-Cretesti= 120 m, Cretesti- Crasna= 150 m.
-semnalizare: mecanica (in statia Husi linia 1 era conectata la o mica luminoschema), circulatia facandu-se pe baza de "cale libera"
-comunicatii: instalatie RTF cu cablaj din cupru pe stalpi de lemn. Centrala telefonica tip "Tesla". Statii radio cu acumulatori (de proasta calitate) la partida de manevra.
-statii si dispozitiv linii: Crasna (12 linii), Tarzii hc., Oltenesti HM (doua linii), Curteni hc., Cretesti (4 linii + una industriala, pentru baza receptie cereale), Podgoriile Husului HM (doua linii+ doua pentru statia de betoane), Husi (8 linii+ doua industriale, una pentru districtul de linii si doua pentru remiza locomotive).
-intretinere linii: district linii Husi, cu cca 50 angajati (impartiti in echipe de cca 10 angajati)
-miscare: statia Husi: 5 impegati de miscare (unul pe tura+unul de rezerva), 10 acari (doi pe tura+doi de rezerva), casier, magazioner, partida de manevra (cu cate 6-7 manevranti); statia Cretesti: impegat de miscare, doi acari, casier, manevrant vagoane; HM Podgoriile Husului: impegat de miscare, un acar, manevrant vagoane; HM Oltenesti: impegat de miscare; Curteni hc si Tarzii hc.- casieri.
-material rulant: locomotiva 040-DHC (depoul Barlad), doua vagoane seria 29-20, un vagon de bagaje seri 90-57 (statia de domiciliul Barlad), doua vagoane seria 20-57 si un vagon seria 19-40 (statia de domiciliul Bucuresti-Grivita)
Remiza de locomotive Husi cu: doua linii cu canal de vizitare, castel de apa, instalatie de preparare a apei dedurizate, instalatie de alimentare cu motorina.
-Personal de tractiune si tren: 8 mecanici locomotiva si mecanici ajutori, controlori de bilete si sefi de tren. In statia Husi se efectua proba franei cu ciocanul si manometrul de catre seful de tren.
-Personal de intretinere cladiri, spatii verzi si curatenie.
-Marfuri care tranzitau statia Husi:- la expediere: vinuri, cherestea, produse din lemn, confectii-textile, conserve legume, produse lactate, incaltaminte, confectii-bumbac, cereale, utilaj de foraj petrolier (se incarca in vagoane-platforma in statia Cretesti, deoarece acele vagoane nu s-ar fi putut incadra in curbele dintre Cretesti si Husi);- la primire: pietris, nisip, ciment (navete UCS/EAKKMOS pentru "Constructorul"), ambalaje, bumbac, produse de uz gospodaresc si electrocasnice (la linia ICR), materiale de constructii, unele produse alimentare (ulei, peste, zahar, sare), produse petroliere.
Din cauza curbelor stranse si a declivitatii liniei, trenurile de marfa nu aveau mai mult de 15-20 de vagoane. In plus, din cauza limitarilor de tonaj la podete, nu se putea utiliza dubla tractiune. Pana dupa 1990, pe linia 604, si trenurile de marfa erau tractate cu locomotiva O40-DHC.
De obicei in statia Husi soseau cam 3 perechi de trenuri de marfa pe zi (dimineata intre 9-12, la pranz intre 14- 17 si noaptea intre 1- 4).
-Statia Cretesti expedia vagoane-platforma cu utilaj de foraj petrolier, vagoane de cereale si vagoane cu busteni.
-HM OLtenesti primea vagoane cu bitum (pentru statia de asfalt), iar la HM Podgoriile Husului exista poligon de prefabricate din beton.
-Trenurile de calatori erau compuse din 3 sau 4 vagoane, capacitatea unui tren fiind de cca 198 locuri (72+72+54), iar cea totala, a celor 8 perechi trenuri C/zi de cca 1600 calatori.
-Pentru personalul CFR din Husi exista: dispensar CFR, locuinta de serviciu si teren de volei.
Aceasta era situatia liniei Crasna-Husi la momentul revolutiei. Ce a urmat dupa aceasta, a fost din pacate o continuua decadere!
Acasa 
Căutare 
Ultimele imagini 
Conectare 
Înregistrare 
Mar 01 Mai 2012, 22:21
