M 600 : Faurei - Tecuci - Vaslui - Iasi - Ungheni

Retine ca la trenurile Rapid, Expres si A ( mai putin ) erau facute de obiei cu DA1 la tonaje de ~550t,fara WIT, ulterior timpii cu sageta , sunt relativ un fleac tinand cont ca viteza maxima scazuse si una e un automotor si alta e un tren din DA si vagoane efectiv!

In anii 2003-2004, era IC Iasi-Bucuresti format din 3 x Desiro cu 72 locuri care parcurgea distanta in 5 ore, pe traseul Iasi - Tecuci Nord - Focsani - Bucuresti. Daca s-ar investi in ridicarea tuturor restrictiilor si limitarilor si s-ar aduce linia la viteza constructiva, o rama diesel sau hibrid ar avea acest timp de mers. Deocamdata un mic pas s-a facut Bucuresti - Iasi 6ore 45, este loc de mai bine, inca sunt timpi de mers largi + schimbarea locomotivei in Tecuci de unde se mai pot castiga 25 min.

@ndrey a scris:

Retine  ca la trenurile  Rapid, Expres si A ( mai putin ) erau facute de obiei cu DA1 la tonaje de  ~550t,fara WIT, ulterior timpii cu sageta , sunt relativ un fleac tinand cont ca viteza   maxima  scazuse si una e un automotor  si alta e un tren din  DA si vagoane efectiv!

Conform livretelor de mers din anii 1984/1985, trenul R Moldova era compus din 10 vagoane (deci 500 tone), astfel- 3 vagoane seria 19-50, WR, 6 vagoane seria 20-50.
Tractiunea era asigurata cu locomotiva 040-EC (pe distanta Bucuresti Nord- Marasesti) si cu locomotiva 060-DA sau 060-DA-1 (pe distanta Marasesti- Iasi).


VS era de 100 km/h Marasesti- Tecuci Ram. Cozmesti, 60 km/h Tecuci Ram. Cozmesti- Tecuci Nord hc- Tecuci Ram. Frunzeasca, 100 km/h Tecuci Ram. Frunzeasca- Bârlad- Grajduri, 90 km/h Grajduri- Barnova, 95 km/h Barnova- Ciurea, 100 km/h Ciurea- Nicolina si 65 km/h Nicolina- Iasi.

Astazi VS pe M600 este tot acceiasi, cu exceptia tronsonului Tecuci Ram. Frunzeasca- Bârlad, unde este de 120 km/h (fata de 100 km/h cat era atunci).

Trenuri de calatori care necesitau dubla tractiune pe M600 in anii 1984/1985

-A 621 si A 691 Bucuresti Nord- Iasi.
Pe distanta Grajduri- Barnova cu locomotiva impingatoare. Tonaj 700 tone (pana la maximum 600 tone in simpla tractiune).
Pe distanta Crasna-Iasi aveea 13 vagoane.

-A 622 si A 692 Iasi- Bucuresti Nord
Pe distanta Iasi- Barnova cu locomotiva de dubla tractiune. Tonaj 700 tone (pana la maximum 600 tone in simpla tractiune)
Pe distanta Iasi- Crasna aveea 13 vagoane.

-P 6002 Iasi- Bucuresti Nord
Pe distanta Iasi-Barnova, cu locomotiva de dubla tractiune. Tonaj 600 tone . Prima locomotiva putea fi 060-DA sau 060-DA-1.
AVeea 12 vagoane.

-P 6004/6007 Iasi-Brasov
Pe distanta Iasi-Barnova, cu locomotiva de dubla tractiune. Tonaj 600 tone .
AVeea 12 vagoane.

Citat:

In anii 2003-2004, era IC Iasi-Bucuresti format din 3 x Desiro cu 72 locuri care parcurgea distanta in 5 ore, pe traseul Iasi - Tecuci Nord - Focsani - Bucuresti. Daca s-ar investi in ridicarea tuturor restrictiilor si limitarilor si s-ar aduce linia la viteza constructiva, o rama diesel sau hibrid ar avea acest timp de mers. Deocamdata un mic pas s-a facut Bucuresti - Iasi 6ore 45, este loc de mai bine, inca sunt timpi de mers largi + schimbarea locomotivei in Tecuci de unde se mai pot castiga 25 min.

Intradevar, uitandu-ma in Mersul trenurilor, in anii 2003-2004, au existat doua perechi de trenuri IC Bucuresti Nord-Iasi, compuse din automotoare Desiro, care parcurgeau acest traseu in chiar mai putin de 5 ore (mai exact- 4 h si 56 minute)!
Opreau numai in: Ploiesti Sud, Buzau, Focsani, Barlad, Vaslui si Nicolina.

Comparativ, tot atunci (deci pe acceiasi infrastructura feroviara) un tren Rapid Bucuresti Nord- Iasi, compus evident din vagoane si locomotive, parcurgea traseul in 6 h si 1 minut (cu opriri in Ploiesti Sud, Buzau, Focsani, Tecuci, Barlad, Vaslui, Barnova si Nicolina).

Din punct de vedere a confortului, avantajul era net in favoarea rapidului- era mult mai comod sa stai 6 ore iintr-un vagon compartimentat, decat sa stai chiar 5 ore intr-un automotor Desiro.

Concluzionand cu traseul feroviar Iasi-Bucuresti: in momentul in care, CFR va reabilita si repara infrastructura feroviara, astfel incat traseul sa poata fi parcurs in maxim 5 ore, de un tren compus din vagoane si locomotive, atat prin Faurei cat si prin Ploiesti-Sud, atunci orice mijloc de transport rutier pe ruta Iasi- Bucuresti (orice autocar sau microbuz nu are cum sa scoata mai putin de 5 ore pe ruta asta), va fi facut sah-mat!

Ar fi util de introdus un vagon-restaurant la unul din trenurile IR Iasi-Bucuresti Nord ?

Nu cred, au preturi de cocaina, oferta redusa, ca la cele bar unde ,,barmanul" se mai si dezbraca la maieu.

Pe magistrala 600 au mai existat 3 HM si o statie, astazi fiind simple halte!

-Fosta HM Piciorul Lupului, retrogradata ca si halta in anul ?. Aveea probabil instalatie CED, dar nu stiu cate linii aveea. Din ea se desprindea o linie de fuga, pe partea dreapta (sensul Tecuci- Iasi). In anul 2000, din cate tin minte, aceasta linie de fuga mai exista inca (se indrepta inspre satul Ciurea)

-Fosta HM Barzesti. Aveea doua linii si instalatie SBW. Desfiintata in anul ?. Cladirea exista si se afla in stare buna, fiind locuinta (din cate am inteles dintr-un articol mai vechi din ziarele locale, acolo locuieste un fost ceferist).

-Fosta statie Rosiesti. Aveea 5 linii, instalatie SBW. Deservea si baza de receptie a cerealelor de acolo. Desfiintata in anul ?

-Fosta HM Dragalina, situata in satul Badeana. Aveea doua linii si probabil instalatie CED. Era utilizata pentru incrucisari de trenuri. Desfiintata in anul ?

La acestea mai putem adauga

-Fosta grupa de triere a statiei Vaslui (situata dupa pasajul rutier spre Crasna).
Aveea 5 sau 6 linii, si a fost construita dupa anii 1968-1970, si desfiintata prin 2010.
Din aceea grupa de triere se desprindeau liniile industriale pentru platforma Rediu, fosta statie transcontainere (din care astazi au mai ramas doar stalpii ce sustineau linia de contact pentru macaraua tip pod-rulant, vizibili la capatul rampei de marfa), depozitele cooperatiei de consum (Grup Depozite Vaslui, UJCC Vaslui. Linie desfiintata), linia care merge paralel cu strada Podu Inalt (pentru baza de receptie a cerealelor si fabrica de ulei Ulerom. Inca ar mai fi folosita), si o linie pentru un depozit de materiale de constructie (se infunda dupa pasajul rutier, spre statie. Inca mai este utilizata, anul trecut am vazut vagoane de marfa garate acolo).

-De asemenea, tot pana in anul 2010, intre aceasta fosta grupa de triere a statiei Vaslui si HM Munteni, exista o linie industriala, ce mergea paralel cu M600.

-Fostul parc rece de la Crasna, unde erau garate vagoane de marfa scoase din uz. Erau acolo mai multe linii pe partea dreapta (sensul Crasna- Husi), desfiintate in anul ?

Nu cunosc prea bine Municipiul Vaslui, dar era vorba sa fie tramvai care s acircule pe niste linii de cale ferata industriala. Am gasit niste poze doar cu stalpii dar nu situ prin ce zona. Exista vreo schita?
Multumesc anticipat!

Sa va explic.

Dupa 1968, când orasul (din 1979 municipiu) Vaslui devine resedinta noului judet Vaslui, se punea problema completei reconstructii si industrializari a orasului Vaslui.
In 1967 Vasluiul era doar un targ prapadit (resedinta de raion), cu o populatia formata in mare majoritate din tigani si evrei, cu case evreiesti mici, darapanate si insalubre.
Atunci Vasluiul aveea cca 17.000 locuitori (in 1966), comparativ cu orasul Husi care aveea cca 20.000 locuitori si Bârladul care aveea cca 40.000 locuitori.
Insa resedinta nou-formatului judet Vaslui in 1968 a fost stabilita in orasul Vaslui, din doua motive

-Virgil Trofin, bun prieten cu Nicolae Ceausescu de la UTC, era nascut in Lipovat (o comuna de langa Vaslui)

-Vasluiul este situat oarecum in centrul noului judet (Husul si Bârladul sunt situate la extremitatea judetului).

Astfel, dupa 1968-1970, Vasluiul este reconstruit din temelii, populatia ajungând la cca 75.000 locuitori in 1992.

Evident, trebuia realizata si o industrializare a orasului.
Astfel, se realizeaza platforma industriala Rediu, la iesirea din Vaslui, pe soseaua spre Bacau. Aici se construiesc urmatoarele unitati, pe parcursul anilor 1970. Mecanica, Intreprinderea de reductoare si ventilatoare, Intreprinderea de aparate de masura si control IAMC, Combinatul de fire sintetice CFS (dupa 1990- Moldosin), Intreprinderea de materiale izolatoare (dupa 1990- Hidrom), Baza Judeteana de Aprovizionare Tehnico-Materiala BJATM, Depozitul Peco. Toate aceste unitati aveeau zeci de mii de salariati.
Pentru racordarea feroviara a acestor unitati, se realizeaza o cale ferata industriala, care porneste din fosta grupa de triere a statiei Vaslui, merge paralel cu Soseaua Vaslui- Bacau, pe care o traverseaza de doua ori, iar, la intrarea pe platforma Rediu, se desparte de sosea, mergând prin spatele unitatilor sus-numite, unde s-a menajat un mini-triaj (antestatie), iar de acolo racorduri cf pentru fiecare unitate in parte.

In anii 1980, cum autobuzele urbane din Vaslui nu mai faceau fata la transportul zecilor de mii de muncitori spre platforma Rediu, si datorita contributiei ultimului prim-secretar al judetului Vaslui (Ioan Pavel), s-a pus problema constructiei unei linii de tramvai spre platforma Rediu.
Aceasta urma sa plece din actualul garaj al Transurb Vaslui, sa urmeze traseul strazii Decebal (pe atunci Ana Ipatescu), strazii Ceramica, sa traverseze magistrala feroviar 600 pe pasajul rutier denivelat, apoi, la coborârea de pe pasaj, sa se uneasca cu linia ferata industriala (dintre fosta grupa de triere a statiei Vaslui si platforma Rediu).
Din acest punct si pana la intrarea pe platforma Rediu (in fata la Izolatoare/Hidrom), calea ferata industriala urma a fi utilizata atat de tramvaie, cat si de trenuri de marfa.
Apoi din fata la Izolatoare linia urma a se desparti- calea ferata industriala isi urmeaza traseul pana in mini-triajul din spatele fabricilor, iar linia de tramvai urma sa mearga pe Soseaua spre Bacau, pana la CFS (Moldosin).
Astfel spre sfarsitul anilor 1980, au inceput lucrarile efective la aceasta linie de tramvai, montandu-se acei stalpi si elementele de sustinere a viitoarei linii de contact (fir aerian) pentru tramvaie.
In 1989 era adus in statia CFR Vaslui un tramvai ITB modernizat.
In perspectiva, linia de tramvai urma a fi prelungita si pana in comunele Muntenii de jos, Muntenii de Sus si chiar Solesti.

Insa anul 1990 duce la abandonarea acestui proiect, ramanand montati doar acei stalpi. Tramvaiul ITB adus in statia CFR Vaslui, dupa ce este lasat sa rugineasca cativa ani, este apoi taiat la fier vechi.

Dupa anii 1996 si 2000, falimentul rand pe rand a fabricilor de pe platforma Rediu (in 2006 ultima unitate de aici CFS/Moldosin isi inchide portile), duce si la sistarea circulatiei trenurilor de marfa pe linia ferata industriala spre fosta platforma Rediu.

In fine, conform unui articol din ziarul local Vremea noua, portiuni din fosta cale ferata industriala au disparut in ultimii ani (articolul l-am postat la topicul Cai ferate industriale din judetul Vaslui).

Informatiile despre ceea ce urma a fi tramvaiul din Vaslui l-am obtinut din cele scrise in presa de fostul prim-secretar al judetului Vaslui din anii 1987-1989, Ioan Pavel (originar din Timisoara).

Pe data de 29 ianuarie 2016, am vazut o garnitura cu vagoane-cisterna si locomotiva LDE (ambele apartinand GFR) garate in statia Vaslui.

Linia ferata electrificata dintre statiile Iasi si Nicolina a fost utilizata vreodata de trenuri de calatori cu tractiune electrica ?
Din cate stiu, singurele trenuri de calatori, care ajungeau/ajung in statia Iasi cu locomotiva electrica si pleaca apoi spre statia Nicolina, erau/sunt acele internationale- in trecut Romania Express (Bucuresti-Moscova) si Danubius Express (Istambul- Moscova), iar in prezent Prietenia (Bucuresti- Chisinau)! La acestea schimbarea locomotivei (din electrica in diesel-electrica si invers) se realiza in statia Iasi sau in statia Nicolina ?
Ma gândesc ca atunci când controlul vamal si al documentelor se realiza in statia Nicolina, iar internationalele Romania Express si Danubius Express stationau acolo cca o ora pentru aceasta, era timp suficient si pentru schimbarea locomotivei!

In privinta celuilalt capat electrificat al M600- scurta portiune de linie dintre Tecuci- Tecuci Nord hc- Tecuci Ram. Frunzeasca, electrificata in 1996 (ultima linie de cale ferata electrificata din Romania pana in prezent, daca excludem linia Tecuci- Sendreni- Ram. Barbosi Triaj Post 14), aceasta scurta portiune nu a fost utilizata nicioadata de trenuri cu tractiune electrica!

Numarul de linii din statiile si HM-urile de pe M600


1. Statia Nicolina
-Aveea 5 linii in trecut, astazi doar 4 linii
*Pentru asigurarea posibilitatii de primire si expediere concomitenta a 4 trenuri, din si dinspre Socola Grupa A (prin utilizarea celor doua linii curente dintre Nicolina si Socola Grupa A ca si linie dubla) respectiv din si dinspre Ciurea HM, este necesara reconfigurarea pozitionarii macazelor la intrarea/iesirea din statia Nicolina.
Astfel, liniile 1 si 2 vor fi directe pentru Socola Grupa A, iar liniile 3 si 4 vor fi directe pentru M600.
*Gara internationala Nicolina a fost construita intre anii 1952- 1954, la data de 31 octombrie 1981 fiind inaugurat si pasajul pietonal pe sub liniile garii Nicolina. Din pacate astazi gara Internationala Nicolina nu mai este utilizata pentru scopul initial, degradandu-se.
*Pana in anul ? din statia Nicolina se desprindea si o linie care mergea paralel cu M600 (pe partea dreapta sensul spre Iasi) si se oprea in curtea CENAFER (unde, pana in urma cu cativa ani, erau garate vagoane vechi de calatori, scoase din uz).


2. HM Ciurea- fosta statie
-Aveea 12 linii
-Deservea SC Moldoforest, Fabrica de caramida si o rampa de marfa.
-De asemenea, de aici se ramifica linia industriala spre CUG (când a intrat ultimul tren de marfa in incinta CUG ? Din trenurile care circula pe M600 mai pot fi observate in incinta CUG (care aveea remiza uzinala) doar 2-3 locomotive LDH abandonate!)
-Dupa 2008 majoritatea liniilor din HM Ciurea au fost desfiintate, ramanand in teren doar liniile 1, 2, 3 (de la primul peron), 4 si 5 directe si eventual 6.
-Exista cladire CED separata.


3. Fosta HM Piciorul Lupului, acum halta
-Nu stiu cate linii aveea si când a fost retrogradata ca si halta
-Din ea se desprindea o linie de fuga (in partea dreapta pe sensul spre Iasi, in anii 2000- 2001 am mai vazut-o in teren)


4. HM Barnova- fosta statie
-5 linii (din care linii directe 1 si 2)
-Macazele de acces din liniile 4 si 5 in liniile curente in sensul spre Iasi au fost desfiintate prin anul 2009.
-Are cladire CED separata.
-Pana in anul ? aici exista si un post de revizia vagoane.


5. Statia Grajduri
-6 linii (din care linii directe 1 si 2)
-Linia 4 a fost desfiintata
-Cladire CED separata
-Deserveste o rampa de marfa si in trecut si o unitate industriala a carei ramasite (si ramasitele liniilor industriale) se pot observa pe partea stanga - sensul spre Iasi.


6. HM Scanteia- fosta statie
-5 linii (din care linie directa 1 si eventual 2- daca se va dubla linia Grajduri- Rebricea HM).
-Desrveste o baza de receptie a cerealelor si o rampa de marfa. Ocazional am mai vazut trenuri cu cereale sau ingrasaminte chimice incarcate/descarcate acolo.


7. HM Rebricea (prima din judetul Vaslui)
-5 linii (Din care linii directe 1 si 2)
-Deserveste o rampa de marfa.
-Cladire CED separata.


8. Statia Buhaiesti
-6 linii (in trecut a mai existat inca o linie, in sensul spre Vaslui)
*Macazele de acces din liniile 5 si 6 in liniile curente in sensul spre Iasi au fost desfiintate .
*In eventualitatea dublarii liniei Buhaiesti- Vaslui, si pentru asigurarea posibilitatii primii/expedierii concomitente a doua trenuri spre si dinspre Vaslui si a unui tren spre sau dinspre Roman, este necesara reconfigurarea macazelor la intrarea in statie dinspre Vaslui/Roman.
Astfel liniile directe vor fi linia 1 pentru Roman si liniile 2 si 3 pentru Vaslui.
-Desrveste o baza de receptie a cerealelor
-Cladire CED separata
-Exista si un district de linii aici


9. Fosta HM Barzesti, retrogradata ca si halta in anul ?
-Aveea doua linii si instalatie SBW


10. HM Balteni- fosta statie
-5 linii, plus una industriala pentru o rampa de materiale de constructii.
-Din care linia 1 si eventual 2 (daca se va dubla linia Buhaiesti- Vaslui) directe.


11. Statia Vaslui
-7 linii (inainte de modernizarea din 2013-2014 aveea 8 linii)(din care 1 si eventual 2- daca se va dubla linia Buhaiesti- Vaslui- Munteni HM- curente)
-Plus 5 sau 6 linii in fosta grupa de triere (desfiintata in anul 2010)
*In trecut au mai existat doua linii infundate.
-Cladirea de calatori a fost extinsa si modernizata in 3 etape- dupa 1968, in 2002 si in 2013-2014 (aveea cu birou de informatii si magazie de bagaje.mesagerii ). Post politie TF.
-Statia deservea platforma industriala Rediu, fabrica de mobila, fabrica de ulei si baza de receptie a cerealelor, rampa de marfa, o rampa transcontainere, un depozit de materiale de constructii si depozitele cooperatiei de consum.


12. HM Munteni
-6 linii
-Deservea fosta Termica/CET Vaslui si o rampa de marfa
-Cladire CED separata


13. Statia Crasna
-Aveea in 1990 un numar de 12 linii (din care linia 2 directa pentru Husi si liniile 3 si 4 directe pentru M600).
*Pana prin anul 2000 au fost desfiintate liniile unde erau garate vagoane de marfa scoase din uz, apoi in 2009 este desfiintata linia 8 si alte linii.
-Cladirea de calatori modernizata in 2004
-Exista si un district de linii
-Statia deserveste doua rampe de marfuri


14. Fosta statie Rosiesti- acum halta
-Aveea 5 linii (din care 1 si 2 directe) si instalatie SBW.
-Deservea o baza de receptie a cerealelor


15. HM Banca- fosta statie
-5 linii (din care 1 si 2 directe) , instalatie SBW (dar cu semnale prevestitoare luminoase si sistem CELS)
-Deserveste o baza de receptie a cerealelor


16. Statia Zorleni
-6 linii (din care 1 si 2 directe pentru M600, 4 directa pentru Falciu Nord HM)
-Cladire CED separata
-Deserveste o rampa de marfa
-Exista si un district de linii


17. Statia Bârlad
-13 linii
*In eventualitatea dublarii liniei Bârlad- Tecuci Ram. Frunzeasca, actualul fir Bârlad- Galati (pe distanta pe care merge paralel cu M600) sa fie folosit ca si al doilea fir al M600, iar pentru linia Bârlad- Galati, pe distanta care merge paralel cu M600, sa se construiasca un alt fir.
Astfel, in statia Bârlad, din cele 13 linii, 4 vor fi utilizate de trenurile de calatori (linia 1 pentru trenurile care ar veni de la Husi si Falciu Nord HM, liniile 2 si 3 directe pentru M600 si linia 4 directa pentru Galati).
-Cladirea de calatori actuala a fost inaugurata in anul 1968 (cu birou de informatii si magazie de bagaje.mesagerii in trecut). Post politie TF.
-Pana in anii 2007-2008 la Bârlad exista si o statie de domiciliul si revizie vagoane calatori (care a avut in parc vagoane seria 29-20, 29-22, 21-47, 11-47 si posibil si rame TE pentru linia de Galati), iar pana in 2010 si depou de locomotive.
-Aici exista si sectia linii L2.
-Statia deserveste sau deservea- zona industriala, un santier de constructii, Fabrica de ulei Mandra, Agrocomplex, Depozitele cooperatiei de consum, Fabrica de prelucrarea tutunului, depozite de fier vechi, alte depozite, o rampa de marfa si un depozit militar.


18. Fosta HM Dragalina
-Aveea doua linii si instalatie CED


19. Statia Tutova (ultima din judetul Vaslui)
-5 linii (din care directe 2 si eventual 3)
-Deserveste o baza de receptie a cerealelor si o rampa de marfa


20. HM Ghidigeni
-4 linii (din care 1 si eventual 2 directe)
-Are o magazie de marfuri


21. Statia Iacomi/Nichiseni
-5 linii (din care directe 1 si eventual 2)
-Deserveste/deservea o fabrica de spirt si o baza de receptie a cerealelor.


22. HM Berheci- fosta statie (din care directe 1 si eventual 2)
-6 linii
-Deserveste o baza de receptie a cerealelor


23. HM Frunzeasca- fosta statie
-5 linii (din care directe 1 si eventual 2)
-Cladire CED separata
-Deserveste o baza de receptie a cerealelor, un depozit de produse petroliere si o rampa de marfa


24. Tecuci Ram. Frunzeasca
-Cuprinde doua linii, iar, in eventualitatea dublarii liniei Tecuci Ram. Frunzeasca- Bârlad, al doilea fir se va putea realiza prin prelungirea liniei infundate de la Tecuci Ram. Frunzeasca.
-De aici se ramifica si o linie pentru Unitatea Militara Tecuci.

Si o descriere a tronsonului Nicolina- Ungheni Moldova

-Intre statiile Nicolina si Socola Grupa A, exista doua linii curente.
Prin modificarea configuratiei macazelor la iesirea din statia Nicolina si la intrarea si iesirea din statia Socola Grupa A, aceste doua linii curente pot fi transformate in linie dubla.
Astfel, in statia Socola Grupa A, liniile 1 si 6 ar deveni linii directe pentru triajul Socola, iar liniile 9 si 10 ar deveni linii directe pentru statia Socola si pentru Ungheni Moldova.
Numerotarea liniilor in statia Grupa A Socola am facut-o de la nord la sud.


-Socola Grupa A numara 14 linii, si in trecut deservea- Uzina Nicolina, Fabrica de cuie si Tamaz, Continental Automotive, BJATM (printr-o linie industriala ce traversa strada Neptun).
De asemenea, pana in anul ? exista o cale ferata, ce se desprindea din Socola Grupa A, mergea un timp paralel cu M600, pe care apoi o supratraversa, si intra in incinta CUG.


-Statia propriu-zisa Socola, cu un numar de 3 linii de ecartament normal acum.
Daca se va realiza dublarea caii ferate Nicolina- Ungheni Moldova, in statia Socola se va adauga si o a patra linie (la sud de linia 1 actuala).
De asemenea, tot in cazul dublarii liniei Nicolina- Ungheni Moldova, este necesara si modificarea traseului liniei industriale Socola- CET Holboca, dar si a liniei de ecartament larg pe o anumita portiune, astfel incat la trecerea la nivel cu Soseaua Tutora, sa existe 4 fire de cale ferata (de la nord la sud)- unul de ecartament larg, doua de ecartament normal (ca linii curente Socola- Holboca) si inca un fir de ecartament normal (ca linie industriala pentru CET Holboca).


-Complexul si triajul CFR Socola, inaugurat la 30 decembrie 1982, cu o capacitate de triere de 5400 vagoane/zi, cuprinde

-Grupa B, cu 24 de linii si 3 frane automate de cale

-Grupa C, cu 18 linii in trecut (10 de ecartament larg, 8 de ecartament normal)

-Grupa D, cu instalatie de schimbare a boghiurilor.

-Zona de transbordare si magaziile CFR Socola, cu 5 linii de ecartament larg si 4 linii de ecartament normal

-Sectia de Intretinere Mecanica a caii Iasi

-Remiza CFR Marfa Socola


-Prin linii industriale, triajul CFR Socola deserveste/deservea in trecut- Tepro Iasi (exista si o linie de ecartament larg ce intra in incinta Tepro), Moldomobila, Ceramica Iasi, Somaco Prefabricate, Intreprinderea de vinuri Bucium (printr-o linie ce traverseaza strada 3 Fantani), Iasitex si fabrica de confectii Victoria (printr-o linie ce traversa strada Bucium).

-Tot din triajul Socola se desprinde si linia ferata industriala, ce traverseaza Soseaua Tutora si deserveste/deservea principala zona industriala a Iasului (cu- Fabrica Coca-Cola, Tehnoton, Nutrimold, Precast Concret, Fabrica de ulei Tomiris, Pangram, Lactis, Terom, CET 2 Iasi, Fabrica de bere Zimbru, Moldoplast).
Aceasta cale ferata industriala se intersecteaza/se intersecta la nivel , de doua ori, cu reteaau de tramvaie din Iasi (la traversarea bulevardelor Metalurgiei si Tudor Vladimirescu).