M 600 : Faurei - Tecuci - Vaslui - Iasi - Ungheni

Doar un exemplul la ce ar fi utila electrificarea, dublarea (intre Tecuci si Iasi) si echiparea cu BLA a M600:

Recent primaria Iasi a incheiat un contract pentru transportul carbunilor pe cf, din portul Constanta pana la CET Holboca. Contractul a fost castigat de GFR.
Trenurile cu carbuni circula pe traseul Constanta- Faurei- Buzau- Bacau- Racordare Pascani- Iasi- Nicolina- Socola- CET Holboca!

Daca era electrificata si M600 aceste trenuri ar fi circulat de la Faurei prin Tecuci- Barlad- Vaslui- Racordare Nicolina- Socola- CET Holboca, un traseu mai scurt si mai direct decat cel prin Bacau!

Cam ce marfuri se mai transporta pe calea ferata, intre Romania si Republica Moldova, prin Ungheni:

-sarma (produsa la combinatul metalurgic Rabnita) , importata din Republica Moldova. Este adusa in vagoane CFM de cale larga. Tractiunea este asigurata cu locomotiva CFM de cale larga pana in statia Cristesti-Jijia, iar apoi cu locomotiva GFR de cale larga pana in statia Socola, marfurile fiind descarcate din vagoane in "zona transbordare/magaziile CFR Socola/Romtrans", unde exista si linii de ecartament larg;

-panouri din lemn sau tip rigips precum si materiale de constructii (importate din Republica Moldova). Modul de asigurare a tractiunii si de descarcare a vagoanelor este accelasi ca mai sus.

-ciment (produs de fabrica de la Mateuti/Rezina), importat din Republica Moldova. Este transportat in vagoane CFM de cale larga. Pana in statia Cristesti-Jijia vagoanele sunt remorcate cu locomotiva CFM de cale larga, iar din statia Cristesti-Jijia pana in statia Socola cu locomotiva CFR-Marfa de cale larga. Vagoanele sunt descarcate pe o linie de cale larga din apropierea remizei Socola.

-produse petroliere (benzina/motorina) care sunt exportate din Romania in Republica Moldova. Pana in statia Cristesti-Jijia sunt transportate in vagoane GFR de cale normala, iar in statia Cristesti-Jijia sunt "transvazate" in vagoane CFM de cale larga, intre statiile Cristesti-Jijia si Ungheni fiind remorcate cu locomotive CFM de cale larga.

 
In schimb in triajul Socola (pentru unitatile economice din Iasi) mai ajung foarte putine trenuri de marfa:

-Au fost cateva zeci de navete cu carbuni (adus din import) pe traseul Port Constanta- Faurei- Buzau Sud- Bacau- Racordare Pascani- Iasi- Nicolina- Socola, pentru CET Holboca. Operator GFR.

-Cateva trenuri pentru fabrica "Tepro/Arcelor Mittal" Iasi, cu rulouri de tabla. Aceasta este cred si singura unitate industriala (de productie) din Iasi, care mai utilizeaza transportul feroviar de marfa. In curtea ei se afla (se observa de pe Bdul. Chisinau/Virgil Sahleanu) si o locomotiva de manevra LDH-45/70.

-Unele trenuri formate din vagoane acoperite, care ajung in triajul Socola. Operator CFR-Marfa.


La sfarsitul anilor 80' este extinsa masiv capacitatea statiei CFR Cristesti-Jijia, planurile de atunci prevazand si electrificarea liniei, pana in statia Cristesti-Jijia.
In 1988 este inaugurata si data in folosinta remiza de locomotive Cristesti-Jijia (astazi neutilizata) si actuala cladire a statiei (in care astazi multe din camere/spatii sunt locuinte).
In 1990 statia Cristesti-Jijia aveea: cca 13 linii (primele doua de ecartament larg), 6 linii in grupa de "larga" (liniile 19, 20, 21, 22, 23 si 24, din care astazi mai sunt folosite doar doua sau 3 linii) si mai multe linii (de ambele ecartamente) in "zona" de transbordare (unde exista si macarale tip pod rulant).
De asemenea existau 3 sau 4 cladiri cu "mese de manevra" separate, de unde se controlau semnalele si macazurile CED din grupa de "larga"!

Păi Rîbnița nu e in Transnistria?

Este in asa-zisa "Transnistrie", insa, de jure (conform frontierelor recunoscute international) se afla in Republica Moldova!

Dar apropo de traficul care vine dinspre sud (benzina/motorina de la Ploiesti sau de la Capu Midia pentru Republica Moldova, carbune din port Constanta pentru CET Holboca) spre Iasi/Ungheni: daca M600 ar fi intr-o stare mai buna (ca sa permita o VS de 140 km/h) si electrificata mai ales, cu siguranta ca acest trafic s-ar fi desfasurat via Vaslui, decat via Bacau!

De exemplul pentru un tren cu carbune dinspre port Constanta spre CET Holboca ar fi fost mult mai scurt un traseu Faurei- Tecuci- Vaslui- Racordare Nicolina- Socola si la fel si pentru un tren cu produse petroliere de la Brazi spre Republica Moldova ar fi fost mult mai scurt un traseu Focsani- Marasesti Ram. Putna- Tecuci Nord hc.- Vaslui- Racordare Nicolina- Socola. Dar faptul ca M600 nu este electrificata din pacate i determina pe OTF de marfa sa prefere M500 + 606 pentru aceste trenuri, desi este un traseu mai lung!

Asta cu granitele recunoscute a dus la situatia din Ucraina. Daca erau destepti moldovenii o dadeau la pace cu rusii in Transnistria si isi vedeau de treaba, rusii cu rusii. moldovenii cu romanii. Era mai bine pentru toti, era fara sabia lui Damocles deasupra capului. ca ce o fi.

Dar uite ca n-au fost destepti, acuma repede o ard cu UE.



E bine sa fie cit mai lung traseul pe la noi prin tara ca sa plateasca ei cit mai mult.
Asta daca n-o fi ca de obicei proasta Romania si sa le duca gratis.
Altfel, au port la ei in tara sa-l foloseasca.

@danTM , da , numai ca moldovenii (unii) chiar considera fasia aia pamantul lor.
Ei au fost ciopartiti in alte locuri, si li s-a dat fasia aia. Da sunt moldoveni si acolo, dar cam cum erau romanii in banat. Erau majoritari dar sub un 50%, sau aproximativ 50%.
Daca Maia Sandu maine ar renunta la Transnistria ar avea o problema grava. Ar linsa-o inclusiv ai ei. Republica Moldova este foarte complicata si in sud, nu doar in transnistria, unde este o minoritate mare gagauza . Unele localitati sunt majoritar gagauze, si cred ca au si un fel de autonomie.
Si eu sunt curios cum se transpune adererea la UE a Transnistriei .

dan tm a scris:

Asta cu granitele recunoscute a dus la situatia din Ucraina. Daca erau destepti moldovenii o dadeau la pace cu rusii in Transnistria si isi vedeau de treaba, rusii cu rusii. moldovenii cu romanii. Era mai bine pentru toti, era fara sabia lui Damocles deasupra capului. ca ce o fi.

Dar uite ca n-au fost destepti, acuma repede o ard cu UE.



E bine sa fie cit mai lung traseul pe la noi prin tara ca sa plateasca ei cit mai mult.
Asta daca n-o fi ca de obicei proasta Romania  si sa le duca gratis.
Altfel, au port la ei in tara sa-l foloseasca.

Faptul ca M600 nu este electrificata si din cauza asta trenurile cu combustibil petrolieri (de la Brazi spre Republica Moldova) sau trenurile cu carbuni (din port Constanta spre CET Holboca) circula pe M500, pe un traseu mai lung, este in dezavantajul doar a operatorilor de transport feroviar de marfa romani!
Administratia CFM preia aceste trenuri cu combustibili petrolieri din statia Cristesti-Jijia, deci nu i intereseaza pe ce rute ajung aceste trenuri in statia Cristesti-Jijia!

Cum sa nu-i intereseze?
Adica tu daca te duci dupa sapun la magazin platesti doar transportul lui de la Metro pina acolo la parterul blocului?

e clar... ce sa mai vorbim
________________

Moldova ar fi putut intra in negocieri cu Transnistria si le dadea ceva teren, mai dadeau ei, mai dadeau transnistrenii, pe urma schimbau populatiile si gata. Ramineau cu pace. Ce romanii nu s-au schimbat populatiile cu bulgarii si a ramas pace. Au schi,mbat teritorii cu sirbii...
O dau intruna cu integritatea dar au ramas si saraci si inapoiati si cu probleme pe cap. Bine, romanii mai prosti ca ei , s-au bagat sa-i ajute, ca sa se lege de ei pronbleme care nu-i privesc.

Noroc ca cu Gagauzia au dat-o cumva la pace si au o mare autonomie. Nici de ei nu au nevoie...
Nu Maia trebuia sa faca asta, trebuiau sa o faca ei imediat dupa 1992.

Trenurile cu produse petroliere (care sunt exportate in Republica Moldova) sunt aduse pana in statia Cristesti-Jijia de operatori de transport feroviar de marfa romani, care platesc TUI la CFR-SA!

Apoi, in statia Cristesti-Jijia, aceste produse petroliere sunt "transvazate" din vagoane de cale normala (a OTF romani) in vagoane de cale larga (a CFM). Deci CFM plateste catre CFR-SA doar TUI pentru distanta Cristesti-Jijia- HM Ungheni Prut- frontiera. De asta spun ca pe cei de la CFM nu-i intereseaza pe ce rute ajung vagoanele OTF romani, pana in statia Cristesti-Jijia!

Acuma depinde in Republica Moldova cine sunt beneficiarii (cei care importa) aceste produse petroliere: ori statul ori firme private de acolo. Acestia (ori statul ori firme private) platesc serviciile de transport atat catre OTF romani, cat si catre CFM.

imi bat capul degeaba. nu pricepi ca orice operatiune se plateste de consumatorul final?

mai ales si transvazare.
N-au fost in stare in 30 de ani sa-si faca un terminal undeva?

vai si-amar dar tu tot tii in viata topicul asta.
OTF poate sa aduca motorina de la Ploiesti chiar si prin Beclean pe Somes, cind ajunge in Moldova trebuie platit transportul.

oricum daca Transnistria vinde in Romania atunci nu mai avem ce comenta, despre ,,republica Moldova"

Calea Ferată din Moldova, pentru martie, pune la dispoziția refugiaților Ucraineni gratuit o cursă specială de tren din Moghilev Podolsk (Valcinet) si Căușeni si spre Iași.

CFM si CFR la statia Cristești Jijia.

Pentru eliminarea rampei/pantei dintre Grajduri si HM Barnova ar fi utila reconstructia M600 pe un alt amplasament, intre statia Grajduri si HM Ciurea, amlasament care sa treaca pe la vest de localitatile Curaturi, Picioru Lupului si Ciurea!

In prezent traficul de marfa pe portiunea Iasi- Nicolina- Socola- Ungheni Moldova este relativ intens, transportandu-se:

-Cereale din Ucraina, cu trenuri care tranziteaza Republica Moldova. Vagoanele UZ cu cereale sunt transpuse pe boghiuri de ecartament normal in statia Ungheni Moldova, iar de aici sunt tractate cu locomotive diesel de cale normala a GFR, pana in statia Socola si de acolo cu locomotive electrice spre portul Constanta;

-Sarma produsa la combinatul metalurgic Rabnita. Este transportata in vagoane CFM de cale larga, vagoane care sunt tractate cu locomotive CFM de cale larga pana in statia Cristesti-Jijia, iar de acolo cu locomotive GFR de cale larga pana in statia Socola si pana la terminalul "Romtrans" Socola, unde sarma este descarcata in mijloace auto.

-Rigips si alte materiale de constructii produse in Republica Moldova. Accelasi mod de transport ca si in cazul sarmei.

-Ciment produs la Rezina. Este transportat in vagoane CFM de cale larga. Pana in statia Cristesti-Jijia sunt tractate cu locomotive CFM de cale larga, iar din statia Cristesti-Jijia pana in statia Socola cu locomotive CFR-Marfa de cale larga. Vagoanele sunt descarcate in mijloace auto in incinta remizei CFR-Marfa Socola.

-Motorina (pentru Ucraina) si benzina (pentru Republica Moldova), produsa la Brazi. Pana in statia Cristesti-Jijia este transportata in vagoane-cisterna de cale normala a GFR, iar din statia Cristesti-Jijia spre Ungheni Moldova in vagoane CFM de cale larga, tractate de locomotive CFM.
"Transvazarea" combustibilului se face in terminalul GFR din statia Cristesti-Jijia.

Traficul nu e nicidecum aşa intens cum spui tu, mai ales că staţia de transpunere poate procesa un singur tren pe zi (iar orice tren trebuie să se şi întoarcă).
Cereale sunt cam 2 trenuri pe sens pe săptămână pe la Cristeşti (vagoane pline pentru Constanţa şi vin înapoi goale)... ba chiar săptămâna trecută a fost un tren cu cereale dinspre România spre Ucraina via Cristeşti, probabil marfă respinsă la export şi returnată.

Situatia actuala a liniilor din statiile si HM-urile dintre Nicolina si Ungheni Moldova:

1. In Socola Grupa A (numerotarea liniilor de la sud spre nord):

-Linia 1- desfiintata
-Liniile 2, 3- utilizate
-Linia 4- desfiintata
-Liniile V, 6- utilizate
-Linia 7- inchisa (cu vagoane CFR-Marfa abandonate)
-Linia 8- utilizata
-Liniile 9, 10- inchise (cu vagoane CFR-Marfa abandonate)
-Restul liniilor (11, 12, 13, 14)- inchise

2. In statia Socola:

-Linia I utilizata (cea de la peron)
-Liniile 3, 4, 5 (cele de ecartament normal, care duceau la terminalul "Romtrans"/"Magaziile CFR Socola"/"Zona transbordare") inchise

3. In fosta Socola Grupa C (de cale larga)

-Din cele cca 10 linii de ecartament larg au mai ramas si sunt utilizate doar doua.

4. In zona "terminal Romtrans/Magaziile CFR Socola/Transbordare"

-Din cele 3 linii de ecartament larg mai este utilizata una (si aceea cu 5 km/h)

5. In HM Holboca:

-Linia 1 (cale larga)- utilizata
-Liniile 2, III- utilizate
-Liniile 4, 5, 6, 7- inchise

6. In statia Cristesti-Jijia:

-Liniile 1, 2 (cale larga)- utilizate
-Linia 3- inchisa
-Liniile IV, 5, 6- utilizate
-Linia 7- desfiintata
-Liniile 8, 9, 10, 11, 12, 13- inchise (cu vagoane CFR-Marfa abandonate)

-In grupa de larga, din cele 6 linii (19, 20, 21, 22, 23, 24) mai sunt utilizate doar doua.

-La terminal TVM/GFR sunt utilizate si liniile de cale larga si cele de cale normala. Acolo exista si doua macarale tip pod-rulant.

7. In HM Ungheni-Prut

-Doua linii, ambele utilizate.

8. In statia Ungheni Moldova:

-Doua linii de ecartament normal langa cladirea garii "internationale" (utilizate)
-In grupa de marfa erau 5 sau 6 linii de ecartament normal , din care astazi mai sunt utilizate doua sau 3.


Pentru reconstructia si modernizarea liniei Nicolina- Ungheni Moldova (inclusiv dublarea si electrificarea ei si separarea firului de ecartament larg intre Socola- Ungheni Moldova) ar trebui:

-Modificata configuratia macazurilor din statia Nicolina, astfel incat liniile 1 si 2 sa fie directe pentru Ungheni Moldova, iar liniile 3 si 4 sa fie directe pentru M600 (spre Buhaiesti). Astfel, pe sub "pasajul Nicolina" ar trebui sa treaca 4 linii, in loc de 3 cate trec in prezent.

-In Socola Grupa A:
-Scoase toate vagoanele CFR-Marfa abandonate si reconstruite si electrificate toate cele 14 linii.
-Liniile V si VI sa fie directe pentru Nicolina- Ungheni Moldova
-Pentru accesul atat dinspre "curenta veche" cat si dinspre "curenta noua" inspre Ungheni Moldova, in capatul dinspre Nicolina,
realizata o noua linie ('bretea") prin: transformarea unui macaz simplu in TDJ, montarea a inca 3 TDJ-uri si a unui macaz simplu.

-In statia Socola:
-Reconstruita si electrificata linia de ecartament normal situata la nord de cladirea statiei (linia dintre cladirea statiei si linia de cale larga)
-La sud de cladirea statiei reconstruite si electrificate liniile I (de la peron), 3 (care sa se continuie ca linie industriala spre CET Holboca) si 4.
-Intre liniile I si 3 exista loc fizic in teren pentru constructia unei linii noi , care sa fie inceputul firului 2 spre Ungheni Moldova
-Astfel in statia Socola ar exista 6 linii de ecartament normal, electrificate: una la nord de cladirea statiei, una pentru magazia de marfa (care s-ar desprinde din linia I), I si II directe, 3 (in continuare pentru CET Holboca) si 4.

-In Socola Grupa C:
-Reconstruite 10 linii de ecartament larg + o linie de "tragere"

-La terminal Romtrans:
-Reconstruite toate cele 3 linii de ecartament larg, pentru VS de 40 km/h

-Linia de ecartament larg, inaugurata in septembrie 2015, din spatele cladirii garii Socola (unde este garat automotorul CFM de cale larga) , sa nu se mai desprinda din fosta "Socola Grupa C", ci sa mearga in continuare din linia curenta Ungheni Moldova- Socola. In acest fel ar aveea un traseu mai drept si ar permite realizarea unui peron mai lung, drept, care sa permita gararea completa la peron a unui automotor CFM de cale larga.

-Intre statiile Socola si Ungheni Moldova reconstruita linia curenta, cu 3 fire separate: doua de ecartament normal electrificate si unul de ecartament larg. In felul acesta s-ar elimina inimile de incalecare/descalecare dintre cele doua ecartamente si VS ar putea fi ridicata de la 80 km/h la 100 sau 120 km/h.

-Astfel, la pasajul dintre cf si DN 28, la iesirea din municipiul Iasi, ar exista 4 fire de cale ferata (de la nord la sud): unul de ecartament larg, doua de ecartament normal electrificate si unul de ecartament normal (linia industriala pentru CET Holboca)
Daca in viitor va fi prelungita linia de tramvaie de la actualul cap de linie "Rond Tutora" pana la Tomesti, acest pasaj la nivel cu CF va trebui inlocuit cu un pasaj denivelat (rutier+linie de tramvaie) peste calea ferata.

-La HM Holboca:
-Reconstruite toate cele 7 linii, astfel: linia 1 sa fie abatuta de cale larga, linia II sa fie directa de cale larga, liniile III si IV sa fie directe de cale normala si liniile 5, 6, 7 sa fie abatute de cale normala

-La statia Cristesti-Jijia:
-Scoase vagoanele abandonate a CFR-Marfa si reconstruite toate cele 13 linii + 6 linii, astfel: linia 1 sa fie abatuta de cale larga, linia II sa fie directa de cale larga, linia 3 abatuta de cale normala, liniile IV si V directe de cale normala, liniile 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 abatute de cale normala si liniile 19, 20, 21, 22, 23, 24 abatute de cale larga.

-La HM Ungheni-Prut:
-Realizate 5 linii (fata de doua cate sunt acuma), astfel: linia 1 abatuta de cale larga, linia II directa de cale larga, liniile III si IV directe de cale normala si linia 5 abatuta de cale normala.
-In capatul spre Ungheni Moldova montate semnale obisnuite de iesire (5 bucati, cu 3+doua+unul focuri) si semnale obisnuite de intrare (3 bucati, cu doua+doua+unu focuri)

-Realizate 3 poduri feroviare noi peste raul Prut (doua pentru ecartament normal si unul pentru ecartament larg). Si podul actual este destul de vechi si ar trebui inlocuit cu altul nou.

-Echipate cu instalatii CE statiile si HM-urile Nicolina, Socola, Holboca, Cristesti-Jijia si Ungheni-Prut.
Repuse in functiune cele doua semnale de trecere BLA dintre Cristesti-Jijia si HM Ungheni-Prut.

-In statia Ungheni-Moldova:
-Intre cladirea garii "internationale" si zona de transpunere a vagoanelor reconstruite si electrificate cele doua linii de ecartament normal si realizata si o a treia linie, tot de ecartament normal.
-La capatul acestor linii de ecartament normal realizate bretele pentru rebrusarea locomotivelor CFR de cale normala, iar apoi si doua instalatii tip "SUW-2000", pentru boghiuri cu ecartament variabil
-In grupa de marfa reconstruite si electrificate 5 sau 6 linii de ecartament normal.

Sper sa apuc ziua cand locomotivele electrice romanesti, pe cale normala, vor ajunge la Ungheni-Moldova sau poate chiar la Chisinau!

Schema triajului si statiei Socola, daca ar fi dublata si electrificata linia Socola- Ungheni Moldova, iar firul de ecartament larg ar fi reconstruit separat.

Pentru accesul trenurilor de marfa dinspre Socola Grupa A spre Ungheni Moldova ar trebui realizata o linie simpla electrificata, care sa se desprinda din Socola Grupa A, sa treaca pe la sud de "Grupa B" (intre grupele B si C), apoi sa treaca pe la sud de "grupa transpunere" si sa reintre in linia curenta spre Ungheni-Moldova inainte de pasajul de nivel cu DN 28 (soseaua spre Tomesti).