M 600 : Faurei - Tecuci - Vaslui - Iasi - Ungheni

Cu trenuri de Marfa pe M600 aveti dreptate! Fosta industrie care exista in 1990 in orasele strabatute de M600 (Iasi, dar in special orasele Vaslui, Barlad, Tecuci + Husi (ultimul nu era deservit in mod direct de M600) ) este astazi doar amintire in cea mai mare parte!

La Vaslui: Mai exista SC Vascar SA (carne si preparate din carne, dar nu utilizeaza transportul feroviar de Marfa), SC Safir SA ("Deliciosul de Vaslui"- preparate din carne de pasare, dar nu utilizeaza transportul feroviar de Marfa), SC ILVAS SA (fostul ICIL- prepararea si industrializarea laptelui, dar nu utilizeaza transportul feroviar de Marfa), SC ULEROM SA (fabrica de ulei, care, desi are cale ferata industriala si inclusiv doua locomotive de manevra tip BD-M pe doua osii, de ani buni nu mai utilizeaza transportul feroviar de Marfa), baza de receptie a cerealelor (ocazional mai sunt incarcate aici vagoane cu cereale), SC Radical Grup SA (depozit de material de constructii situate in imediata apropiere a garii Vaslui; are cale ferata industriala proprie si utilizeaza constant transportul feroviar de Marfa) si Vastex SA (confectii, nu utilizeaza transportul feroviar de Marfa).

Dupa cum se observa, cele cateva intreprinderi industriale care mai exista in municipiul Vaslui sunt toate din ramura industriei alimentare sau textile si nici una din ele nu mai foloseste transportul feroviar de Marfa!

Noroc de cei de la Radical Grup ca mai aduc material de constructii pe calea ferata.


La Barlad: Aici la capitol industrie si locuri de munca se sta mai bine decat la Vaslui (se poate observa si din datele de pe site-ul AJOFM-ului ca oferta de locuri de munca cea mai consistenta din intreg judetul Vaslui se gaseste la Barlad): Rulmentii (desi nu mai are 9000 de salariati cati aveea in 1990, totusi mai exista si face si angajari. Are cale ferata industriala proprie, care probabil mai este utilizata), FEPA- Fabrica de elemente pneumatice si aparate de masura (are cale ferata industriala proprie), Fabrica de ulei "Mandra" (are cale ferata industriala proprie, dar nu cred ca mai foloseste transportul feroviar de Marfa), Fabrica de confectii.

Barladul este avantajat fata de Vaslui si de o activitate cultural-artistica mai intensa: unicul teatru din judetul Vaslui se afla la Barlad, are cinematograf renovat, are 4 muzee+ casa memoriala a lui Alexandru-Ioan-Cuza, unica gradina zoologica din judet, etc!

De asemenea, Barladul are avantajul ca fata de Vaslui are mult mai multe cladiri vechi, cu valoare istorica si arhitecturala (in Barlad nu vezi numai blocuri precum in Vaslui).


La Tecuci: Mai exista inca fabrica de conserve din legume (prin magazine am vazut ca mai exista celebrul mustar de Tecuci!). In apropierea Tecuciului se afla celebra comuna Matca, renumita pentru legumicultura.


Aceasta ar fi starea economica actuala a celor 3 orase (Iasul nu l-am inclus, deoarece este un oras mare, cu caracteristici socio-economice diferite fata de celelalte 3 orase) mici si mijlocii (Vaslui, Barlad si Tecuci) strabatute de M600!

Faurei nu l-am inclus, deoarece practic este "oras" doar cu numele!

De asemenea, in Barlad

Exagerati, marfa exista destula intre Ciorasti si Faurei. Aceasta pleaca din 3 puncte separat: Ciorasti, Balta Alba si Jirlau. Trei silozari destul de puternici pe piata de cereale. Fara acestia calea ferata Tecuci-Faurei era de ani buni la fier vechi.

M-am referit strict la sectiunea Tecuci- Barlad- Iasi a M600, pe care traficul de Marfa este destul de slab!

Si m-am referit in special la traficul de Marfa pe calea ferata generat de cele 3 orase- Vaslui, Barlad si Tecuci!

De exemplul, de cate ori am mai avut ocazia in ultimii ani sa mai trec prin statia CFR Barlad, de obicei am vazut doar vagoane de cereale si ocazional si cateva vagoane descoperite garate in statia!

La Vaslui, cand si cand am mai vazut cate un tren cu vagoane-cisterna sau vagoane cu material de constructii pentru Radical-Grup! La Vaslui, nici macar cand au fost aduse alea 3 celebre troleibuze second-hand in 2015, nu cred ca au fost aduse din Austria pana la Vaslui cu trenul!

In rest, celelalte statii sau HM-uri dintre Tecuci si Iasi, in afara de cateva baze de receptie a cerealelor (una era sau este la HM Banca, alta mai era la HM Rebricea, cea de la HM Scanteia am vazut ca mai foloseste transportul feroviar, etc) nu genereaza traffic de Marfa!


Nu stiu daca pe acest forum mai exista vreun utilizator care sa aibe domiciliul sau sa locuiasca permanent in Vaslui, Barlad sau in orice localitate din judetul Vaslui!

Daca ar exista vreun utilizator care sa locuiasca permanent in Vaslui sau Barlad , ne-ar putea oferi informatii mai complete si mai ales "la zi", cu privire la activitatea de transport feroviar de Marfa desfasurata prin celedoua statii CFR!

Ce informatii sa dea daca nu e trafic de marfa intre Barlad-Socola. Tinde catre zero traficul de marfa pe aceasta linie. Aaaa, ca mai pleaca din Barlad o data la 6 luni cate un marfar cu Eacsuri pline de fier vechi, asta e trafic accidental de marfa...
In ultimele 10 zile, a sosit o singura marfa in Crasna, un tren cu azotat de la Azomures (pe 01.12)

Din Barlad nu mai iese marfa vagonabila de multi ani, linia industriala catre FEPA si URB nu mai e folosita.
Doar cereale se mai incarca rar peste drum de gara.
Iar dinspre Falciu n-are ce sa mai vina, Zorleni nimic, Tutova nimic. Pana prin 2000, toamna se incarcau zeci de vagoane de sfecla la Tutova pentru fabrica de zahar.

Ramane doar cu calatorii care sunt destui cat sa nu inchida linia.

Si cand te gandesti ca erau planuri sa lege Barladul de Bacau... odata...

ldh80 a scris:

Nu stiu daca pe acest forum mai exista vreun utilizator care sa aibe domiciliul sau sa locuiasca permanent in Vaslui, Barlad sau in orice localitate din judetul Vaslui!

Daca ar exista vreun utilizator care sa locuiasca permanent in Vaslui sau Barlad , ne-ar putea oferi informatii mai complete si mai ales "la zi", cu privire la activitatea de transport feroviar de Marfa desfasurata prin celedoua statii CFR!

Era sa spun ca este unul intr-o localitate dar vad ca nu-l mai e. Dar nici cind era nu aducea informatii de pe linia 600.

Acuma depinde si ce marfa ar genera Iasi-ul pe 600. De regula toate marfarele din Socola o iau spre Pascani. Poate daca magstrala 600 ar fi fost electrificata unele se duceau spre Barlad.

Magistrala 600 are potential insemnat pentru traficul de calatori, garile sunt aproape de localitati, oamenii vin la tren pentru ca este ieftin, insa serviciile CFR Calatori lasa mult de dorit. Ce sa faci cu 3 perechi de personale pe Barlad - Tecuci ? Nici pe Iasi - Vaslui - Barlad nu este mult mai bine. Plus ca dimineata trebuie sa ai trenuri la ore potrivite pentru salariati si pentru elevi. Un exemplu - cu R 6312 elevii ajung in Vaslui la ora 6.24, iar orele incep la 8.00. Un operator privat (poate TFC) ar avea mai mult succes, ar putea face un punct de lucru la Vaslui, sau Barlad unde exista o remiza abandonata si ar opera mult mai multe trase. Iar IR-urile de Bucuresti sunt rare, cu putine vagoane si fac 7 ore datorita indolentei celor de la CFR Infrastructura - SRCF Galati. Nu se poate sa ai atatea restrictii si limitari pe M500 pentru lucruri rezolvabile !!! Au mirosit ca sunt bani pentru reabilitari de poduri si podete si au mai introdus o serie de limitari care asteapta rezolvarea la prietenii de la Arcada, o firma de unde ? Din Galati !!! Daca tot s-a renuntat la culoarul IX european ( sau cum trebuia sa se numeasca ) macar sa se aduca linia la viteza constructiva de 120 km/h si sa se parcurga in 5 ore Bucuresti - Iasi ca prin 2003 - 2004.

DAS 2011 a scris:

Nici pe Iasi - Vaslui - Barlad nu este mult mai bine. Plus ca dimineata trebuie sa ai trenuri la ore potrivite pentru salariati si pentru elevi.

Pe Iaşi - Bârlad e tarif de regio la toate trenurile IR.

spiderpc a scris:

Din Barlad nu mai iese marfa vagonabila de multi ani, linia industriala catre FEPA si URB nu mai e folosita.
Doar cereale se mai incarca rar peste drum de gara.
Iar dinspre Falciu n-are ce sa mai vina, Zorleni nimic, Tutova nimic. Pana prin 2000, toamna se incarcau zeci de vagoane de sfecla la Tutova pentru fabrica de zahar.

Ramane doar cu calatorii care sunt destui cat sa nu inchida linia.

Si cand te gandesti ca erau planuri sa lege Barladul de Bacau... odata...

De cand nu mai este utilizata (din ce an) calea ferata industriala din Barlad, care deservea FEPA, Rulmentii, iar in trecut si fosta "Vigonie" si fostul "Abrom" (material abrazive) ?

Din moment ce Rulmentii si FEPA inca mai functioneaza, ma asteptam ca aceea cale ferata industriala sa mai fie utilizata! De exemplul cei de la Rulmentii cum isi aduc materia prima (tabla, etc) ?

Sau in apropierea garii Barlad mai functioneaza fabrica de ulei "Mandra", care si ea are cale ferata industriala propie! Nici aceea linie industriala nu mai este folosita ?

In privinta M600, planurile de dinainte de revolutie, prevedeau ca pana in anul 1995 , M600 pe portiunea Marasesti- Tecuci- Barlad-Iasi sa fie in intregime dublata, electrificata si echipata cu BLA si adusa la VS de 120 km/h, folosind tehnologiile existente in 1990 pe majoritatea retelei CFR (traverse din beton, prindere indirecta tip K, instalatii CED in statii, etc).

Dar cu cateva exceptii:

-Tronsonul cuprins intre statia Tecuci- Halta Tecuci Nord hc- Tecuci Ram. Frunzeasca nu cred ca era prevazut a fi dublat, urmand a ramane ca linie simpla electrificata.

-VS de 120 km/h urma a fi realizata pe tronsonul cuprins intre Tecuci Ram. Frunzeasca- Statia Grajduri.

-Pe tronsonul cuprins intre statia Tecuci- Halta Tecuci Nord hc- Tecuci Ram. Frunzeasca  VS urma a ramane cea actuala, datorita curbei existente acolo

-Pe tronsonul cuprins intre statiile Grajduri si Iasi VS urma a ramane cea actuala, datorita celebrei pante de la Grajduri/Barnova.  Cel mult eventual intre statiile Ciurea si Nicolina sa se fi prevazut realizarea VS de 120 km/h.

Astea erau planurile privind M600, inainte de revolutie, tinand cont de realitatea economico-sociala de atunci (cand M600 deservea in special traficul de Marfa intens de atunci, generat de fosta industrie din judetul Vaslui, iar pentru trenurile de calatori de atunci- care transportau in mare parte navetisti- o VS de 120 km/h era considerate a fi suficienta).

Insa, tinand cont de realitatea economico-sociala de azi, trebuie spus cateva lucruri:

-Majoritatea investitorilor evita zona Moldovei in general si in special judetul Vaslui, datorita lipsei infrastructurii- atat feroviare cat si rutiere!

-In privinta infrastructurii rutiere din judetul Vaslui- daca ne referim la drumuri nationale- sa zicem ca se sta destul de bine. DN 24 si DN 24B (E581) , care asigura legatura Bucurestiului cu vama Albita, se afla intr-o stare buna.

-Insa la infrastructura feroviara, judetul Vaslui sta destul de rau!


Ganditi-va ce ar insemna pentru judetul Vaslui- si in special pentru atragerea de investitori puternici- reconstructia (cu dublare, electrificare, BLA) M600 , la VS de 160 km/h intre Tecuci si Grajduri !



Cele doua axe feroviare principale care strabat zona Moldovei de la nord la sud trebuie gandite separat, astfel:


-M500 strabate partea de vest a zonei Moldovei, si asigura si legatura cu Ucraina (mi s-ar parea mult mai logic ca proiectul de reconstructie a M500 pentru VS de 160 km/h, de la Pascani sa continuuie spre Suceava- Vadu Siretului, nu spre Iasi).
Pentru aceasta se pot obtine finantari europene, M500 (pana la Vadu Siretului) fiind inclusa in coridoarele pan-europene de transport feroviar.


-Axa feroviara formata de M700 (pana la Faurei)+M600 strabat partea de est a zonei Moldovei. Aceasta ar trebui sa fie axa feroviara principal caresa asigure legatura Bucurestiului cu Iasul si cu Republica Moldova.
Pentru reconstructia la VS de 160 km/h, electrificarea si echiparea cu BLA in intregime si dublarea intre Tecuci Ram. Frunzeasca- Grajduri (pe tot sectorul) a acestei axe feroviare, din pacate nu se pot obtine fonduri europene (dar pot fi obtinute din alte surse), deoarece aceasta axa feroviara nu este inclusa in coridoarele pan-europene de transport feroviar.


Tratarea separata a acestor doua axe feroviare si reconstructia ambelor la VS de 160 km/h- -pana la principalele puncte de frontier feroviare cu Ucraina (vadu Siretului) si Republica Moldova (Ungheni), ar insemna foarte mult pentru infrastructura de transport din zona Moldovei si pentru atragerea de investitori puternici, de care zona Moldovei are nevoie ca de aer!

Cat priveste trenurile de Marfa care mai ajung in Iasi (statia Socola), pentru a vedea daca o eventuala electrificare a M600 le-ar fi utila si le-ar determina sa aleaga traseul prin Barlad, ar trebui sa stim de unde vin aceste trenuri de Marfa care ajung in Iasi (triaj Socola) sau in ce directie sunt expediate:

-Daca vin sau sunt expediate dinspre si spre zona Transilvaniei, atunci logic ca utilizeaza 502+M500+606 sau 501+M500+606

-Daca vin sau sunt expediate dinspre si spre zona Bacau-Buzau- Ploiesti, atunci logic ca utilizeaza M500+606


-Doar daca vin sau sunt expediate dinspre si spre Bucuresti sau dinspre si spre Constanta (eventual spre port), le-ar fi utila o eventuala refacere/modernizare si electrificare a liniei Faurei- Tecuci- Barlad- Iasi (deoarece aceasta linie asigura cel mai scurt parcurs fizic posibil intre Iasi si Bucuresti sau Constanta (iar pentru marfare- via racordarea Ramificatie Nicolina- Socola Grupa A).


Cat priveste traficul feroviar de Marfa pe linia Nicolina- Ungheni CFM, care mai este situatia lui ?

-Fosta grupa C de ecartament larg din triajul Socola a fost desfiintata din cate stiu, deci trenuri de Marfa pe ecartament larg (cu vagoane si locomotive CFM) nu cred ca mai ajung in triajul Socola.

-Pana in statia Cristesti-Jijia mai ajung trenuri de Marfa pe ecartament larg a CFM, aici facandu-se transbordarea marfurilor din vagoane de ecartament larg in vagoane de ecartament normal si invers.

-Trenuri de Marfa, pe ecartament normal, cu vagoane si locomotive a unui operator feroviar din Romania, nu cred ca mai ajung in statia Ungheni CFM.

-Instalatiile pentru schimbarea boghiurilor din triajul Socola si statia Ungheni CFM, nu stiu daca mai sunt utilizate pentru vagoane de Marfa.

ldh80 sunt sectii unde e mai prioritar dublarea si electrificare cum ar fi Giurgiu-Videle Timisoara-Arad Rovinari-Valea Sadului Caransebes-Timisoara iar echiparea cu BLA pentru Rovinari-Turceni unde chiar e trafic masiv de marfa

Daca in Romania banul public nu ar fi exclusiv la discretia politicienilor, s-ar putea stabili prioritati in fiecare domeniu. La CFR normal ar fi sa se aleaga vreo 2000 km de linii magistrale si principale ( altele decat cele vizate de fonduri UE ) care sa concentreze toti banii investiti de la buget sau din credite in urmatorii 10 ani.Ma gandesc la tronsoane de linii cu potential in ceea ce priveste traficul de persoane si marfa care sa fie readuse la viteza constructiva, modernizate instalatiile, realizarea conditiilor tehnice pentru circulatia RO-LA-urilor. Poate linii precum 202,502+401,900,500,310 ar merita un asemenea tratament.
Asa fiecare politician vrea autostrada in judetul sau, asfalt si cale ferata in comunele din colegiu, biserici in toate satele si catunele, in concluzie PRADUIREA BANULUI PUBLIC. Si daca mai punem oprirea investitiilor pentru indestularea buzunarului bugetarilor, pensionarilor si asistatilor sociali, ne dam seama in ce tara traim.