417 : Satu Mare - Bixad Hm.

Traficul feroviar de marfă și de călători era foarte intens pentru că era întreținut artificial de către stat, prin sărăcia generalizată. Când oamenii plecau la muncă în țară și urcau cu coase și topoare în trenul Sighet - Timișoara, era trafic de călători, dar era un trafic demn de lumea a treia. Iar când toate întreprinderile erau de stat, marfa mergea pe calea ferată pentru că așa spunea statul și pentru că întreprinderile de transport aveau cotă de motorină în care trebuiau să se încadreze, nu pentru că trenul ar fi fost realmente competitiv la Sighet sau la Bixad. Pentru omul obișnuit, cu gospodărie proprie, Aro-ul ar fi fost în realitate competitiv, la Sighet sau la Bixad, dar era extrem de greu de cumpărat așa ceva, degeaba aveai banii.

Economia nu poate fi păcălită la nesfârșit, nici măcar într-o autarhie ca a lui Ceaușescu. Dacă pe o cale ferată sunt 3 sau 5 perechi de trenuri pe zi, e clar că nu produce banii necesari pentru întreținerea ei, iar Ceaușescu ținea artificial în viață căile ferate. Era capabil să modernizeze Satu-Mare - Bixad, dacă așa voia el, dar nu era capabil să le modernizeze pe toate. E ca și cum ai jongla cu 10 mingi de tenis, nu există alt final decât să le scapi pe toate pe jos. Exact asta i s-a întâmplat și lui în 1989, dar nostalgicii visează și azi că s-ar fi putut jongla cu 20 de mingi de tenis dacă ar fi continuat comunismul.

Pentru că la vremea aceea chiar discutam cu oamenii din zonă, pot să-ți spun că visau să poată trece Huta cu trenul, iar o legătură feroviară Sighet - Negrești ar fi avut un succes economic real. Însă pe-atunci succesul economic real se obținea altfel: oamenii din Săpânța își instalau pe casă antene satelit fiindcă remarcaseră că astfel pot să taxeze turistul neamț cu 10 mărci pe noapte, în timp ce fără antenă satelit îl taxau doar cu 4 mărci pe noapte. Adică niște oameni aproape analfabeți, care mergeau la coasă ori la pădure o zi întreagă având drept ”combustibil” o jumătate de litru de pălincă, înțelegeau instinctiv mai multă economie decât Ceaușescu și sicofanții din jurul lui.

Marfa mergea atunci pe calea ferata, pentru ca la marfa, in canditati mari, este evident mult mai rentabil sa o transporti pe calea ferata!

De exemplul: din statia Husi se forma inainte de 1989 un tren cu sa zicem 15 vagoane, avand un tonaj total maxim de 1200 tone (incarcat cu: confectii, incaltaminte, conserve de legume, vinuri, piese de mobilier, etc).

Acum faceti un calcul: cata motorina consuma o locomotiva sa zicem 060-DA sa traga un astfel de tren de la Husi la Marasesti sau de la Husi la Iasi, si cata motorina ar fi consumat sa zicem 60 de autocamioane (considerând ca un autocamion a ITA nu ar fi putut transporta mai mult de 20 tone) ca sa trasporte acceiasi canditate de marfa, pe acceiasi distanta ?

Faptul ca inainte de 1989 se punea accentul pe transportul feroviar era un lucru foarte bun, transportul feroviar avand (mai ales la marfa in canditati mari, cum era atunci cazul), nete avantaje fata de cel rutier (consum de combustibil mult mai redus pe tona transportata, in cazul canditatilor mari, deci mult mai economic, mai sigur, cu mult mai putina poluare, etc).

Intr-un fel Ceausescu a facut in privinta cailor ferate ceea ce face astazi Polonia, Austria, Cehia- a pus accentul pe dezvoltarea si modernizarea retelei feroviare.

Ceaușescu a forțat promovarea transportului pe calea ferată, așa cum a forțat o mulțime de alte lucruri (natalitatea de ex.). În Polonia, Austria și Cehia de azi nu-i interzice nimeni unui agent economic să-și transporte marfa cum crede el. Sunt adoptate măsuri care să promoveze calea ferată, dar nu interdicții care să obstrucționeze alte modalități de transport.

Asta e una dintre cele mai perverse mistificări în România de ieri și de azi: diverse măsuri de promovare a transportului feroviar în alte țări sunt prezentate de parcă Ceaușescu ar fi lăsat întreprinderile să transporte marfa cum voiau ele și ar fi promovat transportul feroviar cu duhul blândeței.

O altă mistificare perversă este destinația celor 60 de camioane din exemplul tău: nu toate 60 mergeau la Iași și nu toate 60 mergeau la Mărășești. Este logic ca marfa din 60 de camioane cu aceeași origine și aceeași destinație va fi mai ieftin de transportat cu trenul. Dar când aduni 60 de camioane de marfă cu origini diferite și cu destinații diferite ca să o pui pe toată în același tren fiindcă așa spune ”conducerea de partid și de stat”, singurul rezultat e falimentul economiei naționale în ansamblu.

===================================

Și ca să revenim la oile noastre, linia Satu-Mare - Bixad ar fi avut ceva mai mult trafic dacă derivația spre Băile Puturoasa ar fi fost refăcută și ea. Mulțumită ”politicii înțelepte a Partidului”, Băile Puturoasa au murit în anii '70 și abia azi încep să-și revină, ca urmare a refacerii drumului de acces printr-un proiect SAPARD.

Dacă în ultimii 30 de ani stațiunea ar fi avut acces la linia ferată pe ecartament normal, așa cum avea în urmă cu 100 de ani la linia pe 760mm, linia ferată însăși ar fi avut mai multe șanse de supraviețuire.

dan tm a scris:

Trseul vechi al liniei pe unde era, mai ales intre oras si Botiz?

"D'apăi să mă bată Dumniedzo dacă țîie n-or început să-ț' placă hărțîle cătanelor ungureșci”

E o hartă topografică militară maghiară din 1941, are și zoom, e visul oricărui pasionat de arheologie feroviară. Apare și linia de pe Valea Rea, dintre Moișeni și Certeze, apare și linia de pe Talna Mare care pleca din Luna. Numai cea de la Băile Puturoasa nu mai apare. În schimb apare una chiar prin Negrești, pe valea Turului.

Apar chiar și cele 3 ramificații ale liniei înguste din Săpânța, care ajungea până în gara din Câmpulung la Tisa. Era un comentariu despre ea pe topicul despre linia îngustă de la Șugatag. O văzusem între Săpânța și Câmpulung, pe marginea drumului național, în urmă cu 30 de ani, dar e prima dată când o văd pe o hartă.  

http://mapire.eu/en/map/hungary1941/?layers=osm%2C111&bbox=2539639.3740320527%2C6069998.180925346%2C2567156.704214716%2C6082954.257219682

Cunosc hartile de la mapire, am folosit situl, imi plac hartile unguresti, mi se pare ca au fost mai avansati decit noi si imi place ca poti completa materialul, probabil ca si cunosti maghiara.

Ma refeream sa gasim traseul pe google ca la celelalte doua linii satmarene.

am dibuit traseul pe google dar m-am incurcat in Botiz.Acuma vad ca linia ingusta trecea peste linia normala si intra in sat.

Cred ca din gara Satu Mare iesea pe strada Masinistilor.
https://www.google.ro/maps/@47.8066235,22.9138423,1034m/data=!3m1!1e3

Acuma intrebarea e daca erau linii incalecate sau traversari ca la Tirgu Mures Sud sau peroanele caii inguste erau separate de peroanele caii normale prin liniile de marfa?

traseul continua pe stinga drumului national

https://goo.gl/maps/d98Qqkvt7bH2


mai incolo gasim si un pod

https://goo.gl/maps/tN9ucpsQvft

apoi apar in peisaj niste stilpi de telefon.Ar putea fi stilpi de la CFR ramasi ulterior pentru PTTR.

https://goo.gl/maps/ktdquE5yvR92

apoi m-a incurcat situatia liniei, acum cu harta mapire inteleg ca era o traversare la nivel si linia continua pe strada.

pe vremea hartii maghiare nu erau case, se vede un stilp

https://goo.gl/maps/T9DeUCPFjYC2

cu alte prilejuri am ajuns la o intersectie, stilpii de lemn mi-au indicat ca ar fi fost linie pe acolo, dar nu parea a fi loc.

linia mergea pe actula strada a Odoreului, care pe vremuri avea case doar pe o parte,probabil ca dupa ce linia ingusta s-a scos s-au facut case si pe unde a fost linia.Stilpii au ramas, banuiesc ca CFR a continuat sa foloseasca liniile telefonice pe vechiul amplasament.

https://goo.gl/maps/1KGdxnv7ZyP2

terasamentul la intrarea in sat din directia Bixad, asta l-am gasit si alta data, harta mapire m-a ajutat sa inteleg pe unde a fost traseul in localitate
https://goo.gl/maps/1KGdxnv7ZyP2

dan tm a scris:

probabil ca si cunosti maghiara.

Nu știu mai mult de 20 de cuvinte în maghiară, dar în urmă cu 30 de ani am avut o prietenă care îmi cânta Az a szép și îmi place și în ziua de azi. Se vede de unde era prietena după zona feroviară care mă preocupă

La modul serios, există câțiva termeni magici în ungurește: hartă, mersul trenurilor și anul care te interesează. Restul fac motoarele de căutare

La momentul 1918, liniile preluate de la MAV au venit toate cu extras de carte funciară şi planuri detaliate. De altfel, dacă acum ceri planul unei staţii oarecare din Transilavania, în 99,9999% din cazuri o să primeşti o copie după o copie după o copie a schiţelor făcute de MAV.

Liniile, clădirile şi terenurile din Vechiul Regat nu sunt nici măcar acum intabulate în proporţie de 100%...

Normal, ungurii au fost mai avansati, sistemul cartilor funciare nu l-au desfiintat nici comunistii.
Abia acuma printr-un sistem prostesc de carte funciara se strica tot ce au lasat ei si s-a continuat citeva zeci de ani.

Iata o harta foarte buna:

https://portal.geomil.ro/arcgis/home/webmap/viewer.html?webmap=cce134f4a9694d9faa353983fbc15635&extent=22.925,47.8143,22.9761,47.8308

TVlad a scris:

o harta foarte buna

Eu n-am reușit să găsesc nici măcar aeroportul
Ar trebui să fie între Mădăras și Cionchești, cross my heart! Iar pista e un pic mai lată decât DN-19A sau DJ-193C, ar trebui să se vadă  

E foarte detaliată harta, dar bună nu e. Joncțiunea din Lipa e figurată în mod fals la nord de str.Livezilor, iar când a desenat acel triunghi minuscul, autorul nu s-a întrebat nicio clipă cam cum ar manevra un tren prin triunghiul desenat de el. Să zicem că aeroportul l-a ascuns să nu-l găsească rușii?

Dar pina la urma a existat un racord acolo la statia Lipa?

cred ca daca a existat, azi nu se mai vede pentru ca s-a construit o casa. Ar fi bun un plan de carte funciar din localitate.

Delete....

dan tm a scris:

Dar pina la urma a existat un racord acolo la statia Lipa?

cred ca daca a existat, azi nu se mai vede pentru ca s-a construit o casa. Ar fi bun un plan de carte funciar din localitate.

Pe Street View, dacă ne uităm peste gard, la nord de str.Livezilor, se văd doi oameni într-o grădină, iar acolo ar putea fi un terasament al acelei racordări. Care, dacă a existat, s-a aflat paralel cu str.Livezilor și la nord de ea, pornind din punctul unde calea ferată dinspre Satu-Mare traversase DJ-193C. Se vede pe hărțile vechi acel S pe care-l făcea calea ferată după halta Előcser pentru a traversa actualul DJ-193C. Racordul spre Ardud ar fi fost construit pornind din acel S, chiar înainte de ultimul viraj spre sud.

Altfel spus, după traversarea DJ-193C, trenurile spre Ardud ar fi mers în continuare drept înainte spre vest, pe racord, în timp ce trenurile spre Viile ar fi efectuat virajul spre sud, ar fi traversat str.Livezilor și ar fi ajuns în gara Lipa. Oricum, în 1943 nu exista acel racord. Dacă a existat, a fost construit după al doilea război.

P.S. Ăsta e topicul pentru Bixad, s-a cam amestecat cu cel pentru Ardud pentru că liniile sunt pe aceleași hărți și aceleași pagini din mersul trenurilor.

Daca racordul ar fi fost pe acolo, atunci cum mai ajungeau trenurile spre Ardud in Lipa?

Nu se vede pe satelit o urma a caii spre trecerea la nivel cu DC.

Eu cred ca era acolo la colt in scurt un racord din care a disparut terasamentul.

dan tm a scris:

Daca racordul ar fi fost pe acolo, atunci cum mai ajungeau trenurile spre Ardud in Lipa?

Ajungeau exact așa cum se vede pe harta militară din 1941, aceea de pe mapire. Se vede clar unde era gara Lipa, n-avea nicio treabă cu racordul. E chiar clădirea aceea mică verde despre care mai demult ai presupus că ar fi fost gara Viile.

Racordul, dacă a existat vreodată, a închis triunghiul care în 1941 avea doar două laturi:

http://mapire.eu/en/map/hungary1941/?layers=osm%2C111&bbox=2547397.7324029975%2C6049302.855517135%2C2561156.3974943296%2C6055780.893664303

Harta administrativă din 1890, aceea cu districtele colorate, am pus-o pe topicul ăsta doar pentru că apare linia spre Băile Puturoasa. Dar linia din Satu-Mare spre Ardud e desenată greșit pe acea hartă administrativă, apare tot timpul la vest de DJ-193C și știm sigur că n-a fost așa. Intersecția la nivel a căii ferate cu DJ-193C era vizibil mai la nord decât intersecția actuală a str.Plopilor (DJ-193C) cu str.Livezilor. Era cam la jumătatea distanței între intersecția actuală și canalul Homorod.

Dacă vii pe Street View dinspre Cionchești spre Viile, pe DJ-193C, imediat după str.Stejarilor se vede clar locul unde stâlpii de telegraf trec de pe partea stângă pe partea dreaptă a drumului. Exact acolo trecea drumul și calea ferată. Iar la podul peste canalul Homorod se vede și podul fostei căi ferate, era la est de DJ-193C, dar foarte aproape de el. Într-o țară din vest s-ar fi construit trotuar și pistă de biciclete pe fostul terasament.

Însă după ce trecea drumul, calea ferată mai mergea o bucată pe dreapta lui și abia după aceea vira la dreapta. Acum se observă pe șosea ca un fel de acostament, după care fostul terasament intră efectiv pe poarta de la o casă nou construită. Acolo dispar și stâlpii de telegraf și undeva în spatele acelei case ar fi început și racordul spre Ardud, dacă o fi existat vreodată.

dan tm a scris:

daca a existat, azi nu se mai vede pentru ca s-a construit o casa.

Ai perfectă dreptate, însă nu lângă gara Lipa, ci cu câteva sute de metri mai spre nord