417 : Satu Mare - Bixad Hm.

A fost vreo licitatie si nu stiu eu? Nu au ei interes sa o inchirieze, defapt nici nu le pasa.

Se poate circula cu plata TUI. Dar nu vrea nimeni, linia este deschisă şi fără trafic.

Mai e trafic? Am trecut prin vara pe la bixad si linia era ruginita. Interesant era ca in gara era cineva. Cel mai probabil personal CFR.

--—————————--————

:AA19: :AA17:

Traficul rutei în 2000/2001:
http://www.vagonweb.cz/razeni/razeni.php?rok=2001&relace=RO-417

Livada, pana aici mai vine un marfar cand si cand, dupa Livada linia e ruginita si a crescut ceva vegetatie bine pe ea mai ales in padure.



Spre Satu Mare



Spre Negresti Oas, Bixad.



Negresti Oas



Spre Satu Mare



Spre Bixad

Traficul rutei în 1988/1989:
http://www.vagonweb.cz/razeni/razeni.php?rok=1989&relace=RO-417

Am vazut intr-un atlas ca exista o cale ferata care se ramifica inainte de intrarea in Bixad, si merge paralel cu DC74, stiti oare informatii despre ea?

Daca e linie stim ca a mers tren pe ea.
Aici nu e sah in orb, pune o poza din atlas daca pui intrebari mai exotice.

Probabil există unele hărți pe care apare fiecare linie forestieră sau minieră, unele din liniile astea au existat timp de zeci de ani în teren. Pe hârțile ”oficiale”, destinate publicului larg, apăreau de-obicei numai liniile care aveau și trafic de pasageri. Astfel de hârți destinate publicului larg nu includeau și liniile pe care se scoteau bușteni din pădure, chiar dacă ele fizic existau în teren și apăreau pe hârțile mai cu pretenții.

Sunt pe geo-spatial.org niște planuri de tragere (pentru artilerie ?) iar pe un astfel de plan publicat în 1940 pentru Certeze apare ceva ce ar putea fi o linie ferată care trece pe la sud de Moișeni și continuă pe Valea Rea. E un fișier .tif de vreo 50 MB și mai sunt alte câteva sute de fișiere acolo. Have fun!  

http://www.geo-spatial.org/file_download/25794 - ăsta e link-ul pentru Certeze.

http://www.geo-spatial.org/harti/download-planuri-tragere.php - iar ăsta e link-ul pentru toată lista de planuri de tragere, întinsă pe mai multe pagini, care par să acopere toată țara.

Am găsit între timp și planul pentru Bixad, tot din 1940.

http://www.geo-spatial.org/file_download/26998

Se vede cum linia principală merge spre nord-vest, până în ”Băile Bicsad”, dar ceva mai la sud, în ”Gara Bicsad” se desprinde o altă linie spre est-nord-est, desenată ușor diferit. La ramificație apare un simbol ”C.10”, ar putea fi un canton sau ceva de genul.

Însă în mod sigur e tot linia care apare și în planul pentru Certeze, trecând printre Moișeni și Huta. După configurația ramificației, e evident că trenurile care veneau pe Valea Rea, dinspre pădure, nu puteau în niciun caz continua direct spre Negrești-Oaș, trebuiau neapărat să intre în ”Gara Bicsad”. Deci vagoanele erau probabil cam la fel cu cele care coboară azi bușteni din pădure pe valea Vaserului, din cele care muncesc nu din cele care circulă pe liniile deschise și traficului de pasageri.

Se vede și pe Google Maps locul unde traversa DN-19 în Huta-Certeze și apoi cum traseul continua paralel cu firul apei.

KQQ a scris:

mai figurează o derivaţie (...) Se desprinde din 417 la locul numit Luna şi merge prin nişte chei, pe valea râului Talna mare.

S-ar putea să fie vorba de calea ferată îngustă spre Băile Puturoasa. Google returnează peste 2.800 de rezultate pentru Băile Puturoasa, iar în articolul de pe Wikipedia de limbă română este menționată și calea ferată îngustă de care dispunea stațiunea cândva.

În ungurește era Büdössárfürdő și așa apărea pe o hartă de prin 1910, cu tot cu calea ferată desprinsă din cea de la Bixad. Însă e pe Talna Mică, nu pe Talna Mare.

Se pare că e o hartă mai precisă ca altele, inclusiv linia principală e prezentată ca în realitate, ea ajungând doar până la Băile Bixad (Bikszád-fürdő) nu chiar în Bixad, cum apare pe alte hărți.

Din "Almanahul satelor 1989":

"Sambata, 1 august 1987. Din statia de cale ferata Satu-Mare a pornit, in primul sau drum, trenul cel mare al Tarii Oasului. Noua artera de otel leaga aceasta legendara zona cu municipiul resedinta de judet, cu tara intreaga, implinind astfel un vechi si frumos vis a osenilor. Doi ani a durat lucrarea. Au fost executate terasamente si suprastructuri care au necesitat 96.000 metri-cubi de sapaturi, 765.000 metri-cubi de umpluturi, 104.000 metri-cubi de piatra Sparta.

Au fost construite 9 poduri, 55 de podete, alte numeroase lucrari de arta. Pe o lungime de 46,5 km, cat masoara traseul, sunt amplasate statiile de cale ferata Botiz, Livada, Orasul-Nou si Bixad, cladiri frumoase, care se inscriu admirabil in arhitectonica locului.

De atunci, in fiecare luna, circula cu "trenul cel mare" peste 36.000 de calatori, iar vagoanele de Marfa transporta peste 22.000 tone de produse ale minunatei zone, care isi traieste viata fireasca a acestor ani frumosi si demni".

Articol scris de Ion Sinca.


Tot in acel articol, aparea precizari asemanatoare si despre liniile Pascani- Targu Neamt si Mintia- Brad, dar si despre podurile mixte Fetesti- Cernavoda ("sambata, 21 noiembrie 1987, tovarasul Nicolae Ceausescu, impreuna cu tovarasa Elena Ceausescu, a inaugurat official ansamblul feroviar si rutier de poduri dunarene, din zona Fetesti-Cernavoda, precum si canalul Poarta Alba- Midia Navodari").

Trseul vechi al liniei pe unde era, mai ales intre oras si Botiz? am ceva banuieli dar nu sint sigur.

ldh80 a scris:

 aparea precizari asemanatoare si despre liniile  Pascani- Targu Neamt si Mintia- Brad

Și ce concluzie ar trebui să tragem noi, din soarta respectivelor linii ferate? Nu cumva e clar că au fost investiții gândite din birourile Comitetului de Partid, fără legătură cu realitatea economică?

Oșenii au primit X tone de oțel pe cap de locuitor, pe lângă zecile de mii de metri cubi de excavații, iar asta tocmai în perioada când de la 12 noaptea la 5 dimineața se întrerupea curentul până și în unitățile militare, rămâneam în fiecare noapte cu toate centralele telefonice pe baterii, pe toată frontiera, de la Vișeu până la Oradea. Ajungeam uneori să ne rugăm de telefonistele de la PTTR, să comunicăm cu pichetele pe liniile poștei. Îți dai seama ce cooperante erau, când o trezeai pe una la 2:00 noaptea, să o rogi să o sune pe colega ei aflată 5 sate mai încolo, ca să facă legătura cu un pichet despre care nu mai știai nimic de câteva ore.

Iar pichetele, ca pichetele, unele n-au avut energie electrică niciodată, îți dai seama ce pază a frontierei se putea face când echipai militarii la lumina lămpilor cu gaz
Dar ție îți tresălta inima în piept de bucurie când citeai Almanahul Satelor și nu știai că în timpul ăsta sătenii se duceau ”dincolo” cu 5 litri de pălincă și veneau înapoi cu 20 de litri de benzină.

Intradevar, probleme serioase existau in anii 80, si au fost facute atunci unele investitii aiurea, cheltuindu-se mari sume de bani in mod nejustificat- de exemplul Casa Poporului.

Insa, in privinta altor lucrari- in special cele de infrastructura feroviara si navala- erau absolut necesare, erau absolut justificate economic (pe acele cai ferate traficul feroviar de marfa si calatori era foarte intens atunci, acele cai ferate construite in anii 80 contribuind semnificativ la dezvoltarea economica si sociala a zonelor pe care le deserveau) si este foarte bine ca s-au facut.


De exemplul, cu banii cheltuiti la Casa poporului, se puteau termina de construit caile ferate Harlau- Botosani, Alunu- Seciurile, Saveni- Darabani, se putea termina canalul de irigatii Siret- Baragan, etc! In asemenea lucrari trebuia investit serios in anii 80, nu in lucrari megalomanice de genul Casei Poporului!