M100 Sectii secundare

1. Chitila- Titu- Gaesti- Leordeni Arges- Golesti- Ram. POd Arges- Pitesti- Bradu de Sus- Parvu- Costesti-
  - Sinesti HM- Slatina- Piatra Olt- Bals- Craiova  (linia 901, in lungime de 241 km, inaugurata in 1875 intre
   Craiova si Piatra Olt si in 1876 intre Piatra Olt si Chitila. Intre Chitila si Golesti linia este dublata. Intre
   Chitila si Piatra Olt linia este echipata cu BLA (cu exceptia statiei Pitesti), iar intre Piatra Olt si Craiova se circula la cale
   libera. In 1990 VS era probabil de 100 km/h pana la Golesti)

2. Bradu de Sus- Bradu Rafinarie- Parvu (linie construita dupa 1960 pentru deservirea Arpechim, are o lungime de cca 8 km.
   Se circula probabil la cale libera. Deschisa pentru traficul de marfa.)

3. Bucuresti Filaret- Ram. Rahova (linia inaugurata la 19/31 octombrie 1869, facand parte din prima cale ferata de pe teritoriul de atunci al Romaniei. Avea o lungime de cca 1 km. In noiembrie 1960 gara Bucuresti-Filaret este transformata in autogara si aceasta linie este desfiintata. In afara de traficul de calatori- prin cele 3 linii infundate- gara Bucuresti-Filaret mai deservea si unele unitati industriale: Hesper, Fabrica de chibrituri, Tipografia Filaret, dar si uzinele Lemaitre/Timpuri Noi, printr-o linie ce mergea paralel cu strazile Constantin istrati, general Candiano Popescu si Lanariei si Bdul. Gheorghe Sincai)

4. Bucuresti Nord- Gara Regala Cotroceni- Ram. Panduri- Dealul Spirei- Ram. Rahova- Bucuresti Progresul.
   (Lungimea totala a liniei era de cca 11 km si a fost inaugurata intre Ram. Rahova- Bucuresti Progresul la 19/31 octombrie 1869, iar intre Bucuresti Nord si Ram. Rahova la 13/26 decembrie 1872. Rolul initial al liniei era de a asigura legatura intre statiile Bucuresti Nord si Bucuresti Filaret. Se circula in sistem de cale libera. Dupa 1900, dupa ce este inaugurata calea ferata de centura, rolul liniei incepe sa scada. In 1957 traficul de calatori pe aceasta linie (intre Bucuresti Nord si Ram. Rahova) este suspendat. In 1966 portiunea de linie dintre CET Grozavesti si RAM. Panduri si implicit vechea gara regala Cotroceni este desfiintata, dar rambleul fostei linii mai este vizibil in gradina Botanica. In 1985-1987, cu ocazia sistematizarii raului Dambovita in interiorul municipiului Bucuresti, vechiul pod feroviar de la Grozavesti este si el desfiintat si cu aceasta ocazie si portiunea de linie dintre caminele Grozavesti si CET Grozavesti.
  Apoi undeva prin 1988 sau 1995 si portiunea de linie dintre fosta RAM. Panduri si fosta RAM Rahova este intrerupta.
  In 1990 existau urmatoarele portiuni de linie folosite industrial: o linie ce se desprindea din pachetul de linii al Garii de Nord chiar langa fostul turn de comanda, apoi descria un semicerc la vest de autogara Basarab si complexul IDM, trecea pe langa fosta remiza Basarab, iar apoi ajungea la intersectia strazilor Calea Giulesti/Plevnei/Orhideelor, unde se unea cu linia ce venea dinspre revizia Basarab. Apoi traversa respectivele strazi (si linia de tramvai) si apoi se desprindea in doua ramuri: una desfiintata in 1985-1987 ce trecea drept prin parcarea actualului Carefour Orhideea, indreptandu-se spre podul peste Dambovita de la Grozavesti . O a doua ramura ocolea pe la est Carefour Orhideea , din ea ramificandu-se o linie pentru fabrica de paine Plevna, si apoi aceasta a doua ramura trecea pe langa complexul de camine studentesti si se oprea la fabrica de paine Spicul. Aceasta a doua ramura ce ocolea Carfour Orhideea a mai "rezistat" in teren pana prin 2007-2008.
  Cea de-a doua portiuni cuprinsa intre fosta Ram. Panduri si fosta Ram. Ram Rahova, care urmeaza traseul strazi Progresul, a deservit- pana prin 1995- urmatoarele obiective: Ventilatorul SA, Depozite COOP, Titan Marmura (pana prin 2010-2011), apoi dupa trecerea la nivel cu strada Calea 13 Septembrie si linia de tramvai, se desprindea o alta linie ce deservea "Pirotehniile Armatei", apoi linia principala deservea Vulcan SA, Electromagnetica, Alumil, din dreptul fostei CFU Vulcan se desprindea o alta linie ce deservea Vama Antrepozite si fabrica de bere Bragadiru, apoi linia principala traversa Calea Rahovei si strada Nasaud, din ea se ramificau alte linii pentru fabrica de ciocolata Excelent si uzina Comet, apoi pentru Industria iutei si cele doua fabrici de textile (Tesatoriile Reunite si Tanara Garda), dupa care linia traversa strada Veseliei si se unea la RAM. Rahova cu linia ce venea dinspre Filaret. Linia dintre fosta Ram. Panduri si fosta Ram. Rahova mai exista in teren, dar in unele locuri este intrerupta. Cand a trecut ultimul tren de marfa de la Cotroceni la Bucuresti Progresul pe aceasta linie ?
 Cea de-a treia portiune este cuprinsa intre Ram. Rahova si Bucuresti Filaret, strabatand cartierul Ferentari. Aceasta traverseaza strazile Zabrauti, Pieptanari, trece pe langa fosta uzina Autobuzul, strada Toporasi, Alexandru Anghe si soseaua Giurgiului. Pana prin 2002-2003 linia mai era folosita de uzina Autobuzul. Astazi linia mai exista in teren, dar este impracticabila.

Va urma

5. Bucuresti Vest- Cotroceni Militari (linie construita in anii 50, in lungime de 6 km, pentru deservirea unitatilor industriale din zona Militari. In 1990 se circula la cale libera, statia Cotroceni-Militari fiind echipata atunci cu o instalatie tip SBW si semnalizare mecanica. Unitatile industriale deservite de statia Bucuresti-Militari erau in 1990: Comet , Radox, Frigocom, unitati militare MAI, betoniera Lujerului, o fosta intreprindere situata langa Cora-Lujerului, fabrica de paine Lujerului, unitatea militara speciala 0920 Fabrica de diamante, intreprinderile textile Faberom si Apaca, UMEB (era situata pe locul actualului AFI Palace), o unitate militara, rampa de pacura CET Grozavesti
Astazi statia Bucuresti-Militari este aproape desfiintata, majoritatea liniilor au fost scoase, iar instalatie SBW si semnalizarea mecanica desfiintata. Linia mai este folosita foarte rar de trenuri de marfa pentru rampa de pacura a cET-Grozavesti.
De asemenea, printr-o linie industriala ce subtraversa Bdul. Armata Poporului prin pasajul Lujerului inaugurat in 1987, mai erau deservite si: depoul Metrorex Ciurel, Semanatoarea si Pumac.

6. Cotroceni Militari- fosta Ram. Panduri (linie construita in anii 50, in lungime de cca 2 km. Astazi mai exista in teren, dar este impracticabila)

7. Bucuresti Progresul- Ram. 2 Jilava- Jilava- Gradistea- Comana- Mihai Bravu- HM Baneasa Giurgiu- HM Daia- Giurgiu Nord- Giurgiu (linia 902, in lungime de 61 km, inaugurata la 19/31 octombrie 1869, fiind prima cale ferata de pe teritoriul de atunci al Romaniei. Linia este dublata intre statiile Comana- Mihai Bravu, HM Baneasa Giurgiu- HM Daia si Giurgiu Nord- Giurgiu, echipata cu BLA intre Jilava si Giurgiu Nord. Intre Bucuresti Progresul- Jilava si Giurgiu Nord- Giurgiu se circula la cale libera. Statia Giurgiu este echipata la capatul dinspre Giurgiu Nord cu o instalatie CEM. In 1988 se afla in stadiul de executie un nou pod peste raul Arges la Gradistea, cu ocazia amenajarii pentru navigatie a raului Arges. In august 2005, ca urmare a prabusirii vechiului pod de la Gradistea, circulatia trenurilor este suspendata intre statiile Jilava si Gradistea.
Un timp au mai circulat trenuri de calatori intre Giurgiu si Gradistea.

8. Giurgiu- Smarda (linie inaugurata in 1870, in lungime de 4 km. Linia urma traseul Bdul. Mihai Viteazul in interiorul orasului Giurgiu, si avea rolul de a asigura prin fosta gara Smarda, transbordarea calatorilor si marfurilor spre portul Ruse. In 1936, cand s-a inaugurat feryboatul Giurgiu-Ruse, linia este desfiintata)

9. Giurgiu- Giurgiu Sud- Gara Ramadan (linia inaugurata inainte de 1918, in lungime de 12 km, pentru racordarea garii Ramadan/"Gara Fluviala" la reteaua feroviara. Dupa 1960 pe aceasta linie este inaugurata gara Giurgiu-Sud, pentru deservirea platformei industriale- Verachim, ICMUG Masini Grele, Santierul Naval, CET Giurgiu si fabrica de zahar si pana in 1954 si linia pentru feryboat. In 1990 se circula la cale libera. Astazi linia dintre statiile Giurgiu si Giurgiu Sud este folosita foarte rar, iar cea dintre Giurgiu Sud si gara Ramadan/"Gara Fluviala" nu mai este utilizata din ?

10. Videle- Radulesti HM- Giurgiu Nord (linia 903, in lungime de 63 km, inaugurata in 1913. Intre statiile Videle si HM Radulesti linia este electrificata. Se circula in regim de BLAS)

11. Titu- Targoviste- Teis HM- Aninoasa HM- Doicesti- Pucioasa- Fieni- Pietrosita (linia 904, in lungime de 67 km, inaugurata in 1884 sau 1887 intre Titu si Targoviste si in 1912 pana la Pietrosita. Intre Titu si Targoviste linia este dublata. Se circula la cale libera. Intre Targoviste si Pietrosita linia este inchiriata operatorului TFC)

12. Golesti- Stefanesti Arges- Ciumesti- Stalpeni- Schitu Golesti- Campulung Muscel (linia 905, in lungime de 55 km, inaugurata in 1887. Se circula la cale libera. Linie inchiriata operatorul Sc Regiotrans Srl)

13. Campulung Muscel- UMM Post Ajutor Miscare- Argesel (fosta parte din linia 905, in lungime de 14 km, inaugurata in 1972. Se circula la cale libera. Pana in ? au circulat si trenuri de calatori, astazi linia fiind folosita numai pentru traficul de marfa)

14. Pitesti- Bascov- fosta gara Valcele- Curtea de Arges (linia 906, in lungime de 38 km, inaugurata in 1898. Se circula la cale libera. Linie inchiriata operatorul Sc Regiotrans Sr)

15. Costesti- Balaci- Rosiori Nord (linia 907, in lungime de 64 km, inaugurata in 1887. Se circula la cale libera. Linie inchiriata operatorul Sc Regiotrans Sr. Pe aceasta linie au circulat pana in ? ultimile vagoane de calatori seria 29-22 dimitroave modernizate, apartinand operatorului privat Servtrans)

16. Rosiori Nord- Rosiori Est- Turnu Magurele (linia 908, in lungime de 50 km, inaugurata in 1887. Se circula la cale libera. Linie inchiriata operatorul Sc Regiotrans Sr. )

17. Turnu Magurele- Turnu Magurele Port (fosta parte din linia 908, in lungime de 5 km, inaugurata in 1887. Se circula la cale libera. Pana in ? au circulat si trenuri de calatori. Astazi linia este folosita numai de trenurile de marfa)

18. Rosiori Est- Alexandria- fosta gara Smardioasa- Zimnicea (linia 909, in lungime de 76 km, inaugurata in mai multe etape: in 1895 pana la Alexandria, in 1898 pana la fosta gara Smardioasa si in 1901 pana la Zimnicea. Se circula la cale libera. Statia Zimnicea este echipata cu o instalatie CED. Intre Alexandria si Zimnicea linia a fost inchiriata operatorul Sc Regiotrans Sr.)

19. Piatra Olt- Caracal- Corabia (linia 910, in lungime de 74 km, inaugurata in 1887. Se circula la cale libera. Portiunea Caracal-Corabia a fost inchiriata operatorului privat Sc Regiotrans Srl)

20. Craiova- gara noua Jiu- Ram. 1 Jiu- Ram. 2 Jiu- Segarcea- Bailesti- Golenti- Ram. Vidin- Calafat (linia 912, in lungime de 107 km, inaugurata in 1895 intre Ram. 2 Jiu- Calafat si in 1977 intre Craiova si Ram. 2 Jiu. Se circula la cale libera. In 1950 ? este inaugurat si cel de-al doilea feryboat fluvial din Romania, intre Calafat si Vidin. Acesta s-a aflat in functiune pana in anul ?. In 2013 este inaugurat podul mixt rutier si feroviar de la Calafat)

21. Craiova- gara veche Jiu- Ram. 3 Jiu- Ram. 2 Jiu (in trecut parte din linia 912, in lungime de cca 5 km, inaugurata in 1895. Din 1977 este folosita numai ca linie industriala, vechea gara Jiu deservind uzinele "Electroputere". Traseul liniei in interiorul orasului Craiova este: traverseaza la nivel Calea Bucuresti si linia de tramvai, ajunge in vechea gara Jiu, apoi trece pe langa "Electroputere", traverseaza soseaua spre Caracal, apoi lacul "Valea Fetii" si se uneste cu linia spre Calafat)

22. Golenti- Poiana Mare (linia 913, in lungime de 7 km, inaugurata in anii 50. In 1990 se circula la cale libera. In 2001 pe aceasta linie au circulat ultimile trenuri mixte de cale normala din Romania. In ? au circulat ultimile trenuri de calatori. Teoretic linia ar mai fi deschisa pentru traficul de marfa)

23. Strehaia- Motru (linia 914, in lungime de 31 km, inaugurata in 1962. Se circula la cale libera. Linie electrificata. Inchiriata operatorului privat "Sc Softrans ")

24. Caransebes- Resita Nord- Resita Sud (linia 915, in lungime de 43 km, inaugurata in 1873 intre Resita Sud- atunci Resita si Resita Nord- atunci Calnic, si in 1938 intre Resita Nord si Caransebes. Se circula la cale libera. Statia Resita Nord este echipata cu instalatie CED. Linie electrificata)

25. Lugoj- Textila Post ajutor Miscare- Buzias- Gataia- Jamu Mare HM (linia 916, in lungime de 84 km, inaugurata in 1898 de la Lugoj la Gataia si pana in 1918 pe restul traseului. In 1990 se circula la cale libera. Intre Buzias- Gataia- Jamu Mare HM linia a fost inchiriata de operatorul privat Sc Regiotrans Srl)

26. Buzias- Fabrica de Imbuteliere a Apelor Minerale (FIAM)- Buzias Bai (numar linie ?, inaugurata in 1908, in lungime de 3 km. Era probabil sectie cu conducere centralizata. In 1974 circulatia trenurilor de calatori este suspendata, iar la scurt timp segmentul dintre FIAM si Buzias Bai este desfiintat. Segmentul dintre Buzias si FIAM a mai fost folosit industrial pana prin 2001)

27. Timisoara Sud- Semenic HM- Buzias (linia 918, in lungime de 31 km, inaugurata in 1896 intre Semenic HM si Buzias si in 1932 intre Timisoara Sud si Semenic HM. In 1990 se circula la cale libera)

28. Timisoara Nord- Semenic HM (initial era vechiul traseu al liniei 918, in lungime de cca 8 km, inaugurat in 1896. In 1932, in contextul lucrarilor de sistematizare urbana a orasului Timisoara, traseul initial este desfiintat)

29. Timisoara Nord- Ramificatie Modos- Timisoara Sud- Jebel- Voiteni- Deta- Stamora Moravita (linia 919, in lungime de 56 km, inaugurata in 1858. Se circula in sistem BLA intre Timisoara Nord si Timisoara Sud si in sistem de cale libera intre Timisoara Sud si Stamora Moravita)

30. Jebel- Liebling (linia 920, in lungime de 10 km, inaugurata inainte de 1918. In 1990 se circula la cale libera. Linie inchiriata operatorului privat SC Regiotrans Srl)

31. Jebel- Giera (linia 921, in lungime de 33 km, inaugurata inainte de 1918. In 1990 se circula la cale libera. Linie inchiriata operatorului privat SC Regiotrans Srl)

32. Voiteni- Gataia- Berzovia- Bocsa Romana- fosta HM Moniom- Resita Nord (linia 922, in lungime de 61 km, inaugurata in 1873 de la Resita Nord la fosta HM Moniom- pentru aprovizionarea cu minereu de fier a siderurgiei resitene de la Ocna de Fier, si in 1879 intre fosta HM Moniom si Voiteni. Se circula la cale libera. Linie inchiriata operatorului privat SC Regiotrans Srl)

33. Berzovia- Oravita (linia 923, inaugurata in 1896, in lungime de 59 km. In 1990 se circula la cale libera. Linie inchiriata operatorului privat SC Regiotrans Srl)

34. Oravita- Iam HM (linia 924, in lungime de 27 km. A fost inaugurata la 24 august/6 septembrie 1854 pentru traficul de marfa si in 1856 pentru cel de calatori, fiind prima cale ferata normala de pe teritoriul actual al Romaniei. In 1990 se circula la cale libera. Linie inchiriata operatorului privat SC Regiotrans Srl)

35. Socol- Bazias (a facut parte din prima cale ferata normala de pe teritoriul actual al Romaniei, fiind inaugurata la 24 august/6 septembrie 1854 pentru traficul de marfa si in 1856 pentru cel de calatori. Avea o lungime de 6 km. In 1918-1919, ca urmare a stabilirii noilor frontiere firesti intre Regatul Romaniei si Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor (din 1929 Regatul Iugoslaviei), se incheie un acord romano-iugoslav pentru exploadarea liniei Iam HM- Jasenovo- Biserica Alba/Bela Crkva- Vracev Gaj- Socol- Bazias in comun de catre cele doua state. In anul 1952, in contextul conflictului ideologic dintre I.V.Stalin si I.B.Tito, conflict in care Romania a sprijinit pozitia sovietica, relatiile romano-iugoslave se inrautatesc, iar sectorul de linie dintre Vracev Gaj- Socol-Bazias este inchis si desfiintat din teren)

36. Oravita- Anina (linia 925, in lungime de 33 km, inaugurata in 1863. Pe cei 33 km, linia are 102 poduri si podete, 14 tunele (cu o lungime totala de 2092m) si doua viaducte (Jitin si Schuht, care, cu boltile lor de piatra, de 15,20m, au constituit, timp de 20 de ani, un record in domeniu).Linia are o declivitate maxima de 32% si raze in curba chiar de 102 m. Din aceasta cauza linia a fost supranumita "Semeringul banatean" si a impus utilizarea unui material rulant special: locomotivele diesel-electrice clasa 69/73 si vagoanele de calatori seriile 28-29 si 29-21. Acestea sunt singurele vagoane de calatori din parcul CFR si din Romania , de cale normala, care mai folosesc incalzirea autonoma, cu sobe pe carbuni! Se circula la cale libera. In 1990 statiile erau: Bradisoru de Jos HM (aici era o cariera de andezit), Bradisoru de Sus/Dobrei HM (aici era o mina de uraniu), Lisava, Ciudanovita hc , Garliste HM si Anina)

37. Timisoara Nord- Ramificatie Modos- Timisoara Vest- Cruceni (linia 926, in lungime de 49 km, inaugurata inainte de 1918. In 1990 intre Timisoara Nord si Timisoara Vest se circula in sistem BLA, iar intre Timisoara Vest si Cruceni in sistem de cale libera. Linie inchiriata operatorului privat SC Regiotrans srl)

38. Carpinis- Ionel HM (linia 927 , in lungime de 31 km, inaugurata inainte de 1918. In 1990 se circula in sistem de cale libera. Linie inchiriata operatorului privat SC Regiotrans srl)

39. Jimbolia- Lovrin (linia 928, in lungime de 27 km, inaugurata inainte de 1918. In 1990 se circula in sistem de cale libera. Linie inchiriata operatorului privat SC Regiotrans srl).

BLA intre Timisoara Sud -Timiseni.
BLA intre Timisoara Sud - Semenic.

@ldh80 un mic retus la postul cu nr 21. niciodata in Craiova nu a existat o intersecatre intre linia de tramvai si calea ferata. traseul vechii linii craiova-calafat deserveste fabrica de paine din calea bucuresti, un remat si rampa militara.
cea de-a doua portiune deserveste electroputere asa cum ai spus, fostul bjatm, simc craiova si un depozit de marfuri de larg consum.

Era undeva o discutie despre linia veche. Nu cumva linia taia calea Bucuresti si atunci se intersecta cu tramvaiul? sau s-a scos inainte de introducerea tramvaiului?

andreiutzu a scris:

@ldh80 un mic retus la postul cu nr 21. niciodata in Craiova nu a existat o intersecatre intre linia de tramvai si calea ferata.

Ba da, în 2006 încă mai exista trecerea. De altfel, se observă locul şi pe Google Earth.

confundati trecerea...trecere de pe google earth este pe bulevardul Decebal sau cum o stim noi cei din craiova cu rocada! calea bucuresti nu este intersectata de nicio cale ferata.

https://www.google.ro/maps/@44.3143492,23.8278835,628m/data=!3m1!1e3

Apoi căutaţi pe Google Earth imaginile din 2004. Acolo veţi vedea linia întreruptă la nivelul străzii, însă încrucişarea cu tramvaiul a mai supravieţuit o vreme.

andreiutzu a scris:

confundati trecerea...trecere de pe google earth este pe bulevardul Decebal sau cum o stim noi cei din craiova cu rocada! calea bucuresti nu este intersectata de nicio cale ferata.

Ce inseamna pentru voi cei din Craiova rocada? de o confundam noi astialalti cu ... trecerea?

E nevoie sa o luam . . . pe indelete?

Avem:
Calea Bucuresti este la SUD fata de gara Craiova si implicit la sud de linia Craiova -Bucuresti.

Calea ferata Craiova -Calafat merge spre SUD.

Pe actualul amplasamant linia interesecteaza Calea Bucuresti.

Concluzie.

Daca pe actualul amplasament intersecteaza Calea Bucuresti pe cale de consecinta si pe VECHIUL amplasament intersecta aceasta cale.

Bvd Decebal se vede ca e sosea.
alaturat strazii Rampei este un aliniament care intra direct in liniile garii Craiova.
Numele strazii are legatura probabil cu o rampa de descarcare de odinioara. De descarcare din vagoane, ca doar nu rampa de gunoi.
Dupa intersectia strazii Rampei cu strada Girlesti, se observa niste amplasamente curbate, care corespund unor foste linii industriale de racordare.

Apoi trecind Calea Bucuresti, linia intra in niste stabilimente industriale, observinduse si alte linii de racordare.

q.e.d.

s-a mai discutat despre asta pe un alt topic pe acest forum. daca nu ma insel la un topic dedicat intersectarii liniilor de tramvai cu cele de cale fearata. acolo este o poza unde am explicat unde nu exista cale ferata si unde exista cale ferata. corect calea bucuresti este la sud fata de gara craiova unde merge si lini craiova-calafat. calea bucuresti o fi fost intersectata de calea ferata craiova-calafat dar pana la constructia uzinei electroputere, immr de vagoane actualul kaufland, extinderea pan group. dupa constructia acestor entitati economice s-a renuntat la vechiul traseul fiind constuit un altul in afara orasului.
din vechiul traseu a ramas o portiune ce traverseaza blvd decebal in vecinatatea benzinarie mol, linie ce are ca destinatie fabrica de paine sau pan group si o alta portiune ce serveste electroputere, bjatm, simc si un depozit. calea bucuresti nu este intersectata de calea ferata!

ca sa fie mai usor de inteles.... http://postimg.org/image/scrqgc3st/

andreiutzu a scris:

s-a mai discutat despre asta pe un alt topic pe acest forum. daca nu ma insel la un topic dedicat intersectarii liniilor de tramvai cu cele de cale fearata. acolo este o poza unde am explicat unde nu exista cale ferata si unde exista cale ferata. corect calea bucuresti este la sud fata de gara craiova unde merge si lini craiova-calafat. calea bucuresti o fi fost intersectata de calea ferata craiova-calafat dar pana la constructia uzinei electroputere, immr de vagoane actualul kaufland, extinderea pan group. dupa constructia acestor entitati economice s-a renuntat la vechiul traseul fiind constuit un altul in afara orasului.
din vechiul traseu a ramas o portiune ce traverseaza blvd decebal in vecinatatea benzinarie mol, linie ce are ca destinatie fabrica de paine sau pan group si o alta portiune ce serveste electroputere, bjatm, simc si un depozit. calea bucuresti nu este intersectata de calea ferata!

ca sa fie mai usor de inteles.... http://postimg.org/image/scrqgc3st/

Vechea linie traversa Rocada (Bd. Decebal) Calea Bucuresti, si Str. Caracal dar in anii 60, daca nu ma insel, s-a trecut pe noua varianta ce ocoleste Craiova (nu a mai ramas nicio urma de traversare a Caii Bucuresti dupa constructia linii de tramvai in 1986). Cine este din Craiova poate sa viziteze la pas vechea gara Jiu, din care a mai ramas ceva (ori intra de pe Str. Caracal la Banie ori de pe Calea Bucuresti). Chiar m-am contrazis cu taica-meu in anii 90 ca trenul de Calafat nu mai trece prin spatele Parcului Romanescu.

Intrarea in vechea halta de miscare Jiul



vedere inspre halta






vechea linie spre Calafat, in prezent desfiintata si a ramas doar racordul spre noua statie Jiul.






intersectarea racordului de la vechea gara Jiul cu noua linie Calafat-Craiova





claritatea pozelor este infuentata de telefonul cu care am facut pozele

Acolo e rama Electroputere?

Asta e linia



si aici se racordeaza la linia Calafat, este si cabina de acar

era. in acest moment nu mai exista . Poate a ramas o parte din line, dar prin balarii eu nu am vazut nimic.

pozele sunt facute ieri.



PO pentru racordul gara veche Jiul - gara noua Jiul