604 : Crasna - Husi

Ma indoiesc ca va fi vreodata construita o linie de la Husi la Chisinau atita vreme cit este deja una construita prin Galati.

Plus ca terenul e foarte dificil intre Husi si Chisinau. Ar trebui multe tuneluri destul de lungi sau o linie serpuita ca Zorleni - Falciu care nu ar permite viteze prea mari.
Daca era campie era usor de realizat o astfel de linie.

In aceasta perioada se construiesc caii ferate in zone mult mai dificile si rapede. Nu este nici o scuza (eventual lipsa baniilor) pentru a nu fii construita aceasta cale ferata cu ecartament european de 100 km.

ldh80 a scris:

Am si eu o intrebare: cum se pot pune pe site poze scanate ? Am facut niste poze, dar cu un aparat "clasic"cu film- de ala digital nu am!

Le cauți pe calculator/stick/CD (unde le ai salvate) și, la fel, le încarci, fie pe photobucket.com, fie pe postimage.org sau alte site-uri asemănătoare.

Hușiul ar fi avut mai degrabă șanse la o linie Iași - Răducăneni - Huși, ce ar fi scurtat foarte mult distanța dintre cele doua localități, nici nu ar fi pus neapărat mari probleme la construcție (se putea construi prin zone de câmpie/șes), dar ar fi presupus ca Hușiul să fie (mult) mai dezvoltat economic pentru a asigura un trafic constant.

Multumesc!

La un moment dat, prin anii 80', se discuta despre o cale ferata pe valea Prutului: Iasi-Raducaneni-Husi-Falciu si Murgeni- Foltesti, care, impreuna cu linia Braila-Tulcea, urma a asigura o mai buna legatura intre zona Moldovei si cea a Dobrogei!
Acest proiect era intr-un fel la "concurenta"" cu proiectul de navigabilizare a raului Prut, care, dupa terminarea canalului navigabil Bucuresti-Dunare, urma sa devina al doilea rau interior navigabil din Romania! Din pacate, nu s-a reusit ajungerea la un acord in acest sens cu guvernul sovietic pe atunci!

Cum ar trebui sa arate un "mers de tren" facut cu cap pentru aceasta linie:

1. R xxxx
Plecare Husi: 5.49, sosire Crasna 6.44
Compunere: 3 automotoare poloneze noi tip SA-134, SA-105, SA-105.
Automotoarele SA-105 din statia Crasna sunt atasate la trenurile IR-1662 pentru Bucuresti Nord, respectiv R 6311 pentru Iasi.

2. R xxxx
Plecare Crasna 7.40, sosire Husi 8.35
Compunere: un automotor SA-134

3. R xxxx
Plecare Husi 9.00, sosire Crasna 9.55, plecare Crasna 9.57, sosire Vaslui 10.15
Compunere: un automotor SA-134
Legatura pentru IC 561 la Iasi

4. R xxxx
plecare Vaslui 10.30, sosire Crasna 10.48, plecare Crasna 10.50, sosire Husi 11.45
Compunere: un automotor SA-134

5. R xxx
Plecare Husi 13.25, sosire Crasna 14.20, plecare Crasna 14.22, sosire Vaslui 14.40
Compunere: un automotor SA-134
Legaturi pentru: IR 1764 din Crasna (pentru Brasov), IR 1664 din Vaslui (pentru Bucuresti-Nord, iar din Barlad legatura si cu Galati)

6. R xxxx
Plecare Vaslui 15.48, sosire Crasna 16.06, plecare Crasna 16.08, sosire Husi 17.03
Compunere: doua automotoare (SA-134 si SA-105)
*automotorul SA-105 circula pe distanta Iasi-Vaslui atasat la IR 1664

7. R xxxx
Plecare Husi 17.30, sosire Crasna 18.25
Compunere: doua automotoare (SA-134 si SA-105)
*automotorul SA-105 din statia Crasna se ataseaza la IR 1763 pentru Iasi

8.R xxxx
Plecare Crasna 19.45, sosire Husi 20.40
Compunere: un automotor SA-134
Legaturi de la: IR 1763 (de la Brasov), IR 1866 (de la Galati) si R 6404 (de la Iasi)

9. R xxxx
Plecare Husi 20.50, sosire Crasna 21.45
Compunere: un automotor SA-134

10. R xxxx
Plecare Crasna 21.55 sosire Husi 22.50
Compunere: trei automotoare (SA-134, SA-105, SA-105)
*un automotor SA-105 pe distanta Bucuresti Nord- Crasna circula atasat la IR 1663
*un automotor SA-105 pe distanta Iasi- Vaslui circula atasat la R 6414, iar intre statiile Vaslui-Crasna circula independent (plecare Vaslui 21.20, sosire Crasna 21.38)
Legatura pentru IR 1861 (la Constanta, Mangalia)

Material rulant necesar: trei automotoare poloneze noi de tip SA-134, SA-105, SA-105, cu remiza si statia de domiciliul Husi.
Timpii de mers i-am calculat conform celor existenti in 1990 (Husi-Crasna 55 minute, cu 5 minute opriri in statii) si Vaslui-Crasna 18 minute.
Vitezele maxime sunt: Husi-Cretesti 40 km/h, Cretesti-Crasna 80 km/h (cu mici imbunatatiri s-ar putea ridica la 100 km/h. insa, datorita faptului ca haltele sunt apropiate una de alta, nu sunt sigur daca demarajul unui automotor de acest tip ar permite atingerea, pe distante asa scurte, a vitezei de 100 km/h)si Crasna-Vaslui 100 km/h.

nu exagera draga cu automotoarele directe pentru bucuresti nord si iasi dat fiind faptul ca atunci cand au existat ,au mers GOALE.cu legaturile in crasna sunt perfect de acord.

Aici probabil va referiti la celebra "Sageata Albastra" directa Husi- Bucuresti Nord, care a circulat numai vreo 3 luni din noiembrie 2004 pana in februarie 2005! Aceea "Sageata albastra" a fost pusa cu totul aiurea, cu rang de IC ?!!!, si costa pe atunci cca 40 ron, in conditiile cand microbuzul Husi-Bucuresti era 30 de ron!
Insa, pana in 1996-1997, cand existau cele 3 vagoane directe Husi-Bucuresti (doua de clasa a doua seria 20-57 si unul de clasa intai seria 19-40/47/57), aveau destui calatori, din Crasna sau Barlad pretul fiind de tren accelerat!
Asadar, o problema foarte importanta este cea a preturilor si costurilor de exploadarea. Prin folosirea automotoarelor mentionate, costul de exploadarea ar fi unul acceptabil, iar preturile ar trebui sa fie de cca 60% din pretul transportului auto pe acceiasi distanta (de exemplul- Husi-Vaslui la microbuz este 10 ron, deci la tren ar trebui sa fie cca 6 ron; Husi-Iasi la microbuz cca 15 ron, la tren cca 7 ron; Husi-Bucuresti la microbuz cca 50 ron, la tren cca 30-35 ron, etc).

cu un vagon jumi-juma clasa2 si 1 sunt de acord dar atasat/lasat in barlad pentru a nu trebui sa opreasca ir in crasna.

oricum pe vremea aia 621/622,623/624 aveau cate 15 vagoane dintre care 12 circulau bucuresti nord- iasi si 3 bucuresti nord-husi.

Nu e rentabil să ataşezi motorul la IR... pentru că acele automotoare au confort de R. În plus, o să trebuiască ţinut motorul pornit tot drumul ca să asiguri căldură, climatizare, servicii auxiliare ş.a., deci risipă de motorină. Mai simplu ar fi să fie un automotor care să penduleze toată ziua şi să tragă la peron în Crasna lângă trenul de Bucureşti sau cel de Iaşi. Dar asta ar cam dubla costul biletului până la Iaşi, pentru că distanţele nu se mai însumează.

Acele automotoare poloneze SA-105 au probabil si sistem de incalzire electric, care ar putea fi alimentat de la instalatie de incalzire electrica a trenului IR- asadar nu ar fi necesara functionarea motorului diesel (pe distantele Crasna-Bucuresti Nord si Crasna-Iasi putand circula cuplate la semnal tren IR Iasi-Bucuresti Nord si R Marasesti-Iasi)! In privinta compatibilitatii vitezelor maxime admise, nu cred sa fie probleme (Crasna-Iasi maxim 100 km/h, Crasna-Tecuci maxim 100 km/h, Tecuci- Ramificatie Ploiesti Triaj= maxim 120 km/h si Ploiesti- Bucuresti Nord maxim 140 km/h).

Ar fi pasageri pentru vagoanele directe Husi-Bucuresti?
Cred ca o pendula cum spune doctorul ar fi de ajuns.
Nu mai tin minte, dar parca a fost si o grupa de vagoane care se detasa in Birlad.

Este adevarat ca s-au dus si vremurile in care erau vagoane directe din Bucuresti Nord spre toate zarile.De exemplu pina la Rodna Veche a fost legatura pina acum citiva ani.

Daca un microbuz Husi-Bucuresti cu 15-20 de locuri pe scaune "se umple"" ma gandesc ca si un automotor direct pe accelasi traseu, tip SA-105 (care cel putin din fotografie de pe railfaneurope are cam acceiasi capacitate) ar avea clienti- bineinteles, cu conditia ca pretul sa fie de cca 60% din cel al microbuzului! In plus, in special toamna, cand se mai duc husenii cu produse locale (vin, branza, carne, etc) la "neamuri", intr-un automotor este loc mult mai mult pentru bagaje decat intr-un microbuz!

Exista sanse ca la licitatia din 2 mai in sfarsit si linia Crasna-Husi sa fie inchiriata de Regiotrans sau TFG ?

Pai pentru 15-20 de pasageri ajunge o pendula. As inclina totusi ca legaturile cu Bucurestiul sa se faca din Vaslui si Birlad ca sa nu mai opreasca trenurile de rang superior si in Crasna.