CFM-Moldova

Interesante poze, vad urme de electrificare si o locomotiva foarte veche in Ocnita. Cum intoarce automotorul acela cu un singur post?

URSS a vrut sa ajunga cu electrificarea si la Chisinau dar s-a prabusit. Au inceput cu electrificare dinspre Ucraina si stalpii stiu ca sunt pusi pana la Tiraspol sau in acea zona, dar asa a ramas.

Trenul suburban 6894 Balti-Slobozia - Ungheni, linia curenta Balti-Slobozia - Balti-Oras

Mai este un tunel functional la CFM, pe linia curenta Soldanesti - Mateuti (116 m)
Din pacate nu mai circula trenuri de calatori pe acolo...

E nasol rău de ăștia, de ex. nu există tren Chișinău - Cahul sau Chișinău - Giurgulești/Reni, au un mers ciudat, prost și mobilitatea populației e foarte limitată.

Este o placere sa privesti transformarea vechilor automotoare in ceea ce azi reprezinta cartea de vizita a CFM. Vad ca acum circula fara probleme in ciuda incidentelor mai vechi. Totusi care este adevarul, au fost probleme ale producatorului Remar Pascani, sau probleme de exploatare provocate? Programul de modernizare nu a mai continuat, parca precontractul era pentru 14 bucati.

mielutu zburator a scris:

E nasol rău de ăștia, de ex. nu există tren Chișinău - Cahul sau Chișinău - Giurgulești/Reni, au un mers ciudat, prost și mobilitatea populației e foarte limitată.

"Astia" sunt niste oameni la fel ca si tine, ba mai mult, au si acelasi sange in vene, asa ca limbajul ar trebui sa fie unul mai elegant.... Mobilitatea populatiei nu este cu nimic afectata, este plin de microbuze si autobuze catre toate destinatiile, exact ca in Romania -  acolo unde au disparut trenurile, au aparut mijloacele auto, mai rapide si cateodata si mai ieftine; asta din pacate pt noi, iubitorii de trenuri.....

DAS 2011 a scris:

Este o placere sa privesti transformarea vechilor automotoare in ceea ce azi reprezinta cartea de vizita a CFM. Vad ca acum circula fara probleme in ciuda incidentelor mai vechi. Totusi care este adevarul, au fost probleme ale producatorului Remar Pascani, sau probleme de exploatare provocate?  Programul de modernizare nu a mai continuat, parca precontractul era pentru 14 bucati.

Asa este. Cat priveste problemele de imediat dupa modernizare, adevarul cred ca este undeva pe la mijloc; automotoarele au avut cateva mici defectiuni si acestea au fost speculate politic de anumiti politiceni din acea perioada, ceea ce a dus la scoaterea lor, pt un timp, din circulatie. Acum ele circula pe ruta Chisinau - Iasi-Socola si pe Chisinau Bender/Tighina 3 (Varnita), se asteapta acordul cailor ferate ucrainiene pt a fi introdus unul si pe ruta Chsinau - Odesa (au mai circulat si pe rutele Chisinau - Ocnita, respectiv Chisinau - Ungheni, precum si cu regim special). Intr-adevar, la inceput, s-a discutat de modernizarea unui numar de 14 trenuri, in doua etape (doua contracte): primul cu 5 trenuri - care s-a si realizat, iar al doilea contract presupunea modernizarea a alte 9 trenuri, dar a aparut criza financiara mondiala si mai apoi au aparut problemele economice si politice interne din Moldova si nu au mai fost bani pt continuarea proiectului. In momentul de fata din cele 5 garnituri, 4 sunt functionale, iar una este afectata de un incendiu care a survenit la bord in timpul exploatarii si necesita reparatii mai ample.

Nu pricep de ce nu bagă trenuri spre mult mai multe destinații și mai des, ca să ia din călătorii dubelor. Că e nașpa așa, să stai la dube.

delfinson a scris:

. In momentul de fata din cele 5 garnituri, 4 sunt functionale, iar una este afectata de un incendiu care a survenit la bord in timpul exploatarii si necesita reparatii mai ample.

D1M-001 - nu functioneaza (prototip) - Revizia Tehnica este expirata, pe teritoriul depoului din Chisinau nu se poate face.
D1M-002 - scos din circulatie - Revizia Tehnica este expirata, pe teritoriul depoului din Chisinau nu se poate face.
D1M-003 - ars in urma incendiului
D1M-004 - circula pe ruta Chisinau - Varnita
D1M-005 "UNIREA" - circula 2 ori pe saptamina ruta Chisinau - Socola

Un articol din ziarul Timpul

Republica Moldova și Ucraina doresc să reabiliteze un segment de cale ferată care ar face posibilă evitarea regiunii transnistrene de către marfare în drumul lor spre regiunea Odesa. Deși un acord în acest sens a fost semnat în toamna anului trecut, partea ucraineană încă mai caută finanțatori.

Recent, la Chișinău a avut loc o întâlnire de lucru dintre reprezentații CFM și a companiei „Ukrzaleznița” la care s-a discutat din nou acest subiect.

Pe 2 august, sala de ședințe din cadrul Direcției „Căii Ferate din Moldova” a fost gazda unei întruniri la care a participat viceministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor din Republica Moldova, Sergiu Bucătaru, directorul CFM, Iurii Topală, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Ivan Gnatîșin, deputatul poporului din Ucraina, Anton Kisse, vicepreședintele Consiliului regional din Odesa, Iurii Dimcioglo, precum și consilierul pe probleme economice din cadrul Ambasadei Ucrainei, Valerii Kolomiiets. Participanții au analizat posibilitățile de restabilire a relațiilor de colaborare în ceea ce privește transportarea volumelor de mărfuri prin portul Reni. Totodată, în cadrul discuțiilor a fost abordat subiectul restaurării liniei de cale ferată Berezino-Basarabeasca, prin atragerea unor finanțatori externi. Oficialii au subliniat necesitatea de a atrage agenți economici europeni care ar putea utiliza acest traseu de cale ferată. Întâlnirea a avut loc în contextul în care regiunea transnistreană se confruntă cu o nouă problemă a căilor ferate. Ucraina nu mai permite garniturilor care transportă carburanți în Transnistria să intre direct în regiune fără să treacă prin vama moldovenească. Drept replică, autoritățile separatiste au avertizat că ar putea să blocheze tranzitul trenurilor ucrainene prin segmentul transnistrean.


Drum spre porturile ucrainene

Linia de cale ferată Berezino-Basarabeasca a încetat să mai funcționeze prin anul 1997, din cauza fluxului redus de trenuri. Până în anul 2000 șinele au fost demontate din ambele părți ale frontierei moldo-ucrainene, localnicii au furat pietrișul, iar din calea ferată au rămas doar câteva poduri și terasamentul. Subiectul a rămas închis până în toamna anului trecut.

Pe 20 octombrie 2015, la Odesa, a avut loc o întâlnire dintre șeful regiunii, Mihail Saakașvili, directorul interimar al companiei „Ukrzaliznița”, Alexandr Zavgorodnev, precum și directorul CFM, Iurii Topală. Participanții la convorbire au discutat despre reconstrucția segmentului de cale ferată Berezino-Basarabeasca. Proiectul are o importanță strategică, consideră deputatul ucrainean Anton Kisse. El susține că segmentul reconstruit va ușura accesul trenurilor către portul Reni și va reduce timpul de circulație a trenurilor pe teritoriul Moldovei. În afară de aceasta, e o posibilitate de a deschide portul Ismail pentru mărfurile moldovenești, iar localnicii din raioanele ucrainene de frontieră Tarutinskii și Arțizkii vor ajunge mai rapid în orașele Reni, Odesa și Ismail. De asemenea, reconstrucția căii ferate Berezino-Basarabeasca este văzută ca făcând parte din seria de proiecte menite să dezvolte regiunea Odesa, cum ar fi reconstrucția drumului Odesa-Reni și terminalul de traversare a Dunării Orlovka-Isaccea. ,

Un aspect important, susțin oficialii, va fi posibilă evitarea segmentului transnistrean. Același motiv îl invocă și directorul companiei „Ukrzaliznița”, Alexandr Zavgorodnev: „Este un drum direct din Moldova către porturile regiunii Odesa”, afirmă el. Valoarea proiectului se ridică la suma de 300 milioane de hrivne (peste 10 milioane de euro). Presa ucraineană scria că, în ajunul întâlnirii din octombrie anul trecut, Mihail Saakașvili, guvernatorul regiunii Odesa, a dat ordin ca 1,1 milioane de hrivne destinate inițial pentru reconstrucția unui spital din orașul Reni, să fie redirecționate pentru elaborarea proiectului de reconstrucție a căii ferate Berezino-Basarabeasca. Alte surse de finanțare însă nu au fost menționate. Serviciul de presă al CFM a confirmat că partea ucraineană caută investitori și deocamdată nu a stabilit termeni clari de realizare a proiectului. CFM trebuie să reconstruiască 2,5 km de cale ferată, iar Ucraina 22 km. La întrevederea de pe 2 august, participanții au decis să formeze în timpul apropiat un grup de lucru care se va ocupa de realizarea acestui proiect. Componența grupului va fi aprobată în cadrul Summitului Transportatorilor de Containere în Marea Neagră ( Black Sea Container Summit 2016) care se va desfășura pe 7-9 septembrie la Odesa.

Pentru Republica Moldova, dar si pentru Romania, consider ca ar fi util de construit o cale ferata pe traseul Podgoriile Husului HM- Albita- Leuseni- Visterniceni (Chisinau)- Orhei- Ghindesti (unde sa se intersecteze cu linia Balti Slobozia- Floresti- Ghindesti- Mateuti)- Soroca- Valcinet.

Avantajele unei astfel de cai ferate (atat pentru Romania cat si pentru Republica Moldova) ar fi

1. Scurtarea considerabila a traseului feroviar Bucuresti- Chisinau

2. Un acces mult mai scurt din Romania spre Ucraina si Rusia pe calea ferata

3. Conectarea Chisinaului printr-un traseu feroviar mult mai scurt cu Balti (s-ar evita ocolul prin Ungheni de la Chisinau la Balti cu trenul)

4. Conectarea oraselor Orhei si Soroca prin cale ferata

5. Creearea unei magistrale feroviare nord-sud in Republica Moldova (de la Valcinet la Giurgiulesti)

6. Valorificarea potentialului economic al partii centrale a Republicii Moldova.


Traseu acestei linii ferate ar trebui sa fie

Sa se desprinda din HM Podgoriile Husului (care ar trebui reconstruita), apoi o curba relativ stransa spre dreapta, sa traverseze un deal si paraul Turbata, apoi la marginea cartierului Corni sa se inscrie pe directia nord-est.
Din acest punct pana aproape de traversarea drumului comunal Husi - Epureni- Duda ar urma traseul fostului terasament al fostei cai ferate inguste Podgoriile Husului HM- Bucovat.
Traversarea DC Husi- Epureni- Duda s-ar realiza la o distanta de cca 450 m, de la iesirea acestui drum din municipiul Husi.
Apoi linia ar traversa si viitoarea sosea de centura a municipiului Husi.

Apoi linia ar urma un traseu drept, trecând la sud de satul Epureni, intre satele Valea Grecului (la sud) si Duda (la nord), pe langa satul Soparleni.

Apoi linia ar traversa DN28 si ar intra in statia de frontiera Albita, care ar trebui construita paralel cu vama rutiera Albita, la nord de aceasta.

Tinand cont de proiectul de amenajare a raului Prut pentru navigatie, care ar presupune si corectarea si modificarea cursului raului Prut in zona Albita, lungimea disponibila pentru o viitoare statie de frontiera Albita (intre pasajul cu DN28 si cursul propus al raului Prut pentru navigatie) ar fi de cca 1.000 m.

Dupa trecerea cursului propus al raului Prut, si traversarea acestuia, in Basarabia ar trebui realizata o statie de frontiera la Leuseni, pana la un pasaj cu soseaua Leuseni- Chisinau.

In Basarabia, linia ar trece prin zona localitatilor- Leuseni, Crasnoarmeiscoe, Sofia, Rusca (unde s-ar intersecta cu soseaua Leuseni- Hancesti), nord Loganesti, Vasieni, apoi ar traversa din nou soseaua Leuseni- Chisinau (in aceasta zona ar fi necesara constructia unui tunel feroviar pentru traversarea unui deal), apoi intre Malcoci si Nimoreni, nord Vile Bostancea, dupa care linia ar intra in Chisinau, traversând Calea Iesilor in zona parcului Pruncu.

Din acest punct, calea ferata s-ar desprinde in doua directii

-O directie ar traversa Soseaua de Centura a Chisinaului, ar merge prin zona de nord a parcului la Izvor, pentru a ajunge in statia Visterniceni si apoi in statia Chisinau.

-Cea de-a doua directie, ar traversa raul Bac si calea ferata existenta Ungheni- Chisinau, apoi ar merge paralel cu soseaua de centura a Chisinaului, ar trece printre localitatile Gratiesti si Hulboaca, ar traversa soseaua Balti- Stauceni, apoi ar trece la vest de localitatea Magdacesti, apoi in dreptul localitatii Ratus, ar traversa soseaua Orhei- Stauceni, apoi s-ar indrepta spre nord, trecând pe langa localitatea Miclesti, apoi ar trece prin padurea Ivancea (pe langa tabara de odihna Perescina, fosta Iurii Gagarin), dupa care ar traversa din nou soseaua Orhei- Stauceni, ar trece pe langa localitatea Seliste, apoi prin vestul orasului Orhei, pe langa localitatea Mitoc, apoi vest Malaesti, est Ciocilteni, est Saratenii Vechi, intre Negureni si Chitcanii Vechi, est Cazanesti, vest Branzenii Vechi, vest Prodanesti, pe langa localitatea Domulgeni, iar, in dreptul Tara, ar merge paralel cu calea ferata existenta Mateuti- Ghindesti, cu care s-ar racorda la statia Ghindesti.

-Dupa trecerea prin statia Ghindesti, linia exista se indreapta spre vest, spre Balti.

-Linia propusa s-ar indrepta spre nord, si in dreptul localitatii Gura Camencii ar traversa soseaua Balti- Gura Camencii. Apoi ar trece pe langa localitatea Gvozdova, vest Ciripcau, est Stoicani, vest Volovita, dupa care ar traversa soseaua de centura a orasului Soroca.

Apoi ar trece la sud de localitatea suburbana Zastanca, ar traversa din nou soseaua de centura a orasului Soroca, dupa care ar trece la sud de localitatea Rublenita, vest Sobari, vest Pocrovca, dupa care ar intra in oraselul Otaci.

Aici s-ar racorda cu calea ferata existenta Ocnita- Valcinet- Moghilau, inainte ca aceasta sa treaca podul peste raul Nistru.


Acest nou traseu feroviar propus ar conecta Bucurestiul cu Chisinaul pe cel mai scurt traseu fizic posibil (via Faurei si HM Podgoriile Husului), dar ar conecta si Chisinaul pe calea ferata cu orasele Orhei si Soroca, ar scurta considerabil traseul feroviar Chisinau- Balti, dar ar scurta considerabil si traseul feroviar Bucuresti- Chisinau- Valcinet- Jmernika- Kiev- Moscova.

In plus ar aveea avantajul ca ar fi un traseu cat mai drept cu putinta, fara linii serpuite sau cu curbe stranse.

Ca idee, tinand cont de geologia terenului prin care ar trece aceasta linie ferata propusa pe traseul descris mai sus, cam cat ar costa realizarea ei ?

NU se va mai construi nici o cale ferata cu asa mare lungime ca doar nu suntem in China sau Rusia.

Daca se va construi linie ecartament normal intre Ungheni - Tiraspol si Ungheni - Balti sa fi fericit (si eu voi fi).

Poate linie de mare viteza intre Bucuresti si Chisinau cand se vor fi terminat autostrazile care vor lua mare parte din calatorii trenurilor.