510 : Dolhasca - Fălticeni

Asteptam poze dupa 1 Martie pe aceasta sectie cu noile motoare REGIOTRANS , au bagat si mai multe trenuri pe zi fata de CFR

27-02-2010 P Dolhasca-Falticeni

Crazy drivers are playing with fire, Romania

Atractia pentru transportul FeRoviaR dintre doua municipii de mici dimensiuni pentru distante relativ mici (30-60 de kilometri) a disparut o data cu aparitia autobuzelor economice si rapide, cu oferirea unor curse din ora in ora si tot asa mai departe. Materialul video pe care vi-l propun a fost filmat in apropierea localitatii Falticeni.

Compania Nationala a Cailor Ferate din Romania a esuat in atragerea pasagerilor pe liniile secundare din Romania, astfel ca noua companie privata, RegioTrans, face bani frumosi facand transporturi mai dese decat CFR (pana la 8 perechi de trenuri pe zi fata de doar 3 perechi cat erau inainte), oferind servici cu vagoane confortabile la acelasi pret ca si in trecut.

Un alt punct de vedere este ca trenurile circula mai des, iar soferii erau obisnuiti cu trenuri putine, ca inainte. Acum, pentru ca traficul FeRoviaR s-a imbunatatit, soferii trebuie sa fie mai atenti.

In acest videoclip puteti lua la cunostinta nebunia sau neglijenta unor soferi care se joaca, la propriu, cu focul, la o trecere la nivel cu calea ferată de lângă Gara Fălticeni.

http://www.rail-videos.net/video/view.php?id=8436

Personal 14979 Dolhasca-Falticeni

Ultimul tren spre Falticeni plecand din Dolhasca 15-05-2010

Gara Falticeni 25-05-2010

iulie 2008 – Scurtă plimbare FeRoviaRă pe linia secundară 510, Fălticeni – Dolhasca

În vara anului 2008, Căile Ferate din România au avut foarte mult de suferit în urma inundaţiilor. Numeroase linii din Moldova şi nu numai au fost afectate grav sau mai puţin grav, producând închideri temporare de linii. Spre exemplu, linia 510, Fălticeni – Dolhasca, a fost închisă pentru câteva zile datorită colmatării unor poduri şi podeţe de-a lungul liniei. Din fericire, cei 26 de kilometri de cale ferată au fost redaţi circulaţiei după câteva zeci de ore de la punerea în pericol a siguranţei circulaţiei. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre linia 515, Gura Putnei – Nisipitu, care şi acum – 2010 – rugineşte fără ca peste ea să mai circule vreun tren.

În fine, revenind la oraşul de pe Şomuz, vă reamintesc că Fălticeniul a fost legat feroviar de Dolhasca şi mai departe de restul ţării la 10 octombrie 1887. În Mica Monografie a Căilor Ferate din România, găsim scris cu litere italice: „La 10 octombrie 1887, populaţia din Fălticeni a întâmpinat cu flori şi urale sosirea primului tren în vechiul Târg Moldovenesc.” Poate că în prezent fălticenenii nu mai întâmpină cu flori şi urale trenul care vine şi pleacă zilnic din gară, dar cu siguranţă îl aşteaptă pentru a se deplasa rapid, sigur şi ieftin spre Dolhasca sau spre staţiile de pe parcurs: Vămeni, Dolheşti, Arghira sau Preuteşti.

Din zare se iveşte Trenul Personal 5535, Dolhasca – Fălticeni. Din martie 2008, acesta era deservit de un automotor diesel Siemens Desiro 642 VT. Deci, după câteva zile de pauză în care operatorii responsabili de întreţinerea şi reparaţia liniei 510 şi-au făcut datoria, trenul a circulat din nou pe această secţie secundară.

Trenul Personal Dolhasca – Fălticeni






Spre Fălticeni




Săgeata albastră, dispărând în drumul ei spre punctul terminus


Porţiune de linie restricţionată la 30 km/h

29 iulie 2008 -=- Ultimele vagoane manevrate de LDH45-389

Cu mai mulţi nori pe cer decât în ziua precedentă, am scos bicicleta din garaj şi am dat o raită până la Gara Fălticeni. Aici, tatăl meu îşi făcea datoria zilnică de mecanic de locomotivă. În acea zi s-a nimerit să aducă pe linia 2 a gării un convoi de câteva vagoane Eacs încărcate cu buşteni din curtea companiei unde lucra, ForestFalt Fălticeni.

Tot atunci, în jurul orei 13, în Gara Fălticeni staţiona Automotorul Desiro. Acesta avea să plece ca Tren de Călători nr. 5538 abia la 15:12 spre Dolhasca, celălalt capăt al liniei 510. Astfel, manevra era permisă pe teritoriul staţiei Fălticeni, iar trenul mărfar pe care tata-l conducea avea liberă trecere după sabotul roşu. După această manevră, o LDE de 2100 CP venea în Gara Fălticeni, prelua convoiul de marfă şi-l ducea spre Dolhasca şi mai departe în Paşcani.

Nu-mi rămâne decât să vă prezint câteva fotografii în care am surprins locomotive diesel-hidraulică LDH45-389 într-o ipostază… într-una din ultimele ipostaze ca vehicul feroviar motor. De pe la mijlocul anului 2008, activitatea de manevră a echipei de lucru în care tatăl meu avea rolul de mecanic de locomotivă era tot mai rară. Marfa produsă de combinatul fălticenean era transportată pe transportul rutier, iar consecinţa acestei opţiuni a fost şomajul... cruntul şomaj.

Gigantul roşcat manevrând pe linia 2 din Gara Fălticeni


Trenul mărfar era tras pe teritoriul Gării Fălticeni


Gigantul roşcat printre -bădădăul- din Gara Fălticeni


O Locomotivă diesel-hidraulică versus un Automotor diesel




Petruţ, câinele care alerga după locomotivă şi nu obosea niciodată


Trenul manevra înapoi pentru a gara vagoanele cât mai aproape de semnalul de ieşire din Fălticeni


Liniile Gării Fălticeni, văzute mai „de sus”





Vă mulţumesc pentru atenţie!

PS: „bădădău” = grup de plante care cresc natural pe calea ferată

Ciobanul, oile şi locomotiva GFR

Nimănui nu-i mai este acum frică de calea ferată. Criza economică (fie ea întemeiată sau nu) a făcut ca transportul feroviar să fie alegerea nr. 2 (doar) pentru cei care transportă marfă în România...

Oricine poate face ce sau unde vrea lângă calea ferată. La fel şi acest distins moştenitor al obiceiului mioritic. Dar transhumanţa are proporţii limitate, „stâna” fiind o casă dintr-o zonă liniştită a Fălticenilor, iar câmpul cu iarbă... chiar liniile ferate.

Aşadar, cum spuneam, nimănui nu-i mai este frică să intre pe calea ferată, decât dorinţa unui FeRoviaR dovedit prin sânge şi nărav, de a surprinde o prezenţă promiţătoare a unei locomotive GFR în Gara Fălticeni. Aceasta, mai devreme sau mai târziu, avea să plece spre Kronospan Sebeş cu zeci de vagoane încărcate cu material lemnos brut gata-gata să devină mobilier de calitate, straşnic mobilier de calitate cu sămânţă bucovineană.

Tot aşa, undeva, la câteva cupoane de cale ferată distanţă de locomotiva GFR, într-o remiză în care iarna nu mai cresc flori, roşcata LDH45-389, măritată cu numere noi de 86-0081-9, schiaună după vreo alimentare, după vreo manevră în care să şuiere bucuroasă că mecanicul ei îi respectă statul de vehicul feroviar motor activ.

Fălticeni, 13 februarie 2011

12 martie 2011 = Automotor Regiotrans [ex SNCF] pe ruta Falticeni - Dolhasca

Revenirea pe meleagurile natale prilejuieşte oricui emoţii, regrete, nădejde, bucurie, speranţă, nostalgie. Vechile obiceiuri de pe lângă casă, cărările şi drumurile oraşului natal îţi vin ca o mănuşă pe mâinile fine de copil cu care mama te-a născut.

Şi uite aşa m-a prins şi pe mine dorul de casă şi am făcut o plimbare de-a lungul Văii Şomuzului care flanchează la est Fălticeniul meu drag. Bicicleta fratelui mi-a fost bun armăsar pe drumurile cam neîngrijite, însă vremea de amurg a unei zile timpurii de primăvară mi-a umplut sufletul de aer curat şi trupul cu primăvară.

Păcat de infrastructura proastă a liniei 510, Dolhasca - Fălticeni, că trenurile ar merge pline ochi cu călători dacă ar avea pe unde să meargă mai repede. Să meargă cu 80-100 km/h, să ducă şi să aducă sătenii harnici cu produse naturale, mărfarele să treacă şi ele cu aur verde adus de prin pădurile bogate ale zonei.

Trenul din imagine este unul francez, adus de compania privată Regiotrans. De data asta a fost albastru, în alte zile e verde iar în altele -- roşu. Toate merg pe motorină, au câteva sute de cai putere, iar confortul oferit este peste medie.

Cu acestea fiind spuse, vă doresc vizionare plăcută şi... să nu vă uitaţi părinţii, bunicii, fraţii şi nici locurile natale prin care aţi hoinărit şi aţi trăit primele clipe din viaţa voastră.

Trenul Regio Fălticeni - Dolhasca, pregătit să plece către Dolhasca la 15:12.

Se mai transporta ceva marfa pe linia asta? Industria din zona a trecut pe transportul auto sau s-a inchis?

Paul CFR a scris:

Se mai transporta ceva marfa pe linia asta? Industria din zona a trecut pe transportul auto sau s-a inchis?

Așa cum ai văzut și în fotografia postată acum un an de zile, vin răzleț mărfare cu Eacs-uri ce pleacă încărcate cu biomasă către Sebeș. În curtea depozitului de la KronoSpan se adună milioane de tone de lemn, nu știu cu ce o să plece acelea către Sebeș...

Trenul Regio Fălticeni – Dolhasca pe linia M510, [7 februarie 2012]



Din cele peste 100 de ierni pe care le-a suferit clădirea Gării din Fălticeni, gerurile și zăpada din lunile Gerar și Făurar or să rămână puternic impregnate în memoria celor care lucrează în slujba transportului pe calea ferată. Dar să nu ne mai plângem, populațiile din interiorul arcurilor subpolare cum rezistă? Nu sunt și ei tot oameni?

Ba da, însă cărările pe care am călcat să pot ajunge la locul de filmare din imagine nu au fost făcute de semenii mei, ci de alte lighioane. Iar din cauza asta am primit cadou grame bune de zăpadă în ghete. N-am stat să fac analiza cărui grup de mamifere aparțin urmele în zăpadă, bănuind totuși că era vorba de vulpi și câini. Trenul Regio Dolhasca - Fălticeni intrase deja la ora 15 în Gara Fălticeni, urmând să plece înapoi către Dolhasca la 15:12.

Linia ferată încerca să-și evidențieze ”inimile” pereche prin marea sau… oceanul, mai bine zis, de zăpadă depus în strat de mai bine de 40 de centimetri pe tot pământul fălticenean. Totuși plugul automotorului importat din Franța, sub denumirea de X4500 cu vagon motor și remorcă, reușea să radă la jumătate din înălțimea zăpezii. De asemenea, am fost plăcut impresionat de ce-am zărit în dreptul macazurilor. Fiecare dintre cele aproape 10 la număr au fost capățate manual, verificate, având acele și contraacele unse. Pesemne că oamenii de la linii sunt conștiincioși și își fac treaba, chiar dacă poate la prima vedere transportul feroviar pe linia Fălticeni – Dolhasca este destul de firav, acest lucru instigând la dezamăgire, neîncredere, speculație, jigniri sau chiar ură față de… săracul tren.

Dar uite că m-am luat cu vorba și trenul a trecut deja de mine, culoarea lui de un roșu aprins săgetând militărește parcursul liniei secundare de cale ferată cifrată 510, Fălticeni – Dolhasca. Cândva, trenul era cu locomotivă pe aburi. Apoi s-a trecut la tracțiunea diesel cu locomotivele 060-DA. Eficientizarea și, ulterior criza, a impus folosirea de locomotive diesel-hidraulice de 1250 de cai. Fascinația mileniului III a adus în ”Florența României” pe Săgeata Albastră, în timp ce îndeletnicirea și istețimea unora – pe timp de criză, parol! - au permis accesul unor trenuri franțuzești.

Și mai pe scurt, vă doresc vizionare plăcută la filmul de mai jos!