Revista presei

https://www.opiniatimisoarei.ro/tramvai-deraiat-la-gara-de-nord-din-timisoara-unde-liniile-tocmai-au-fost-reabilitate-foto/08/05/2022

Ce declara Radu Zlatian 3mil de euro pe an mentenanța?
El calculează suma de 3 mil rămasă diferența că mentenanța anuală?Și mai vrea sa vanda rame .el pe ce lume traieste?


Costul estimativ mediu pentru o ramă electrică regională (medie aritmetică a ofertelor) ar fi de 7,58 milioane euro. Pe de altă parte, din punct de vedere al mentenanței, costul acesteia în 15 ani ar fi de 59,64 milioane euro, respectiv o medie de 3,9 milioane de euro pe an pe întregul lot. Pe 15 ani, costul mediu de mentenanță a unei rame ar fi de 2,9 milioane de euro, luând în considerare 18 unități plus două de rezervă. Aceasta ar aduce aproape de zece milioane de euro costul unei rame, plus mentenanța pe 15 ani peste costurile estimative menționate la licitația de achiziție a RE-R anulată de către ARF.

https://clubferoviar.ro/ce-sanse-are-singurul-producator-roman-de-rame-electrice-la-licitatia-arf-de-peste-500-milioane-euro/

La ce vorbeste el ar insemna ca în 15 ani sa plătești rama de 8 ori doar prin mentenanța.
Am văzut că Arriva Olanda au cumpărat 18 rame Stadler Wink tri-mode cu 180 mil de euro si mentenanța pe 15 ani deci 10 mil de euro bucata

Alt exemplu
BADEN-WÜRTTEMBERG state-owned rolling stock leasing company SFBW has signed a €2.5bn contract with Alstom for the supply of 130 Coradia Stream High Capacity (HC) electric double-deck trains to operate in Baden-Württemberg. Alstom will also provide maintenance for 30 years, with the contract the manufacturer’s largest-ever in Germany. The contract includes an option for up to 100 additional trains.

The 106m-long four-car trains consist of two double-deck end driving cars and two single-deck intermediate cars, with a total of 380 seats.

Cu siguranţă nu au fost înţelese cum trebuie nişte documente. Nu are cum să coste mentenanţa 3 milioane euro pe an. Probabil e vorba de 3 milioane în plus la preţul ramei, deci e costul mentenanţei pe 15 ani, ceea ce ar fi plauzibil.

Regionala Craiova a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA caută o firmă pentru transport feroviar de piatră spartă de la Bumbești până în stațiile unde este nevoie.

În sistemul electronic de achiziții publice a fost postat anunțul de licitație ce are ca obiect ”Servicii de transport piatră spartă”. Valoarea totală estimată a contractului, ce trebuie dus la bun sfârșit în termen de patru luni, este de 1.008.200 de lei, echivalentul a peste 200.000 de euro.

Serviciul ce urmează a fi achizitonat constă în transportul feroviar cu mijloace specific puse la dispoziție de operatorul feroviar al cantității de 15.000 tone de piatră spartă din stația Bumbești (inclusiv manevra de încărcare), până la următoarele destinații: Costești, Slatina, Gălățeni, Drăgănești Olt, Zavideni, Govora, Gura Motrului, Butoiești, Strehaia, Tamna, Drobeta Turnu Severin, Copăcioasa, Bibești, Meri, Pietrele Albe, Târgu Jiu, Rovinari, Turceni, Ișalnița, Pielești, Piatra Olt și asigurarea manevrei la descărcare în punctele stabilite prin caietul de sarcini.

Club Feroviar

Aveam pretentii mai mari de la Radu Zlatian.Daca nici el nu intelege apai de unii de la ARF ce sa mai zic..

Stam pe un purcoi de bani dar suntem așa de incompetenti..

Banii UE vs PNDL

Exercițiul financiar european 2007-2014. România e proaspăt intrată în UE, se presupune că e flămândă să prindă din urmă țările din Vest, deci interesul e să absoarbă fiecare euro din fonduri europene. Greșit. La finalul primilor 7 ani în UE, România pierde 2 miliarde de euro. Cum ar veni, politicienii noștri nu s-au aplecat după mărunțiș.

Exercițiul financiar 2014 -2020. UE ne alocă peste 30 de miliarde de euro. Se presupune că România are deja experiență în absorbția banilor europeni, însă la finalul celor 7 ani bifează o cifră rușinoasă: abia jumătate din sumă ajunge în țară. De milă, UE ne oferă o derogare de 3 ani. Până acum, cu chiu, cu vai, am atins 60% absorbție. Teoretic, mai putem atrage 14 miliarde de euro până la finalul anului 2023. Practic, vom pierde din nou multe miliarde de euro din cauza tradiționalului amestec de nepăsare și incompetență.

Exercițiul financiar 2020-2027. Deja suntem un stat matur al UE, dar indolența persistă. UE ne alocă 30 de miliarde de euro pentru următorii 7 ani, însă România n-a atras încă niciun ban. Nimic. Zero. Deși suntem la mijlocul anului 2022.

În plus, mai avem și PNRR - 29 de miliarde de euro care trebuie absorbite până în decembrie 2026, cu condiția reformelor.

Dacă tragem linie, vedem că România poate primi de la Bruxelles în următorii 5 ani peste 70 de miliarde de euro. Deci un munte de bani.

În schimb, la București se dau lupte aprinse pe banii din PNDL - rebotezat Anghel Saligny. Noul PNDL înseamnă 52 de miliarde de lei din bani publici.

Pe scurt, vedem dezinteres total pentru 72 de miliarde de EURO, bani europeni. Însă e bătaie pe 52 de miliarde de LEI, bani din bugetul țării.

Explicația: banii europeni sunt verificați de Kovesi, în timp ce banii din bugetul statului sunt verificați de Busuioc (Curtea de Conturi), omul pus în funcție de Liviu Dragnea.

Nu ai cum să ,,pierzi" nişte bani care nu s-au dat. Toţi aceşti bani (în afară de cei din PNRR) trebuie să se regăsească în bugetul ţării şi să fie cheltuiţi de acolo, urmând a fi decontaţi. Nu se plăteşte nimic în avans, ca la anumite servicii sexuale.
Asta înseamnă că dacă vrei să cheltui 100 miliarde de euro într-un an, tu trebuie să ai în bugetul de stat la titlul 58 suma de 100 miliarde euro! Practic, tu trebuie să pui deoparte 100 miliarde de euro (deci să îi ai fizic, nu din pix), plăteşti cu ei, după care vine Comisia Europeană şi îţi rambursează un anumit procent (între 75 şi 98%, în funcţie de programul de finanţare; POIM avea 75% parcă) din cheltuielile ELIGIBILE. Nu sunt cheltuieli eligibile cele legate de obţinerea diverselor avize (cu excepţia celui de mediu), contribuţii la diverse instituţii (gen Casa Socială a Constructorilor), exrpropierile, certificarea, autorizarea şi TVA-ul. Deci nu e aşa simplu cum pare, dar e uşor să scrii articole de ,,presă" sau postări pe social media (de unde ai pesedit mesajul? De la vreun USR-ist?), pentru că 99% din popor habar n-are de detaliile astea.

Cei 3 ani în plus s-au dat pentru toată lumea, din cauza Covid, nu doar pentru România... în mod normal erau doar 2, tot pentru toată lumea. În plus, acei trei ani sunt şi termenul pentru plăţi prin programul respectiv. E evident că dacă semnezi un contract de modernizare pentru, să zicem, 50 km de cale ferată în 2021, e tehnic imposibil să termini lucrarea în 3 ani, mai ales că lucrarea se consideră finalizată numai la obţinerea autorizaţiei de punere în funcţiune de la ASFR (şi de la ERA pentru ETCS), care se poate obţine numai după certificarea interoperabilităţii de către un organism notificat, procedură care ea însăşi durează cam un an. Deci e clar că finanţarea proiectului se continuă în următorul program de finanţare - ,,se fazează proiectul" cum se spune. Analog se procedează şi la Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE, în engleză CEF - Connecting Europe Facility, nu mă înjuraţi pe mine pentru traducere, lingviştii Comisiei au făcut-o), care iniţial nu prevedea procedura fazării, dar unde s-au mai lovit şi alţii de terminarea exerciţiului financiar înainte de terminarea proiectului.

PNDL în sine e o tâmpenie, acei bani puteau fi alocaţi titlului bugetar 58, ceea ce ar fi permis contractarea de finanţări nerambursabile UE de acea valoare.

Pai și alte țări gen Portugalia Grecia Cehia Slovenia Croația Slovacia Polonia cum au putut atrage atâtea fonduri europene..

https://clubferoviar.ro/majorarea-pretului-la-motorina/

Adrian78 a scris:

Pai și alte țări gen Portugalia Grecia Cehia Slovenia Croația Slovacia Polonia cum au putut atrage atâtea fonduri europene..

Exact cum am spus eu, şi-au organizat bugetul mai bine. Pentru că aceleaşi reguli se aplică şi la ei, dacă vrei fonduri europene, tu trebuie să ai blocate în buget sumele respective, practic plăteşti de la tine şi rambursările îţi intră pe bugetul următor.

Adică vorba aia Și-au dorit mai mult victoria.La noi nu se doresc fonduri europene pentru că este prea multă birocrație și nu se poate fura prea mult la ele..
Așa că mai bine înotăm in noroaie și furam miliardele din PNDL

Compania națională CFR SA a desemnat, zilele trecute, câștigătorul licitației pentru o cantitate de până la aproximativ 115.000 de tone de șină tratată și netratată (două loturi).

Potrivit anunțului publicat recent, câștigătorul contractului pentru ambele loturi este firma austriacă Voestalpine Rail Technology GmbH. România nu mai are capacități de producție a șinei de cale ferată.

La licitație a participat și compania italiană JSW Steel. Anunțul de atribuire arată că Voestalpine a câștigat procedura pentru ambele loturi, respectiv șină tratată și netratată. Cu o ofertă de 1.118,9 milioane lei, mai puțin decât valoarea maxim admisă de CFR SA.

Valoarea minimă a contractului semnat este de 67,82 milioane lei.
Este vorba de un acord cadru pe patru ani pentru o cantitate de până la 115 mii tone. Valoarea licitației a fost cuprinsă între 39 și 504 milioane lei la cea tratată și de 28 milioane lei și 636 milioane lei cea netratată.

Șina urmează să fie importată, căci România nu mai are nicio capacitate în funcție de producerea șinei de cale ferată, în pofida mărimii rețelei de cale ferată și a stării deplorabile în care se află aceasta. În anii 1980, combinatul de la Călărași era unul dintre producătorii importanți de șină de cale ferată din Europa Centrală și de Est. La finele anului trecut, Ioan Pintea, șef al CFR SA la acel moment, menționa faptul că România nu produce șină de cale ferată și că suntem nevoiți să o importăm din Italia, Austria sau Polonia.
Șina reprezintă cea mai importantă componentă a suprastructurii căii ferate, având un rol deosebit în circulația vehiculelor feroviare în condiții de siguranță, prin asigurarea ghidării materialului rulant, se arată în anunț. În timpul exploatării, fiind în contact direct cu materialul rulant, șina CF este supusă în mod constant eforturilor transmise de acesta, fiind provocate defecte atât în interiorul, cât și la suprafața șinei. Șina CF este confecționată din oțeluri speciale cu caracteristici fizico-mecanice care să permită preluarea și transmiterea în siguranță a sarcinilor date de materialul rulant în circulație. În funcție de solicitările la care vor fi supuse în exploatare, șinele sunt de diferite tipuri. Din punct de vedere al secțiunii transversale și din punct de vedere al durității, în C.N.C.F. ”C.F.R” S.A. s-a luat decizia de a uniformiza tipurile de șină cu care se echipează rețeaua de cale ferată, acestea fiind tip 60E1 și 49E1, utilizate atât în aliniament, cât și în curbe cu raze mai mici de 500 de metri, unde se vor introduce în cale șine cu duritate sporită prin tratament termic.

Șina cumpărată va avea un termen de garanție de cinci ani.

sursa CFIR

Sina adusa din Austria nu este de cea mai buna calitate..

Adrian78 a scris:

Sina adusa din Austria nu este de cea mai buna calitate..

Aceeaşi firmă livrează în toată Europa, cu certificare de la TUV Sud. Nu e ,,de cea mai bună calitate" că nu e certificată de ONFR
(ultima frază e un pamflet şi trebuie tratată ca atare)

În altă ordine de idei, CFR SA probabil mai are în stoc şină tip GOST-65 produsă de combinatul Azovstal, deşi e demonstrat prin analize metalografice că e neconformă nu doar STI de acum, ci şi standardelor GOST aplicabile la data comenzii. Dar aia trebuie să fie bună, că doar de aia bombardează ruşii combinatul Azovstal.

Faptul ca rusii bombardeaza Azovstal nu ar trebui sa fie subiect de ,,pamflet" pentru tine si nici pentru nimeni, e o drama ce se intimpla in Ucraina dincolo de jocurile politice, oamenii de rind mor, sint torturati si traiesc drame. Ca asa am putea zice si noi ca ar fi bine sa bombardeze palatul.
Acolo e o drama si apoi nu e prost cine cere ci acela care da, in cazul de fata romanii au dat la sovietici sau cine era atunci cind au livrat aia sina de la Azov.