604 : Crasna - Husi

Da- chestia ca pana prin 1994- 1997 era si trafic de marfa si activitate de manevra destul de intensa in statia Husi! Din ce-mi aduc aminte veneau si plecau cam cate doua- 3 trenuri de marfa in fiecare zi!

Ca si marfuri incarcate in statia Husi erau: vinuri, cereale, incaltaminte, textile, fibre si fire din bumbac, conserve de legume, piese de mic mobilier, busteni de lemn.

Ca si marfuri descarcate in statia Husi: ciment (veneau navete de vagoane UCS pentru santierul Constructorul), combustibili petrolieri (benzina, motorina, CLU), tabla, ambalaje pentru conserve, metalo-chimice, bunuri de larg consum (mobila, electrocasnice, produse alimentare) pentru depozitele ICSM si a cooperatiei de consum.



Din pacate datorita unor conditii social-economice toata aceasta gama de produse ori dispare ori nu mai este transportata cu trenul:

-Falimentul si disparitia unor fabrici din Husi (fosta fabrica de conserve din legume, inchisa in 1997, fosta filatura de bumbac inchisa in 1997, fosta fabrica Moldotext inchisa in 2003. Mai exista fabrica de incaltaminte "Husana", dar apartine unor patroni italieni, care transporta cu auto toata incaltamintea -practic numai ansamblata la Husi- in Italia)

Celelalte fabrici care mai exista utilizeaza tot transportul auto ( "Gartek", "SC Cantemir SA"- realizeaza si exporta piese de mic mobilier in Olanda, "SC Petal SA"- mai exista inca si produce utilaj petrolier si industrial, "SC Vincon SA Vrancea, "SC Speed /casa de vinuri Husi" cu un patron din Republica Moldova, dar aflata in insolventa, etc).


-Dupa 2004 fostele centrale termice de cartier din Husi sunt trecute de pe CLU pe baza de gaze naturale, astfel incat nu a mai fost necesara aducerea de CLU cu vagoane-cisterna la Husi. Apoi depozitul de produse petroliere a PETROM de pe Strada Saca este desfiintat (la scurt timp dupa ce fusesera modernizat!), astfel incat nu mai era necesar transportul de produse petroliere cu trenul la Husi. De altfel una din primele linii desfiintate din statia Husi a fost "linia Competrol/PECO" si atunci a fost desfiintat si TDJ-ul 6/8 din capatul infundat al statiei Husi.


-Fostul santier "Constructorul" mai exista sub denumirea de "SC Recon SA", dar are o "activitate" foarte redusa.
Exploatarea forestiera ("Sectorul de exploatare forestiera" a Ocolului Silvic) a renuntat de prin 2005 la transportul feroviar.


-Depozitele fostei ICSM din spatele autogarii apartin astazi unei firme private.


-Desi oficial inca mai exista "Federalcoop Vaslui" nu mai are practic activitate, "traind" din chiriile incasate.

La Husi depozitele acesteia sunt inchiriate unei firme private. Toate magazinele cooperatiei de consum din mediul rural au fost vandute.

La un moment dat "Federalcoop Vaslui' mai aveea la Husi doar doi salariati, fata de cca 70 de salariati cat aveea "Grup Depozite Husi" in 1990 (merceologi, contabili, operatori facturare, sefi de depozite, soferi, vanzatori, muncitori).

Luminoschema statiei Husi, probabil la scurt timp dupa ce a fost scoasa din functiune.

Fotografie primita de la domnul Balan Catalin.

Domnul Balan Catalin (care pe atunci lucre ca si electromecanic SCB in cadrul Districtului SCB Vaslui) a avut neplacuta misiune ca sa scoata din functiune instalatia SCB din statia Husi, care a fost scoasa din functiune la 17 ianuarie 2012, la 3 zile dupa anularea trenurilor de calatori pe linia Crasna- Husi.

Opritorul fix montat la capatul liniei 13 (IB), dupa desfiintarea TDJ-ului 6/8 si a liniei Peco (din capatul infundat al statiei Husi).

Daca ai cunostinte, de ce nu mergi sa pozezi instalatia intreaga, nu asa o parte?

Gara Husi- vedere de pe rampa de Marfa. Fotografie facute cred in anul 2009- cand incepusera sa fie desfiintate liniile 6, 7 si o parte din linia 8.

dan tm a scris:

Daca ai cunostinte, de ce nu mergi sa pozezi instalatia intreaga, nu asa o parte?

Cred ca am mai mentionat- cand am mai fost in Husi si am mai trecut prin gara, l-am rugat pe domnul Gelu Margarint sa fac poze si in fostul birou de miscare! Dar si-a cerut scuze, a spus ca-i pare rau, dar a primit dispozitie de la regionala ca nu este voie de facut poze in fostul birou de miscare!


Iar ceilalti ceferisti pe care-I cunosc sau I cunoasteam din Husi ori au iesit de mult la pensie ori unii au murit.

Din pacate in perioada cand acestia erau inca in servici (anii 90 sau prima parte a anilor 2000) nu m-am gandit la aceea vreme de facut poze- e drept ca pe atunci nici nu as fi avut cu ce sa fac poze, mai ales in format digital, ca sa le pot pastra eventual pe un stick.

Capatul caii ferate Crasna- Husi si zidul de beton din capatul infundat al statiei Husi.

De la dreapta la stanga: linia 12, linia 11 si locul unde era fosta linie "Competrol/Peco".



Daca ar fi construit calea ferata spre zona industriala (asa cum era planul inainte de revolutie) si daca aceasta ar fi fost realizata in prelungirea liniei 12 (linia din dreapta) nu ar fi fost cred usor de spart acel zid de beton si de facut un tunel (in capatul infundat al statiei Husi diferenta de nivel dintre loculunde sunt amplasate liniile de cale ferata si locul undeeste Strada Saca, este destul de mare).

Nu exista astfel de dispozitie. Cine crezi ca in regionala s-a gindit ca cineva o sa vrea sa faca poze?

E gindirea veche, eu m-am lovit mult de ea in 20 de ani.
Chiar deunazi in Pascani, seful de tren mi-a spus ca nu am voie sa pozez in tren.Mda ce sa zic, e adevarat ca pina atunci auzisem tocmai contrariul, ca nu am voie sa pozez in gari din tren.

Eu va spun ce mi-a zis omul- nu aveea rost sa ma cert cu dumnealui!

Pe facebook gasesti poze din turnul CED nou (acum CE) din Arad daca nu ma insel.

Putea sa te lase sa pozezi.

O intamplare petrecuta in anii 80 in gara Husi, intamplare care mi-a fost povestit de fostul impiegat de miscare Dumitru Ailenii (Dumnezeu sa-l odihneasca in pace):


Intr-o zi, cand era pe tura impiegatul de miscare Dumitru Ailenii, trebuia efectuata o manevra de impingere a unei garnituri de vagoane de Marfa la linia 17 (santier Constructorul).

Cum insa statiile radio erau la incarcat (la aceea vreme manevrantii de vagoane din Husi erau dotati cu niste statii radio de proasta calitate, cu acumulatori, care se descarcau repede), manevra a trebui efectuata fara statii radio.

Astfel, mecanicul de locomotiva a inceput impingerea garniturii la linia 17 si conducea din postul de conducere aflat in partea dreapta, mecanicul-ajutor supravegherea garnitura pe partea stanga (era o locomotiva diesel-hidraulica) iar manevrantul de vagoane era la urma garniturii.

Insa la un moment dat mecanicul-ajutor a adormit pentru cateva secunde si nu a observat cand manevrantul de vagoane I-a facut semn cu fanionul "bun asa manevra". Astfel nu I-a spus mecanicului de locomotiva , care a continuat impingerea garniturii (accidentul a fost favorizat si de faptul ca linia 17 este in curba si in aceea zona nu prea exista vizibilitate). Astfel ultimul vagon a trecut de opritorul fix de la capatul liniei, a deraiat si s-a rasturnat, de era sa darame si casa unui om care locuia in aceea zona.

Dupa producerea accidentului au venit inclusiv cei de la securitate pentru a cerceta cauzele producerii accidentului. Unul din securisti l-a luat la intrebari pe impiegatul de miscare Dumitru Ailenii ca de ce nu a dat statii radio la partida de manevra!

Atunci acesta, nervos, l-a luat tare pe securist si I-a spus: "Mama voastra de idioti- da' voi stiti ce statii radio ne dau astia la Husi ?! Ca toate ciurucurile care le culeg de pe regionala ni le dau noua la Husi, de nu-ti poti face treaba ca lumea cu ele".

Poduri si podete mai importante pe linia 604 (distantele kilometrice masurate cu ajutorul wikimapia):


-La KM 6+ 700, peste paraul Lohan;

-La KM 10, peste paraul Lohan;

-La KM 14+ 600, peste paraul Lohan (in apropierea fostei halte Curteni h)

-La KM 19+ 300, peste paraul Lohan (la intrarea in fosta statie Cretesti)

-La KM 32+ 972, la intrarea in statia Husi, doua podete distincte, unul din metal (pentru linia curenta) si unul din beton (pentru linia 17 industriala a fostului santier "Constructorul"), peste un canal pluvial.


De asemenea mai exista si alte podete, peste unele parauri cu scurgere intermitenta.

In total exista un numar de 17 treceri la nivel cu calea ferata, pe linia Crasna- Husi:


-La KM 1 + 332, cu DN 24 Crasna- Vaslui. De la sfarsitul anilor 70, cand statia Crasna a fost echipata cu instalatie CED (conform celor mentionate de fostul impiegat de miscare Marcel Apostolache in 1978 statia Crasna a fost echipata cu instalatie CED), aceasta trecere la nivel a fost semnalizata cu instalatie SAT;


-La KM 5+ 800, cu DN 24 B (E 581) Crasna- Husi. Pana in 1994 aici era o bariera manuala. Din 1994 aceasta trecere la nivel a fost semnalizata cu instalatie SAT, controlata de pe luminoschema statiei Crasna. In 2013 la aceasta trecere de nivel au fost montate dale tip „Strail”;


-La KM 8+ 100, cu DC 45 (care asigura accesul spre satul Tarzii). Semnalizata cu "Crucea Sfantului Andrei".


-La KM 11+ 800, cu drum comunal (in zona fostei HM Oltenesti).


-La KM 12+ 200 , cu DJ 244 K (care asigura accesul spre satul Oltenesti). Semnalizata cu "Crucea Sfantului Andrei".


-La KM 14+ 900, cu DC 49 (care asigura accesul spre satul Curteni). Semnalizata cu "Crucea Sfantului Andrei".


-La KM 17+ 100, cu DC 50A (care asigura accesul spre satul Budesti). Semnalizata cu "Crucea Sfantului Andrei".


-La KM 18+ 500, cu DC 50 (care asigura accesul spre satul Cretesti). Semnalizata cu "Crucea Sfantului Andrei".


-La KM 20+ 600, cu DJ 244 B (care asigura accesul spre Cretestii de Sus- Hoceni). Semnalizata cu "Crucea Sfantului Andrei".


-La KM 22+ 500, cu un drum forestier (la intrarea in padurea Dobrina). Semnalizata cu "Crucea Sfantului Andrei".


-La KM 26+ 800, cu un drum forestier. Semnalizata cu "Crucea Sfantului Andrei".


-La KM 26+900, cu Strada Donea (care asigura accesul spre Manastirea "Schimbarea la Fata"). Semnalizata cu "Crucea Sfantului Andrei".


-La KM 28+ 160, cu Strada Dobrina (DN 24- E 581). In 2013 au fost montate dale tip „Strail”. Din 1994 semnalizata cu instalatie SAT (pana atunci era bariera manuala)



-La KM 28+ 940, cu Soseaua Husi- Iasi (DJ 244 D), in incinta fostei HM Podgoriile Husului. Din 1994 semnalizata cu instalatie SAT (pana atunci era bariera manuala)



-La KM 30+ 927, cu Strada Dobrina (DN 24- E 581). In 2013 au fost montate dale tip „Strail”. Din 1994 semnalizata cu instalatie SAT (pana atunci era bariera manuala)



-La KM 32+ 350, Strada Dobrina (DN 24- E 581). In 2013 au fost montate dale tip „Strail”. Din 1994 semnalizata cu instalatie SAT (pana atunci era bariera manuala)



-La KM 32+ 972, Strada Dobrina (DN 24- E 581). In 2013 au fost montate dale tip „Strail”. Din 1994 semnalizata cu instalatie BAT cu semibariere (pana atunci era bariera manuala).


Distantele kilometrice calculate cu ajutorul wikimapia.

Cam ce ar insemna astazi reconstructia caii ferate Crasna- Husi, utilizand cele mai moderne si noi tehnologii in materie de constructii cai ferate (exceptand caile ferate de mare viteza- peste 160 km/h- care necesita tehnologii mai deosebite):


a. Reconstructia terasamentului, infrastructurii si suprastructurii caii


1. Lucrari pregatitoare necesare:

-Defrisarea vegetatiei crescute pe si langa linie;

-Demontarea sinelor si a traverselor existente;

-Excavarea si indepartarea stratului actual de piatra sparta (care este colmatat)

-Lucrari de sapatura pana la nivelul platformei de pamant

-Demontarea actualelor poduri si podete care au durata de viata expirata.

-Daca este cazul si saparea si inlaturarea actualei platforme de pamant

-Efectuarea de studii geologice pentru a determina daca exista locuri cu pericol de producere a unor alunecari de teren si verificarea stabilitatii solului de pe traseul actual al liniei



2. Lucrari care ar trebui efectuate pentru constructia unui terasament nou si a unei suprastructuri complet noi a caii (in mare parte pe traseul actual):

-Imbunatatirea/consolidare terenurilor slabe de fundare (daca este cazul) si efectuarea de lucrari- daca este cazul- pentru prevenirea alunecarilor de teren si consolidarea solului;

-Geometrizarea traseului

-Intre statiile Crasna si Cretesti (unde linia se desfasoara pe valea paraului Lohan) exista doua locuri unde ar putea fi corectat (modificat) traseul caii, pentru eliminarea a doua curbe:

-la km 1+800 (inainte de semnalul prevestitor al statiei Crasna). Acolo este o curba destul de stransa, care determina o limitarea permanenta de viteza de 50 km/h. Corectarea acelei curbe ar putea duce la eliminarea acelei limitar de viteza.

-Intre KM 14+8 si Km 16+3 (dupa halta Curteni h.-spre Husi) actualele curbe ar trebui inlocuite cu un traseu nou in aliniament, traseu care ar fi situat mai aproape de paraul Lohan.




-Executare de lucrari de excavatie (sapatura)

-Umplerea excavatiei cu umplutura din material neadeziv granular, pana la nivelul terenului natural.

-Pozarea geotextilului si a geogrilei

-Realizarea unei platforme de pamant noua

-Lucrari de largire a rambleelor (platformei de pamant) prin completari cu material granular;

-Daca este posibil, in curbe, in functie de suprainaltare, latimea platformei cf ar trebui majorata;

-Stabilizarea platformei de pamant cu var in zona podurilor si podetelor;

-Nivelarea si compactarea platformei de pamant

-In profil transversal, in aliniament, latimea platformei cf proiectata (masurata din ax) ar trebui sa fie de 3,30 m, respectiv de 3,60 m.

-Daca este tehnic posibil inglobarea in platforma de pamant si in umplutura excavatiei de tuburi de drenaj pentru colectarea apelor pluviale, tuburi care sa fie conectate cu santuri betonate de scurgere a apelor pluviale;

-Asezarea peste platforma de pamant a unui strat de nisip;

-Pozarea (peste acest strat de nisip) a materialului geotextil si geogrila;

-Asternarea si compactarea stratului de forma (PSS)

-Realizarea prismei caii din piatra sparta noua

-Ar trebui utilizate traverse noi din beton-armat tip „Pandrol”, iar intre statiile Cretesti si Husi, in locurile unde razele curbelor impun utilizarea de traverse din lemn, ar trebui utilizate traverse din lemn noi.

-Ca sistem de prindere a sinei de traversa ar trebui utilizata prinderea flexibila tip „Pandrol E clip, cu placa prindere tip LP” (prinderea placii de reazem LP de traverse se realizeaza prin cate 4 tirfoane, iar prinderea sinei de placa de reazem LP se realizeaza prin clema flexibila „Pandrol E clip”);

-Ar trebui utilizate sine noi de tip 60 sau 65 kg/ml, iar prinderea panourilor de sina intre ele prin sudura sau prin joante (daca razele mici a curbelor dintre statiile Cretesti si Husi o impune).

-Burarea caii;

-Profilarea si stabilizarea stratului de piatra sparta nou



In acest fel VS ar putea fi marita intre statiile Crasna si Cretesti de la 80 km/h (cat era in 1990) la 100 km/h.

Intre statiile Cretesti si Husi, datorita curbelor stranse, indiferent ce modernizari s-ar adduce la suprastructura liniei, VS nu poate fi mai mare de 40 km/h.




Pentru preluarea si scurgerea apelor pluviale ar trebui realizate:

-Daca este tehnic posibil Inglobarea in platforma de pamant si in umplutura excavatiei de tuburi de drenaj pentru colectarea apelor pluviale, tuburi care sa fie conectate cu santuri betonate de scurgere a apelor pluviale;

-Realizarea de santuri betonate la marginea platformei de pamant, pe ambele parti ale caii, pe intreaga lungime a liniei dintre statii;

-In incinta statiilor si haltelor ar trebui realizate santuri de beton si conducte noi din PVC pentru preluarea si dirijarea apelor pluviale, in functie de dispunerea retelelor edilitare in statii si halte;

Atat la liniile curente si directe din statii, cat si la liniile abatute din statii, platforma de pamant si platforma cf ar trebui sa aibe pante transversale de 5%, pentru scurgerea mai rapida a apelor pluviale.

Lucrarile de colectare si scurgere a apelor pluviale ar trebui astfel executate:
-Santuri de platforma, din beton, rigole pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice;
-Santuri de garda pentru preintampinarea degradarii taluzurilor;
-Drenuri longitudinale pentru colectarea apelor subterane;
-Separatoare de grasimi si produse petroliere la descarcarea drenurilor.
Ca si lucrari de consolidare in zona caii ferate a terenului inconjurator exista urmatoarele locuri unde ar trebui realizate urmatoarele lucrari:




-In zonele unde pentru constructia liniei s-au realizat sapaturi tip debleu ar trebui consolidat (eventuali cu ziduri din beton) peretii acelor sapaturi tip debleu;

-Intre KM 27+ 100 si cca KM 27+ 500 ar trebui consolidat (cu plase de sarma) un perete stancos;

-In capatul Y infundat al statiei Husi zidul de beton ar trebui consolidat si prelungit pana in dreptul rampei de marfa respectiv pana in dreptul bazei de receptie a cerealelor (ar aveea astfel o lungime de cca 340 m).

-In dreptul strazii Garii, pana in punctul in care aceasta strada ajunge la accelasi nivel cu rampa de marfa, ar trebui realizat un nou zid de beton, pentru a preveni surparea acestei strazi.

-Plantate perdele de protectie forestiera de-a lungul liniei, pentru combaterea fenomenului de inzapezire a liniei iarna.




Pentru pozarea cablurilor SCB si de telecomunicatii, intre statii si in incinta acestora, ar trebui realizate santuri si canale din beton, care sa fie inglobate in platforma de pamant, si care sa fie protejate anti-efractie. La subtraversarea drumurilor si a liniilor de cale ferata cablurile SCB si de telecomunicatii ar trebui protejate in tuburi metalice sau din PVC.




In privinta podurilor si podetelor, este necesara demontarea actualelor poduri si podete (care au o durata de viata expirata) si montarea unor poduri si podete noi.

Acestea ar trebui realizate astfel incat sa permita balastarea caii, iar la capetele lor refacute (din beton-armat) culeele.

Podurile si podetele noi care s-ar monta ar trebui sa aibe o deschidere mai mare decat actualele poduri si podete, pentru a facilita scurgerea apelor pluviale si a eventualelor debite marite a unor parauri.

De asemenea, in cazul montarii unor noi poduri si podete, in zona lor ar trebui executate si lucrari in albie (reprofilari de albie, saltea din anrocamente si racordare la albia existenta).



In total ar trebui montate (cel putin) urmatoarele poduri si podete noi :

-La KM 6+ 700, peste paraul Lohan;

-La KM 10, peste paraul Lohan;

-La KM 14+ 600, peste paraul Lohan (in apropierea haltei Curteni h)

-La KM 19+ 300, peste paraul Lohan (la intrarea in statia Cretesti)

-La KM 32+ 972, pod nou , pentru cale dubla, la trecerea peste un canal pluvial (la intrare in statia Husi).

*Mai exista si alte podete peste unele parauri care in timpul verii seaca.




In total exista un numar de 17 treceri la nivel cu calea ferata, pe linia Crasna- Husi:

-La KM 1 + 332, cu DN 24 Crasna- Vaslui. Aici ar trebui montate dale tip „Strail”;

-La KM 5+ 800, cu DN 24 B (E 581) Crasna- Husi. In 2013 la aceasta trecere de nivel au fost montate dale tip „Strail”;

-La KM 8+ 100, cu DC 45 (care asigura accesul spre satul Tarzii). In zona acestei treceri de nivel drumul ar trebui refacut (asfaltat) si ar trebui montate dale tip „Strail”;

-La KM 11+ 800, cu drum comunal (in zona fostei HM Oltenesti). In zona acestei treceri de nivel drumul ar trebui refacut (asfaltat) si ar trebui montate dale tip „Strail”;

-La KM 12+ 200 , cu DJ 244 K , care asigura accesul spre satul Oltenesti. La aceasta trecere de nivel drumul este asfaltat. Ar trebui montate dale tip „Strail”;

-La KM 14+ 900, cu DC 49 (care asigura accesul spre satul Curteni). In zona acestei treceri de nivel drumul ar trebui refacut (asfaltat) si ar trebui montate dale tip „Strail”;

-La KM 17+ 100, cu DC 50A (care asigura accesul spre satul Budesti). In zona acestei treceri de nivel drumul ar trebui refacut (asfaltat) si ar trebui montate dale tip „Strail”;

-La KM 18+ 500, cu DC 50 (care asigura accesul spre satul Cretesti). In zona acestei treceri de nivel drumul ar trebui refacut (asfaltat) si ar trebui montate dale tip „Strail”;

-La KM 20+ 600, cu DJ 244 B (care asigura accesul spre Cretestii de Sus- Hoceni). Aici drumul este asfaltat. ar trebui montate dale tip „Strail”;

-La KM 22+ 500, cu un drum forestier (la intrarea in padurea Dobrina). In zona acestei treceri de nivel drumul ar trebui refacut (asfaltat) si ar trebui montate dale tip „Strail”;

-La KM 26+ 800, cu un drum forestier. In zona acestei treceri de nivel drumul ar trebui refacut (asfaltat) si ar trebui montate dale tip „Strail”;

-La KM 26+900, cu Strada Donea. Aici drumul este asfaltat. Ar trebui montate dale tip „Strail”;

-La KM 28+ 160, cu Strada Dobrina (DN 24- E 581). Aici drumul este asfaltat si in 2013 au fost montate dale tip „Strail”.

-La KM 28+ 940, cu Soseaua Husi- Iasi (DJ 244 D), in incinta fostei HM Podgoriile Husului. Aici drumul este asfaltat. Ar trebui montate dale tip „Strail”.

-La KM 30+ 927, cu Strada Dobrina (DN 24- E 581). Aici drumul este asfaltat si in 2013 au fost montate dale tip „Strail”.

-La KM 32+ 350, Strada Dobrina (DN 24- E 581). Aici drumul este asfaltat si in 2013 au fost montate dale tip „Strail”.

-La KM 32+ 972, Strada Dobrina (DN 24- E 581). Aici drumul este asfaltat si in 2013 au fost montate dale tip „Strail”.



In zona adiacenta caii ferate de la iesirea din padurea Dobrina (spre Husi), datorita faptului ca exista un trafic pietonal relativ intens, ar trebui facute si urmatoarele lucrari in zona adiacenta caii ferate:

-Asfaltarea (ca drum pietonal), pe o distanta de cca 600 m, a drumului care se ramifica din Strada Donea si ajunge la acel izvor de langa calea ferata;

-Amenajarea a doua treceri la nivel cu calea ferata pentru pietoni: una la KM 26+ 280 (langa acel izvor) si alta la KM 26+ 750 (langa o locuinta/canton silvic);

-Pe distanta dintre KM 26+ 280 si KM 27 montate garduri metalice de o parte si alta a liniei.




In total ar fi necesara reconstructia a 38,5 km cale ferata, din care:

-34 km linie curenta si linii directe in statii;

-4,5 km linii abatute in statii si HM, astfel:


-In statia Husi (conform „Schitei statiei CFR Husi”, intocmita de Dumitru Macarie, ultimul sef al statiei CFR Husi)(cca 3,2 km linii abatute):

-Linia 2A= 331 m
-Linia 2B= 110 m (masurata cu wikimapia)
-Linia 3= 348 m
-Linia 4= 356 m
-Linia 5= 294 m
-Linia 6= 168 m
-Linia 7 („7A”)= 211 m
-Linia 8 („8A”)= 242 m
-Linia 9 („7B”)= 124 m
-Linia 10 („8B”)= 108 m
-Linia 11 (directa)= 116 m (masurata cu wikimapia)
-Linia 12= 102 m
-Linia 13 („IB” directa, la baza de receptie a cerealelor)= 146 m
-Linia 14 remiza= 92 m
-Linia 15 remiza= 77 m
-Linia 16 (district linii nr. 7)= 76 m
-Linia „Competrol”= 130 m (wikimapia)

-Linia 17 industriala (pana dupa fostul macaz 3A)= 100 m (wikimapia)
*O mica parte din linia 17 industriala (intre macazul nr. 3 si pana dupa fostul macaz nr. 3A ar trebui reconstruita de catre CFR-SA, pentru manevrarea utilajelor de intretinere a liniei la si de la linia nr. 16, de la districtul de linii Husi).


-In statia Cretesti (care ar trebui reinfiintata ca si statie)(lungimea liniilor abatute calculata cu ajutorul wikimapia, cca 0,750 km):

-Linia 2= 347 m
-Linia 3= 205 m
-Linia 4= 198 m


-In HM Podgoriile Husului (care ar trebui reinfiintata ca si HM)(Lungimea liniei abatute calculata cu ajutorul wikimapia, cca 0,480 km)

-Linia 1= 280 m
*Pe o distanta de cca 200 m ar trebui construit un ciot de linie (infundata) care sa mearga in continuarea liniei II directe, pentru a servi ca o viitoare linie de ecartament normal spre Albita- Chisinau.



In privinta celor 3 linii industriale care se racordeaza in statia Husi („Linia 17 – pentru santier Recon si exploatarea forestiera” si „Linia 18 ICR- pentru depozitele cooperatiei de consum”) si respectiv in fosta statie Cretesti (linia pentru baza de receptie a cerealelor) acestea vor fi reconstruite numai la cererea unitatilor economice pe care le deservesc sau le deserveau.




Intretinerea infrastructurii si suprastructurii feroviare de pe linia Crasna- Husi ar trebui asigurata de „Districtul de intretinere linii nr. 7 Husi” din cadrul „Sectiei Linii L2 Barlad”.

Districtul de intretinere linii nr. 7 Husi ar trebui dotat cu:

-Drezina-defectoscop cu infrasunete, noua, pentru verificarile perioadice a liniei;

-Utilaje noi de mica mecanizare.

b. Instalatii SCB


-In statia Cretesti (care ar trebui reinfiintata ca si statie) ar trebui montata o instalatie de centralizare electronica (CE) tip „Alcatel-ESTW-L90-RO”, cuprinzand: echipamente relee electronice si de comanda, monitor instalatie CE din biroul de miscare (cu mouse si tastatura), cablaje (protejate in canale din beton antiefractie si la subtraversarea liniilor ferate protejate in tuburi metalice), iar pe teren: 9 macazuri simple centralizate electronic (6 macazuri in capul X spre Crasna si 3 macazuri in capul Y spre HM Podgoriile Husului), doua semnale de intrare luminoase cu TMV, doua semnale prevestitoare luminoase cu TMV, 8 semnale luminoase de iesire cu TMV, 3 semnale luminoase de manevra, un sabot de deraiere centralizat electronic si un opritor fix iluminat electric.

Intre statia Cretesti- HM Podgoriile Husului ar trebui sa existe un numar de 5 sectoare BLA (distanta este de 9 km).

Intre statia Cretesti- statia Crasna (distanta este de 20 km) ar trebui sa existe un numar de 10 sectoare BLA, reprezentate pe monitor instalatie CE statia Crasna.

*Sectoarele BLA care ar fi reprezentate pe monitor instalatie CE statia Cretesti s-ar intinde pana in zona haltei Tarzii hc., deoarece incepand de la sectiunea izolata (dinspre statia Cretesti) care inchide instalatia SAT de la KM 5+ 800, instalatia BLA si sectoarele de bloc ar fi reprezentate pe luminoaschema statiei Crasna.




-La HM Podgoriilor Husului va fi instalata o instalatie de centralizare electronica (CE) tip „Alcatel-ESTW-L90-RO” , cuprinzand: echipamente relee electronice si de comanda, monitor instalatie CE din biroul de miscare (cu mouse si tastatura), cablaje (protejate in canale din beton antiefractie si la subtraversarea liniilor ferate protejate in tuburi metalice), iar pe teren: 5 macazuri centralizate electronic (unul in capul X spre Cretesti si 4 in capul Y spre Husi), 4 semnale luminoase de iesire (doua din ele cu indicator de directie) cu TMV, trei semnale luminoase de intrare cu TMV, trei semnale luminoase prevestitoare (cu 3+1 focuri fiecare) cu TMV, 3 semnale luminoase de manevra („pitice”), o instalatie BAT cu semibariere, o instalatie SAT, si cablajele, pichetii si releele aferente.




-La statia Husi va fi montata o instalatie de centralizare electronica (CE) tip „Alcatel-ESTW-L90-RO”, cuprinzand: echipamente relee electronice si de comanda, monitor instalatie CE din biroul de miscare (cu mouse si tastatura), cablaje (protejate in canale din beton antiefractie si la subtraversarea liniilor ferate protejate in tuburi metalice), iar pe teren: trei schimbatoare duble tip TDJ centralizate electronic (doua in capul X- cu unul in plus fata de 1990 si unul in capul Y infundat), 21 de macazuri simple centralizate electronic (12 in capul X- cu 3 in plus fata de 1990, pentru a permite primirea si expedierea trenurilor si de la liniile 6, 7 si 8- si 9 macazuri simple in capul Y infundat) , 8 semnale luminoase de iesire (YI, Y2, Y3, Y4, Y5, Y6, Y7, Y8) cu TMV, un semnal luminos de intrare cu TMV, un semnal luminos prevestitor (cu 3+1 focuri ) cu TMV, 24 semnale luminoase de manevra („pitice”), 4 saboti de deraiere centralizati electrodinamic, 10 opritoare iluminate electric, o instalatie BAT cu semibariere, 3 instalatii SAT, si cablajele, pichetii si releele aferente.

Intre statia Husi si HM Podgoriile Husului ar trebui sa fie un numar de 6 sectiuni izolate in linie curenta, controlate de pe monitorul instalatiei CE statia Husi.




-Toate macazurile (centralizate electronic) ar trebui prevazute cu incalzitoare electrice de macaz;

-Macazurile ar trebui realizate pe traverse din beton tip „Pandrol”, sistem de prindere „Pandrol E Clip cu placa de prindere LP”, ace flexibile sau normale, dubla inzavorare.

-Toate semnalele luminoase ar trebui prevazute cu corpuri de iluminat tip led;

-Releele ar trebui montate in dulapuri metalice inchise iar cablajele subterane in canale de beton protejate antiefractie. La subtraversarea liniilor de cale ferata si la pasaje cablajele ar trebui protejate in tuburi metalice sau din PVC.




-Intre statia Husi si HM Podgoriile Husului asigurarea parcusurilor trenurilor ar trebui realizata in sistem BLAS („bloc linie automat simplificat”, deoarece, din cauza distantei mici de doar 4 km dintre statia Husi si HM Podgoriile Husului, pe aceasta distanta, nu pot fi montate semnale de trecere BLA ), iar intre HM Podgoriile Husului- statia Cretesti- statia Crasna in sistem BLA cu TMV.



Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor SCB si de telecomunicatii din statia Husi, statia Cretesti, HM Podgoriile Husului si dintre statii ar trebui realizata din doua surse independente:

-Din sistemul public al „Delgaz Grid”;

-Din surse independente (grupuri electrogene montate in statia Husi, statia Cretesti, HM Podgoriile Husului) care sa intre automat in functiune la intreruperea alimentarii cu energie electrica din reteaua publica a „Delgaz Grid”.



Actuala instalatie SCB din statia Husi (cu : macazuri mecanice cu incuietori cu chei SBB, semnale luminoase , instalatii CELS la liniile I, 2, 3, 4, o instalatie BAT cu semibariere , 4 instalatii SAT si luminoschema) pusa in functiune in 1994 si scoasa din functiune la 17 ianuarie 2012 ar trebui dezafectata in totalitate si inlocuita cu o noua instalatie de centralizare electronica tip „Alcatel-ESTW-L90-RO”.


Intretinerea instalatiilor SCB de pe linia Crasna- Husi ar trebui asigurata de Districtul SCB Vaslui din cadrul Sectiei CT Iasi.





c.Instalatii de telecomunicatii:

Ar trebui montate urmatoarele instalatii de telecomunicatii si TTR:

-Cablul de telecomunicatii din fibra optica, pentru comunicatiile telefonice intre statii

-Cablul de telecomunicatii din fibra optica, racordat la reteaua SC Telecomunicatii CFR SA.
Ambele cabluri ar trebui montate in canalizatii si santuri din beton, pozate in platforma de pamant a caii ferate si asigurate anti-efractie.

-In statiile Husi si Cretesti si in HM Podgoriile Husului, in birourile de miscare, ar trebui montate radio-telefoane noi, pentru comunicarea intre statii si comunicarea prin reteaua SC Telecomunicatii CFR SA.
De asemenea telefoane noi, racordate la reteaua SC Telecomunicatii CFR SA, ar trebui montate si in haltele Dobrina, Curteni, Oltenesti si Tarzii, daca acestea ar fi prevazute si cu case de bilete.

-In statiile Husi si Cretesti si in HM Podgoriile Husului, ar trebui montate si instalatii radio noi, pentru comunicarea cu personalul de locomotiva si personalul de manevra (care ar trebui dotat si cu statii radio noi, performante) si instalatii de incarcare a statiilor radio.



-In statia Husi, pentru comunicarea intre biroul de miscare si: districtul intretinere linii nr. 7 Husi, remiza de locomotive, magazia de bagaje-mesagerii, dispensarul CFR Husi si fostele cabine de acar si coloanele de manevra din capatul statiei ar trebui montate cabluri noi de telecomunicatii, pozate pe stalpi.


-De asemenea ar trebui montate circuite telefonice noi, cu cabluri din fibra optica, pentru comunicarea directa dintre unele unitati de exploatare feroviara din statia Husi si unitatile coordonatoare, astfel:
-O linie telefonica directa intre sala relee si Districtul SCB Vaslui;
-O linie telefonica directa intre magazia de bagaje-mesagerii si serviciul comercial Iasi a CFR-Calatori;
-O linie telefonica directa intre Districtul de linii nr. 7 Husi si Sectia Linii L2 Barlad;
-O linie telefonica directa intre Remiza de locomotive Husi si depoul CFR-Calatori Iasi;
-Linii telefonice directa intre birourile de miscare din statiile Husi, Cretesti si HM Podgoriile Husului si Regulatorul de circulatie Iasi.

-La casele de bilete asigurate linii telefonice directe cu Serviciul comercial Iasi al CFR-Calatori.



-Pentru comunicarea exterioara, in anticamera birourilor de miscare din statiile Husi si Cretesti si din HM Podgoriile Husului ar trebui montate telefoane fixe noi, racordate la reteaua de telefonie fixa a „Telekom Romania Communications” si „SC RDS/RCS”.

In anticamera birourilor de miscare din statiile Husi si Cretesti (care ar trebui sa fie deschise pentru traficul de marfa) afisate la loc vizibil numerele de telefoane a tuturor operatorilor de transport feroviar de marfa din Romania autorizati de AFER, pentru ca reprezentantii firmelor si unitatilor economice care ar dori sa incarce sau sa descarce marfuri din vagoane in aceste statii sa poata contacta acesti operatori de transport feroviar de marfa.

De asemenea, astfel de telefoane noi (racordate la reteaua de telefonie fixa a „Telekom Romania Communications” si „SC RDS/RCS”) ar trebui montate si in in haltele Dobrina, Curteni, Oltenesti si Tarzii, daca acestea ar fi prevazute si cu case de bilete.
Ca si racorduri de telefonie fixa la retelele „Telekom Romania Communications” si „SC RDS/RCS”, ar trebui executate urmatoarele racorduri noi (din cablul de cupru sau fibra optica, pozat pe stalpi):


-In statia Husi:

-5 racorduri de telefonie fixa, astfel:
-Pentru Dispensarul CFR Husi, din reteaua de telefonie fixa de pe strada Dobrina;
-Pentru Remiza de locomotive Husi- idem;
-Pentru Districtul de linii nr. 7 Husi, prin pozarea unor cabluri de telefonie fixa pe stalpii de pe aleea ce duce spre gara;
-Pentru cladirea statiei- idem
-Pentru magazia de bagaje-mesagerii- idem.

-In statia Cretesti- un singur racord de telefonie fixa, pentru cladirea statiei

-In HM Podgoriile Husului- un singur racord de telefonie fixa, pentru cladirea HM.

-In haltele Dobrina, Curteni, Oltenesti si Tarzii- cate un singur racord de telefonie fixa, daca aceste halte ar fi prevazute si cu case de bilete.


In birourile de miscare din statiile Husi, Cretesti si din HM Podgoriile Husului instalate calculatoare conectate la sistemul informatic „IRIS”.


Intretinerea instalatiilor de telecomunicatii si TTR de pe linia Crasna- Husi ar trebui asigurata de SC Telecomunicatii CFR SA, Sucursala Regionala Iasi, Zona de intretinere Iasi.


Actuala instalatie de telecomunicatii dintre statia Husi si statia Crasna (cu cabluri din cupru pe stalpi de lemn) ar trebui complet dezafectata.