diverse ldh80

militia ca militia,dar securitatea era o institutie de represiune.
A,ca avea si directii de spionaj di contraspionaj,a fost un prilej bun pentru unii de a face o multime de bani pe afara
bisnitarind banii tarii.Bani din care au aparut dupa revolutie imperii financiare si trusturi de presa care indobitocesc oamenii usor inflentabili
sa ne uitam cine sunt bogatii zilelor noastre si cati dintre ei se pot lauda cu afaceri cinstite,facute numai cu banii proprii
personal,nu pot uita ca stateam la coada pentru cateva felii de salam,ca nu aveam caldura iarna si nu vedeai la tv
decat 2 ore de propaganda desantata a lui Ceausescu
el a gresit si a intaratat ma mult oamenii,dupa primavara lui 1989,cand a anuntat lichidarea datoriei externe,dar nu a mai slabit surubul
Apropo de ce spuneati mai inainte,una dintre cele mai stresante armate era la graniceri,pe granita iugoslava
in Bulgaria sau URSS oricum nu incerca nimeni sa evadeze.Cel mult,pe mare,spre turci.Cu ocazia asta,plajele erau frumos greblate si nivelate

Din ce văd mai sus, toată lumea dădea şpagă ca să obţină ceva. Iar tatăl lui ldh80 lucra la cooperativa de consum, deci putea face rost de orice aliment, că nu trebuia să stea la coadă cu cartela cum făceau muritorii de rând. Deşi cred că cea mai bună funcţie ,,mai de jos" era, pe vremea aia, cea de director de alimentară... era unul prin Bucureşti la care dacă se duceau femei tinere în fustă scurtă şi cu decolteu generos, le dădea de 2 - 3 ori raţia... situaţia era cunoscută şi toate fetele din cartier căutau să se îmbrace aşa când mergeau la alimentară.

ldh80 a scris:

Din pacate apele si izvoarele de pe teritoriul orasului (care ofereau o apa mult mai buna calitativ decat cea din raul Prut) nu au fost captate si valorificate in sistemul centralizat de distributie a apei.

Conform Directivei NKVD K-AA/CC113, indicaţia NK/003/47, dată la Moscova pe 02.06.1947 (link):

28. Trebuie acordată o mare atenţie ca nu cumva în oraşe să existe reţele de apă nelegate la reţeaua principală în cartierele în curs de reconstrucţie sau nou construite. Canalizările vechi neracordate şi fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs.

29. Reconstrucţia obiectivelor industriale şi construcţia celor noi se va face având în vedere ca materialele reziduale să fie dirijate în depozitele de apă ce ar putea folosi drept rezerve de apă potabilă.

Deci de aia se distrugeau toate sursele alternative de apă, pentru ca populaţia să poată fi total sub controlul regimului. Tot de aia nu puteai avea prea multe animale, nu aveai teren, nu aveai nimic. Iar dacă mai trăia Ceauşescu câţiva ani, nici mâncare nu s-ar mai fi găsit, ţi s-ar fi dat cartela şi te-ai fi dus cu ea şi cu sufertaşul în fiecare zi la Circul Foamei, după modelul nord-coreean (numai că ăia au pus bucătăriile la parterul blocurilor, nu în clădiri diferite).

Aici avem de-a face cu un inadaptat al vremurilor cotidiene. După funcția pe care a avut-o taică-său, el a spus-o, a fost dintre cei care au dus-o bine în vremea tabloului. Azi e un neica-nimeni ce stă în fața calculatorului și visează reîntoarcerea vremurilor, foarte probabil nu a făcut față schimbărilor economice și cu agoniseala din comunism a luat doar o pereche de opinci în vremea gloriosului guvern al lui Văcăroiu, doar el l-a declarat cel mai bun de după 1990, când inflația se dubla zilnic. Ideea e că el trollează cu subiecte privind situația din 1989 doar pentru a uita neîmplinirile proprii de azi. Am cunoștințe care au fost ceva în anii tristului regim, ei sau părinții, iar azi sunt niște conțopiști anemici pe 1000 de lei/lună pe la primărie sau vreo instituție publică și deplâng situația muncitorului, în același timp înjurând capitaliștii veroși. Cazuri clinice, haloperidonul e soluția.

Aceea directiva a NKVD-ului s-a aplicat in Romania pana la începutul anilor 1960, când Romania s-a aflat sub ocupatia sovietica!

Insa, in 1958, o data cu retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul actual al Romaniei (legenda spune ca Gheorghe Gheorghiu Dej impreuna cu Emil Bodnaras l-a convins pe Nikita Hrusciov sa retraga trupele sovietice din Romania utilizând si argumente bahice), Romania incepe sa se distanteze de URSS (pe plan politic) si sa duca o poltica externa independenta si suverana, in conformitate cu interesele sale nationale.

Respingerea ferma a planului Valev, începerea constructiei combinatului de la Galati, reluarea relatiilor economice si politice cu tarile vest-europene, dar mai ales Declaratia din aprilie in 1964, au reprezentat acte vazute de conducerea sovietica ca o sfidare la adresa URSS (de accea se spune ca Gheorghe-Gheorghiu-Dej ar fi fost iradiat din ordinul KGB).

Nicolae Ceausescu a continuat si accentuat aceasta politica externa. Condamnarea ferma a interventiei tarilor tratatului de la Varsovia in Cehoslovacia in 1968 i-a adus o mare popularitate (in acele momente intreg poporul l-a sustinut, existând riscul ca si Romania sa impartaseasca soarta Cehoslocaciei. Cei care lucrau atunci la constructia digului Albita- Falciu au vazut pe celalalt mal al raului Prut concentrari de trupe sovietice).

In 1967 Romania este singura tara socialista care nu intrerupe relatiile diplomatice cu Israelul in urma razboiului de 6 zile, si se angajeaza in medierea conflictului palestiniano-israilean (avand relatii bune atat cu Israelul cat si cu OEP).

In 1967 Romania este prima tara socialista ce reia relatiile economice si politice cu RF Germana.

Vizita presedintelui francez Charles de Gaulle, a presedintilor SUA Richard Nixon si Gerald Ford in Romania intareste aceasta orientare a politicii externe romanesti.

In conflictul ideologic sovieto-chinez Romania adopta o atitudine neutra, si intretine relatii foarte bune cu Iugoslavia condusa de I.B.TIto.

La iultimul congres di noiembrie 1989, Nicolae Ceausescu spune ca este necesar a se trece la aplicarea unor masuri concrete pentru lichidarea consecintelor pactului Ribentrop-Molotov din 1939. Prin aceasta Romania spunea deschis ca are litigii teritoriale nerezolvate cu URSS.

Cu retelele de apa din Husi.

Intradevar, s-a gresit ca nu s-au valorificat si resursele locale subterane. Dar acest lucru s-a datorat probabil constrângerilor financiare sau dorintei de evitare a unor investiti suplimentare, sau poate chiar prostiei unor factori de decizie.

Argumentul public spus atunci a fost faptul ca aceste resurse subterane de apa locale (desi de o calitate foarte buna) nu pot asigura un debit si o presiune suficienta.

Iar legendele locale spun ca totusi aceste resurse de apa subterane au fost partial captate, dar utilizate exclusiv de IAS la Combinatul de vinificatie.

Nu cred ca in anii 1970 in Romania se mai tinea cont de o directiva NKVD din anul 1947 (in conditiile in care divergentele dintre Ceausescu si conducerea URSS erau de notorietate publica).

In privinta animalelor, la tara totusi lumea mai crestea animale- si aveea tot interesul sa o faca (produsele animaliere puteau fi valorificate avantajos prin sistemul de contractari si achizitii a cooperatiei de consum sau prin intermediul ICIL si IRIC)

Insa intradevar, ce s-a gresit a fost faptul ca persoanelor din mediul rural li se dadeau numai 250 mp suprafata, pentru a-si construi casa si anexele gospodaresti (teren evident insuficient si pentru grajduri, livada, vie, etc).

O fi avut Ceauşescu divergenţe cu URSS, dar produsele româneşti tot pe acolo mergeau...
Ca să nu mai vorbim de o groază de decizii politice, de ex. pe baza prieteniei cu Tito s-a dat ordin ca în Bucureşti să nu mai circule decât autobuze româneşti sau iugoslave. Aşa că Ikarusurile, care erau ungureşti şi aveau doar 3 - 4 ani vechime au fost casate sau aruncate prin provincie şi pe la IRTA, pe traseele cele mai nenorocite, deşi erau peste produsele româneşti. De Skode nici nu mai vorbesc, cehii nu au mai livrat un şurub după ce măreaţa industrie românească a ,,asimilat" cutia de viteză automată. Rezultatul a fost că Skodele au murit imediat din lipsă de piese, iar cutia de viteze ,,asimilată" a fost o porcărie şi a fost înlocuită cu cutii manuale luate de la Ikarusurile şi IK-4-urile casate. Câţiva ani mai târziu s-au supărat şi ungurii, că articulaţia de Dac 117 e copy-paste după a lor... deci nema piese şi pentru Ikarus, după Revoluţie a fost un proces, pierdut de statul român prin 1996 sau 1998.

ldh80 a scris:

In privinta animalelor, la tara totusi lumea mai crestea animale- si aveea tot interesul sa o faca (produsele animaliere puteau fi valorificate avantajos prin sistemul de contractari si achizitii a cooperatiei de consum sau prin intermediul ICIL si IRIC)

Avantajos sau nu, era singura variantă oficială. Neoficial, produsele erau valorificate ca şpagă (ca profesor, dacă aveai în clasă elevi cu bunici la ţară erai cel mai fericit, venea porcu' de Crăciun, mielu' şi ouăle de Paşte, mai primeai câte un pui ca lumea; la fel şi ca doctor, dacă aveai pacienţi de la ţară erai cel mai fericit) sau se făcea troc ca în Evul Mediu. Că bani degeaba aveai, că nu puteai să iei nimic cu ei.

Aici aveti dreptate! Intradevar- dar asta numai dupa 1981-1982- toata lumea aveea bani, dar gaseai mai greu produsele care vroiai sa le cumperi! In anumite orase mari si in zone monoindustriale tip Valea jiului se ajunsesera sa nu ai ce face cu banii (minierii de exemplul aveau salarii bune, dar cam ramaneau cu banii neavând de unde cumpara multe produse).

In Husi in fosta zona industriala exista pe atunci un restaurant- Carpati (astazi ruina).

Aici se facea trocul in anii 1980. Ala de lucra la Husana scotea (cu riscurile de rigoare) din fabrica cateva perechi de papuci, ala care lucra la Moldotext baga pe sub camasa la iesirea din schimb niste tricouri, maieuri, chiloti, etc, ala de lucra la Fabrica de conserve baga prin haine cateva conserve, etc.
Si toti dupa iesirea din schimb se intalneau la restaurantul Carpati si faceau trocul.

Mai greu de ala de lucra la SUC- mai greu sa iasa pe poarta fabricii cu foaia de tabla in spate! Sau de ala de lucra la filatura de bumbac- nu aveea ce sa valorifice.

Dar se mergea pe idee ca este de unde si nu se cunoaste! Totusi- cu toate aceste mici ciupeli si furtisaguri- totusi fabricile mentionate mergeau destul de bine, si reuseau sa faca si export masiv, si muncitorii de acolo isi incasau la timp salariile, destul de frumoase de altfel.

Fabricile mergeau bine pentru că o bună parte din producţie se ,,evapora" prin buzunarele şi genţile angajaţilor. De aia aveau toţi de muncă, pentru că se producea mult şi prost şi producţia se fura.

ldh80 a scris:

In privinta animalelor, la tara totusi lumea mai crestea animale- si aveea tot interesul sa o faca (produsele animaliere puteau fi valorificate avantajos prin sistemul de contractari si achizitii a cooperatiei de consum sau prin intermediul ICIL si IRIC)

Insa intradevar, ce s-a gresit a fost faptul ca persoanelor din mediul rural li se dadeau numai 250 mp suprafata, pentru a-si construi casa si anexele gospodaresti (teren evident insuficient si pentru grajduri, livada, vie, etc).

Era avantajos ca era tata-tu la primire, habar nu ai ce insemna sa stai la tara, sa ti se faca un contract de produse si sa le dai pe nimic la Coop, era interzis sa tai un vitel daca aveai vaca, veterinarul era pe pozitie precum si activistii de la primarie, aveai vaca stiau ca o sa fete deci din start vitelul mergea la contract pe nimic nu avantajos. Erau pe tine ca pe femeile gravide.


Daca viata ea buna inainte pentru ce trebuiau furtisaguri din fabrici?

E adevarat ca se mai si fura, dar mai ramanea destul! Nu este adevarat ca se producea mult si prost- cel putin nu in totalitate!

E adevarat ca nu toate produsele industriei romanesti de atunci erau de calitate, dar totusi existau anumite produse foarte bune calitativ (cu nimic mai prejos decat produsele similare vest-europene), care se exportau masiv datorita calitatii lor!

Ce a spus Petre Roman in 1990 despre industria romaneasca a fost o mare prostie si minciuna!

Am avut si am neamuri care au locuit inainte de 1989 la tara si au muncit la CAP, iar situatia lor atunci nu era nici foarte buna, dar nici foarte rea.

Adevarul era la mijloc. Existau destule greutati si la tara, insa erau si elemente pozitive.

E adevarat ca primeau relativ putin de la CAP, e adevarat ca retributia se calcula dupa zile-munca prestate, e adevarat ca uneori si brigadierii mai ciupeau din aceste zile-munca (trecandu-si fictiv neamurile ca si cum ar fi prestat zile-munca).

Insa la fel de adevarat este ca au fost electrificate satele atunci, ca taranul venea la oras intr-un autobuz ITA si nu cu caruta sau carul tras de boi ca in Morometii), ca aveea dispensar la centru de comuna si scoala in aproape fiecare sat, ca se reusisera eradicarea analfabetismului, ca in aproape toate satele fusesera construite modernele magazine COOP si SUPERCOOP, etc.

Esti praf domnule, desi ai servicu bun la primarie sa supraveghezi video, de aceea ai si timp sa ghibitezi si sa inalti in slavi epoca trecuta.

Noroc cu universitatea spiru haret ca a pus automate de diplome.

In fapt esti un neadaptat la situatia actuala, poate chiar un frustrat singuratic.
Dar in cautare...

Nu ridic in slavi nimic! Ci doar am analizat obiectiv, cu argumente, ceea ce s-a intamplat in anii 1964-1989 in Romania, asa cum a fost , cu bune si rele! Fie ca ne place sau nu, si aceea perioada face parte din istoria noastra.

Dumneavoastra in lipsa de argumente recurgeti la jigniri si insulte! daca atata puteti, asta este!