diverse ldh80

Cei de la muzeu probeaza afirmatiile lor cu documente din arhive, marturii, fotografii etc. Tu cu ce le probezi?
Crimele au continuat si in perioada ceausista, in ultimii ani se mai rarisera pt ca se reprimase tot ce era de reprimat.

Cu securitatea.

Trebuie sa facem distinctie intre doua etape complet diferite in activitatea securitatii.

1. Etapa anilor 1948- 1960/1964.

Atunci practic securitatea era total subordonata intereselor sovietice, iar multi ofiteri de securitate de atunci erau de etnie maghiara, evreiasca sau era cetateni sovietici.
In aceea etapa, intradevar securitatea a comis numeroase abuzuri, iar multi oameni au suferit sau au fost omorati.

2. Etapa anilor 1964- 1989

In aceasta etapa vorbim de o securitatea romaneasca nationala, care, indiferent de regimul politic de atunci, a servit statul si poporul roman, prin

-Contracararea actiunilor ostile Romaniei din partea altor state- a Ungariei si URSS in special

-Obtinerea din strainatate de informatii utile Romaniei

-Protejarea secretelor economice si militare romanesti

-Activitatea laudabila in contracararea actiunilor teroriste , activitate desfasurata de trupele USLA

-Paza unor obiective economice de mare importanta si insotirea unor trenuri de marfa, de batalioanele mixte de militie- securitate.

Cinste tuturor ofiterilor si subofiterilor de securitate si militie din perioada anilor 1964-1989, care, indiferent de regimul politic de atunci, au servit interesele statului si poporului roman.

Tot respectul pentru Iulian Vlad (un patriot si profesionist desavarsit in munca de informatii), Emil Macri (seful contraspionajului economic), Gheorghe ardeleanu (comandantul trupelor USLA), Mihai Caraman (cel mai bun spion roman, care a reusit sa afle informatii de mare valoare din cadrul NATO), etc.

Dupa 1981-1982, cunoscând starea de nemultumire din ce in ce mai mare a populatiei, Iulian Vlad a incercat in repetate rânduri sa-l avertizeze pe Ceausescu despre aceasta si despre masurile gresite luate de Ceausescu, dar din pacate nu a fost ascultat.

Discutiile de la Malta dintre Bush si Gorbaciov au fost interceptate de Securitatea Romana. Constient de ce va urma, Iulian Vlad a dat ordin tuturor cadrelor de securitate sa adopte o pozitie de non-combat si de neimplicare. (sa culeaga doar informatii).

In ziua de 17 decembrie 1989, Iulian Vlad transmite un ordin catre toate cadrele de securitate din romania sa ramana in unitati (pe teren sa fie numai cei de la filaj), sa depuna armamentul la rastel si sa refuze orice fel de cerere sau solicitare din partea primilor secretari de la judete, de implicare in vreo actiune represiva.

In sedinta CPEx din acceiasi zi, atat Iulian Vlad, cat si Vasile Milea si Tudor Postelnicu, sunt aspru criticati de Ceausescu, reprosanduli-se ca ce au facut ei se cheama pactizare cu inamicul si ca ar trebui pusi la zid!

In noaptea de 21 spre 22 decembrie, Iulian Vlad i propune lui Vasile Milea ca impreuna sa dea o lovitura de stat, oamenii directiei 5 a DSS-ului sa aresteze cuplul Ceausescu, membri CPEx si ai guvernului, iar armata sa preia puterea.
Din pacate Vasile Milea nu a avut taria de caracter a se opune deschis lui Ceausescu, si nu a acceptat varianta. Apoi s-a sinucis.

Apoi in dimineata zilei de 22 decembrie, când cei din jurul sau si generalul Victor Stanculescu cautau o solutie ca Ceausescu sa paraseasca sediul CC, s-a pus problema ca acesta sa fuga prin tunelurile subterane. Insa generalul Marin Neagoe de la Directia 5 a DSS-ului a spus ca acele tuneluri sunt inutilizabile.

Dupa decolarea elicopterului de pe acoperisul CC-ului si in momentul intrarii revolutionarilor in sediu CC, generalul Iulian Vlad da ordin celor cca 150 de oameni ce asigurau paza sediului CC sa se retraga si sa abandoneze armamentul (Iulian Vlad a zis- Aveam 150 oameni inarmati pana in dinti in sediul CC. Daca dadeam ordin sa traga, iesea macel).

In final sotii Ceausescu sunt abandonati la marginea drumului si de cei doi ofiteri de securitate care-i insoteau.

Cred că nu ai fi vrut să fi în locul vreunui din ăla care era prins când vroia să treacă granița la sârbi ieșeau mutilati dacă mai scăpau
Chiar nu are rost să mai vorbim de comunism mai ales cei care am prin cea mai nașpa perioada dup 85 dar totuși am scăpat de utc si muncile agricole

Securitatea nationala? agricultura?

Daca vorbeai rea mult erai luat lasa tu gargara cu securitatea nationala, ca pe plan intern te lua militia si te batea de te omora.Nu mai vorbi asa ca un nostalgic daca nu poti sa discerni deloc.

O sa iti explic, agricultura adevarata se face si acuma.
Daca iti pui un pic ambitia nu mai gasesti teren nelucrat in anumite zone. Doar unde oamenii sint ianpoiati dar si lenesi.
Aia au primit un lant de pamint( lant = jugar= 0.5759 mp rotunjit 5800mp) si isi imagineaza ca astia ca il lucreaza ii trag in piept, de aceea tin un cal si o vaca si chinuie si animalele si pamintul si pe ei.
La mine in zona doar pe o portiune mica in jurul satului mai au suprafete de 0, 12-0,50 ha pe care le lucreaza ei ca au vrut sa le primeasca asa ca in vremea lu mosu cind le-a luat comunismul. Celelalte parcele sint lucrate la gramada si omul isi ia arenda.
nu mai vezi prea multe fisii de 4-8-11 metri latime si 500 lungime.

Tractorul asta crezi ca se invirte in 50 de ha? iti arat doar poze facute din tren dar o sa dau o raita pe aici sa fac niste poze sa vezi ca agricultura se face unde lumea e dezghetata la minte.



Agricultura nu se face asa, aproape de Zorleni




Agricultura se face si asa(Birlad)



Mai studiaza nu te inchista in trecut, doar asa Moldova va reusi sa se schimbe, nu te multumi sa stai in chiler cu toti la gramada pe ajutorul social vorbind ce bine era la Ceausescu, ca luam o plasa ce cucuruz de la CAP.

Intradevar, multi care au incercat sa fuga in Iugoslavia mai pateau asa!

Insa: in conformitate cu legislatia de atunci, se chema "incercare de trecere ilegala a frontierei de stat", ceea ce era evident o infractiune. Dar cei care erau prinsi ar fi trebuit adusi atunci in fata instantelor de judecata si pedepsiti in conformitate cu legislatia de atunci.

Acuma s-a spus si ca multi au murit impuscati de graniceri cand incercau sa treaca ilegal in Iugoslavia. In conformitate cu regulamentele militare , granicerul trebuia intai sa someze verbal, apoi sa execute foc de avertisment in plan vertical si abia apoi si numai daca fugarul nu statea la somatia regulamentara, sa execute foc in plan orizontal.

Si acel granicer (care era un amarat de soldat in termen) trebuia sa respecte niste regulamente militare. Acuma pe de alta parte si granicerul era om si era prins si el la mijloc- intre a respecta niste regulamente militare si disciplina militara (daca nu respecta aceste lucruri risca sa ajunga la batalionul disciplinar sau chiar in fata curtii martiale), si intre a nu impusca un alt om.

Daca as fi fost graniceri atunci probabil as fi tras numai focul de avertisment in aer si le ziceam la superiori ca am tras inspre fugar, dar nu l-am nimerit!

In conformitate cu legislatia de atunci si ratia de zahar, ulei, apa calda, TV, unt si piine erau perfect legale nu?

La noi in Timis piinea era la liber adica nu aveai gramaj dar luai daca era coada sa zicem doar doua piini, tata avea un coleg care ducea piinea cu sacii la Ciochiuta in Mehedinti, el de acolo facea  naveta la Timisoara.

Dar tu probabil si parintii tai la fel ati trait doar cu ratia legala nu? nu ati cumparat nimic pe sub mina.Nici piine, nici carne de la Comtim , nici gazolina de la sonde, nici zahar de la cei care duceau sfecla la fabrica, tu ai trait lumea alaba legal in comunism si probabil ca de aceea regreti acuma.

noi la tara trebuia sa dam ,,la contract" oua la cooperativa(magazin) ca sa luam petrol pentru lampa ca se lua curentul. Totul era legal adica nu ne culcam daca nu era curent ci aprindeam lampa la care aveam petrol luat pe bani dar pe care nu il primeam daca nu dadeam si oua la contract, sau cartofi sau fructe.

Pe mine ma trezeau a mei duminică dimineață la 3 să stăm la coada la lapte pentru 2 kg de lapte 2 chefiruri 2 sticluțe de lapte cu cacao în plus de persoana stăteam și inghetam 3 ore până la 6 dimineață sau sâmbătă 4-5 ore pentru pâine la aprozar la fel ce sa mai vorbim de carne mâncăm parizar o dată la 2 săptămâni
În decembrie 1989 am primit la rație 3 oua de persoana jumate de pachet de unt si 2 portocale ...

Aici a gresit Ceausescu dupa anii 1981-1982! Ca a introdus restrictiile la mancare, caldura, curent, gaz si butelii.

Daca mentinea nivelul de aprovizionarea din anii 1970 (cand nu existau ratii, ci se gaseau de toate in magazine in canditati suficiente), de cazut in 1989 tot ar fi cazut (asa a fost intelegerea Bush- Gorbaciov), insa cu siguranta ar fi scapat cu viata si ar fi murit de batranete (asa cum s-a intamplat cu ceilalti fosti conducatori din tarile socialiste din estul europei- Erich Honecker, Generalul Wojciech Jaruzelski, Gustav Husak, Janos Kadar, Todor Zhivkov si chiar Enver Hoxha si Ramiz Alia din Albania)!

Oricum, cred sincer ca Ceausescu a fost dezinformat, nu a cunoscut situatia reala din tara, pana in ultima clipa!

Si de asemenea, cred ca sub nici o forma nu a meritat pedeapsa primita, iar acuzatiile aduse lui la aceea mascarada de proces au fost neintemeiate!

Iar cu faptul ca te lua militia daca spuneai un banc despre regim- hai sa fim seriosi!

Militia romana dupa anii 1960-1964, aveea cu totul alte atributiuni si sarcini! Asa cum a spus generalul Romeo Campeanu (adjunctul sefului IGM-ului) in 22 decembrie 1989- "Militia este a poporului si apara poporul, nu altceva".

Sarcinile si atributiile militiei erau:

-Asigurarea ordinii si linistii publice, prin prevenirea si combaterea infractiunilor in strada si in locurile publice in special (crime, talharii, violuri, batai, scandaluri, furturi, etc).
Pe atunci militienii de la ordine publica isi faceau mult mai bine treaba- era mult mai sigur pe strazi, puteai iesi in parc sau la plimbare la doua noaptea, fara a risca sa fii talharit sau ca femeie violata.

-La judiciar am avut atunci mari criminalisti- cum ar fi renumitul Dumitru Ceacanica

-Combaterea infractiunilor economice. Pentru lucratorii din unitatile comerciale, la un plus in gestiune mai mare de 3 salarii tarifare, obligatoriu se intocmea dosar penal.
Era legea ilicitului- foarte buna.

-Paza unor obiective economice de mare importanta si insotirea trenurilor de marfa ce transportau produse de mare valoare.


Si atunci se spuneau bancuri despre regim, se critica regimul. De exemplul in Husi pe stadion la un meci sau la un sprit in restaurant se spuneau bancuri despre regim. Ori nimeni nu a patit nimic din cauza asta.

Nu i interesa asa ceva pe cei de la militie sau securitate- aveau ei cu totul alte griji si probleme de servici.

Doamne dar ce bine le stii tu pe toate in teorie. Ai cartile ramase de la parintii tai nomenclaturisti locali sau nu ai 33 de ani si esti chiar un securist reciclat. Nimeni n-a patit nimic, totul era legal, militia era a poporului, curgea lapte si miere.
Ce vrei tu sa ne spui? Armata a cui era ca militia si securitatea avea alte treburi dupa cum inteleg?

Un coleg te-a trimis sa vizitezi muzeul de la Sighet, pacat ca nu prea mai ai cu cine discuta in Baragan ca te-as trimite acolo, dar tu oricum nu pleci din Husi.

esti totusi un caz...

Militia si securitate, in perioada anilor 1964-1989, erau a poporului, in sensul ca au servit statul si poporul roman, indiferent de regimul politic de atunci!

Muzeul de la Sighet prezinta crimele si atrocitatile din anii 1950, când Romania se afla practic sub ocupatie sovietica!

Sunt doua perioade complet distincte din istoria Romaniei!

Iar daca m-ati intrebat si lucruri personale, va raspund (ca nu am nimic de ascuns)

-Eu am intradevar 33 de ani

-Tata a lucrat in cadrul cooperatiei de consum, fiind pe rand revizor contabil, merceolog si intre 1986-1994 sef Grup Depozite Husi, in cadrul Uniunii Judetene a Cooperatiei de Consum UJCC Vaslui.

In aceasta calitate a cunoscut multe aspecte din perioada respectiva, a avut de-a face si cu cei de la militie si securitate, dar si cu fosti prim-secretari ai judetului Vaslui (Gheorghe Tanase, Ion Fratila si Ioan Pavel- ultimul de loc din Timisoara) si ai orasului Husi.

Si sa va exemplific ce a insemnat perioada 1964-1989 pentru orasul Husi.


A insemnat in primul rand existenta a cca 10.000 de locuri de munca, sigure si bine platite, existente in industria si agricultura huseana la începutul anului 1990.

Existau un numar de 5 intreprinderi atunci in Husi, de subordonare republicana-

-Sectia de utilaj complex (cu cca 2000 de salariati, care exporta utilaj petrolier in China, sub conducerea renumitului Teodor Loghin. Muncitorii de la SUC luau atunci si 4000 lei/luna, in conditiile când salariul mediu era 2500 lei/luna),

-Moldotext, cu peste 1500 de salariati

-Filatura de bumbac

-Husana, care exporta masiv incaltaminte, inclusiv bocanci pentru armata irakiana.

-Fabrica de conserve din legume (cu sere proprii si terenuri agricole proprii, in suprafata de cca 200 hectare)

In afara de acestea, mai existau si alte unitati mai mici- Sectia lemn (ce exporta mobilier in Olanda), un MAT, ICIL (industrializarea laptelui), IRIC (abator si industrializarea carnii), doua mori, doua sectii de panificatie.

Pentru mica productie industriala si servicii, existau 3 complexe mestesugaresti (a Uniunii Judetene a Cooperatiei Mestesugaresti).

In domeniul agriculturii, exista un puternic IAS (Condus de renumitul Ioan Neamtu), ce aveea cca 2000 hectare de vita de vie , un combinat de vinificatie, ferme, sector zootehnic, parc de tractoare si masini agricole, sediu, dar si unele blocuri si Castelul dintre vii (unde se caza Ceausescu când venea la Husi)

Mai existau si doua baze de receptie a cerealelor (apartin firmei Racova-Com-Agro-Pan a lui Adrian Porumboiu), doua CAP-uri pe teritoriul orasului Husi, o sectie SMA (in fostele hale ale SMA-ului astazi exista o croitorie) si un centru pentru protectia plantelor (astazi distrus).

In domeniul transporturilor si telecomunicatiilor, traficul feroviar era foarte intens pe linia Crasna-Husi. In ianuarie 1990 se aflau garate in statia Husi cca 100 de vagoane de marfa. Atunci statia CFR Husi aveea cca 150 de salariati (sef statie- domnul Roman Stelica, impiegati de miscare, acari, partida de manevra, casiere, magazioneri, personal la districtul intretinere linii, personal de tractiune, sefi de tren si controlori de bilete).
Astazi statia CFR Husi ca si intreaga linie ferata Crasna-Husi este doar ruina.

Transportul interurban de calatori spre satele si comunele din jurul orasului dispunea de o autogara moderna inaugurata in 1981, efectandu-se cu autobuze romanesti de mare capacitate tip RD-111, RDM-109-Montana, DAC-112-UDM (varianta interurbana) dar si cu 3 autobuze articulate tip DAC-117-UD.

Exista si o autobaza de transport marfa.

Transportul in comun urban se efectua pe doua linii de oras, cu autobuze de mare capacitate Roman-112-UD. A existat un proiect si de realizare a unei linii de troleibuze in Husi.
Astazi mai exista inca transport in comun urban in Husi, dar facut ca intr-o tara bananiera, cu microbuze rablagite (de zici ca esti in India!).

In 1976 este inaugurat sediul PTTR (Posta, Telefoane, Telegraf, Radiorelee) din Husi, dotat cu o centrala telefonica semiautomata tip Pentaconta (tata l-a cunoscut personal si a fost foarte bun prieten cu seful echipei de interventii telefonice din Husi de atunci- domnul Zizi Donciu).
Astazi la parterul sediului Romtelecom (fost PTTR) este un bar si asa-zis club!

De asemenea, s-au realizat si alte lucrari la obiective socio-culturale in Husi. In 1983 este inaugurat hotelul Dimitrie Cantemir (astazi aflat in proprietatea lui Adrian Porumboiu) si cinematograful Dacia (astazi doar ruina).

Pentru alimentatia publica, existau 4 restaurante (Podgoriile Husului, Cina, Intim si Carpati), cofetarii, terase, campingul Dobrina.
Astazi din aceste 4 restaurante doar unul singur mai functioneaza ca atare- Podgoriile Husului. In locul fostului restaurant Cina din 2006 este un magazin, iar in locul fostului restaurant Intim este magazinul chinezesc! Fostul restaurant Carpati este astazi doar o ruina.

Pentru comert exista un depozit de marfuri si magazine a ICSM-ului (comertul de stat), un depozit de marfuri si magazine, chioscuri, etc a cooperatiei de consum.

Pentru activitati sportive si recreative, se construieste un stadion de fotbal (in anii 1950, prin defrisarea unor vii ce apartineau atunci unui preot. Tata a participat personal - atunci când era elev, prin munca voluntara- la constructia stadionului), si existau 3 locuri de agrement in aer liber- Lacul si strandul Recea (cu restaurant si terasa), Parcul si dealul Motoc si padurea si Campingul Dobrina.
Din pacate nu s-a realizat atunci in Husi o sala de sport moderna, iar posibilitatile oferite de cadrul natural deosebit ce inconjoara orasul (dealuri , padure si vii) nu au fost valorificate corespunzator.

Pentru servicii speciale, s-a inaugurat un sediul al militiei, o unitate de pompieri (dotata cu 6 autospeciale de interventie Roman-Diesel), o statie de salvare (dotata cu ambulante tip TV).
Existau doua unitati militare- una de chimie (printre putinele din Romania) si alta de graniceri (actuala politie de frontiera), dar si un centru militar.



Pentru fondul locativ s-au construit cca 5000 de apartamente si garsoniere, dar si unele camine de nefamilisti (apartinand Husana , Fabricii de conserve si SUC).

Din pacate si politica de sistematizare urbana a orasului Husi a avut unele aspecte negative.

In primul rand, cladirile vechi, de mare valoare istorica si arhitecturala (dar si turistica) nu au fost renovate si intretinute corespunzator, fiind lasate in paragina (Casa Iorgu Berea, Casa de cultura, Casa armatei, Casa Adam Mitache, Casa in care s-a nascut Mihai Ralea, Casa in care s-a nascut A.I.Cuza, Fosta banca Albina, unele case si cladiri vechi din centrul orasului,etc).

Ba mai mult, o cladire foarte frumoasa si de mare valoare arhitecturala- fosta Biblioteca, este demolata in 1988 (prima secretara de atunci Maria Roman motivând chipurile- Cladire este grav afectata de cutremurul din 1986, nu mai prezinta siguranta si nu gasim fonduri sa o consolidam!).

In al doilea rand, din cauza politicii de atunci, de a nu se lua din terenul agricol si de a nu se extinde prea mult suprafata orasului, blocurile din zona centrala si din cartierul Stadion au fost construite mult prea ingramadite, cu spatii mult prea mici intre ele.

Apoi in anii 1980, când s-a construit blocul CEC din centrul, un asa-zis inginer constructor (el de fapt era maistru) i-a pacalit pe cei de la santierul Constructorul, si a proiectat el structura de rezistenta a blocului!
Ca urmare la cutremurul din 1986 blocul este afectat serios, inclinandu-se, trebuind ulterior ca la parter structura de rezistenta sa fie refacuta.


Din pacate nu s-a reusit realizarea unei case de cultura noi (desi chiar Gheorghiu-Dej aflat o data in vizita la Husi a promis realizarea acestui obiectiv), nici a unui magazin general nou, dar nici a unui spital nou (dupa ce cutremurul din 1977 si 1986 afecteaza grav sectia de pediatrie si boli interne, autoritatile locale s-au zabatut- inclusiv cu mijloace specifice- vin, carne, etc- sa obtina aprobare de fonduri pentru constructia unui spital nou la Husi. Cu mari eforturi si recurgând chiar si la o pacaleala- printre decretele care trebuia sa le semneze Elena Ceausescu a fost strecurat si cel cu privire la aprobarea constructiei spitalului din Husi, si astfel decretul este semnat si aprobat, iar in 1988 incepe constructia noului spital din Husi).

Desi retelele de apa-canalizare au fost extinse, ele totusi (in special cele de canalizare) nu acopereau decat zonele de blocuri, cartierele de case neavând atunci in cea mai mare parte retele de canalizare. In 1974 este inaugurata aductiunea apei potabile in sistem centralizat in Husi, din sursa raul Prut.
Din pacate apele si izvoarele de pe teritoriul orasului (care ofereau o apa mult mai buna calitativ decat cea din raul Prut) nu au fost captate si valorificate in sistemul centralizat de distributie a apei.

Statia de tratare a apei utiliza o tehnologie invechita, la fel si statia de epurare a apelor uzate.

In ultimii ani, întreruperile de apa rece la blocuri erau frecvente, iar calitatea apei furnizate nu era cea mai buna, husenii- chiar cei care locuiau la bloc- aducând apa de baut de la fantani (noroc ca sunt destule fantani in oras).

Energia termica era asigurata prin 9 centrale termice de cartier, functionand pe baza de CLU. Aici au fost mari probleme in anii 1980, din cauza restrictiilor la aprovizionarea cu CLU. Apa calda (programata trimestrial!) a ajuns sa fie furnizata in ultimii ani doar de doua ori pe an (de Paste si de Craciun).

Pentru asigurarea energiei electrice, la începutul anilor 1960, orasul este racordat la Sistemul energetic national. In 1976 este data in functiune statia electrica de transformare de pe Dric, de 110 Kv.

Cam asta a insemnat perioada anilor 1960, 1970, 1980 pentru orasul Husi.

Desi au fost si aspecte negative, totusi orasul se dezvolta realmente si exista o viata economica si sociala intensa (se si muncea la strung la SUC, la papuci la Husana sau la confectii la moldotext, etc, dar dupa munca lumea- husenii tot timpul au fost oameni veseli, ospitalieri si primitori- stia sa se si distreze si sa socializeze frumos- restaurantele erau pline si luate cu asalt in zi de salariu, stadionul era plin adunandu-se si 3000 de spectatori la un meci a echipei Steaua Mecanica iar o data pe stadionul din Husi a evoluat si renumitul Nicolae Dobrin, iar de 1 Mai sau 23 August dealurile Motoc si Dobrina erau pline de cei iesiti la iraba verde cu mici si bere).

Populatia orasului atinge cifra maxima de 32.673 locuitori in 1992.

Astazi orasul a ramas aproape complet fara industrie si implicit fara locuri de munca, agricultura practicata este una primitiva si rudimentara (pe mici suprafete, cu mijloace tehnice arhaice, faramitata), iar cele cateva asociatii agricole care mai exista se zbat sa supravietuiasca.

Tineretul (in lipsa locurilor de munca) pleaca masiv din oras si in special in strainatate, satele din jur s-au depopulat masiv de oameni tineri, ramand in sat doar batranii si cei fara nici un rost in viata (care beau la crasma si asteapta ajutorul social).

Viata sociala a orasului este una foarte anosta! Stadionul mai are un pic si se darama, cinematograf nu mai aveam, casa de cultura functioneaza intr-o cladire veche, degradata (si totusi chiar si in aceste conditii vitrege copii si tinerii de la ansamblul artistc Trandafir de la moldova fac performanta!) si nici macar un teatru!

Tinerii -cati au mai ramas in oras- nu au alta varianta pentru petrecerea timpului liber decat cele cateva terase (crasmele ordinare tip bomba de cartier nu le pun la socoteala), unde cel mult poti bea un suc sau vara o bere si sa joci un biliard!

Desi avem- pe hartie- 3 muzee in oras, realitatea este urmatoarea

-Muzeul Municipal, care functioneaza teoretic in cea mai frumoasa cladire veche din oras Casa Adam Mitache. Dar cladirea este inchisa (si teoretic in renovare) inca din 1993 si neterminata renovarea nici astazi!

-Muzeul de arta Veche si Bibliofil- unicul de acest fel din Romania. Functioneaza intr-o cladire veche foarte frumoasa- Casa Iorgu berea, renovata din fericire in 2004.

-Muzeul Vinului si Viticulturii, unicul de acest fel din Romania. Sta mai mult inchis!

ldh80 a scris:

Militia si securitate, in perioada anilor 1964-1989, erau a poporului, in sensul ca au servit statul si poporul roman, indiferent de regimul politic de atunci!

Muzeul de la Sighet prezinta crimele si atrocitatile din anii 1950, când Romania se afla practic sub ocupatie sovietica!

Sunt doua perioade complet distincte din istoria Romaniei!

Muzeul e un Memorial si prezinta crimele si atrocitatile comunismului de al aparitia lui in Romania pana in 1989. E clar ca nu l-ai vizitat. Eu l-am vizitat de 3 ori.

In domeniul comertului, acesta se desfasura prin doua unitati

-Comertul de stat, prin ICSM, care dispunea de un depozit de marfuri si unele magazine. Datorita unei relatii mari pe care o aveea seful ICSM-ului, Hristea, la Ilie Ceausescu, aprovizionarea magazinelor cu bunuri de larg consum si alimentare din Husi s-a realizat chiar si in anii 1980 destul de bine! Venea lumea de la Bucuresti, Brasov sau Iasi sa cumpere de la Husi produse alimentare (carne, vin, lactate, etc).

Mai ales toamna, acele vagoane directe Husi- Bucuresti, plecau din Husi pline cu canistre de vin, pachete cu carne, branza, etc.


-Comertul cooperatist (care era proprietatea privata de grup), dispunea de un depozit de marfuri, un depozit pentru colectarea produselor agricole din achizitii si toate magazinele din sate si comune.

Aici marea problema o constituia faptul ca prin contractari cu industria se putea obtine mai putina marfa decat era nevoie, prioritatea fiind atunci exportul.
Când te duceai la contractari de marfa ca merceolog si se auzea ca vii de la Husi, trebuia (ca sa obtii un pic mai multa marfa peste planul stabilit) sa te inarmezi cu anumite produse, pentru ca incepeau intrebari de genul- Pai stim ca la Husi se face un vin bun, stim ca la Vaslui se produce un coniac renumit- Vasconi, etc.

Pe sefii de la Vaslui i interesa doar sa realizezi planul stabilit (la vânzarea marfurilor, la achizitia de produse agricole, la obtinerea de profit pentru unitate). Cum si prin ce mijloace realizai acest lucru- trebuia sa te descurci.

Ca sa obtii combustibil pentru parcul auto trebuia sa te ai bine cu seful IAS-ului, ca sa obtii vagoane sa aduci frigiderele de la Gaesti sau masinile de spalat de la Cugir, sau materialele de constructii, etc, trebuia sa te intelegi bine cu seful statiei CFR, etc.

In februarie 1991, când ziaristii de la ziarul local din Husi au facut un reportaj la Grup depozite Husi, au spus.
La Grup depozite Husi am stat de vorba cu seful de grup- domnul Onose Valerica, care ne-a spus chiar de realizari deosebite- depasirea planului la vânzarea de marfuri cu 18 milioane lei. Domnul Onose, comerciant inimos, ne-a spus ca a reusit sa inlature partial carentele pernicioase ale planului, dar a fost obligat sa foloseasca argumente specifice zonei, care l-au costat.

Lipsa in canditati suficient a marfii- mai ales in mediul rural-, dar si faptul ca in mediul rural cooperatia de consum nu aveea concurenta, a dus la situatii anormale, când gestionarul cooperatiei de la magazinul satesc era mai tare si decat presedintele CAP-ului, si decat seful de post, si decat profesorul sau doctorul de la dispensar.

Apoi desi legile erau foarte dure, iar furtul din avutul obstesc se pedepsea aspru, totusi existau multe situatii când unii gestionari mai luau un ciubuc de la om. Fenomenul era cunoscut atunci de toata lumea (inclusiv de cei de la militie), insa toti (inclusiv militienii) erau oameni si aveau nevoie de un frigider, de o masina de spalat, de materiale de constructii, etc.

Era un cantecel "gloria stramoseasca doar pe stramosi cinsteste"
Ce va impiedica acum sa reveniti la "viata buna" din anii trecuti?
Vrei sa curga lapte si miere la Husi si evident sa faca altii astea ca noi bastinasii suntem ocupati cu altele.
Eh nu se mai poate si nu mai vin altii sa ne faca ca nu mai e comunism (din fericire)