Reportaje feroviare Adirmvl

Cupla intre locomotiva si tender.



In Abrud.











O chestie ciudata. Dinspre sladirea din capat linia nu e continua si urca peste alta.







Cam lung vagonul pentru o linie ingusta. Daca nu ma insel e la fel ca cel de la intrare in Campeni.

O mica iluzie optica realizata involuntar. Stie cineva ce functie are vagonul?

















Intrare in Rosia Montana.

In Rosia Montana trenul trece prin tiganie, cum ne-a anuntat si mecanicul. Tiganii se urca in tren, isi urca si copii. Sint pasnici, nu cersesc, dar mai toti calatorii se opresc din povestit pe bucata aia de drum. Distanta intre garduri e de vreo trei metri, putand sa traiesti o experienta "India" consistenta. Imediat ce trenul iese din tiganie, indiferent de sens, mecanicul incetineste trenul sau chiar il opreste si le spune tiganilor sa coboare. Evident, saracia e lucie. Mai multe tiganci spalau haine sau luau apa de la cismele, dar zeama aia era maronie sau gri.









O stimabila doamna care s-a urcat in cabina dintre a noastra si mocomotiva.

Prima oprire. A picat o creanga mai mare pe linie. Mecanicul a anuntat o pauza de 5 minute. Impreuna cu cei trei angajati taiat creanga cu o drujba si au eliberat linia.





Spre Abrud.



Sfarsitul trenului.







O noua pauza. Din cauza ploii torentiale de pe deal au venit noroi si pietris pe o bucata de unu-doi metri. Din nou, mecanicul a anuntat o pauza de cateva minute pentru eliberarea liniei.

Spre Campeni.





Mai sint case specifice, frumoase, dar cele ridicate dupa '89 si mai ales dupa 2000 si-au pierdut farmecul, dar mai ales fac sa se piarda specificul local.



Campeni. Manevre pentru rebrusare. Trenul opreste inaintea mazacului. Locomotiva e decuplata, trece peste macaz. Acesta e schimbat cu o ranga (mai maunual de atat nu se poate), apoi vagoanele sint legate de aburoasa cu o rarma si sint trase pe ce pare a fi directa. Sarma e desfacuta si manevra e dusa la capat.





Pe linie sint ridicate tot felul de constructii sau pur si simplu linia este acoperita...





Macazul in discutie.





Spre Abrud.

Din tiganie am avut un coleg de drum pana in Abrud.

Acum o luna am fost in concediu in Italia, unde am vizitat ceva locuri. O parte din drumuri le-am facut cu trenul.

Bologna.





Cladirea garii.



Tabela pe la 8 si jumatate. Nici atunci, nici pe la 6 dupa-masa, cand am revenit la gara, nu era un spatiu mai mare de 10 minute intre doua trenuri.



Am cumparat biletele dupa care am mers sa vizitam orasul, urmand sa revenim spre seara pentru a lua trenul la Cesenatico. Biletele nu sint luate pentru un anumit tren, ci pentru o relatie, fiind valabile patro ore din momentul in care sint compostate in aparatele instalate in scopul asta. Deci daca intarzie trenul sau pierzi legatura nu primesti nici macar scuze.

Pasaj. Noi trebuia sa ajungem la peronul 7, parca.





N-am inteles de ce, dar sinele sint vopsite cu alb.



Semnalizarile lor sint ciudate. Sau poate sint eu invatat cu ale noastre.



Stadler FLIRT





22-39 facand manevre. Cu acelasi timp de garnitura urma sa mergem si noi. Locomotivele E 464 au un singur post de conducere, fiind concepute pentru garnituri in sistem push-pull.De remarcat la ele e ca desi sint relativ noi au model vechi de pantograf. Totodata, pentru acces in tren, poti urca si prin locomotiva. Pe usa respectiva este un semn de biciclete.

Alt model de rama.

Biletele le-am luat, am vazut cam ce era de vazut prin gara, putem porni.

Trenul a sarit doua doua sau trei statii: http://www.e656.net/orario/treno/3013.html

Garnitura OBB si alte parti de garnituri Tren Italia.











Bologna S. Vitale

https://s1164.photobucket.com/user/adirmvl/media/Bologna%20-%20Rimini/IMG_20160914_181218_zpsx6kwaumg.jpg.html?sort=2&o=22



San Lazzaro di Savena





Ozzano Dell'Emillia

Castel San Pietro Terme





Dupa cateva statii ti se cam taie cheful de facut poze. Toate sint la fel, adica seci. Halte pe o linie dubla. Dar majoritatea cu lift, fiind diferenta de nivel intre strada si peron, cu copertine, cu tot ce trebuie.

Imola.











Cateva imagini din interiorul ramei.



Scaunele sint din acelasi model cu cele din 26-16-urile noastre, fara a fi "ortopedice", decente pentru un astfel de drum.

La intrate in Castelbolognese.





Linia continua spre Faenza, noi am cotit la stanga.

Solarolo.



Lugo, cruce cu un alt regional. Inainte de statia asta linia se intalneste cu cea care vine de la Lavezzola, un alt nod. De aici o alta linia continua spre o zona industriala si spre Granarolo Faentino.





Russi.



Godo.









Ravenna. De aici linia e simpla. Si se cam si intuneca, deci cam atat cu pozele.







Impresii dupa calatoria asta...

Cand am coborat in pasaj prietena a exclamat "wow!".

Trenurile sint curatele, farmacie fata de ale noastre. Foarte rar am vazut la ei DMU/EMU, cat despre garnituri clasice poate doua? Si alea aveau locomotiva la ambele capete. Regionalele la ei sint formate din rame pus-pull, dar din 6 vagoane sau mai multe, simple sau etajate, cu din glume aduse de la francezi cum vezi pe la noi.

Rama cu care am mers se cam zgaltaia la viteze mai mari. Viteze insemnand 140. In afara de Bologna sint vreo 16 statii inclusiv Cesenatico, cu o distanta medie de 6,5 km intre ele. Mecanicul nu se juca, ii dadea-n goarna cand trebuia sa mearga. Deh, nu se gandea la consum. Am avut cateva ONI, unele chiar in camp, iar odata am stationat mai mult asteptand un trecerea unui marfar.

La destinatie am ajuns cu 15 minute mai tarziu, cam cat am stat, prin urmare la ei, cum aveam sa vedem si peste o saptamana, nu prea exista ideea de timpi largi "ca sa aiba de unde recupera".

Controlorul a venit cu o statie sau doua inainte sa coboram. Macar acum a venit sa ne ceara biletele. Impecabil, ne-a multumit, desi baiatul parea speriat de bombe.

Trenul nu cred ca a plecat cu mai mult de 60%, poate 50% grad de ocupare. Evident, pe la jumatatea distantei aproape ca ramaseseram singuri in respectivul salon, dar s-au mai urcat pe parcurs pentru cateva statii. In mare parte babuini. Probabil mergeau acasa dupa ce fusesera la cersit in fata unui super-market, cum am tot vazut in Cesenatico.

Si da, un destept si-a aprins tigara la usi, a stins-o cand a venit nasul. Acesta s-a facut ca ploua, ca nu aveai cum sa nu simti fumul ala, apoi baiatul si-a aprins alta.

Cei de la Remar s-au inspirat de aici pentru interioarele de etajate si de la etajatele din Maroc pentru culoarea de la ramele TE
Piticii de manevra au două focuri pentru oprire iar când se aprinde sus e pe liber ca la noi
Pantograful simetric probabil e mai indicat la 3000 v unde sunt curenți mai mari

Semnalizarea e tembelă rău de tot la ei, pe un semnal cu un singur foc au 4 indicații - roșu, galben, verde și negru (semnal defect). Am remarcat că uneori galbenul și roșul sunt foarte asemănătoare ca nuanță, iar în condițiile de luminozitate din Italia, soare foarte puternic mai ales, e nasol. Unele semnale au pe același catarg 2 focuri, iar cele mai moderne, cu indicații mai complexe inclusiv de viteză (30,60,90 km/h) au 3 focuri. Sunt foarte, foarte greoaie - TMV-ul nostru e parfum pe lângă astea.

Urmatorul drum a fost Cesenatico - Rimini - Faenza - Florenza.

Micuta dar frumoasa statie Cesenatico, aflata intre Ravenna si Rimini. Unul din validatoarele de bilete din gara.







Vedere spre Rimini. Se poate observa si un lift.







Vedere spre Ravenna.



Din nou spre Rimini.



Trenul incepea sa aiba intarziere. Au anuntat vreo 20 de minute. Era cam bai pentru noi, avand in vedere ca din Rimini aveam legatura in 13 minute, parca. Am mers la casa, am intrebat daca ne asteapta legatura. Nici pomeneala! Nu foarte grabite, vin doua AM-uri vechiute. O surpriza placuta pentru mine, cum voiam sa incerc cat mai multe tipuri de material rulant.

Imagini din interior.





Cam in punctul asta l-am intrebat pe Mielutu' daca primim ceva bani inapoi din cauza ca pierdem legatura. Raspunsul a fost negativ. Banuiam asta, din moment ce odata validat biletul e valabil 4 ore, dar am incercat.

Spre Rimini.



Spre Ravenna.





Ajungem in Rimini. Din ce am reusit sa gasesc pe net FS ALn 663 circula in cuplu.







La fel ca rama push-pull cu care am venit de la Bologna are usi similare cu cele de la tramvaiele vechi.

AM-ul s-a prezentat bine. Nu stiu cum erau in varianta originala, dar e clar ca au avut parte de ceva modernizari, cel putin in prizinta scaunelor. Evident, curatenie in ele.

Pierzand legatura am avut vreme doua ore sa vizitam centru orasului. Podul lui Claudiu, din secolul I, pe care circula masini (!!!), arcul de triumf, Piata de peste, etc.

Plecari.