Revista presei (partea I)

Este a mia oara cand arde acest complex Europa plin de chinezariii!

Eu cred ca au dat ei foc.
mare pacat ca nu a ars din temelii.

La fata locului au ajuns 24 de autospeciale, incendiul a izbucnit in jurul orei 4:30. Problema cea mai grava este ca 7 pompieri au ajuns la spital iar un pompier de numai 24 de ani a murit dupa ce a cazut o grinda pe el.

Am fost azi in europa dar nu am ajuns la comlexul Dragonu Rosu,am auzit ca au murit 2 Chinezi in timp ce se duceau sa-si salveze banii (20 mii euro) si un pomier,2 cladiri din complex au ars , o cladire a ares in totalitate,erau zeci de masini de pompieri si ambulante.
Complexul a luat foc la 4 dimineata si nici la ora actuala nu sa stins focu,inca mai iese fum

Cateva poze dupa incendiu, l ora 16:50 tot mai iesea fum


xxx

xxx

No comment!

http://www.capital.ro/articol/cum-transforma-cfr-acceleratul-in-personal-135414.html

stegaru a scris:

No comment!

http://www.capital.ro/articol/cum-transforma-cfr-acceleratul-in-personal-135414.html

Mi se pare mie sau e cam rautacios articolul ?! Este un lucru foarte bun, ca in sfarsit s-a revenit la normalitate

Oare unde?!

http://www.mediafax.ro/economic/unde-s-au-dus-cele-aproape-2-miliarde-euro-alocate-de-stat-in-ultimii-ani-pentru-cfr-calatori-6192951

China vrea să construiască, în zece ani, trei reţele feroviare de mare viteză, care să lege capitala sa de Europa, Rusia şi ţările din Indochina.
Distanţa de peste 8.000 de kilometri care separă Londra de Beijing ar putea fi parcursă, pe viitor, în doar două zile, graţie unor trenuri de mare viteză care vor circula între cele două capitale. Ambiţiosul proiect, dezvoltat în prezent de autorităţile chineze, ar putea deveni realitate în răstimp de un deceniu.

Trenurile, care vor circula cu o viteză de peste 300 de kilometri pe oră, vor acoperi traseul Londra-Beijing, iar o extensie a acestora vor avea capătul de linie la Singapore, la peste 4.400 de kilometri de capitala chineză. Un al doilea proiect vizează construirea unei reţele feroviare care să lege China de Germania, tranzitând teritoriul Rusiei, în timp ce un al treilea traseu urmează să aibă ca destinaţie statele din Peninsula Indochina.



„Vrem să construim trenuri la fel de rapide precum un avion. Cel mai optimist scenariu prevede finalizarea celor trei proiecte în decurs de un deceniu”, a declarat Wang Mengshu, membru al Academiei Tehnice Chineze, citat de publicaţia britanică „The Daily Telegraph”. Wang a recunoscut că statul chinez speră ca, prin intermediul acestor reţele, să transporte şi mărfuri în timp record.

El a adăugat că guvernul de la Beijing poartă în prezent negocieri cu autorităţi din 17 ţări pentru construirea celor trei reţele feroviare. Una dintre condiţiile impuse însă de inginerii chinezi este aplicarea la nivelul tuturor celor trei reţele a ecartamentului sistemului feroviar intern, doar Vietnamul fiind până acum de acord cu această clauză.

Proiect-gigant

Pe lângă legăturile externe, China îşi extinde şi sectorul feroviar intern. În următorii cinci ani vor fi construiţi peste 30.000 de kilometri de cale ferată modernă, o reţea cu ramificaţii în fiecare colţ al ţării, o investiţie care se ridică la aproximativ 530 de miliarde de dolari.

La sfârşitul anului trecut, autorităţile chineze au inaugurat „Harmony Express”, cel mai rapid tren din lume, care acoperă distanţa de peste 1.000 de kilometri dintre oraşele Wuhan şi Guangzhou în doar trei ore.

Trenul, care poate rula cu viteză de până la 400 de kilometri pe oră, este în totalitate creaţia inginerilor chinezi, asistaţi însă de tehnologie japoneză şi germană.

Europa de Est, pe traseu

Wang a explicat că rutele pe care vor rula cele trei garnituri de mare viteză nu au fost încă stabilite până la ultimul detaliu.

Lucrările au început deja în provincia Yunnan, din sudul Chinei, pe unde va trece magistrala spre Indochina, iar autorităţile din Burma şi-au dat acordul pentru construirea sectorului care îi va tranzita teritoriul.

China s-a oferit să finanţeze lucrările pentru tronsonul respectiv în schimbul accesului la zăcămintele bogate de litiu din Myanmar.

„Am făcut deja studiul de fezabilitate pentru reţeaua europeană, iar ţările din Europa Centrală şi de Est aşteaptă cu interes debutul lucrărilor”, a subliniat Wang, adăugând că tronsonul care va tranzita spaţiul rus va fi ultimul implementat.


20 de ore
face, în medie, un avion de linie care circulă pe ruta Londra-Beijing




sursa http://www.evz.ro/detalii/stiri/cu-trenul-de-la-londra-la-beijing-in-48-de-ore-888988.html

Pe o cale ferată pe care trenul merge cu viteza tramvaiului, Comisia Europeană ne cere o viteză maximă de 160 km/h, pentru că nu se mai mulţumeşte cu 120. Cum CFR n-a fost în stare să negocieze, iar Guvernul a fost de acord, vom plăti două miliarde de euro, pentru o călătorie mai scurtă cu doar 40 de minute.
CFR SA, compania de stat care administrează calea ferată din România va cheltui cel puţin 5,85 miliarde de euro pentru ca trenurile de călători să poate circula între Predeal şi Curtici, prin Braşov, cu viteza de 160 de kilometri la oră, pentru că UE nu mai este de acord cu o viteză de 120 km, aşa cum se stabilise iniţial în două acorduri de modernizare semnate în 2001 şi 2004. Suma apare într-un memorandum elaborat de CFR şi de Ministerul Transporturilor şi care a primit avizul Ministerului Finanţelor şi al primului-ministru, Călin Popescu Tăriceanu.

Dacă ar fi insistat pentru viteza de 120 de kilometri la oră, s-ar cheltui cu aproape două miliarde de euro mai puţin.
Ce s-ar câştiga de aceşti bani: o reducere a duratei de călătorie de 40 de minute. S-ar plăti deci 50 de milioane de euro pe fiecare minut în minus de mers cu trenul. Absurditatea este că după modernizare, trenurile de marfă vor merge pe rută cu 120 de kilometri la oră, viteză pe care şi-ar dori-o orice călător aflat într-un tren în circulaţie pe restul reţelei feroviare - viteza medie este acum de 80 km/h.

Din cele 5,58 miliarde, 4,5 miliarde de euro vor trebui alocaţi de la bugetul de stat, 694 de milioane de euro vor veni din fonduri de coeziune, iar restul dintr-un împrumut rambursabil al Băncii Europene de Investiţii. Discuţiile cu Comisia Europeană pe tema acestui coridor au fost începute în 2001 şi la finalul lor s-a convenit modernizarea tronsonului, în conformitate cu prevederile Acordului Feroviar European (AGC), semnat în 1985. Acesta prevede că în reţelele feroviare transeuropene trenurile de călători trebuie să atingă o viteză de până la 160 de kilometri la oră, iar cele de marfă - 120 de kilometri la oră. Acordul AGC lasă posibilitatea unei viteze de circulaţie mai mică de 160 de kilometri la oră pe liniile existente, cu rază mică de curbură, şi pe cele a căror modernizare ar fi foarte scumpă. Adică exact situaţia tronsonului Braşov-Simeria-Curtici.

În faza iniţială, în 2005, conducerea CFR a crezut că va putea îndupleca Comisia Europeană să accepte reabilitarea căii ferate pentru 120 de kilometri la oră. Comisia Europeană a părut că este înduplecată şi că totul merge bine. La acel moment, CE nu a cerut expres părţii române atingerea vitezei de 160 de kilometri la oră şi nu a obiectat împotriva studiilor care i-au fost prezentate. În luna iulie 2008 însă, prezenţi la Bucureşti, oficialii Comisiei s-au sucit. Delegaţia CE a cerut atingerea parametrului viteză de circulaţie de 160 de kilometri la oră. În caz contrar, România ar putea pierde 694 de milioane de euro din fondul de coeziune, alocaţi exact pentru această modernizare, a spus Comisia.

„Reprezentanţii Comisiei Europene au solicitat în mod expres adoptarea celei mai performante soluţii tehnice (prevăzută în acordul AGC - n.red.), (...) orice altă soluţie tehnică inferioară din punctul de vedere al parametrului viteză maximă de circulaţie (riscând - n.red.) să nu fie acceptată la finanţare de Comisie, în lipsa unor argumente temeinice“, se spune în memorandumul dat lui Tăriceanu. Argumentele temeinice ar fi fost invocarea excepţiilor prevăzute în AGC privitoare la liniile existente şi cele două miliarde de euro necesari în plus. CFR nu le-a invocat însă, iar acum România va trebui să plătească 5,5 miliarde de euro, în loc de 3,6 miliarde de euro.

Distanţa Braşov-Curtici este parcursă în prezent în şapte ore, iar modernizarea liniei la 120 de kilometri la oră ar fi permis parcurgerea acesteia în 4 ore şi 40 de minute. La 160 de kilometri la oră, trenul ar urma să facă doar 4 ore, iar aceasta va costa două miliarde de euro în plus. Diferenţa de preţ este justificată de faptul că această variantă presupune în bună parte un nou traseu, exproprieri, utilităţi mutate, noi studii de fezabilitate, noi proiecte. Toate acestea semnifică o întârziere de cel puţin 3-4 ani în modernizarea liniei. „Varianta impusă de CE cere 3-4 ani numai pentru proiectare, un timp indefinit pentru exproprieri“, apreciază Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România. „Începerea lucrărilor acum, pe varianta unei viteze de 120 de kilometri la oră, ar însemna intrarea în economie a două miliarde de euro“, adaugă acesta.

sursa http://old.cotidianul.ro/ue_ne_obliga_sa_dam_doua_miliarde_de_euro_pe_un_moft_feroviar-65878.html

De mai bine de cinci ani, prin statiile CFR Filipestii de Padure si "Prahova” – din zona localitatii Tinosu, niciun tren n-a mai oprit. Motivul aveam sa-l aflam de la responsabilii Companiei Caile Ferate Romane (CCFR), decizia desfiintarii acestora fiind parafata chiar de catre conducerea acestei institutii. Purtatorul de cuvant al CFR - Serviciul Infrastructura, Oana Branzan, ne-a declarat: ”In zona in care erau pozitionate cele doua halte CFR s-au efectuat lucrari mai ample de modernizare la infrastructura retelei de cale ferata. Ocazie cu care, s-a constatat si ca foarte putini locuitori din cele doua localitati mai prefera calatoria cu trenul si, ca atare, mentinerea functionarii celor doua statii ar fi fost ineficienta“.
Problema este ca, asemeni celor doua statii care au fost desfiintate si lasate in paragina, multe dintre cele ramase in functiune se afla intr-o stare avansata de degradare: pereti decojiti de var, ferestre sparte, fara acoperis sau chiar demolate partial sunt doar cateva dintre aspectele care caracterizeaza unele statii CFR (vezi foto). Un exemplu in ceea priveste starea jalnica este Halta Cornurile, de pe ruta Ploiesti Sud – Urziceni, in apropierea careia isi au locuintele mai multe familii de etnie roma. Comportamentul vecinilor acestor statii este – dupa cum ne-a confirmat si unul dintre reprezentantii CFR care a dorit sa-si pastreze anonimatul – motivul pentru care nu sunt investite fonduri pentru renovarea haltelor. Acesta ne-a mai marturisit ca, daca s-ar fi refacut statia Cornurile, in cateva luni ar fi fost devastata din nou, pentru ca: “Romii din localitate distrug cladirea si fura pana si ramele geamurilor. Acelasi comportament il au si atunci cand calatoresc cu trenul: distrug canapele, sparg geamuri si multe altele. Sunt situatii in care nici macar controlorii de bilete nu pot interveni pentru ca aceste persoane calatoresc in grupuri si ameninta chiar si angajatii cailor ferate”. Daca in cazul Haltei Cornurile a fost motivata cauza pentru care nu se intervine la reabilitarea acesteia, pentru celelalte statii care sunt cam in aceeasi situatie, purtatorul de cuvant al CFR a incercat sa ne explice ca “s-au derulat mai multe programe de modernizare si de reabilitare a principalelor statii de cale ferata in ultimii ani, lucrari ce au putut fi realizate cu fonduri externe. Unele proiecte privind reabilitarea infrastructurii cailor ferate sau modernizarea instalatiilor de centralizare electronica sunt in curs de contractare. Referitor la statiile cu trafic mai mic, acestea vor intra in renovare in functie de alte fonduri pe care speram ca le va primi compania noastra, dar nu pot sa precizez cand se va intampla acest lucru. Mentionez ca, in momentul de fata, CFR incearca, din surse proprii, sa desfasoare lucrari de intretinere sau reparatii in cat mai multe dintre statii”.
Pentru bilet, trebuie sa alergi, dupa conductori prin… tren
Pe langa necazurile amintite, unele halte din Prahova duc lipsa si de case de bilete. In evidenta CFR - Infrastructura, compartiment care inchiriaza spatiile pentru casele de bilete ale Serviciului Calatori din cadrul aceleiasi companii, nu sunt decat cinci statii in care nu functioneaza astfel de ghisee, si anume: Brazi, Buda, Campinita, Ghighiu si Ploiesti Triaj. Insa, in realitate, acestea sunt mult mai multe, un astfel de exemplu fiind chiar si Halta Cornurile, despre care va relatam mai sus. Ca urmare, calatorii trebuie sa caute conductorii de tren, imediat dupa ce s-au urcat, pentru a-si procura bilete. In cazul in care nu respecta aceasta regula si sunt depistati de catre controlorii de bilete, atunci, li se vor elibera legitimatii de calatorie la suprapret, cu o valoare de aproximativ trei ori mai mare decat pretul initial, iar in functie de situatie pot primi si amenda contraventionala“, ne-a declarat un conductor de tren.
Gabriela IONITA

sursa http://www.ziarulprahova.ro/stiri/social/19967/doar-calator-cu-trenul-sa-nu-fi

Poate ca nu mai mira pe nimeni faptul ca Romania pare decisa sa doboare toate recordurile. Din pacate, tendinta generala este aceea de a dobori recorduri nedemne de mandrie si asa se face ca CFR este pe ultimul loc in Europa.

Daca in urma cu mai bine de 60 de ani Romania era pe primele locuri in Europa la capitolul cai ferate, acum, transportul feroviar din Romania a ajuns sa se prezinte dezastruos in aceasta privinta.

Daca viteza medie de 45 de km la ora si cele peste 100 de minute de intarziere inregistrate zilnic nu uimeste pe nimeni, cu adevarat alarmant este faptul ca aproape jumatate dintre linii sunt scadente la reparatii si ca pe intreaga retea nationala sunt aproape 1300 de puncte periculoase in care se poate intampla oricand o tragedie.

Desi Romania duce lipsa de linii pe care sa se poata circula cu viteza decenta, ea se poate mandri cu o locomotiva de peste 2 milioane de euro, care ar putea sa mearga cu 200 de km la ora. Situatia in transportul de marfa si persoane este cu atat mai grava, cu cat numai de la CFR Marfa urmeaza sa fie disponibizati 6380 de salariati anul acesta.

Lucrarile de reabilitare a cailor ferate lipsesc cu desavarsire nu pentru ca nu ar exista fonduri, ci pentru ca, din cate se pare, nepasarea autoritatilor depaseste cu mult pericolul la care sunt expusi zilnic mii de calatori. Adevarul revoltator este ca daca ar exista proiecte si interes, Romania ar putea sa atraga miliarde de euro din fonduri europene pentru CFR.

In lipsa acestora, colosul CFR se apropie din ce in ce mai mult de faliment, tinand cont de datoriile uriase pe care le are.

sursa PRO TV

S-au stricat camerele de fimat din Gara de Nord din Bucuresti. Alti bani, alta mancare de peste pentru repararea lor!
Adevarul de Seara, Sambata 29 mai 2010

http://www.mediafax.ro/social/sase-politisti-din-salaj-surprinsi-de-camerele-video-in-timp-ce-furau-combustibil-din-locomotive-6241431

Biletele de tren cumparate in avans vor costa mai ieftin. Doua articole din ziarele Adevarul de Seara si Ziarul Ring, din 1 iunie 2010

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ce-mai-ramas-greva-1933-atelierele-grivita-astazi