Linia de centura a Bucurestiului

Ionut, nu prea e așa cum spui tu. De la Ramificația Pasarea si pana la Mogoșoaia nu circula nici un tren de marfa, linia fiind ruginita, copaci mari crescuți intre linii iar firele de contact lipsesc pe porțiuni lungi. Idem si de la fosta gara Cățelu unde imediat după gara lipsește firul de contact. Prin gări ce mai sunt fire ca in rest pe traseu pauza. Marfa cu dieselul pe aici poate ca mai circula din când in când, asta n-am de unde sa stiu si nici n-am studiat linia sa vad daca are luciu sau nu. Prin octombrie dar si luna trecuta mai pe la început am avut ocazia sa dau ocol întregii centuri a Capitalei (plecat si întors înapoi in același punct vreo 115 km parcurși) si chiar sa intru prin defuncta uzina 23 August unde erau o matisa nemiscata de luni de zile, un diesel si un LDE (cred), acestea doua având vopseaua proaspătă (un gri impecabil), in rest nimic. Liniile din incinta unele sunt scoase altele in valurile dunării. De fapt erau închise majoritatea. Îmi pare rău ca n-am făcut poze dar poate mai am ocazia in 2016 sa străbat centura si ma revanșez cu un reportaj.
Dincolo pe segmentul neelectrificat Chiajna-Varteju-Ciorogarla-Bucuresti Progresu mai mișuna din când in când cate o naveta de Piatra (de la Voslabeni), cazane ori trenuri cu alte mărfuri. In Varteju erau multe vagoane închise dar n-am reținut seriile lor.

Chiar azi drezina pantograf a efectuat o cursa dus-intors Bucuresti Obor - Pasarea - Voluntari HM, pentru lucrari de intretinere.

Nu te contrazic. Or avea gânduri de refacție centura si deviere marfare pe aici.

Vitosa a scris:

Ionut, nu prea e așa cum spui tu. De la Ramificația Pasarea si pana la Mogoșoaia nu circula nici un tren de marfa, linia fiind ruginita, copaci mari crescuți intre linii iar firele de contact lipsesc pe porțiuni lungi. Idem si de la fosta gara Cățelu unde imediat după gara lipsește firul de contact. Prin gări ce mai sunt fire ca in rest pe traseu pauza. Marfa cu dieselul pe aici poate ca mai circula din când in când, asta n-am de unde sa stiu si nici n-am studiat linia sa vad daca are luciu sau nu.

Electrificarea între Ram. Pasărea şi Bucureşti Sud este desfiinţată de mult timp. Am impresia că nu a fost niciodată folosită, o fi fost un proiect de dublare şi electrificare a Centurii, deşi e ciudat că zona de V e dublată şi cu BLA, pe când la Bucureşti Sud au făcut electrificare, dar staţia a rămas cu SBW.
Între Mogoşoaia şi Voluntari linia este închisă. Dinspre Bucureşti Sud, macazul spre Centură era, anul trecut, eclisat pe directă, spre Pantelimon. Deci doar dinspre Pasărea s-ar putea merge spre Voluntari, unde e posibil să mai fie un district de linii la care să ajungă drezina.

Staţia Bucureşti Sud are activitate (destul de redusă, ce-i drept), pe vremuri era şi revizie de vagoane de marfă acolo şi mai departe spre Popeşti-Leordeni şi Berceni. Mai sunt pe forumuri trenuri pozat pe trecerea la nivel de la Glina.

Vitosa a scris:

Prin octombrie dar si luna trecuta mai pe la început am avut ocazia sa dau ocol întregii centuri a Capitalei (plecat si întors înapoi in același punct vreo 115 km parcurși)

Şoseaua de Centură are 73 km (cea ,,veche", fără tronsonul nou de la Chitila - pentru conformitate - http://www.bikemap.net/ro/route/3363627-soseaua-de-centura/ ), am parcurs-o şi eu o dată şi mi-a ajuns (am frecat câteva zile la bicicletă mâzga formată din praf, jeg, motorină, ulei şi câini morţi, care după o zi se pietrificase).

Vitosa a scris:

Dincolo pe segmentul neelectrificat Chiajna-Varteju-Ciorogarla-Bucuresti Progresu mai mișuna din când in când cate o naveta de Piatra (de la Voslabeni), cazane ori trenuri cu alte mărfuri. In Varteju erau multe vagoane închise dar n-am reținut seriile lor.

Cazanele merg la Jilava, F-urile DB merg la Bucureşti Progresu, mai este fier vechi pentru Remat Berceni, vagoane seria H pentru Bucureşti Sud (e o rampă în zona Şoselei Gării Căţelu, cu acces din linia industrială ce duce către Stirorm), Fals-uri cu deşeuri de sticlă pentru Stirom (erau de GFR acum câţiva ani) şi, mai rar, locomotive LDH şi DA pentru reparat la REC şi Service Faur, metrouri noi pentru Metrorex (acces în staţia Popeşti Leordeni), păcură pentru CET Sud. Tot ce merge în Bucureşti Sud şi nu vine de la Constanţa trebuie să ocolească pe la Jilava. Ar mai fi multe de discutat şi despre staţiile şi antestaţiile de pe liniile industriale (Antestaţie Faur, Antestaţie CET Sud - acum locuită ilegal de rromi, antestaţia care ramifica liniile pentru Policolor, Anticoroziv, Chimopar, Sicomed, Stirom - acum desfiinţată şi lăsat macaz în curentă între liniile de Sicomed şi Stirom, eclisat spre Stirom şi câte or mai fi fost pe vremuri pe acolo).

Ar fi de discuta, dar poate ca ar fi si interesant.

De la Pantelimon pana la Mogosoaia NU se mai circula de cativa ani buni. Restul e circulata (cel putin linia e lucioasa sau mai putin lucioasa dupa caz).

O scurta descriere a caii ferate de centura a Bucurestiului

-Din statia Mogosoaia, linia se indreapta spre sud-est, iar din dreptul Academiei de Informatii, merge paralel cu Soseaua de Centura. Apoi subtraverseaza DN1, si ajunge in statia Otopeni (cu 5 linii, fiind singura statie de pe linia de centura din care nu se desprinde nici o linie industriala), traverseaza padurea Tunari, apoi subtraverseaza Soseaua Pipera-Tunari, apoi subtraverseaza viitoarea autostrada Bucuresti-Ploiesti, apoi traverseaza padurea Boldu-Cretuleasca (unde legendele urbane spun ca s-au petrecut fenomene paranormale) si Soseaua Bucuresti-Stefanesti, apoi subtraverseaza DN2 si ajunge in statia Voluntari (numita in trecut Constantin David. Statia are 7 linii si deserveste o baza de receptie a cerealelor si un centru de fier vechi).

In 1990 acest tronson (intre Mogosoaia si Constantin David/Voluntari) era dublat, electrificat si echipat cu BLA. Nu stiu in ce an a circulat ultimul tren cu tractiune electrica pe acest tronson si pana in ce an a fost functionabil sistemul BLA.


-Din statia Constantin David/Voluntari se desprind urmatoarele linii de racord, care fac legatura cu M800
-Linia Voluntari- Ram. Pasarea (dublata , electrificata si cu BLA in 1990)
-Linia Voluntari- Ram. Pantelimon (simpla, electrificata si echipata cu BLA in 1990)
-Din pacate nu s-a realizat o linie de racord de la RAM. Pasarea spre Ram. Constantin David/Ram. Voluntari, pentru a permite accesul direct (fara rebrusare) dinspre Constanta spre Bucuresti Sud/Catelu/Titan.


-Din statia Constantin David, calea ferata de centura se indreapta spre sud, trece pe sub M800, apoi ajunge la Ram. Constantin David/Ram. Voluntari (unde se uneste cu linia de racord ce vine dinspre statia Pantelimon, linie simpla si in trecut si electrificata. Era folosita de trenurile personale Bucuresti Obor- Oltenita), apoi traverseaza Bdul. Biruintei, ajunge la RAM. Loulis (de unde se desprinde o linie industriala spre fabrica de paine de acolo), apoi traverseaza Soseaua Cernica si raul Colentina, si ajunge la Ram. 1 Titan, de unde se ramifica in 3 directii

-O linie simpla spre Ram. 2 Titan si spre oltenita. Desfiintata din pacate in anul ?. Linia era utilizata in trecut de trenurile personale Oltenita- Bucuresti Obor , care nu mai treceau prin statia Bucuresti Sud.
-O linie simpla (si electrificata in 1990) spre Bucuresti Sud/Catelu/Titan Grupa Calatori
-Si o linie simpla (si electrificata in 1990) spre Bucuresti Sud/Catelu/Titan Grupa Marfuri, care subtraverseaza linia 801.

Pe acest tronson al caii ferate de centura (de la Constantin David/Voluntari la Titan Grupa Marfuri), exista doar o singura statie cu doua grupe, statia Bucuresti Sud/Catelu/Titan, care in grupa de calatori are 7 linii (+3 la terminalul transcontainere), iar in grupa de marfa are 18 linii. Este echipa cu instalatie SBW.

Ca si linii industriale ce se ramifica (ori se ramificau) din acest tronson al centurii, sunt (sau erau)

-De la RAM. Loulis- pentru fabrica de paine
-De la Bucuresti Sud/Catelu/Titan Grupa Calatori- pentru o fabrica situata langa Soseaua Garii Catelu (linia industriala ce traverseaza aceasta strada), Depozite Strauss Romania si o alta fosta unitate industriala (linia industriala ce merge paralel cu linia curenta 801).
-De la Bucuresti Sud/Catelu/Titan Grupa Marfuri- pentru Isovolta, ICME, Comat Electro, platforma 23 August/Faur-Republica, platforma Policolor (aceste doua mari platforme industriale erau deservite in trecut si de doua antestatii industriale), dar si o linie industriala, ce merge paralel cu linia curenta pana la subtraversarea Șoselei Libertatii, iar apoi se indreapta spre vest, pentru a deservi CET Sud-Vitan.

Intre statiile Constantin David/Voluntari si Bucuresti Sud/Catelu/Titan, se circula in regimul caii libere. Linia este simpla. In trecut, intre aceste statii, linia era si electrificata, insa din ce am inteles de la o informatie postata mai demult pe acest forum, in anul 2006 linia de contact a fost furata de tigani, ramanand doar stalpii!


-Dupa statia Bucuresti Sud/Catelu/Titan Grupa Marfuri, calea ferata de centura subtraverseaza autostrada Bucuresti-Constanta, apoi subtraverseaza strada Libertatii, apoi traverseaza raul Dambovita (in dreptul Protan SA), si ajunge la RAM. Abator (de unde se ramifica linii industriale pentru Centrul Logistic Massa, o rampa de descarcare a materialelor de constructii si in trecut si o linie industriala ce mergea paralel cu raul Dambovita- desfiintata in anul ?- pana la Abator), apoi trece pe langa rampa de gunoi Ochiul Boului, traverseaza DN4 si ajunge la statia Popesti-Leordeni (in trecut statie cu 5 linii, ce deservea platforma Danubiana, un depozit pentru situatii de urgenta, alte fabrici, Guzuchim si Vascofil. Astazi doar un post ajutor miscare, de unde se ramifica doar linia pentru depoul Metrorex IMGB), apoi traverseaza Soseaua Bucuresti-Berceni , ajunge la statia Berceni (cu 6 linii, care deserveste platforma IMGB/Vulcan, Admeb si un centru de fier vechi), iar apoi ajunge la statia Jilava.

Pe acest tronson linia este simpla, circulandu-se in sistemul caii libere. Statiile Popesti-Leordeni (acum Post ajutor Miscare) si Berceni sunt echipate cu instalatii SBW.


-De la statia Jilava pana la statia Chiajna calea ferata de centura este chipata cu BLA si dublata. Pana in anul 2005 tronsonul era utilizat de trenurile internationale de calatori, spre si dinspre Bulgaria, Grecia si Turcia.

Statia Jilava are 6 linii si deserveste Arteca, Pilorex, Bumbacaria Jilava, si un depozit Petrom.

De la statia Jilava, calea ferata de centura subtraverseaza DN5, apoi ajunge la RAM. 3 Jilava (de unde urma sa se ramifice calea ferata industriala pentru portul Bucuresti-30/1 Decembrie), ajunge la Ram. Magurele (de unde se desprinde o cale ferata industriala spre Institutul de fizica nucleara), apoi traverseaza Soseaua Bucuresti-Magurele, si ajunge la statia Varteju (10 linii. Deservea Fabrica de drojdie si spirt Fulgerul Bragadiru, Somic Bragadiru si centrala termica Bragadiru), apoi subtraverseaza DN6, apoi traverseaza strada Prelungirea Ghencea, si ajunge la Ram. Cotroceni, iar apoi la statia Bucuresti-Vest/Ciorogarla ( 9 linii, deserveste platforma Industriilor/IREMOS). Apoi subtraverseaza autostrada Bucuresti-Pitesti, ajunge la Ram. 2 Chiajna (de unde in trecut se desprindea o linie de racord care facea legatura cu M900, evitând rebrusarea in statia Chiajna. Din acest punct, traseul caii ferate si soselei de centura nu mai sunt paralele), apoi traverseaza un drum judetean, din nou raul Dambovita, si ajunge la statia Chiajna (6 linii. De aici se ramifica pana la începutul anilor 1970 vechiul traseu al caii ferate de centura, spre statia Chitila).


-Intre statia Chiajna si Ram. Post Rudeni, calea ferata de centura este dublata , electrificata si echipata cu BLA.

-De la Ram. Post Rudeni (prin zona Bucuresti-Triaj) incepe o portiune abandonata din linia de centura (in 1990 era linie simpla electrificata, echipata cu BLA). Aceasta portiune abandonata se indreapa spre vest si apoi spre nord de la Ram. Post Rudeni, trece pe sub linia Chitila- Ram. Post Giulesti, subtraverseaza magistrala 300/500/1000, apoi ajunge la Ram. Post Colentina, subtraverseaza Soseaua Chitila (DN7), apoi subtraverseaza traseul nou al Șoselei de Centura (punct din care merge paralel cu M700), apoi traverseaza raul Colentina, trece pe langa un complex de vile abandonate, iar apoi paralel cu aceste doua linii vine si a treia linie (linia industriala acum si vechiul traseu al caii ferate de centura pana la începutul anilor 1970), apoi toate aceste 3 linii trec pe deasupra Șoselei Bucuresti-Targoviste, si in final ajung in statia Mogosoaia.

Nu stiu când a trecut ultimul tren de marfa (sau ultimul tren de marfa cu tractiune electrica) pe aceasta portiune dintre Ram. Post Rudeni- Ram. Post Colentina- Mogosoaia.
Abandonarea acestui sector din linia de centura a fost o mare greseala, impunând un ocol a trenurilor de marfa de la Ram. Post Rudeni, prin Chitila- Ram. 1 Sabareni- Ramificatia Buciumeni- Mogosoaia.

Sper sa fie utila si interesanta aceasta descriere (facuta cu ajutorul wikimapia) a caii ferate de centura.

In perspectiva, mentinerea si dezvoltarea caii ferate de centura a Bucurestiului, trebuie vazuta in doua scopuri

1. Pentru transportul de marfa.

Daca vreodata cei care conduc Bucurestiul vor reusi sa adopte un Plan Urbanistic General, care sa fie respectat la sange, acesta ar trebui sa prevada (iar autorizatiile de constructii sa se dea astfel) dezvoltarea zonelor industriale la marginea Capitalei, in apropierea caii ferate de centura.

Aceste zone industriale (sau terenurile rezervate pentru acestea) ar trebui sa fie

a. Platforma Faur/Republica/ICME/Isovolta. Cuprinsa intre Strada Industriilor, Bdul. Basarabia, Drum Intre Tarlale, Strada Bratarii, Bdul. 1 Decembrie 1918.
Pentru separarea clara a acestei zone industriale de zona rezidentiala, ar trebui expropiate si apoi demolate toate constructiile de case situate la sud de strada Industriilor, si prelungita si largita strada Bratarii pana in dreptul Isovolta.

b. Platforma Policolor

c. Platforma Danubiana

d.Platforma IMGB/Vulcan (la sud de Bdul. Metalurgiei si vest de Soseaua Berceni)

e. Platforma Jilava

f. Platforma Industriilor/IREMOS. Cuprinsa intre Soseaua de Centura, Bdul. Iuliu Maniu, Bdul. Valea Cascadelor si Bdul. Timisoara (care ar trebui prelungit pana la Soseaua de Centura).

Industria bucuresteana (sau autorizatiile de constructie pentru cei care vor sa infiinteze unitati de productie industriala) ar trebui concentrata, in principal, in aceste zone sus-amintite, si in acest fel si calea ferata de centura ar fi mai intens folosita de trenurile de marfa.


2. Pentru transportul de calatori.

Aici in primul rand trebuie facute ample lucrari privind reparatia si reabilitarea liniei, pentru a permite o VS decenta de 100 km/h.

Apoi refacute si racordurile dintre calea ferata de centura si caile ferate ce intra in interiorul municipiului Bucuresti (si care ajung in statiile Bucuresti Nord, Bucuresti Baneasa, Bucuresti Obor, Bucuresti Progresul, HM Titan Sud si Bucuresti Cotroceni Militari).

Numai dupa îndeplinirea acestor conditii, se poate aveea in vedere introducerea unor trenuri de calatori regulate (formate din automotoare), care sa mearga pe calea ferata de centura si sa ajunga in statiile sus-numite din interiorul municipiului Bucuresti.

Pentru transportul de călători, altfel văd segmentele în care sunt necesare investiții masive:
1)dublarea întregii linii de centură
2)reparația ei pentru a permite VS de 120 km/h (cam asta e viteza maximă a trenurilor suburbane din toată lumea civilizată)
3)electrificarea ei, simultană cu instalarea BLA4 (eventual cu TMV) pe porțiuni care să permită trafic intens
4)refacerea gărilor, peroanelor, instalarea unor automate de abonamente și bilete (suntem în secolul XXI al tehnologiei nu mai stăm cu 1000 de casieri ca în 1990)
Restul investițiilor care nu mai țin de linia în sine:
5)conectarea rețelei de metrou la linia de centură, astfel:
a) prelungirea liniei M4 până la Mogoșoaia/Chitila - nu ar fi necesare investiții colosale -
b) M2 se înneacă la câteva sute de metri de M800 - ar putea fi prelungită, precum a propus Dr2005, cu una sau două stații, iar M800 să fie reintegrată în linia de centură între Pajura și Pasărea.
c) prelungirea M2 până la stația de centură înspre sud
d) prelungirea M3 înspre est (că la vest nu se mai poate) până la întâlnirea liniei CB, eventual suprateran
e) (fantezist de-a dreptul) construirea ultimei linii de metrou din București, care să lege Gara Progresul, Ferentari, Rahova etc de orașul Voluntari, și de Colentina, Doamna Ghica, Lacul Tei etc.. Dacă nu o linie completă, 2 bretele, una de la Obor spre Ghica - Voluntari - CB și alta de la Unirii spre cartierele minunate și CFR Progresul
6)regândirea sistemului de transport suprateran (RATB) și implementarea unui sistem de taxe care să descurajeze accesul mașinilor în centrul orașului și să încurajeze transportul în comun.
Desigur, astea sunt vise și speranțe deșarte, însă e tare frumos să visăm la un sistem de transport intermodal, civilizat...

In primul rand, potentialul maxim al caii ferate de centura trebuie sa fie utilizat pentru transportul de marfa- e logic ca industria si activitatile de productie sa fie concentrate la marginea orasului, in apropierea caii ferate de centura.

Existau in 1990 multe fabrici situate in interiorul orasului. Nu stiu de ce nici macar inainte de 1990 nu au fost relocate la marginea orasului, in apropierea caii ferate de centura.


In privinta infrastructurii liniei, intradevar ar fi necesare ample lucrari de reparatie, dublare, electrificare (sau re-electrificare) si echipare cu BLA (e suficient si cel clasic) a liniei, iar VS sa fie una decenta- 100 sau 120 km/h.

In privinta legarii caii ferate de centura de reteaua Metrorex, totusi aici nu cred ca ar fi necesar acest lucru- reteaua Metrorex trebuie sa aibă alta utilitate si sa deserveasca alte fluxuri de transport (din cartierele aglomerate spre centru si intre cartiere, sau din cartiere spre platformele industriale), decat calea ferata de centura.

Ca si trenuri de calatori, pe calea ferata de centura, atunci când infrastructura acesteia va permite, cred ca ar fi utile urmatoarele

-Bucuresti Sud /Catelu/Titan Grupa Calatori- Bucuresti Sud/Catelu/Titan Grupa Marfuri- Ram. Abator- Popesti Leordeni- Berceni- Jilava- Ram. 1 Jilava- Bucuresti Progresul

-Bucuresti Progresul- Ram. 2 jilava- Ram. 1 Jilava- Ram. 3 Jilava- Ram. Magurele- Varteju- Ram. Cotroceni- Bucuresti Vest- Chiajna- Bucurestii Noi- Bucuresti Nord.

I-ar ajuta pe locuitorii din Catelu, Glina, Leordeni, Berceni (comuna), Jilava, orasul Magurele, Varteju, Bragadiru, Chiajna sa ajunga in oras.

-Bucuresti Sud/Catelu/Titan Grupa Calatori- Ram. 1 Titan- Ram. Loulis- Ram. Constantin David/Ram. Voluntari- Constantin David/Voluntari- Otopeni- Mogosoaia- Bucuresti Nord.

I-ar ajuta pe locuitorii din Pantelimon (comuna), Voluntari, Otopeni si Mogosoaia sa ajunga in oras.

ldh80 a scris:

In privinta legarii caii ferate de centura de reteaua Metrorex, totusi aici nu cred ca ar fi necesar acest lucru- reteaua Metrorex trebuie sa aibă alta utilitate si sa deserveasca alte fluxuri de transport (din cartierele aglomerate spre centru si intre cartiere, sau din cartiere spre platformele industriale), decat calea ferata de centura.

Reţeaua de metrou este deja conectată la linia de centură, în staţiile Popeşti Leordeni şi Bucureşti Vest. Costurile pentru un eventual serviciu comercial se rezumă la construirea unui peron şi a câteva sute de metri de catenară (sub fir se poate circula cu maximum 20 km/h, însă distanţele sunt foarte mici, 100 - 200 m poţi să mergi şi cu 20 km/h). Problema e că cele două staţii feroviare nu prea deservesc nimic. Dacă în Berceni se mai construiesc ceva case şi există şi cimitirul, Bucureşti Vest e în câmp, nu ar avea ce să deservească pe traficul de călători.

Citat :

-Bucuresti Progresul- Ram. 2 jilava- Ram. 1 Jilava- Ram. 3 Jilava- Ram. Magurele- Varteju- Ram. Cotroceni- Bucuresti Vest- Chiajna- Bucurestii Noi- Bucuresti Nord.

I-ar ajuta pe locuitorii din Catelu, Glina, Leordeni, Berceni (comuna), Jilava, orasul Magurele, Varteju, Bragadiru, Chiajna sa ajunga in oras.

Unde e ,,Ram. Cotroceni"? Că linia spre Bucureşti Cotroceni se desprinde direct din staţia Bucureşti Vest, iar fosta staţie Bucureşti Cotroceni e grupă de linii a staţiei Bucureşti Vest, astfel că nu pot circula trenuri între Bucureşti Vest şi Bucureşti Cotroceni, ci doar convoaie de manevră.

Locuitorii din Căţelu au vreo 200m de mers pe jos... până la metrou. Cel mult la Leordeni să se amenajeze un P.O., pentru că, în rest, staţiile sunt în plin câmp, la km buni de orice locuinţă sau unitate comercială suficient de mare cât să necesite transport feroviar. Vârteju e lângă o unitate militară, Bragadiru are câţiva km lungime şi ai ceva de mers de la linie în oraş, Chiajna să zicem că ar fi în sat deşi, administrativ, e în Bucureşti.

Citat :

I-ar ajuta pe locuitorii din Pantelimon (comuna), Voluntari, Otopeni si Mogosoaia sa ajunga in oras.

Staţia Pantelimon e undeva în spatele Dragonului Roşu, lângă ea e doar o mahala cu câteva case (care am impresia că ţin de Voluntari), restul comunei Pantelimon e mult mai departe. De fapt, staţia Pantellimon nici măcar nu e pe centură. Voluntarii e undeva în pădure, aproape de Ram. Pasărea, peste drum are o fostă unitate militară (de fapt, linia de centură a fost construită pentru alimentarea forturilor, deci staţiile s-au amplasat în vecinătatea acestora), Otopeni e pe centură lângă pădurea Băneasa, iar Mogoşoaia e la marginea localităţii... e drept, s-ar putea reface vechiul racord prin Bucureşti Triaj şi să se intre direct în M700, unde s-ar putea amenaja un PO la podul peste DN 1A (de fapt, primăria a şi amenajat acolo un peron din traverse, dar operatorii de transport nu doresc să îl folosească).

În schimb, tronsonul Chiajna - Jilava - în mare parte dublat şi cu BLA - se poate uşor reface şi ar putea servi şi unor trenuri directe Bucureşti - Giurgiu, cu sau fără rebrusare în Jilava. Să vedem dacă s-o depune proiect pe POIM pentru podul de la Grădiştea în 2016, eu nu prea cred că se pot mişca aşa repede.

Ram. Cotroceni este situata la sud de statia Bucuresti Vest, si permite accesul direct dinspre Varteju spre Bucuresti Cotroceni Militari, evitând rebrusarea in statia Bucuresti-Vest.

In eventualitatea reparatiei si echiparii cu BLA si electrificarii intregii cai ferate de centura, ar trebui intarita paza (cu jandarmi) , in special in zonele unde se stie ca sunt mari probleme cu furturile din instalatiile CFR (Chiajna- Bucuresti Triaj- Giulesti Sarbi si Voluntari- Titan).

Acum poate cineva din Bucuresti sa ne spuna mai exact, dar inclin sa cred ca electrificarea de la Voluntari la Titan (Bucuresti Sud/Catelu) nu a fost demontata de CFR-Infrastructura, ci a fost efectiv furata de tiganii din zona.

La fel si de la Ram. Post Rudeni- Ram. Post Colentina- Mogosoaia.

Cred ca daca s-ar reelectrifica prin acele zone si monta (sau re-monta) sistem BLA, ar trebui pazit cu mitraliera de tigani!

Acum e așa, dar Bucureștiul e într-o creștere și dezvoltare continuă. Asigurând infrastructură (aici mă refer la general, nu doar la feroviar) atragi investitori și poți încuraja la construirea unor noi cartiere de blocuri, conectate la rețeaua de transport comun bucureșteană, dezvoltând astfel piața imobiliară și pregătind terenul pentru creerea locurilor de muncă.

Dr2005 a scris:

ldh80 a scris:

In privinta legarii caii ferate de centura de reteaua Metrorex, totusi aici nu cred ca ar fi necesar acest lucru- reteaua Metrorex trebuie sa aibă alta utilitate si sa deserveasca alte fluxuri de transport (din cartierele aglomerate spre centru si intre cartiere, sau din cartiere spre platformele industriale), decat calea ferata de centura.

Reţeaua de metrou este deja conectată la linia de centură, în staţiile Popeşti Leordeni şi Bucureşti Vest. Costurile pentru un eventual serviciu comercial se rezumă la construirea unui peron şi a câteva sute de metri de catenară (sub fir se poate circula cu maximum 20 km/h, însă distanţele sunt foarte mici, 100 - 200 m poţi să mergi şi cu 20 km/h). Problema e că cele două staţii feroviare nu prea deservesc nimic. Dacă în Berceni se mai construiesc ceva case şi există şi cimitirul, Bucureşti Vest e în câmp, nu ar avea ce să deservească pe traficul de călători.

Da, evident, de ce să facem ceva până la capăt, ca lumea, cu 2 linii și electrificare prin a treia șină, când putem s-o facem pe jumătate, că, las-o bă că merge și-așa?!

La Cimitirul Berceni sunt 200 m până la linia ferată (dar liniile merg în paralele până în staţie), însă peron se poate face la intrarea în cimitir, unde se termină şina a 3a. Deci acolo nu ai nevoie decât de peron, 2 turnichete şi un chioşc unde să stea tanti care vinde cartele. În rest, nu e nevoie de altceva, există alimentare electrică, însă semnalizarea e cu BLA şi INDUSI, va trebui ordin de circulaţie dat prin staţia radio cu înregistrare, pentru că Bombardierele şi CAFurile nu au INDUSI.

La Bucureşti Vest e necesară o bretea de 177m, pentru a se evita rebrusarea. Nu se merită construirea şinei a 3a acolo din motive de siguranţă. Gard nu poţi să faci, că treci peste infrastructura feroviară. Să zicem că oamenii nu or fi atât de cretini cât să atingă şina a 3a (cel mult hoţii de fier vechi - tot prin zona aia au reuşit să fure şina a 3a în uz!), chiar dacă situaţia terenului dintre staţia Bucureşti Vest şi Depoul Militari e incertă. Însă ce te faci dacă îţi intră un câine sub şina a 3a? Sau un iepure sau orice alt animal suficient de mare cât să facă scurt?