M 800 : Bucuresti Nord - Fetesti - Constanta - Mangalia

Mea culpa ca am confundat sistemele de frinare, am vrut sa arat ca sistemul de recuperare al energiei.

totusi cum nu absoarbe sistemul daca la noi circula locomotive cu frina de acest tip?

gardianlinux a scris:

Franare recuperativa are rama Softrans

Si LEMA 001 de la dep. BC si posibil si restu de Montane de la DB.

mariuscfrbucuresti a scris:

gardianlinux a scris:

Franare recuperativa are rama Softrans

Si LEMA 001 de la dep. BC si posibil si restu de Montane de la DB.

Și Siemensurile de la CTV si RCCRO
Dantm energia intră în sistem da nu e contorizata

Adrian78 a scris:

Și Siemensurile de la CTV si RCCRO
Dantm energia intră în sistem da nu e contorizata

Pai si atunci cum stabileste CFR Electrificare plata si cum de accepta operatorii sa dea inapoi energie fara sa le scada factura?

Locomotivele electrice sunt contorizate, cele cu frana recuperative au contor dual ,, in/out''.

Cind Traxxul mergea la Bucuresti, la sosirea in Timisoara Nord daca ma nimeream prin gara uneori mai intram in vorba cu mecanicii mai comunicativi,asa am aflat ca Traxxul contorizeaza energia consumata dar si pe aceea pe care o da in retea.

Are computer de bord si prin citeva butonari a ajuns la contor. Cum avea ceva de frinat avea si ceva energie recuperata.
Ma mir ca astea romanesti nu o contorizeaza daca tot o produc.

Nu stiu daca la ELectrificare CFR e reglementata problematica energiei recuperate de locomotive.
Poate ei considera ca daca operatorul are locomotiva care asa frineaza cu furnizare de curent in retea ,,ghinionul" lor daca vor sa isi ia una care nu recupereaza.

Computerul locomotivelor contorizează tot, dar nu e autorizat metrologic.

Mă îndoiesc că Electrificare CFR scade din factură energia recuperată. Pentru că acea energie se recuperează doar dacă sunt alţi consumatori pe aceeaşi secţiune. Dacă nu mai e niciun tren în zonă, substaţia n-o să-ţi preia nimic.

baiazid a scris:

DUAL a scris:

Semnalizarea nu trebuie schimbata. In principal dupa cum am spus m800 e foarte apta de 200 ca e in esenta linie dreapta.

200 in Romania cu BLA ? Nu prea cred.

Doar cu BLA niciodata. Nici nu se pune problema. La peste 150-160 Km/h timpul pe care indusul il petrece peste inductor este prea scurt. De aia nici nu functioneaza sistemul. La polonezi au inductorii aia lungi, de aia pot ei sa circule cu peste 140 fara ETCS. Insa apar alte probleme, iar noi nu am putea niciodata sa reglam BLA ul pentru ca daca am avea inductori lungi ar trebui sa marim si timpul de reactie al sistemului.. Nu stiu daca ati observat cand ati mers cu trenul, locomotiva trece peste inductor si dupa nici 1 secunda s-a schimbat in rosu.. cand sunt pe sectii la care VS e mai mic dureaza un pic mai mult pana schimba rosu. Altfel efect direct ar fi franatul locomotivei. Cred ca pe BLA4i se poate totusi obtine 160 .. dar mai mult nu.
Acum cu ETCS 2 sunt curios daca intr-adevar controleza BLA-ul, ca altfel nu am avea un sistem integrat.. Adica ai 2 trenuri pe 4 sectoare consecutive oarecare.. un marfar care foloseste BLA si un delfin ETCS cu Dacia cu 160.. in mod normal cand delfinul trece peste inductor sistemul nu-l simte si de asta ETCS ar trebuii sa controleze BLA si sa inchida sectorul dupa el.Buba apare cand se opreste delfinul de urgenta intre sectoare.. ca fara sa controleze ETCS sectorul de BLA aferent marfarul care vine din spate nu ar sti ca Dacia e oprit intre sectoare, ca delfinul de la Dacia la 160 a trecut peste inductori ca voda prin loboda(si aici ipotetic vorbind distanta de franare sa fie sub 1000m).Adica un caz ideal trece cu 155 peste ultimu inductor din sector curent si se opreste pana in urmatorul,ceea ce nu e chiar atat SF.


Doctore incurci patina electromagnetica de la trenuri cu cea de la tramvaie. Asta coboara undeva la 5-7 cm de linie si induce un camp magnetic puternic de atractie.. incearca sa muti 2 magneti paralel in sens opus cu polii opusi si o sa vezi despre ce e vorba.
In primul rand daca patina ar atinge sina te-ai sinucide ,boghiul din soc poate sa sara de pe sine.
In al 2 lea rand ai scoate niste scantei dupa tine de spectacolele de revelion sunt nimic.
Si n al 3-lea rand un contact mecanic la frana pe disc e mult mai eficent decat un contact mecanic intre o patina si o sina .. acelasi principiu il folosesti la bicicletele tale.. s-au renuntat la franele cu saboti/patine(cauciuc pe caucic la tohanele vechi) ca erau ineficiente la viteza mare.

Patinele astea au un mare dezavantaj. Au nevoie de sine plane! Si cum la noi sunt dune, efectul direct este vazut cel mai bine la Desiro.. Toate patinele efectiv stau sa cada cum lovesc in sina, si nu se pune problema folosirii lor. Uitati-va la Desirourile de Pitesti cand intra in Bucuresti Gr A sa vedeti cand trec peste joante cum fac patinele.

Aici fac proba la frane si pe la minutu 14 explica si mecanicul care stie cand franeaza cu electromagnetica.Acelasi domn este si in testele din 2007 la Faurei si cu 40-2003

Dr2005 a scris:

Computerul locomotivelor contorizează tot, dar nu e autorizat metrologic.

Mă îndoiesc că Electrificare CFR scade din factură energia recuperată. Pentru că acea energie se recuperează doar dacă sunt alţi consumatori pe aceeaşi secţiune. Dacă nu mai e niciun tren în zonă, substaţia n-o să-ţi preia nimic.

Nu cred ca aia e buba.. Buba e sincronizarea celor 2 faze .. ceea ce tu produci trebuie sa fie sincronizat cu subsatia de tractiune, altfel risti sa ai o bubui... Nu stiu exact cum se numeste in curent oscilatia respectiva dar e asemanatoare reverberatiei...
Asta e o problema des intalnita la curentul alterntiv monofazic datorita lui pi/3(defazare).. La curentul continuu e simplu.La austrieci si nemti 16,666666666 Hz ala e mult mai usor de stapanit.Au un agregat rotativ: motor trifazat + generator sincron monofazat, care il au si-n statii replicat.

DUAL a scris:

Doctore incurci patina electromagnetica de la trenuri cu cea de la tramvaie. Asta coboara undeva la 5-7 cm de linie si induce un camp magnetic puternic de atractie.. incearca sa muti 2 magneti paralel in sens opus cu polii opusi si o sa vezi despre ce e vorba.
In primul rand daca patina ar atinge sina te-ai sinucide ,boghiul din soc poate sa sara de pe sine.
In al 2 lea rand ai scoate niste scantei dupa tine de spectacolele de revelion sunt nimic.
Si n al 3-lea rand un contact mecanic la frana pe disc e mult mai eficent decat un contact mecanic intre o patina si o sina .. acelasi principiu il folosesti la bicicletele tale.. s-au renuntat la franele cu saboti/patine(cauciuc pe caucic la tohanele vechi) ca erau ineficiente la viteza mare.

Patinele astea au un mare dezavantaj. Au nevoie de sine plane! Si cum la noi sunt dune, efectul direct este vazut cel mai bine la Desiro.. Toate patinele efectiv stau sa cada cum lovesc in sina, si nu se pune problema folosirii lor. Uitati-va la Desirourile de Pitesti cand intra in Bucuresti Gr A sa vedeti cand trec peste joante cum fac patinele.

Nu mă prinzi aici, am master în frâne...

Patina de la vagon funcţionează pe fix acelaşi principiu ca cea de la tramvai. Doar că e cu suspendare înaltă, ceea ce înseamnă că, înaintea activării, se bagă aer în nişte cilindrii care o apropie de şină, după care se alimentează bobinele dintr-ânsa care, evident, atrag patina de şină. Când viteza scade la 50 km/h, patinele sunt scoase din circuit, tocmai ca să nu îţi arunce pasagerii prin tren precum cartofii. Pentru acţionarea frânei poţi fie să ai un comutator special pe locomotivă, fie să intre în acţiune automat la frânarea rapidă (deci când sesizează scăderea bruscă a presiunii din conducta generală), în caz că viteza e mai mare de 50 km/h (probabil în funcţie de ce zice tahogeneratorul / senzorul de pe fusul osiei, acelaşi care comandă şi blocarea uşilor la peste 5 km/h). Evident, pe un tren de mare viteză totul e computerizat, îţi comandă calculatorul patina dacă simte că, la frână, nu reuşeşti să te opreşti în drumul de frânare impus.

La tramvaie şi la unele automotoare (de ex. Desiro, DH2) ai patină cu suspendare joasă, care nu are acei cilindrii pneumatici. Fiind aproape de şină, e suficient să alimentezi bobinele pentru a o determina să se lipească de şină. Numai că, la tramvai şi la automotor, te foloseşti de patina aia la viteze mici (şi ca frână de urgenţă), pe când la vagon nu-ţi permiţi să pui patina la 20 km/h.
La Desiro (ca şi la tramvai şi prin alte părţi unde ai patină cu suspendare joasă) e normal să se mişte patina la joante şi aparate de cale, nu are ce să păţească, poate doar dacă dai de un hop de 1 cm în şină care să îţi lovească patina, numai că la un hop din ăla îţi va deraia osia, aşa că nu mai contează patina )

Ce spui tu, cu câmpul de atracţie, e frâna cu curenţi turbionari (Foucault) care, într-adevăr, e o frână fără contact. O găseşti pe ICE-3 pe aceea. Dar şi aia e cu suspendare înaltă şi coborâtă pneumatic până la câţiva mm deasupra şinei, pentru că dacă ar sta jos (ca la tramvai) ar risca să fie lovită de imperfecţiunile şinei. Ba chiar poţi avea şi frână cu disc cu curenţi turbionari. https://en.wikipedia.org/wiki/Eddy_current_brake

Ce ziceti de treaba asta ? In mersul trenurilor 2001-2002 existau nu mai putin de 6 (sase!) trenuri care circulau fara oprire intre Constanta si Bucuresti Nord/Baneasa in sezon, iar 3 erau cu o singura oprire in Fetesti. La retur, din Bucuresti erau 5 trenuri fara oprire, si 4 cu oprire doar in Fetesti.

Deci in total un numar de 9 perechi de trenuri care nu opreau ca acum, aiurea , peste tot, incat sa ne trezim ca avem trenuri interregio care opresc in Medgidia, Cernavoda, Fetesti, Ciulnita din 15 in 15 minute(dupa-amiaza), sau din 30 in 30 de minute (seara).

Nu stiu cine are interes sa fac un astfel de mers, dar prea bate la ochi...Pana si trenul Regiotrans nu opreste deloc de la Bucuresti la Constanta si retur...

Un mers de tren firesc si logic era cel din 2002, nu ce avem acum cu doisprezece trenuri care opesc in 4-5 statii...



Treaba are legatura cu discutia asta http://www.forumtrenuri.com/t4715p100-mersul-trenurilor-2015-2016-la-regiotrans, care trebuie mutata zic eu...

Unele puncte in plus pentru acel mers: tren interregio Bucuresti-Fetesti in 1h30', cu opriri doar in statiile mari
Tren de noapte Constanta-Bucuresti Nord, excelent si acum pentru cei care nu vor sa stea peste noapte pe litoral

Evenimentul are loc, evident, pe magistrala 800 Bucuresti-Constanta, unde un tren Interregio de 140 km/h, intarziat fiind, este dat sa circule pe firul din stanga pentru a face loc trenului Interregio 1983 care circula cu 160 km/h, tractat de recent refacuta locomotiva 477-871-4 - "Pasarea Maiastra".

am calatorit adineauri cu acceleratu 1821. am plecat la 20:47 din constanta si rotile s-au oprit la 23:16 in gara de nord. ultimele 3 minute trenu a mers cu 10 km/h si gps-ul n-a sarit niciodata peste 138. dece n-a mers cu 148 oare? stiu ca acceleratele merg cu 148-149.

brutusel a scris:

am calatorit adineauri cu acceleratu 1821. am plecat la 20:47 din constanta si rotile s-au oprit la 23:16 in gara de nord. ultimele 3 minute trenu a mers cu 10 km/h si gps-ul n-a sarit niciodata peste 138. dece n-a mers cu 148 oare? stiu ca acceleratele merg cu 148-149.

Pentru ca 1821/1822 are viteza maxima de 140km/h in livret...

Are 140 km/h din cauza dormitoarelor si cusetelor.