Întrebări şi răspunsuri

nu am retinut numarul
dar era cu alb si cu rosu la capete
si bine ingrijita....

Te referi la proba de eficienta a franei?
Este o proba care se efectueaza dupa ce s-au efectuat modificari in compunerea trenului, la indrumarea acestuia din statia de compunere, inainte de statia infundata, sau cand se schimba mecanicul (ba chiar si iarna in anumite conditii pe sectiile cu pante mari). Dupa ce trenul a demarat si a atins o viteza acceptabila (~30km/h) mecanicul efectueaza o franare pentru a constata efectele produse: adica cum franeaza trenul. De aici e evident ce se intampla daca frana functioneaza corespunzator sau nu.

da
exact asta s-a intamplat
nu a franat corespunzator...
iar locomotiva cred ca facea parte din seria 40

Cum se calculeaza timpi la un tren IC care merge de la Buc.Nord la Brasov cu 6 vagoane si aceleasi opriri ca un IC care merge pe aceasi distanta dar cu 12-13-14 vagoane ?? Normal nu ar trebui ca trenul cu 12-14 vagoane sa aibe timpi un pic mai largi de exemplu cu 1-2 minute intre Buc si Ploiesti, 2-3 min intre Ploiesti si Sinaia si inca 1-2 min intre Sinaia-Predeal-Brasov ??

Normal nu se tine cont si de lungimea si de tonajul unui tren ??

E singura varianta care o gasesc la intarzierea zilnica a lui Dacia dintre Buc si Brasov, trenul pleaca regulat din Buc dar la Pl.Vest ajunge intarziat si cu 7-8 minute, pe cand Isterul cu numai 6 vagoane ajunge timpuriu sau regulat.

Trebuiau sa-l lase pe Dacia cu 43 min pe Buc-PL.Vest, 49 min pe PL.Vest-Sinaia, 22 min Sinaia-Predeal si 36 min Predeal-Brasov cu un total de 2h36min Buc-Brasov in loc de 2h26min cat e in prezent dar in realitate in fiecare zi ajunge intarziat in Brasov.

E ca si cum ai merge cu o bicicleta 5-6 km in linie dreapta pe asflat si a doua zi sa mergi cu inca o persona pe portbagaj si un rucsac evident nu o sa mai scoti timpul de ieri.

Teoretic n-ar trebui sa fie asta o problema pentru ca in capul trenului ai in ambele cazurilor masini puternice. Ambele EA-uri ar trebui sa poata scoate aceiasi timpi pentru garniturile astea. Ca s-avem pardon, daca nici delfinii nu mai trag suficient de bine...

Trenul usor probabil are EA1 la remorcare si probabil viteza de 140 km/h pe livret maxim,pe cand celalat are 120 km/h maxim pe livret si EA ,tinand cont si de tonajele fiecaruia dintre trenuri!
Diferent intre doua trenuri mai ales la timpi de parcurs sunt date in general de vitezele maxime admise pe livret ,la fiecare tren, dar si de modul de remorcare,astfel prelungirea timpilor de mers se poate face si prin remorcarea unui tren de 120km/h nu de catre o EA in mord normal, ci de un DA1 sau EGM 63,de 120km/h maxime ambele,astfel ca demarajul trenului cu DA/EGM pana la viteza maxima de 120km/h si mentinerea la viteza maxima de 120km/h se face ceva mai greu ,mai ales in conditiile unui tren tonat ca la carte!

Pe reteaua CFR, zilnic avem perioade din zi unde sectiile isi suspenda activitatea in anumite intervale orare. Ce se intampla cu instalatiile SCB aferente in acest timp ? Raman active ? In cazul unei situatii de urgenta care necesita expedierea unui tren pe o linie cu activitate suspendata, care este procedura de redeschidere a circulatiei si in ce conditii ?

IonutCFR2009 a scris:

Pe reteaua CFR, zilnic avem perioade din zi unde sectiile isi suspenda activitatea in anumite intervale orare. Ce se intampla cu instalatiile SCB aferente in acest timp ? Raman active ? In cazul unei situatii de urgenta care necesita expedierea unui tren pe o linie cu activitate suspendata, care este procedura de redeschidere a circulatiei si in ce conditii ?

Raman in functie si sunt supravegheate de IDM din punctele de sectionare de pe sectie care, desi sunt in suspendare se considera in timpul serviciului.
Suspendare activitatii o da operatorul RC, dupa programul stabilit, iar redeschiderea( sau cu mse numeste ca nu-mi vine acuma fraza exacta) o face tot operatorul RC conform programului.
Suspendare activitatii se face de obicei pe sectiile cu conducere centralizata dar si pe toate celelate unde activitatea intre anumite intervale orare ale noptii nu exista.

Multumesc pentru raspuns @ndrey.

Stie cineva care locuieste in zona Rm Sarat, ce reprezinta "antena" asta din apropierea M500 (aprox in dreptul prevestitoarelor Rm Sarat, cap Y, cam la 200 metri departare de linie, pe dreapta in sensul de mers spre Focsani). Nu cred ca are vreo legatura cu calea ferata. Pe respectiva "tija" nu se vad de la departare ceva antene iar la baza ei niciun dulap nimic, iar faptul ca e in plin camp, imi da de gandit

Link-ul e dat de pe partea opusa, unde e un drum de acces.
http://goo.gl/maps/YSG1m

Tinand cont de ninsorile abundente din Valea Jiului, ce ziceti am maine sansa sa raman inzapezit pe defileu ? Ca vreau nu de alta.

Dragos a scris:

Stie cineva care locuieste in zona Rm Sarat, ce reprezinta "antena" asta din apropierea M500 (aprox in dreptul prevestitoarelor Rm Sarat, cap Y, cam la 200 metri departare de linie, pe dreapta in sensul de mers spre Focsani). Nu cred ca are vreo legatura cu calea ferata. Pe respectiva "tija" nu se vad de la departare ceva antene iar la baza ei niciun dulap nimic, iar faptul ca e in plin camp, imi da de gandit

Link-ul e dat de pe partea opusa, unde e un drum de acces.
http://goo.gl/maps/YSG1m

Nu tine de CFR, ci apartine TransElectrica!

Ce reprezinta acea "antena" ?

Dar e la aproape 1km departare de calea ferata.



Seamana cu ce vedeam pe la tara pe la mine cand eram mic. Oamenii le spuneau sonde dar bunicul imi spunea ca erau puncte de observatie militare in trecut si din dreptul fiecarei ”sonde” puteai observa cu ochiul liber dar mai degraba cu binoclul cel putin inca un punct de genul asta care avea, tot asa, un stalp foarte inalt. Stalpi de genul asta erau imprastiati strategic prin toata tara si erau folositi cumva pentru comunicare intre punctele de observatie. Era un fel de retea wireless  . In zonele de deal erau de obicei pe varful dealurilor.

Probabil fabulez, dar e singura chestie care mi-a venit in minte  .

Eu nu vad nici o antena in link, dar din ultima explicatie cu sonde si puncte de observatie , sint aproape convins ca faci o confuzie ca si batrinii de care spui, intre un foisor militar si piramida cu poduri care marca o borna topografica.
Fara binoclu ele puteau fi vazute cu teodolitul fiind folosite pe plan local pentru legarea la reteau de triangulatie, in lucrarile de topografie.