FOSTA LINIE BUCURESTI BANEASA - HERASTRAU- OBOR- 23 AUGUST

Super pozele.
Nu pot sa cred.
Trebuie insa sa admitem ca dezvoltarea unei comunitati nu se poate face fara sacrificii, printe care uneori chiar si demontarea unor cai ferate.

Nu trebuie uitat ca in epoca respectiva nimeni nu se gindea la posibilitatea folosirii liniei pentru eventuale trenuri urbane sau chiar tramvaie.Probabil gindirea a fost : traficul spre mare creste, nu mai poate fi prin oras, afara cu el.Liniile de tramvai erau gindite altfel asa incit ....

Astazi am facut o mica expeditie in zona B-dul Lacul Tei- Lizeanu, calatorie care am dorit sa o fac mai demult, insa din cauza problemelor de sanatate am amanat-o. Insa astazi sambata 24 aprilie 2010, am dat o fuga in aceasta zona, impins fiind si de nostalgia care mi-a cuprins sufletul vazand pozele userului Brassovia care le-am postat mai sus, poze facute in urma cu 25 si 27 de ani.Chiar daca nu am mai gasit nimic in afara de cantoane, si stiam acest lucru, insa mi-am dorit mult sa trec prin locurile pe care am trecut si cand eram mic, pe urmele fostei linii Bucuresti- Constanta. Am sa incerc sa postez pozele facute de mine astazi, in paralel cu cele ale userului Brassovia, din anii 1983 si 1985 spre a se putea face diferenta de trecere a celor 25 respectiv 27 de ani de la pozele anterioare care apartin userului Brasovia. Expeditia am inceput-o din B-dul Lacul Tei, foarte aproape de locul in care am facut prima intrunire a forumului (Cafeneaua Kava) cu myster2008, didi si vrabieionut. Iata asadar B-dul Lacul Tei. Pe aici trecea trenul candva. In partea stanga venea de la Gara Herastrau si se indrepta spre Gara Obor (dreapta).





Am luat-o spre dreapta, spre Gara Obor, pentru a putea ajunge la Lizeanu, locul final al calatoriei mele.In dreapta se vede Parcul Circului iar in partea stanga locul a fost acoperit de asfalt pentru a se putea largi parcarea.Locul liniei este cel din mijloc, dintre parc si asfalt.






Iata si alta poza facuta de mine astazi, tot spre Lizeanu exact pe locul in care exista sina de cale ferata.







Iar acum sa dam timpul inapoi cu 25 de ani, pentru ca prin prisma fotografiilor putem face acest lucru. Deci acelasi loc, fotografiat in anul 1985.










Iata o poza facuta astazi tot in acelasi loc, numai ca sensul este invers, adica spre B-dul Lacul Tei, respectiv Gara Herastrau.








Si alta poza facuta tot astazi, 24 aprilie 2010, tot spre B-dul Lacul Tei, iar Parcul Circului este pe partea stanga.








Si sa ne intoarcem din nou in timp, acelasi loc, pozat in anul 1985.







Alta poza, tot in anul 1985.






Si acelasi loc, anul 1983








Alta poza, tot in 1983, si aceasta facuta in aceeasi directie adica spre B-dul Lacul Tei.

Iata si cantonul situat pe Str. Judetului, insa este modificat, poza facuta astazi.








Cantonul in anul 1985







Si in anul 1983












-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------




Cantonul din Str. Soltuzului anul 2010













Si o poza cu cantonul din Str. Soltuzului in anul 1983








------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------





Cantonul din Str. Pargarilor pozat de mine astazi 24 aprilie 2010















Si acelasi canton din Str. Pargarilor pozat in anul 1985












Si in anul 1983








-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------




Cantonul de pe Str. Lizeanu, pozat de mine astazi, 24 aprilie 2010





Si o poza din anul 1983 cu acelasi canton.







-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------




Si traseul care l-am strabatut eu astazi, cerculetele roz indica locul celor 4 cantoane, situate pe Str. Judetului, Str. Soltuzului Str. Pargarilor si Str. Lizeanu, care se afla in partea dreapta jos unde este trecut nr. 11 .Numerotarea nu este corecta, harta am preluata-o de la userul Brassovia. http://forum.transira.ro/profile.php?mode=viewprofile&u=538

Traficul de călători din oraş a fost desfiinţat pentru că existau multe treceri la nivel şi se aştepta destul la barireră (şi 5-10 min). Sistemele C.F.R. nefiind prea perfomante le acea vreme, când trenul pleca din Herăsătrău spre Est (Obor) trebuiau coborâte toate barierele. Nu erau multe maşini, dar erau căruţaşi care înjurau. Plus dobitocii care traversau aiurea şi erau călcaţi de tren (aşa cum zicea cineva, să motri călcat de tren e una dintre cele mai stupide moduri de a muri).
Se pare că ultimele trenuri de călăori între Băneasa şi Est (Obor) au circulat înainte de sept. 1958 ; în 1958 nu mai era decât un tren Bucureşti Nord - Bucureşti Băneasa - Bucureşti Herăstrău - Buc. Est (Obor) - Buc Titan - Olteniţa era personalul 8041; în rest, toate erau limitate la Est (Obor). Posibil ca din sept. 1958 (nah, că nu m-am uitat pe mersul trenurilor din sept. 1958 şi la chestia asta) trenurile de Olteniţa să fi fost limitate la Titan (pe atunci Gara Titan se afla mai înspre oraş). Legătura Reînverii - Gara de Est (Obor) a dispărut în anii '80, când s-au construit blocurile de pe Şos. Colentina. În mersul trenurilor din 1959, varianta pentru uzul intern al C.F.R. (cred că era mersul de vară - pe atunci se scoteau mersurile sept.-iun., şi iun.-sept.) trenurile de Olteniţa erau limitate la Titan.
Interesant e că prin 1957 sau 1958 existau trenuri Bucureşti Est (Obor) - Bucureşti Herăstrău - Bucureşti Băneasa ... 1) Snagov Plaje şi 2) Făurei! În livret se spunea că distanţa dintre Est (Obor) - Herăstrău era de 4,6 km şi timpul minim de parcurs era de 9 sau 10 minute (depinde de tren). Viteza maximă pe linie era de 70 km, dar la un simplu calcul se vede că viteza de mers era de 27,4 km/h, deci trenul probabil nu mergea cu mai mult de 30-40 la oră pe acolo. Trenul oprea în Herăstrău la linia D. Gara Herăstrău (găsită pe o hartă din 1935 ca staţia Bolintineanu, după numele unei fabrici de cărămidă, care se afla vis-a-vis de Fabrica de Glucoză, peste calea ferată, lângă lac) cică era o clădire mică. Doar parter; acoperiş plat. Mă mir să fi fost clădirea originală dacă avea acel acoperiş plat - la vremea înfiinţării căii ferate, toate clădiriele aveau acoperiş ţuguiat (în ape).
Dacă aveau bani şi interes, puteau s-o bage în subteran şi să o facă pentru trenuri urbane. Săpau pe deasupra, făceuau un "şanţ" şi turnau un capac de beton.
După desfiinţarea traficului de călători, nu ştiu din ce motive, linia nu mai apărea pe hărţi sau dacă apărea,apărea incompletă.
Încă 3 chestii în legătură cu ea:
1) În perioada de sfârşit exista un fel de triunghi (cum se vede în Ghidul Străzilor din 1982): https://2img.net/r/ihimizer/img521/2047/garaherastrau.jpg
F-ca de Glucoză (desfiinţată în 1986, că nu-i plăcea lui Ceazşescu mirosul degajat de fabrică), avea o rotativă. Dat fiind spaţiu mic, nu ar fi putut fi realizată o curbă. Aşa că se aducea un vagon care era impins pe rotativă, rotativa se rotea cu 90 de grade şi venea locmotiva fabricii şi prelua vagonul;
2) În curba de după intersecţia cu Str. Glucozei (azi Grigore Ţiţeica) şi Str. Verdi existau câteva linii care intrau la o staţie de betoane (înfiinţată cam prin 1956);
3) La intersecţia cu Bd. Lacul Tei cică exista un canton de... lemn. Când eram eu mic, la această intersecţie exista o cruce a Sf. Andrei;
4) În anii '80 cantoanele nu mai erau în fuicţiune. Mecanicul oprea trenul la trecerea la nivel, ajutorul se dădea jos şi oprea circulaţia rutieră;
5) E adevărat că se făceau manevre în faţa blocurilor de vis-a-vis de Parcul Circului (Tonola)?
6) Când s-au construit blocurile de pe Şos. Ştefan cel Mare şi Al. Circului (alee care a tăiat în 2 complexul de mori) s-au tras 2 linii de tren pentru alimentarea cu materiale de construcţii;
7) Linia de tramvai paralelă cu Str. Reînvierii (linia a existat şi după 1989, deşi nefuncţională): avea urmtăorul scop: venea un tren încărcat cu materiale pentru U.R.A.C. Trenul era garat paralel cu Str. Reînvierii; sosea un tren format din 2 vagoane mici şi o locmotivă mică aparţinând U.R.A.C, iar materialele erau descărcate din trenul C.F.R. în trenul U.R.A.C. Totuşi, dacă exista această metodă, de ce pe Str. Pârgarilor exista o ramificaţie pentru U.R.A.C.?;
8 ) Linia industrială nu se termina pe Reînvierii, ci în curtea unui depozit de pe Str. Maşina de Pâine. Pe vremuri, în unele dintre clădiri fusese "maşina de pâine" - Manuntanţa Comunală Colentina;
9) Oare când s-au construit casele din zona Maica Domnului - Pârgarilor - Judeţului firele de telegraf şi de telefon au fost îngropate?;
10) E adevărat că de vagoanele de marfă se mai agăţau şi "călători de ocazie"?
11) Existau "zvonuri" care spunea că odinioară trenurile de Cosntanţa nu mergeau direct la Constanţa, ci intrau pe ruta Herăstrău - Est (Obor). În M.T. din 1942 şi 1948 am găsit aşa ceva, dar numai pentru personale.

Fază tipic românească: când s-a desfiinţat calea ferată, în curtea paralelă cu Str. Reînvierii au mai rămas 2-3 vagoane din astea până prin 1991--1993. În zona Str. Vagonului mai exista o cisternă (după 1989), dar nu ştiu dacă provenea de la vreun vagon.

P.S. Eu am prin această linie când eram mic. Mi-e dor de ea. :z6: Nu ţin minte să fi văzut vreun tren pe ea. Bine, de când am eu mai multe imagini în minte, cred că deja fusese desfiinţat traficul pe ea de tot. Mă întrebam pe unde traversa lacul şi unde era gara (că bănuiam eu că trebuie să fi fost o gară pe ea).
Acum nu a mai rămas nici o urmă de şină pe acolo. Dacă nu ştii că unele clădiri au fost cantoane, nu îţi dai seama că pe acolo a trecut o cale ferată.

Fostul traseu al liniei. Dinspre Lic. "Traian" spre Str. Ramuri Tei: http://forum.transira.ro/files/fosta_cf_aviatiei__tei__obor_zona_str_l_galvani_174.jpg . Mai rămăseseră 2 şine în gardul unei case de vis-a-vis de liceu, dar au dispărut şi alea
http://forum.transira.ro/files/fost_canton_soltuzului_p1_212.jpg
http://forum.transira.ro/files/fost_canton_soltuzului_p2_186.jpg
http://forum.transira.ro/files/fost_canton_soltuzului_p3_828.jpg
Pozele sunt făcute în februarie, anul acesta (2010).

Bine ai venit pe acest forum! Interesant si pretios continutul mesajului de mai sus. Am sa revin si eu cu alte amintiri. Poate cand vom avea timp, vom merge prin zona sa mai facem cateva poze si sa mai cautam vreun semn al acestei linii!

Din păcate nu mai există vreo urmă de şină. Am fost eu pe tot traseul. Fosta trecere la nivel de pe Str. Judeţului era bună ca bumper pentru vitezomani!
Într-un fel de ghid cu propuneri pentru viitoarea dezvoltare a Bucureştiului se propune deja desfiinţarea porţiunea dintre linia de Constanţa şi Gara de Est (Obor). Gara de Est (Obor) trebuia să devină gară terminus (până la urmă s-a întâmplat asta).
E inetersant cum de nimeni nu demolat niciunul dintre fostele cantoane din zona Tei-Lizeanu! Salvarea lor să fi venit de la faptul că au fost bine construite şi materialele de construcţie erau bune (cărămida de Ciurea cred că era ce mai bună cărămidă din România). Alea 4 cantoane (din care unul a ajuns înglobat într-o vilă) şi cel de la Baicului (funcţional încă - pentru Gara de Est (Obor)) sunt singurele cantoane de pe fosta linie care au mai scăpat Pe fosta linie Progresul - Filaret - Şos. Progresului (Trafic Greu) - Răzoare - Leul - Grozăveşti - Regie - Gara de Nord nu a mai scăpat nici un caton. Cantoanele ar trebui delcarate monument istoric (deşi asta le-ar putea dăuna într-un fel, pentru că dacă nu le-ar putea modifica unii propietari le-ar putea distruge numai că sa facă după aia ce vor).
Situaţia celor 4 foste cantoane e următoarea:
1) Str. Judeţului - acoperişul dat jos şi cantonul înglobat într-o vilă;
2) Str. Soltuzului - renovat de actualul propietar;
3) Str. Pârgarilor - într-o stare aşa şi aşa. Dacă cineva i-ar dona bani propietarului să-l renoveze, bine ar fi. Dar trăim în România;
4) Str. Lizeanu - într-o stare acceptabilă. Dacă cineva i-ar dona bani propietarului să-l renoveze, bine ar fi. Dar trăim în România.

Un plan cadastral din 1958 (upgradat în 1971) pe care se vede Gara Herăstrău şi linia de la Fabrica de Glucoză. Exista pasaj de traversare supraterană la intersecţia căii ferate cu Şos. F-ca de Glucoză? :avit:

Nu.

era doar o trecere la nivel cu calea ferata. Interesanta placa de intors vagoane (cea de langa trecerea la nivel )

7) Linia de tramvai paralelă cu Str. Reînvierii (linia a existat şi după 1989, deşi nefuncţională): avea urmtăorul scop: venea un tren încărcat cu materiale pentru U.R.A.C. Trenul era garat paralel cu Str. Reînvierii; sosea un tren format din 2 vagoane mici şi o locmotivă mică aparţinând U.R.A.C, iar materialele erau descărcate din trenul C.F.R. în trenul U.R.A.C. Totuşi, dacă exista această metodă, de ce pe Str. Pârgarilor exista o ramificaţie pentru U.R.A.C.?;
8 ) Linia industrială nu se termina pe Reînvierii, ci în curtea unui depozit de pe Str. Maşina de Pâine. Pe vremuri, în unele dintre clădiri fusese "maşina de pâine" - Manuntanţa Comunală Colentina;
10) E adevărat că de vagoanele de marfă se mai agăţau şi "călători de ocazie"?


Fază tipic românească: când s-a desfiinţat calea ferată, în curtea paralelă cu Str. Reînvierii au mai rămas 2-3 vagoane din astea până prin 1991--1993. În zona Str. Vagonului mai exista o cisternă (după 1989), dar nu ştiu dacă provenea de la vreun vagon.
[/quote]

7) Am înţeles eu greşit. Linia de descărcare a U.R.A.C.-ului era cea care pornea de la macazul de pe Pârgarilor. Linia paralelă cu Reînvierii era folosită pentru aducerea unor materiale care erau depozitate acolo!;
În curtea de lângă cimitir existau 2 linii şi 2 locomotive. Una dintre locmotive era o L.D.M. 220, adică varianta cu 2 capote şi 2 cabine a clasicei 120. Mai era o drezină cu transmisie cu lanţ. O derzină din asta ar mai exista printr-un sat cu Sr din Judeţul Iaşi - unde e o şi o fabrică de cărămidă;
10) Persoane care mi-a povestit toate astea mai călătoarea cu trenul de marfă, între Tei şi Lizeanu.

Vagoanele acelea s-ar fi putut să fi rămas acolo pentru că nu erau ale C.F.R.-ului, ci ale Morii lui Assan. * Iar ăia să nu le fi dat îanpoi (deşi erau ale statului). Pentru alimentarea Morii lui Assan * urma să se facă legătura cu liniile ferate de la Gara de Est (Obor); din vagoanele C.F.R. urma să se descarce grâul şi seminţele de floarea soarelui în nişte vagoane de marfă care urmau să circule pe linia de tramvai. De pe undeva de pe Reînvierii urma să se tragă o linie către cele care duceau în curtea fabrcii (lor) *. Dar a venit 1989 şi...
În curtea F-cii de Glucoză se afla o L.D.M.
Podul de cale ferată era cam pe locul unde sunt acum liniile de tramvai. Înspre "Getax" (unde e acum "Taxi Glucoza") mai exista o linie. Pe acea linie se putea intra numai dinspre Tei!
C.f. mersului trenurilor de marfă din 1962, pe porţiunea Gara Băneasa - Gara Herăstrău vi.t maximă pt. trenurile de marfă era de 30 km/h (sunt sigur că de la Băneasa până la racord se putea merge şi cu viteză mai mare). Drumul era parcurs în minim 9 min. Nu se menţionează şi restul traseului - probabil restul ţinea de necesităţiile fabricilor.

* începând anii '50 Moara lui Assan a fost împărţită în 2 untiăţi juridice distince. Ultima dată, cele 2 se numeau "Grâul" şi "Solaris" (ultima producea ulei - mai avea şi unitatea de pe Şos. Electronicii, racoradată la Gara de Est (Obor)).

Bucureşti (Nord - Băneasa - Herăsătrău - Est (Obor) - Titan) - Olteniţa în vara lui 1958 . Deja nu mai erau decât 2 perechi de trenuri între Nord şi Est (Obor), dintre care unul un fel de tren urban (bineînţeles că au reununţat şi la ăsta)



În vara lui 1958 apar şi trenuri Bucureşti (Est (Obor) - Herăstrău - Băneasa) - Snagov !





şi Bucureşti (Est (Obor) - Herăstrău - Băneasa) - ... Făurei !!! :shock: Bine, erau pentru personalul C.F.R.

Ce interesante documente!! Felicitari pentru postarea acestora!! Adevarate valori!!

Trenuri de marfă pe Băneasa-Herăstrău în 1962. Nu se menţionează parcursul de la Gara Herăstrău către instituţiile care beneficiau de acces la această cale ferată.
În 1962 pentru manevră se foloseau pe această linie locomotie din seria 597 (cum arătau aburoasele astea? :abor: ). Deci se pare că e adevărt ce mi-a zis cineva: pe lângă blocuriler de vis-a-vis Parcul Circului (Tonola) treceau trenuri de marfă tractate de locomotive cu aburi. Dacă aş fi locuit pe acolo atunci mi s-ar fi părut marfă să-mi treacă un mărfar tractat de o aburoasă pe sub ferestre. :z6:

mai


sept